Sunteți pe pagina 1din 403
nemoragi distragerea unghilor;efect foarte INTERZIS in Australia. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! THIDROXID DE CALCIU (WAR STINS) ‘Agent-tampon, agent de intarire Simetic Se adauga la conserve de legume, preparate din fructe, brana pentru cop, bere, iclorur nghetate, brinza, produse cu cacao, produse crocante, /Alte introbuintart im produse pentru depilarea parulu, in rana animalelor in pesticide, plos iment s\ alta materiale de constructi: Efecte nocive: efect toxic daca se ingereaza in formé concentrata (elect caustic). JAPROBAT de UE. |PERICULOZITATE MEDIE! [HIDROXID DE AMONIU ‘Agenttampan Sintetic Se foloseste in clocolats,produso cu cacao, gelatin. Alte intrebuintén in colorant de pr cu muan{a metalic, rimeluri creme de protectie a paris: Solutit de scos potele, detergent, ia hrana pentrv animale, tari in materiale pentru ambalore= fnranei Ffecte nocive: efectitant sever asupra ochilor sia membranclor mucoase, deteriorenzé pis rulburar digestive; efect toxc la nivel sistemului respirator J INTERZIS in Australia sin elte fri. APROBAT de UF. [PERICULOZITATE MEDIE! THIDROXID DE MAGNEZIU ‘Agent-tampon, fixator de culoare - Sintetie Se foloseste in procesul de preparare a caramelurior, branzotuilor; la conserve de mazar, a produse cu cacao. Alte intrebsintat. in creme de corp, produse pentru intreinezea danturi, [Efecte secundare: diaree, yoma. |INTERZIS persoanelot eu afectinnirenale, INTERZIS in Australia. APROBAT do UE. MAI PUTIN PERICULOS! fOxID DE CALCIU ‘Agenttempon, emulgator agent de texturare, agent de tratare a ain Suntetic Se adauga in dulcius, creme asortate, inghetate, bere, lichor, produse fainoase, drojdie, supe instant, frsca, lape praf, conserve cu lequme, produse eu aca. ite intrebuingén; in produse cosmotice, in creme pentru corp. pesticide de grind, insecticide insos, pada de dint Efecte nocive: efect caustic pureric; fecteaz& puteric pielea s1 membranele mucoase; produ arsuritermice9i chime, JAPROBAT de UE, JPERICULOZFTATE MEDIE! [OXID DE MAGNEZIU Agent tampon, agent de intérre, antiaglomerant Sintetic sas in prepartle lactate conserva, In conserve delegune,produse cacao, Inge font Ate tnteebuingan; in medicamente antiaide, decolorant de par, produse pentru baie, produse cosmetice, ana pentru animale Efecte nocive: consumul excesiv produce diare. INTERZIS in Australia. APROBAT de UE. [PERICULOZITATE MEDIE! IFEROCIANURA DE SODIU - Antaglomerant, stabilizator, emulgator Sintetic ‘Se adaugd in condimente, in sare de pucstarie cu diverse arom. Alte intrebuinfais in fabricaroa vinul J Are tosicitate pronuntata. | APROBAT de UE, |PERICULOZITATE MEDIE! PREFATA Jn ultima vrome, au fost dezvdluite public tot mat multe ‘nformat legate de noctuitten aso-slor adie atimentan, Gespre care s-a demonstrat dea ef sunt nist substante ‘chimice adesea extrem de deundtoare pantry trupal umn. Invent noastieste sil qutdm pe romans constientizeze {plain spateleacestoraparent mic probleme alimentare Sse ascund grove race ale ciiizatet mademe, oe tnd si se Impun sla not n tard prin nschoases subversive mecansme pltico-econamice, care, in schimbul nor preinse comodi ale viet de zi cu 2 (Supermarketun, mallu ete), nat mat permit omulul accesul ta @ hrand natural, impundndut in schimb, prin reclame desintate, pseudlimentelipste de valare nutitvd,porvertind dies $1 — sub masea aise la nnornele .cillzate" ale UE — cistrugind mic praductan $1 agriculara lecala (nunitd acum tendentios .agrculur de Subzisten"), precum $i orice tahnologh tradonae s soi do cults locale (a se vel col soe, porumbl, catofion bbunbaculi orezulul ee, modificae genetic). Vita adapta fa fumea madernd este apol plata scump — cu tat poi de sinitate — de citre consumaion, cate so mbulnvese be nesintte si se resenmneaza cl nalvtate suport tiania Droduselorarificile ce nvodeazd plata, fr sd se gdndeus ‘clip i cava real a suf or fr abd nt cea mat mcd reactie. cesta enciclopedie reprezintd o edie mult imbogaita srevizuld a lucrén noaste publeate ant 2000, sub tial Ghidul efectelor aditilor alimentan wauals, In afara prezentartinedite si inctane, luearea de fat wi aduce tn plus major de (formate si atrage arenia asuora aut ‘mediatzatelorproduse de tp fast-food sa mul folositelor utr carbogazoosecsupra alimentelr procesate industria! (care sunt tipste de valoare nutritia st contin eumplitele ingrediente medipcate genetic s1 adtivt chimil, asupre ‘fectelor daunitoare aie iadierit hrane! si ale cuplorult cu microunde,asuprapericolelar fluorurdri, asupra introducer urea intense ¢ Mercuri in amalgamal’ dentar $i in ‘accinun,precum st asupre contaminant alimentare cu clot Sow alte impurta Pentru anu cadea Intro abordare pesimstd si monotond, 1am urmarit i imbindm informaren docamentaté cy gerul de wmor postin aceasta situctie dest de criti: azul ‘de necaz:Sperdm si wa amuze carcatunle inserate, pe cere levam yrut et mai sugestive, precum si comentarilenoasre, ‘care intore pe dos sloganunte comercile adesea ridicole ale Droducitorto. Expunem succint confinutul pe capftole a cart Capitotul 1— prezinté categorile de adit din produsele alimentare, precum si pe cele din sradusele ‘osmetice, Prezentarea general a aditilor din produsele alimentare este urmati de grafce analtce, pentru ‘evidentierea unor aspect sttistice semifieative. In filul fecirel descrieri este prenentat tabla! -corespunzdlor Categorie de allt: colorant, conservant, antioxidant te Capitotut 2— contine nformat despre pseudo alimentele de tip fast-food, evidentind o inreagd reten de incerese ascunse, polticosinanclare, eare greveaz’ industria limentara. Va oferim date edcatoare despre efectale {ezechilbrante al alimentatiet unk fod, fn mod juseat ‘considerate drepe .méncare din ada de guna Capitotul 3—expune probleme bauturlor carbo gzouse,atat de intens populaneat s! comercaizate asta ‘Vi prezentimejecteteotilorinereibil de toxic din dees produse, de prezenta carora foarte putin) eonsumator ou unoztater $3 se informeze iaite de a ingungita lchidele trie, Capitolul 4 — prezinta pe scurt principale extegor ‘de praduse procesate industria, precum st infarmati despre ingredientete addugate si despre adeviratale modliat de fabricate, pe care frmele praducatoare le ascund cu bund stints. Capitotul 5 — va dezsatule une dintre cele mai simple madalitii de informare in legatura cu continutl In od ct produselor de larg consum, Este vorba despre ctrea ate 31 avizatd a etichetolor Va oferim analiza « 20 de etichete, pentru ca poi sa vi pute orienta sngur Capitotul 6 ~ demasci procedeu industval ol radon limentelor si perverstatea cu care administrate tree sub ‘dere, tn. mod intentional, folsitea readuarior redioactve pentru asozisa conservare si igenizare « produselor. De ‘semen, oferdinfrmati despre cuptorele cu microunde care ‘scan atehnologe cu efet mortal pentru actor. Capitolul 7 — expune eniminala folosire in SUA 0 {uorului pentru docizare indabitocirea popula. In max) Incredibi. mai multe tan (SUA, Austrofe, Canada, Nowe Zeelonda, Inada), apa este fuorurati, aceasta inserndind practic otrivren constienta a populate, sub pretextul proflavelcarilor dentare. 0 form de fluorurare exist cus Certitadine sin Romina, cel putin pin mutdaudata past de Aiki cu aos de fluor Capitolul 8 = demascd_ingelitoria din domentul vaccinurilor, care adue profituri imense industrilor si medicine, dar care au efecte cumplite asupra populate: ‘pana autismulul, scddereaimuntai et. Capitolul 9 — prezints dyobtinukiprinsinte7A, neavand niciun corespondent natural ©) obimuti pein modificari genotice: fa) obsimuti, foarte rar, din produse naturale Noi mu folosim aditivi fn bucdtaria proprie. El apar doar in procesarea industriala a alimentelor Su forma de: conservantl emulgatons §1 stabilizator agent de vascozitat Substanje care conte stealncire, amelioratori de gust, indulettori, aroma- fizanti ete, Aditwvii cei ‘mai obisauifi au rolul de ‘a ne Insela simtul olfactiv gustaty $1 vizual. Doar o ‘ic parte dintre aditivi au folal ds a conserva hrana, impiedicind —dezvoltarea microorganismelor Asti Se poate considera ci Festill_de aditivi pot si dispar din alimentatia fasazis moderna, avand in puma! motivele comerciale determina + lor Producatori folosese cantitati din ce ce mai mani de aditivi In alimentele procesate: Scusirial, pentru ca ele si para mai proaspete, = apetisante, mai ynaturale” si astfol sa il Setermine pe consmator sa cumpere produsul. AFACEREA MONDIALA A E-URILOR na din cilele noastre poarti, amprenta sscwtlor chimict, ceea ce a dus la 0 profunda si fica modificare de calitate in alimentata sri, Ia care asistiun do la Inceputul acestut Si care s-a acceleral foarte mult in uitimil ‘2cci de ani (ea bmecunoscutele «fast-food-urs", ftrizatul McDonald's $i alte exemple ale == castronomiei), F-urile fac parte din tehnologia. & scidere in masa a secololor XXXXIL Astazi in prea repede 5) prea prost: prea dulce, prea nentat, prea muita carne, prea mult patiserie Seesiriali, prea multe bautini dietetice — in Sreral, prea multe allmente rafinate industrial stfel, dupa o masa ,sulicient de impanata” cu =i, 0 data cu desertul putem fi siguri ca ne-am ar plinl de produse toxico. Platim cu pratul proprict noastre sanatafi eestr a ne cumpira iluzille de pe rafturile permarketurilor, cedand cu ignoranté in fata abilor Trebuie si intelegem ca aceste alimonte difcate artificial, care au fost indelung tratate procesate, accentuandwlise gustul, culoarea, oma, textura cu substante chimice toxice sunt jpsite de orice valoare nutritiva ASTAZI MANCAM... HRANA MOARTA cum cateva generati,alimontele erau pregatite casi, cu Fesursele disponibile: legume din ridin, fructe din livada, produse de la animalole 1 curte, ciupere) s) radacini din medial natural ‘nconjurator Sa facem urmétorul experiment: 0 perloada saficient de lungd, si urmam 0 dieta sanatoas’, dicé sa ne hranim doar cu alimente biologice, cructe §i legume de sezon, pine de casa, dulciuri pe baza de fructe uscate $1 miore, branza de la ark" i clorhe ,ca la mama acasi. La sfarsitul scestel perioade, sa ne propunem sa mancam paine ormali. vom constata ca are gust de plastic; 0 rem tartinabils: ne cade” greu la stomac; un mar de la supermarket: fare nici un guste o bautura Ficonitoare dietetic’: @ dulce de ni se face greats (iar setea, in loc 64 fe potolita,crestel). ‘Aditivi alimentars sunt produ! de companale chimice, Toi aditivil artificial adcugati in bran i juts pe cel bogati sa se imbouateasca si mai mult, far pe restul oamenilor... si se lmbolnaveasca 31 ‘mai mult, Studile au demonstrat ca aproape toate produsele alimentare procesate industrial contin substange cu efecte canceriqene. De fapt, oamem au convingerea nav’ Ca .dara un produs ar fi daunator sanaiati, nu S-ar permite inderea acestula in magazine uitand c& singura qriié a industrilor si a institutilor de sandtate, Sponsorizate de ele, este proptul, st nicidocum Sindtatea oamenilor In realtate, mull prea des par pe plats produse carora nulis-a testatsuficient Traseul est MARKETING + PUBLICITATE ~_ INSELAREA CLIENTULUL +" DISTRUGEREA | SANATATII PROFIT MAXIM PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARA ST FARMACEUIICA, Aceast invazie extrem de agresiva a chimiei in ‘limentatie este in continua expansiune, in ciuda protestelor consumatorilor sia dovozilor referitoare 1a toxleitatea aditivilor alimentari, prezentate de numierosi medicl, cercetatori, oameni de stinta si ‘organtzalsi pentru protectia consumatorulul Industria, agroalimentara_q distrus complet viata din alimente, lar apoi le-a ,mpanat" cu o imultime de substanto chimice, lipsite de orice clement nutritiy. Raza do ubilizare a acestor activi ‘este foarte larga: de la Substantele folosite de mult ‘ump, cum ar f nitrafi (pentru obtinerea gustului sirat), ackdul acetic $i acidul tactic (pentru Conservarea legumelor si a branzeturilor) si pana la noule substante chimice, care permit reducerea duratet de panificatie dela 7 la 2 ore sau oblinerea 140k de Jambon en doar 100 kg de carne (datonta utilizar polifestatilor, @ agentilor de gelifiere, a colorantilor si. aromelor sintetice). comm. suuper..e.un amestec perfect de ecitvi ‘eprabati de cttre FDA.” APROAPE 70.000 DE SUBSTANTE CHHIMICE NE INTOXICA IN FIECARE CLIPA Gercetiri recente din Furopa si SUA descopert ¢8, la ora actuala, tehnologile moderne Tolosesc eproape 70.000 de substante chimic nnuimarul lor creste anual cu alte aproape Reziltatele acestor studil au arstat ca in ‘au aparut in vltimele decenii iutre 120 31 ange 60 de Substanje chimice xenobiotice, care nu au existat inainte. Un numar mare din acesto substante sunt {ancerigene, muilagjene sau teratogeno. Majoritatea jlosind, pe cat posibil, alimentele cele mal putin poluate, S-a realizat un studiu pe unlot de voluntari, ‘carora li ¢-au analizat probe do urna si de singe. S-au descoperit ume de plumb, mercur si alte rmotale grele, solventi pe baza de clor, insecticide, pesticide, talat! etc. In organisinul copiilor exist a Cantitate dubla din aceste substante. Industria agroalimentara geme de invazia fara precedent a substantelor chimice, i ne _serveste” pana in prezent aproximativ 10.000 de aitiv, care se folosesc in produsole olimentare, cosmotice si farmaceutice. Dintre acustia, doar ‘un numar foarte mic este mentionat pe etichete Cei mai periculosi sunt induleitorit artifelal, colorant, conservantit 1 intensificatorii de gust Din nefericire, nu prea mai exista produse care si nu contind adilivi. Cu cat sunt folosite mat multe tipuri de aditivt intr-un singur produs, cu atat el este mai periculos, efectele nocive ale aditivilor potentandu-sessinorgie. Urmarile sunt catastrofate pentra sinitatea noastra Castiqurile sunt de partea industrietalimnentare, tar ulterior, de partea industriei medicale, céreia i va roveni rolul de a ne .trata” de bolle inoculate” de confrati lor chimisti din alimentatie in concluzie, consumand alimente preparate industrial (.garmisite” cu aditvt din abundenta),, ne incareém finta cu. reriduuri chimice care ne intoxica organismull Trapul nostra devine astiel tun depoait de substanfe nocive — de aict, explozia Generalizata de alergu, de cazun de seadere a imunitiiu, de maladii autoimune si inflamators, de ‘tumor, limfoame $1 cancere, /ARGUMENTE” PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR CHIMICI Deoarece doar 1-29 dintre adit s folosese in scopal conservari, restul de adit mu isijustinca presenta in aliments. in reabtate, marea majoritate fn aditvilor alimentarl se utllzeaza pentru “cosmetizarea” hranoi: pentru a confor produstlut @ culoare atragatoare 9 apetisanta, peatra a masta pnintro aromasintetica ipsa mgredientului natural, pentru a confor‘ un gust mtens $i irezisblt penta 4 roa o toxtura cat mai apropiaté de cea natural. Fara acoasta puzderie de aditvy,ardispares mare varietate do produse din industria alimentara, ear, bricum, din punct de vedere nutnti, sunt aproape nile Un. argument penibil pentru prezentaaditivio foela cf ei existd in cantitat mal mil decat Tn produsele ainientare, Fals: ei sunt in eantitats mal thie", dar sfcient de toxice ea a, creeze ofecta Secundare sal! adverse, timeori nebanult de grave pentru sinatatel Din pacate, oamenii folosese Uatamentul alopat*, edica apeleaza la sistemul elasic cu substante chimice, fra sa isi magineze 4 simplul act ce a inghiti substanta activa chimica Gintrun_ medicament consitule un fenomen de trupuluinestrucuacestesubstante, —¢ Dy care prod ‘efecte toxice, uneon iar talburar ‘pentru care au fost preserise. ‘Un alt argument mineinos pentru folosicea aditivilor este acela ca ei se utilizeaza in cantit’ ‘tat de mici, incat sunt iofensivi pentru sanatat: Fals! Acest lucru nu poate & considerat valabil niel micar pentru aditivil care au o actiune toxica reversibilé asupea organismului uman. Casi nu mat vorbim de aditivii extrom de toxici, care genereazi muta genotice si cancer! DESPRE TESTELE DE TOXICITATE Sunt necesari ani de zile pentru a detormina toxicitatea unul adits, si este evident ci testele care se fac inainte de introducerea unui produs in alimentatie sunt insuficiente, uneori chiar inexistente, cu atat.mai mult cu e&t numarul de Aditivi noi acceptati este din ce In ce mai mare Imaginati-va cati medici si citi cobal ar‘fi necesar. penimu a se efectua doar testele alergolosice, Ta fiecare dintre cele aproximativ 10.000 de sabstante desemmate cu termenul de aditivi! In plus, experimentele asupra animalelor de Jaborator sunt aleatorii, deoarece organismul Jor nu reactioneazi In mod obligatoriu precum ‘eel uman, fara a mai lua in considorare faptul ca interactiunea dintre doua sau mai multe substante chimice care se alla intrun produs potenteaza ‘extrem de mult toxicitatea lui, Pe scurt, rebule sa fim constienti cA aditivii se qasesc —nestingheriti si intr concentratie cu ata mei mare, cu ca alimentul este mai ,elaborat” — peste tot: in bauturile racoritoare, inbomboane, inbranzeturile topite, in supele instant, in ketchup, in dressing-ul pentru salate, in glazuri, in inghotata etc. Se investesc sume enorme de bani pentru studiul noilor adaosuri chimice, iar experimentarea ‘metodelor treditionale naturale de conservare a ‘branel este complet ignorata. CODUL NUMERIC AL ADITIVILOR fn majoritatea farilor, folosirea aditivilor este — deloc intamplator — controlata prin lege. Dar nu. VA facet iluail! Logea inca nu s-a dovedit, in nici o ari, suftciont do durd cu aditivi si, prin urmare, nici Suficiont de grijulie cu sanatatea oamenilor. Tn 1972, la Bruxelles, Comunitatea Economica Furopeand (CEE) a instaurat o reglementare prin are a clasifical tol aditivn omologat, atribuindu-le lun cod numeric, formal din tera F si un numar ‘care este alcatuit din trei sau patra cifre, ‘Salus exemplal sorbitolului (E420) si diversele Pee ere onlctar erin, toate ip mguna de mest ete mento ne Fa cbtgs tetewres Seeman ee iy cudreel ce Tata care sunt actiunile aditivilor ™ Fnsdst etimologia acestul cudnt ar trebul sa ne daa de ganait (gr allos — alta: pathos ‘ufermna), c2ea ce inseomna ed boula este tratats ou mijleace contrare nturi sale sf ereeaza nok dlzarmoniin organism 7 bras + Absorbant, absorbant al razelor UV + Acidifiant, reglator all aciditatii (agent de con- trol al pH-ului, agent de ajustare a pH-ului, agent-tampon) + Agent alcalin (alealini- zant) + Agent antibiotic gent antibotulinic + Agent antiinalbitor = Agent antiinflamator = Agent antimatreata = Agent antimicotic (entifungic) = Agent antimicrobian Agent antistatic Agent antiviral = Agent care formeazé un Sim protector (pelicula protectoare) * Agent caustic + Agent cu efect de limpezire + Agent cu proprietati slastice (plasticizant) * Agent cu rol adeziv + Agent cu rol de protejare a pielii * Agent de afanare (efandtor, agent de sarcina, agent de incareare) + Agent de albire (inalbitor, agent de decolorare) + Agent de carbonatare + Agent de coagulare + Agent de congelare + Agent de control al hidratarit + agent de control al vascozitatii + Agent de crestere + Agent de curatare + Agent de dispersare + Agent de fixare, agent de fixaro a parfumului + Agent de fluidizare + Agent de glazurare (agent de acoperire), agent de lucitt si de stralucire = Agont de intarire (afer- mizant) + Agent de izolare (agent amidonului * Agent de opacizare + Agent de parfumare + Agent de racire + Agent de separare + Agent de suspendare + Agent de texturare (tex- turator, texturant) = Agent de tratare a fainii (ameliorator pentru fains, ameliorator de aluat, agent de coacere) + Agent de uscare + Agent de vascozitate (agent de ingrosare, agent de crestere a vascozitatii) + Agent depilator + Agent fumigen + Agent inhibitor al cristalizérit + Agent modificator + Agent mucilaginos + Agent oxidant, + Agent pentru ingrijirea oral + Agent proteic + Agent reducator + Agent transportor + Ameliorator + Anestezic local + Antiacid + Antiaglomerant (anti- agregant, antiaglutinant, agent care impiedica intarirea substantelor) = Antioxidant + Antiseptic, antiseptic lo- cal + Antispumant (agent anti- spumare) + Aromatizant + Astringent + Auxiliar tehnologic + Carburant + Chelator (agent de che- latare) + Colorant + Condiment + Conservant, conservant gazos (gaz. de ambalare), * Dezodorizant + Dilant + Emolient + Emulgator (emulsifica- tor) (agent de conservare a culorii, agent de retentie a culorii, stabilizator al culorii) * Gaz de propulsare (agent.de propulsie, gaz propulsor) * Gelifiant (gelificator, agent de gelificare) * Guma vegetal + Hidratant + Hormon estrogenic + Indulcitor artificial (edul- corant) + Inhibitor al mucegaiuri lor + Insecticid + Intensificator de gust si/sau aroma (potentator de gust si/sau aroma, ‘exhaustor de gust, corec- tor de gust si/sau aroma, agent de fragezire) + Laxativ + Liant + Lubrifiant = Sare de topire (sare emulsificatoare, sare de fonta) + Solvent + Spumant (agent de spumare, stabilizator de spuma, agent de aerare) = Stabilizator, stabilizator bacteriologic + Stimulant + Substituent lipidic + Supliment dietetic, supli- ‘ment mineral, supliment rutritiv, supliment vitaminic + Suport pentru alti aditivi + Suport pentru arome, suport pentru arome si coloranti, suport pentru coloranti » Surfactant (agent activ de suprafata, agent de suprafata) + Tonic + Umectant (agent de umectare, agent de retinere a apei, agent de retinere a umiditatii) Pe langa funetile principale pe care Te indeplinese(respectiv coloranti, conservant, emulgatori, stabilizatori, Indulcitori, antioxidant fte,), aditivil au §1 actiumt secundare (agent de crestere, agent de racire, agent de separara, suport pentru ait} aditivi etc) CLASIFICAREA ADITIVILOR OMOLOGATI DE CEE: E100-E199.... F400-E499, siruri de topire, gelifianti, fosfati, emulgatori F500-E599.....00stirurd si compusil lor £600-E699, intensificatori de gust F700-F899. adit destinati alimentatiet umane (unit dintre acesti aditivi se adauga in furajete irana destinata animatetor de ferma) £900-£999...........agenti de tratare a ‘gaze, indulcitori artificial, agent de care nur sunt uct 1000-1399, (umectant, enzime alimentare) _ndliversi aditivi £1400-£1499, £1500-E1521.. pentru alti aditivi _.amidonuri modificate solvent}, suporturi O alté clasificare a aditivilor este urmétoarea + AGENTLDIRECTI: AGENT DE CONSERVARE: = antimicrobient = antioxidanti = antibioticl ~ antiparazitart AGENTI ORGANOLEPTICL agenti de gust (aclz, sarati, indulcitori, amari, intensificatort de gust) ~ agent! de texturare (emulgator), dispersant, Stabilizatori, gelifianti, umectanti, agent de intarire, agenti de uscare) COMPLEMENT! ~ vitamine = oligoelemente = proteine = agentii folositi in procesul_de_fabricare: acizi, baze, solventi de extractie, enzime, levuri, antispumanti etc ‘tofi aditivit care sunt _preze" intr-un produs apar si pe eticheta lui! Deoore in ultima vreme s-a amplificat campania impotr aditivilor, producatorit evita si serie pe etichet codul numeric eu F al aditivului, precizand do Genumirea substontei, astfel ineat oameni si ‘read ca acestea nu sunt aditivi sintetici Jn genera, aditivi alimentani sunt controlat de ‘autortatile ,competente". Intre noi he vorba, ave ‘de-a face pi asi cu up tapan Ia of Ca regula generals, toato inqredientelo unv produs (alimentar. cosmetic sau medicamentos) rebule sé fle menfionete pe etleheta Iu, pentr. corecta informare a consumatorului. Insa majontatéa producatonior omit intontionat Specihcarea anumitor substante utlizate, mai ales clnd acestea simt toxice sau controversate day care, vom mu vrem, fac parte din alimentaia noasted. In acwasta categorie Ins = toata gama de aditist obtinuti prin. mo- disicare geneties. Dispoatiul care ragiementeaza ftichetarea sunt de aga natura incdt majoritatea alimentelor_ modifcats genetic scaps. oricarel stichetari, Este eazul tuturor aditivilor de origine genetic: arome, enzime, colorant, indulctor to, care, prin lege, nu este obligatoriu sa fie Sexnalat =" auiliarit tebnologict (suporturle penta solventit do extractie, unele enzime ‘= substantele gazoase folosite la ambalare. = _ substantele care fac ca ingredientele sa nu dere la utilajele industriale sau substantele folosite Ta ungerea tavilor (vaselina, uleiurile siiconato) Acestea se impreqmeaza in alimente si genereazi ulterior roactil adverse. = aromatizantii = urmele de deteryenti si de substante antiseptice olosite pentru spalarea si dezinfectarea ‘ublajului tehnologic 91 a materiel brute folosite. ‘Mentionsim un exemply frapant: un mare numar de bauturi industriale erau filtrate prin azbest; ‘goeasta substania toxicé pentru om era prezenta ‘pana decurind in paharole noastre, 51, sub pretextul ‘efectulun de limpezire a bautura, inghiteam citova mierograme de fibre de azbest la fiecare pabar! DESPRE EFECTELE TOXICE ALE ADITIVILOR Tiecare aditiv trebuile s8 fe supus unei procediurt de evaluare toxicologica. Bontru cd studile sunt insuficient realizate, efeotele aditwilorasupra sanatatii umane Sunt descoperite ullsrior aprob’ii lor pe plat, In ‘cabinetelemedicalesauinspitale,.aravertismentele pari mai tarzio, in lucrale de speciali Tfeetele nocive ale aditivilor asupra sindtitil nu apar imediat, decat in cazul reactilor alorgice. ‘Acesti uclgasl tacufi, aditisil, se acumuloaza gradat in onijanism, grabind aparitia cancerului, a bolilor Ccronice, degenerative, autolmune sau genetice. Oalergie alimentara este o reactie nedorité a sistemului nosteu imunitar la un abiment sau ia w component alimentar, Alte react pot fi otravirile 41 insulicientole enzimatico, care impiedica o buna ‘asimilare a anumitor compononti alimentart. sult amploare si in Romania, si se estimeaza ca = boala mileniului al TF-lea. Aditivii mutagent Ss numai cé dauneaza cromezemilor si codulil etic: ei pur si simplu distrug celulele vil Aditi jeni prezinta un pericol imens pentru fat, tn sesoada imediat unmatoage coneepiel shi Umpul a Iungul timpului, sa constatat cu regret cd corea toxicitat unui adv nit este 0 garantie S acesta nu va mai § folosit ulterior Cel mat bum mmplu in aceasta directie este cazul induleitarilor Sciali @aharina, aspartam, ciclamati ete), a or toxicitate fost dovedita prin mumeroase Si, cu toate acestea, ei continua si fie ‘in ciuda protestelor consumatorilor si a senizatilor de mediciné naturistal Totul esto de pro mare alacere s1 un cere Viclos, eare cuprinde enle corporat alimentare, institubile medicale $1 vale ‘trivit statisticilor Organizayiel Mondiate a Stnatatit (OMS), peste 30% dintre cazurile de cer pot fi evitate dear prin adoptarea unut m de alimentatie sandtos. Aceasta inseamnd 0 ‘emai naturald, edt mai bogatd in fegume uucte; 0 brand lipsitii de pradusele excesiv ‘cesate industrial, care au invadat pietele si care atrdgdtor ambalate, dar sufocate de prezenta mmatizantilor, a colorantilor i a-conservantilor, ADITIVIL ASCUND DEFECTELE PRODUSELOR Prin modul in care sunt pregentate produsele, se _urmareste crearea unel imagini eat mai atraqatoare pentru consumator. Aditi Incearca 3 ascunda prezenta ingredientolor ieftine folosite prepararea produsului, creand impresia unui dus de calitate. lata Ia cele ce urmeaza felul insidios In care actioneaz aditivi: Colorantii mascheaza lipsa unor ingrediente do exemplu, tarirazina — F102 — introdusa cremele pentru prajitur, las impresia cA Ta preparare sau folosit on8 sau lami aditivii de tipul emulgatoriior 31 zetorilormarese volumul produsulul, mmpresia unei cantitati mult mal mani camea folosita la sosuri si in alte produse fefine este 0 pasta de culoare gn gi nu seamana Geloc cu ceea ce consumatorii ar doris cumpere. Adaugarea conservantilor, a emulgatorior $i a colorantilor i confera comsistenta, o culoare 102 $1 an aspect pleut —resturle rémase in urma preueraril nndustriale @ pestelui — incluzand si soleil — $0 ‘oaci marunt $i se amesteca cu aditivi care absorb. apa (aditivi polifosfati), rezultand diferite produse aga-riso .din peste {In paginile care urmeaza, vom prezenta, sub forma de tabele, diferitele clase de aditivi sinfrctele Specificam de asemenl ci, prin denumirea de produs natura, se Injelege 0 substanta folosita fie stabi and (Din pacate, in zilele noasire, ‘produse au in componenta lor ingredients excl naturale.) Prin denumirea de produs sintenic se sustanga obtimua exclusiv prin pracess chimica scare, neon, poatefistmilars cu anunute substante existente in natur’, Prin denumirea de produs modifica Ingelege a planta de cultur sau un animal, cirora ‘prin mntermediul unor tehnici de inginerie genetica, Ii sau transferat gone de la alte speci: bacteri ‘virasun, alte plante sau animale on chic: mane, pentru a le conferi anumite proprietati noi ‘Seal poate intalni $1 sub denumires d transgenic In tabelele care urmeaza,aditivii sunt mar ‘rei culon diferte, in fimetie de gradul de nocivitate pe care il au, respectiv Cu ROSU sunt marcati ADITIVI. FOARTE PERICULOSI. Aceasta categorie de aditivi special efecte cancerigene, teratogene si provoaca tulburarineurologice, ca sindromul Alzheimer si Parkinson, boli autoimune, epilepsic etc. Uni dintre acestiaditiv sunt clasificati de specialisti ca neurotoxine. Gu PORTOCALIU sunt marcati ADITIVI CU 0 PERICULOZITATE MEDIE. Aceasta categorie de aditivi are in principal efecte toxice care afecteaza pielea, ficatul, rinichil, glanda tiroids, sistemul hnervos, sistemul Imunitar, sistemul respirator, sistemul cardiovascular etc; produce alergii, 50¢ Anafilactic, migrene, tulbursri de comportament, dureri ete. ‘Cu VERDE sunt marcati ADITIVIL MAL PUTIN PERICULOST. Aceasta categorie de aditiv provoac’ fn special efecte secundare, tar unil dintre ei, {ingerati in cantitati mari, sunt toxicl SUBSTANTELE CHIMICE NUMITE ADITIVI NE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL .Suntem_coea co mincém’, sustin acum ou doar filozofi, ch si oamenis de stints, Studile demonstreazé ¢& obiceiurile noastro alimentare xno influenteazi intregul organism. De exemplu, mulli aditivi, printre care si diferte neurotoxine (aspar-tam, glutamat monosodie ete.), exacerheaza activarea neurotransmititonor, ducind — la modificari comportamentale ingrijoritoare si la tulburari psihice. CHIAR $I PRODUSELE ,,BIO” CONTIN ADITIVI La cererea producatorilor, autontatile sanitare ‘au aprobat folosirea unor aditivi si in. produsele certificate ca fiind biologice. Acestt aditivi sunt: E 3, E160 (b), E170, E172, E248, E250, E251, 270, E290, E296, E300, £302, £306, E322, F330, E331, £332, £333, 1334, £335, E336, E341 @), E400, F401, F402, B406, E407, E410, E412, E413, F414, £415, F416, £422, F440 (), E500, E501, 503, E504, E516, 2524, E551, E98, EOAT, E948, E1505, Majonitatea aditivilor din aceasta list prezint’ un grad mediu de periculazitate, cdtiva sunt mai putin periculosi sl saple dintra et sunt foarte periculosi (F153, F249, 6250, F251, £252, E508, 2524), ADITIVI PENTRU ALIMENTATIA ANIMALA, Si in alimentatia animala se folosese numerosi aditivi, care urmaresc sa ,corecteze” carentele $1 Gezochilibrele hranei modernizate din fermale de erestere a bovinelor, a porcinelor sau a pasarilor. Deoarece mi exista 0 legislatie mn privinta elichetarii corecte @ produselor de ongine animala (came, lapte, oua), este imposibil sé stim ce aditivi, antibiotice sau hormoni de erestere — ingerati de animale ~ contin alimentole pe are le cumpirim, Colorantii portocalit (carotenoi2i sl xantoflele) sunt introdusi in alimentatia gainlor, pentru a colora mal Wa albenusul oudlor. Pastrisilor si somonilor din crescatoril le sunt aadministraji colorant, pentra a fnviora aspectul cémmit lor mult decolorate, in comparatie cu carnea pestilorcrescutl inhabitatal natal Colorantii rman mat departe in produsele animale destinate ‘onsumului uman. Aceasta practies une in mare pericol sanatatea amenilor. De asemeni este vorba si deo dezinformarea consumatorituit Col mai adesea, ef nu dispune de nici o informatie privind siguranta produselor de origine animal eare Se alain farfuria sa Problema cea mai_mare 0 ‘onstituie folosirea, fa cama animalelor, incd de 1a nasterea lor 4 modicamentelar, antibioticelor sia alior substante chimice, administrate cu tita proflactic, pentru a se preveni anumite bol Conaitile indoielnice de sandtate i de igiend, dar side stres impuse ‘nimalelor lefacpeacesteadeosebit de vulnerabile la rscul de infactie sila epidemii, Astfel justifics™ Droprietarit marior eresciitori flosirea preven ‘medicamentelor. fa special a antibioticslor ADITIVII $1 MALNUTRITIA Cu toate cd avem suficient& brand, din ce in ‘be mat multi eameni suferd de demineralizare si de dovitaminizare, datorita seaderi dramatice 2 valorii nutritive a alimentolor. Alimentele procesate industrial au un continut ridicat de calorsi, insa sunt ‘extrem de sarace in elemente nutritive, Ca urmare ‘a avestul fapt, sandtatea s-a deteriorat ingrijorator ‘de mult in ultima jumatate de secol. Astazi, desi industria alimentara ne propune ‘© mai mare varietate 91 bogatie de produse decat exista In trecut,.alimentatia omenicit este tot mai lipsita de substante nutritive. Hrana din ziua de azi ne ademenoste cu arome, coloranti si indulcitor: de sinteza, tare intoxica s1 slabesc organismul, seizandwi 51 mai mult potentialul energetic natural. ADITIViI $1 HIPERACTIVITATEA iN CAZUL COPILOR De Renjamin F Feingold de la Clinica de Alergologie a Spitalului Kaiser Permanente din San Francisco, Califorma, impreuna cu echipa sa de cervotitori, a realizat Ta nceputul anilor "70 un studiu sponsorizat de Institutul National al SanALiti, in decursul ciruia a descoperit ca ‘numiti compusi moleculasi eu greutate mica, culm sunt aditie alimentari, produc in cazul copilor, dupa ingerare, tulburari de eomportament, elergi i, mai ales, sindromul de hiperactiitate, Studiul a ‘uprins peste 1200 do cazur Fla observat ci pacientii reactionau negativ la testele alergologice, manifestand un mecanism farmaco-toxic, si nu unul alergo- imunologic. Fl a sesizat c’ acesti copii, car’ manifestau tulburari de comportament sau dificalisii de invatare, puteau f tratati pur si simplu prin oliminarea din deta a tuturor alimentelor care contineau aditivi artificial, in special fosfatl. Hiperactivitatea se intalneste pretutindeni in lume si la toate Glasele sociale, Este 0 maladio din co in ce mai mediatioata fox cauze putin cunoscute. Ca doveda, exists foarte putine centre de sinitate specializat in tratarea si sustinerea copillor hperkinetici Un copil hiperactiv este un copil a carui activitate moixice festo crescuta si dezordonati, insult de impulsivitate, de Feactit agresive side tulburiri do atentie, fenomen care porturha ‘eficienia sa in procesul invatiri Sunt folosifi mal multi termeni care desemneazi —hiperac tivitatea: sindromul hiperkinet disfinctie cerebrala minima, tulburari de atensie Se estimneazs in prezent TS nnn ee _ _—— — 12 varsta scolara, find pi ‘Majoritatea copiilor hiperactivi (70%) ajung So Sanieste aceasta tulburare pana la varsta = Trotamentul alopat.consta in admsnistrarea S= ecvat al amfotaminolor, Ritalin, care are S Sestanté chimica activa meni-fenidatul. Feestinle intreprinse de dr. Volkov si publicate St 2001 reveleaza faptul ca metii-fenidatul Se i fel de putemic precum cacainal Acesta Geeenazs aceledsi mecanismo la nivelul creierulu Gees ce Fiscd st antreneze o ulterioara dependenta. Secuitlor pacient faté de cocaina MODUL iN CARE NE MINT ADITIVIL em tentati sa inghitim orice; daca aroma Sarea mancarii propuse ne inspiri ceva. bun, ah preocupam. de conor exec 8 Der ascultand urmatorul sfat: Cu edt wnul cnt se fave mai multi neclama, eu aldit mai plc SS eechuie sé-|consumam", vomavea cele mat ment Soe de a evita sé mancam .gunoaiele alimentare Dl cafturile supermarket-urilor. nt din. ignoranta sau dintro diabolic& itare, avizul mediculut sau celal ul, fh ceea ce priveste folosiroa aditivilor, Seeazapsibicul nelinigtt al consumatoruli, = devine astfel un vitor pacient. Pe de alta See. logislatorul, care ar trebui si menlind Staten si ordinea publica, este de fapt cel care ba lista de aditivi, otravind populatia, $8 na fr de asemeni ca nol suintem cel care putem aca trebule sa consumam sau si evitim Grodus. © buna documentare ne poate fara Ja ajuta gi scoate din ignoranta, astfel incat tom diseerne singuri ce calitato are produsttl m ni se ofera tndustria alimentard se indarjepte sa creeze not hranei. lata = nol artifici pentru ,ameliorarea Ere sunt acestea: £100-E199: COLORANTH. Asistim astazi la un adevarat delir industrial in erie de colorant Eine influenteaza simtul vizual She orhesc cu stralucirea si varietatea nuantelor st Siesdem din vedere realitatea produsulei de baza. Echnicarea colorantilor este ceruta fn continuaro, Sentru ca albastrul de Ja un jeleu nu e destul de. Shastra, pontra ca acum Coca-Cola cea mat Solrivila este cea neagra, asa cum si camea de la Sh hamburger ar fi si ea tot neagra, fra un rostt Sintetic ,salvator”. “Tolul, doar pentra a se vinde! Si nude avi saut ge jeri. Intrat in acest cere viclos, consumatorul, ucit de ,sirenele” hipermarket-urilor, a vitat 5 mai iubeasea ceea ce este autentic, Produsele sunt frumos prozentate, in ambalaje setalice, div carton sau plastie, din care itt Fac eu Sebiul multiple culosi artiliciale, si simi cum bras fe apuea foamea sau setea. Fara nici un alt. gand, iuphi carucioarele si abia asteptt si despachetezt cae; mult ravnitul pachetel are tnsé un gust fad, heapetisant, care te dezamageste. CE SUNT COLORANTII? “Aditivit colorant) sunt substante sintetice (mai rar naturale), capabile s8 coloreze temporar sau Hesaltiy 6 structurl organica vie sau sintetica Colerantir se adauga de obice! pentra a masca pierderea culoril, pentri ada identitate unui produs Fr pentru @ docora, Colorantit sunt solubil: in apa Sau in ulei acute colorant) EF aunt folositiin procesaroa alimentelor, pentru fa le da 6 cat miei mare atractivitate vizval’. Nu Sunt aditin alimentari necesari (dar care dintre fl sont28), au doar valoare ,decorativa", pacalind consumatonil asupra prospetimil, naturaletet si calitatinalimentelor Colorants urtifciali sunt folositi pe o scar mai larga, deoarece capacitatea Tor de colorare teste mult mal mare decat & majoritéti produsilor fraturali In plus, colerantit artificial sunt sult mat Stabill,conferd 0 culodre mai uniforma sium spectra ‘de nuanye malt mai lara INVAZIA COLORANTILOR SINTETICI Incepind cu mijloenl serolului al XI%lea, sau descoperil $i au inceput sa se foloseasca anumiti colorant! sintetie, care era mal ieftini, mai usor ido objinut, mult mab stabill, mai controlabili st cu pulanfe malt mai intense docat cele naturale. Tndustria chimiei oxganice ainceput in anul 1856, ‘cand Williams H, Perkin a preparat pentru prima data ‘opseatia iniigo din gudronul de huild. 1a construit pre fabrica in apropierea Londrei, producand la scart fndustriala peimul colorant sintetic. Tot in Anglia, au ‘Unmat apo la scara industrialé aizarina si indigowl Ullerion Germania a devenit pritcipalul producator de vopsele si coloranti din intreaga lume, cu o paleta ‘vast de nuante si de culor ‘Colorangi sunt in general derivatt al petrolul ‘acetone si gudroniles de huils, substante care sunt hocive pentru alioientatla umana. Colorantit sunt lipsiti de valoare nurritiva, ei doar oferé un aspect tract, cu in impact vizual puternic, infiuentind fajor alegérea consumatorului, Uneor?, scopul este do a simula culoatea cara este perceputa ca find fraturala, cum ar fl eulbarea rosie pentru ciresele Glasate (de fapt, prin pracesare, Ciresele isi pierd complet euloarea. naturala, devonind be), In timp ce este usor pentew oricine siisideaseamacsioculoare aprinséi, nenaturala a unui allmnent nu poate rezulta decat ew ajutorul colorantilor artificial, exista totugt multe produso care par naturale, desi sunt colorate — ceed co este greu de rectinoscut pentrs majoritatea oamenilor, cum este ccazul portocalelor si al somenulul. Decolorarea ‘limentelor (a fructelor si a legumelor), 0 data cu trecerea anotimpurilor sau ca lurmare a procesirit si depoaitini acestora, face adeseon eolorarea comerciala foarte avantajoasa, pentru conferirea culorii la care Se asteapta sau pe care 0 prefera consumators Colorantiisintetici se folosese in comporitia Discuitilor, a inghetatelor, fn hauturile racoritoare, fn dulciuri, desertur, topping-uri, creme, produse de patiserie, conserve, muraturt, sosurl, gemurs, condimente, medicament, sirapuri, produsele din carne, produsele cosmetice, lubrifanti, vopsele, hhaine, cerneluri, pesticide ete, PERICOLUL CULORILOR FRUMOASE inanul 1900, mrexistau niciun feldereqlementart ca privire Ja ulilizarea colorantior in alimente, Oricare dintre cele 80 de vopsele cunoscute la acea vreme puteau f utilizate in orice, de la bombosne Ja produsele textile. tn 1906 sau reglementat primele norme de folosire a sapte colorant, despre care se stia cd au ingrediente nedaunatoare pentru sindlatea umana Prin 1950, consumatorii si guvernul american era deja ingrijorati de efectele negative ale aditivilor alimentari, dovedite prin studille Sitlintiice, “Amendamentul Delaney interzicea utiizarea oricdror aditivi cancerigeni in produsele entra oameni sau animale, Din nefericite isa, in 1992, Curtea Suprema a SUA reconsiderat Clauza Delaney intr-un mod tondentios, permitand $8 fie utilizat aditivi cu potential cancenigen In America, FDA numeroteaza coloranfii chimict aprobali cu initialele FD&C (Food, DrugésCosmetics — Prods Alimentar, Medicamentos, Cosmetic) in timp co in Uniunea Europeand, tot aditivi aprobatt pentru alimontatie sunt numerotat eu E. Incepand cu 1878, Norvegia a interzis folosirea tuturor colorantilor pe bazé de derivate din gudron de huild.In2001 insa, noileregiementaei ale Unitaht Europene, care obliga tarlle membre sa se alinteze Ja aceste norme, au readus in alimente tofi acest aditivi periculosi De-a lungul decenillor, multi ealoranti nol au fost adaugatt pe lista, iar alti vechi au fost interal dupa ce s-a dovedit insistent ¢@ avenu efecte noive asupra sinatalil. De aceea, unit producaton au Inceput si caute modalitati eft mat naturale $1 sigure de colorare, in locul celor sintetic Cu toate acestea, termenul de natural” nul are 0 definitie ‘universal acceptats. In prezent, grupuri de avorati LEE EE. at consumaterilor au con reducerea Ia minim a coloran alimentari sintetici, precam 5: detaliere a colorantilor utilizatip tichotele produselor. Colorantii —artificlali a produsele alimentare, cosmetice Si medicamentoase ne fac ré putin cate putin, in ecare zi. Des ar inofensivy, pe termon lung 1 constituie un rise crescut de toxicitate pentru organism. Unii contin impuritat, precum struri de plumb sau arsen, care Sunt toxice pentru sistemul nervos Dar producstors nu renunts Ja folosirea colorantilor nociv ect atunci cand acestia’ sunt interzisi oficial prin lege, in urma Sesizarilor consumatorilor cand deja este prea tiiviu. Asa este ‘cazul colorantului £123 (amarant), care, in momentul Gind a fost intercis si retras de Pe plata americand, fusese deja folosit in mit de Droduse, care intoxicasera oamenil timp de citeva decenii Numeroasele cazuri de persoane intoxicate in ‘urma consumului de alimente sau medicamente care contineau anumiti colorant au tras un semnal do alarma asupra nocivitati acestora, In plus, zee de studlt 1 ceteetari au confirmat faprul ca aditiis colorant afecieaza séndtatea omului, generand un Tung sir de simptome si de bol Reactille semnalate sunt de tipul: alergi, dureni de cap, urticarie, inflamarea pleoapelor, a buzelor, a limbil sau 4 ‘mainilor, astm, 0c anafilactic, bronhoconstrictic, eczeme, hipertiroidie, hiperactivitate in cazul copillor. oboseala, modificari de comportament ‘ulburari endocrine si neurologice, Cea mai intalnita Teactie dermatologica este priritul, care este adesea asociat cu roseata i eruptie. Prurital poate A generalizat in intregul corp sau testrans la nivelul capului, picioarelor, urechilor, axlelor. In timp, el formeazé eruste si artesea se poate infect Studii recento au demonstrat ca aspartamul si glutamatul, doud substange cu efect neurotoxic recunoscu, in combinatie cu diversi colorant, roduc eferte simai dezastrioase asupra sistemules ervos. ‘Timp de doi ani de ile, cervetator. ai Universitat din. Liverpool au combinat aibastry stralucitor (E193) cu glutamat de sodiu (£621), brecum st aspartam (E951) cu galben de chinoleing (E108) 54 ati testat pe cobs efectele acestor doua amestecuri, Animalele au primit aceeasi ‘oncentratie de toxine care rezulta dia consumul de snacks-uri $l 9 hautura carbogazoas’. Rezullatel amt fost evidente: aceste combina stopeaza dezvoltarea celilelor nervoase ‘AMESTECURILE INSELATOARE Diferiti coloranti pot fi folosity in amestec in facelasi produs. Unelo produse alimentare contin chiar mat mult de 9 adhtivi colorant. Colorantit amelioree74 culoarea produsului, dar niciodata calitatea sa, Supele instant, cubuletele pentru ciorbe 51 ‘orry.ul sintetic ar avea © culoare qri-cenusie fara fs galben-decolorat E104, F110. Bauturle, uncle aperiive, cipanui, gelatina si unele inghetate nu ar avea 0 suloare rosie atragatoare fara £122 (contraindicat Spillor si persnanelor care au alorgil). Bauturile pe eva de Cola si alte sven, dar si berea, whisly- £102, tele 51 legumele la cute, biscailil si conservee it Setoreazi caramelulul (£150) culoarea pe care 0 au. in pacate, majoritatea produselor cu colorant} fimici sunt destinate copillorcare, curios din fire, Si aleg produsele cele mal vin colorate. Avand tn jedere toxicitatea crescuta a colerantlor si faptul . in general, cop consuma mult mai multe sleiuns decat adulil, cantitatea de altivi ingerats fe micuti a ajns sa fe multproa mare in comparatie 2 greutatea lor corporal Pontm a fi mat usar aeceplate de copa si mat stractive, stroporile $i produsele medicamentoase 19,40% 16,42% —_—_—_—_—_—_—_—_—_——_——— destinate lor contin uni dintre cei = colorant, Producstoril din domenis! ‘Se justified prin faptul ¢ micuti pacient! ,oricum {ingereazs mai_multi coloranti prin dulctor® ‘Suudiile arata e8, in goneral, copii cousuma intre 50 st 300 mg de colorant artificial pe 2i, ajungand si ingereze pana la 10 coloranti diferiti intr-0 zi Antificlalizarea crescanda a alimentatiei de la acest sfarsit de secol este cu adevirat ingrijorstoare. Sintetizand tabelul din paginile urmatoare + aditivid eolorantiau sialte actiunl: aromatizant, agent de ingrogare, antioxidant, acidifiant, suport entra alfi adilivi, agent de intarire, agent de opacizare, omulgator, stabilizator, agent de ‘vascozitate, agent eu efect de limpezire. +42 dintre colorantil mentionati sunt aprobati de Unitmes European, dar exista si iri care ‘nterzic folosirea lor Bl Foarte pericutos BE Pericutozitate medie [Mai putin pericutos 64,18% 64.18% dintre colorant) sunt FOARTE PERICULOSI, 16 42% au o PERICULOZITATE MEDIE 51 19,40% sunt MAI PUTIN PERICULOSI. Dupd cum se observa, peste jumdtate din aditivit Eolorangi au cel mai mare grad de periculozitate, ceed ce inseamné cd produc tumor’, cancers Timfoame. modificin genetice, moarte fetald, tulburdri endocrine. modifiean cromozomiale. Astfel. onstatim ci in hrana noastra se introduc foarte multi colorant periculosi, st aceasta, dintrun motiv pur comercial 9) << =| eo) 2 — 40} —— + | 20} See Natural Sintetic Modificat genetic in crea ce priveste originea colorantilon, 9 dintre et pot fide origine naturata, 60 de origine sintetiod si 11 pot i abjinufi st prin metode de inginerie genetic. TABEL CU AD} [Cod numeri Denumire, actiuni, sursa, utilizari, efecte nocive: E Ei0og) acm Colorant galben-portocallu, antioxidant Sintate Se adaugd in brin7a, prepara din poste 5 pul, mezeuni, murétur, mustar pure curry |argarina, uot lei sgrésimalimentae,lnghefate, diem, jeleut. gem), prods de patisone, preparate dn orez, produse cu continu hipocalorc. _| Hlecte secundare: scadeglicemia: in doce mars ereytesocreia hilar J INTERZIS persoanelorsensibile a saliclal. APROBAT do LE AI PUTIN PERICULOS! RIBOFLAVINA (LACTOFTAVINA, VITAMINA Ba, VITAMINA G) CColorantgalben sau gatben-portocatia Shotetic san modifica! genete 1] § adza2 in morgaring alimonte derivate din brdnza, produse lactate imbogite cu vitamine, lepte bral ivona pentmy cop, sucun din fucte unt de arahide, casteavel ure isu, console Bentrumicul dejan, paine ev ddas de vitamime de sinters, suplimente vitaminice Nal este ilen | = pentru a da consistente anumitoralimente Aw clecte secundare, APRODAT de UE. MAI PUTIN PERICULOS! 5-EOSFAT RIBOFLAVINA DE SODIO Colorant Sitti sau modificat gonetic Se adauga in hrana pentecopi, gotur, profuse lactate apte raf, dulturi st produse cu zahir [Are efecte secundare. MAL PUTIN PERICULOS! TARTRAZINA (ED&C GALBEN No5, ACID GALBEN 23) Golorantazoiccevariaza de la galbo lanai spre portal deschis | Siate : Se adausé in gum de mestecat, auturi riconioate cdr, sinun, prodase do panicatc, erolssant, marppan,jleuri, napolitane, emus, marmulada, prajtui creme penta eat, pudinc, topping-ur, produse euimiere, coreale pentru miculdejdn, conserve de por dates si Jae mazare,dructe s legume confiste, supe instant, star, mUratUr, snacks-ur tu hrdnzt, branzs | tonité si produse lactate, dressing-ur pon salat 1 rptur sosuri de mon rede peste, Peste conservat 1 afumat, crusiacee,condimente (eurry),suplimente alimentafe, prodice rentra Slabit. Se asociaz frecvant ew F133, Alte intzebulutii:hrana pentes animalele de cas’, pasta de dint, sampon, after shave, produse cosmetic, meicamente, vopsete pentea lana i mise, Etecte nocive: efect cancerigen,toratogen s|imitagen; amplified incidenta anomitostpuri de tumor troidiene, imfoame hnbeitare; prosuce modifiear eomoromlale conte tapuctae. eu nitrocamine (ev efect eancerigen);alergi (astm, prunt, Uricane, nit, dermatita. eczetne, febra tanalu, umflarea bmi si a buzelor, soc anaflnetic), migrene, tulburir de vedere, odiicd sigestia, produce dificult de concentrare sido invalare, comportamneht agresiy usoranic, Jeontuzie, dopresie, vedere incetosata; reactii adverse dramatice apat la 70% din copit iy spect sindromul de hporactvtat, INTERZIS persoanclor sensible Ia slicilat. INTERZIS ia Norvegla, Olanda, Suedis, Elvetia, Austria si Finlandas foarte folositin Anglia. APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! REZORCINOL CRIZOINK (ALKANET, GRIZOLINA S) Colorant Sintetl [Are toxicitate extrem de ridicata. NTERZIS in Fanta FOARTE PERICULOS! ec | |GALBEN DE CHINOLEINA, | DEC GALBEN No10, GALBENT, REZORCINOI, GALDEN, |GALBEN-AURTU, CRIZOIN! Colorant ce variaza de 1a galben fr strlueire pnd Ja galhen-verzui Sintetc sau do Origine animala Se adaugi in preparate pe baza de ou, nghetate, cocteiturtaleoolce, pesto afumat, Alve intrebuintir: in produse cosmtice, rujut, vopsele si geluni de pin sipunun, paste de dint, apa de coomle, medicamente, Efecte nocive: efect cancerigen; alerai (astm, urticare,ieitarea piel, dermal de contact, ‘anahlexie),hiperactivitate, eapacitate seazuta de concenttare,tulburats e vedere. In mesic ci 951, poate alec celulele netvoas INTERZIS copillor si persoanelor sensibile la salicilai INTERZIS in Australia, SUA, Nocveaia, Faponia;folosit des in Anglia, APROBAT de UE /FOARTE PERICULOS! FOARTE PERICULOS! GALBEN 2G (GALBEN 5, GALBEN SUNSET FCE, YELLOW 26) = Calorant galben Sintetic Se adaugi fa biutari Frecte nacves eet cancerigen alr (asm, eens insomn sindromul de hiperactivitate in azul copilor. INTERZIS porsoanelor sensible la saliclat. INTERZIS in Franfa, Norvegia, SUA, Austria, Japonia, Suedia, Elvetia:folositin Anglia /FOARTE PERICULOS! GALBEN-PORTOCALIU S (FD&C GALBEN No6, SUNSET YELLOW FCF) ‘Colorant azoic galben-portocallu Sinletic Este al trelea dintze ce) mat folostt colorant Se edauga in bauturl racoritoare si astant, cereale pentru micul dejun, inghetate, dulciui Jgemun, marmelade, serbetuni, martian, biscuit cu jeleu de portacale,clocolate si bauturi cu Hlocolata calda, stacks-uti, iaurtur, Speclalitali dim branza, paine si specialitat: din paine prt ‘wustér, supe instant, conserve cu peste, castraveli muratl Alte inrebuintar: in medicamente, produse cosmetice, produse pentru par, hrand pentru animale de casa Efecto nocive: elect cancerigen; confine impuritati cu nitrozamine (ru efect cancersen) mmollifican cromozomlale, dureri abdominale, areata, indigestie, vom, blocarea enzimelor Aigestive; hiperactivitate, spasme vasculare; alergh (urticarie, Hala, astm, febra fam ‘ccreme), in special in cazul persoanelor sensibile la sallcila; angiondem, congestie naval, | Drontioconstrcte Gn combinatile cu E123 si E124), reactl anailactice (in combinatie cu E124) INTERZIS in SUA, Norvegia $1 Finlanda; folosit in Anglia. APROBAT de UE. | FOARTE PERICULOS! _ PORTOCALIU GGN Colorant Sintetic ‘Are toxicitate extrem de ridicati. INTERZIS in Franka. FOARTE PERICULOS! fo 'ACID CARMINIC (ROSU-CARMAZ, ROSU 4, ROSU-COSENILA, CARMIN, ROSU NATURAL 4 /CRIMSON LAKF) ‘Colorant antrachinonte ro3u_ Natural (extras din msecte) sau sinttic ‘Se adauge in buutun gleoolice, sucuri de mere ros placinte, biscuit, desertur, topping-uri, creme pentru placinte g bisculh, prayturi, dulciun, preperate din carne, iaurturl speciaitati din pranzs, sosuri in ptozent, se nloculeste uneor ct E124, ‘ite intrebuintar: in produse cosmotice, fardurt de pleoape cu nuante ros, imeluri, sampoane, tmeticamente, in ndustria fotografica in hrana pentru animalele de cas. Efecte nocive: folosit pe o perioadé mal indelungata de timp, are efect cancerigen st mutagen: alergi (astm, rina, fra fanulus, urlicarie}, joc anafilactic, mtoleranta la alimente, biperactivitate in cazul copie, NERECOMANDAT vegetarionilort INTERZIS copitlor si persoanelor sensibile la salicioi INTERZIS im mai multe tart, APROBAT do UE, FOARTE PERICULOS! _ ‘ORCIL ORCEINA (CITRUS RED 2) Colorant rogu-albastrut Natural Oreeina este un colorant ropu-maroniu, obtimut din arcinol, substanta extrasé din lichenul Rovetia rinctorta ‘Are toxicitate extrem de ridical3. HNTERZIS ih Franta siin UE! FOARTE PERICULOS! AZORUBINA (CARMOIZINA, AZORUBINA S, ACID RED 14, FOOD RED 3, BRILANTCARMOIZINA 0) Sintetc Se adaugé in prajituri asortate, budine, inghetate, gemurs, martipan, jeleurl, placinte cu branzé, Conserve, iaurtun de fructe, supe instant, piine prajita, sosurt Inchise la culoare, ‘Efecte noclve: con{ane impurtali cu nitrozamine (cu efect cancerigen); elem. insomnie hiperactivitate, capacitale scazuta de concentrate: alerui (astm, urticarse, rita), retentie hidrosalin, TNTERAIS copilor si persoanelor ‘Sucdia, Japonia folosit in Anglia! APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! [AMARANT (FD&C RED No2, FOOD RED 9, CColorant azoierosu-purpuri Sintetle Sse adauga in biuturl racoritoare si spirtoase, vinutiaperitivo, sucut de fructe, produse lice [cu adavs de vitamina C, proparate cu coacaze, creme de fructe pentru plicinta, prijturi ssort! jelous, Inghefate, gemils, conserve de ructo, cereale, icre de peste, conserve ci fructe de mare, stant. irablingan: in produse cosmetice, rjur,rimel, fardur, hraad pentru animalete de casa, Efecte nocives efect teralogen, canceriges 5: mutayon: contine ipurtat cu nitrozamine (cu jefect catoerigen);afecteaza heal, nies aparatul reprodueator reac alergice sau de nvoleranya (astm, eczeme, urticarie, ait), insompie, hiporacivitate, capacitate scazuta de lconcentrare, INTEIIS copilor i persoanelor sensible la saliellai! INTERZIS in SUA, Rosi, Austa, PNorvegia flost foarte restrictv in Australia, Franfa 5 alia (doar la prepararea caviarulal! APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! /ROSU APRINS 4R (ROSU-PONCEAU 4R, ROSU- ‘A, ROSU-COSENII /ROSU No3, NEW COCCINE, ROSU ALIMENTAR 7, ROSU-STACOJTU SX) -Coforant azole rogustacolu Sintec SS adaugd in bautur ricortoaro, desestur, ccese glasate,jeleuri prijitrl asortate, gemur, topping, creme eu iructe pentru placinta, placnte-cu branes, quma de mostecat, ketchup, dressing-ur ponteu feucte de mare, Supe instant, \eururs, mezalun, [Efecte nocives efectcancerigen; confine mpuritati cu nitrozamine (cu efect cancerigen);slergit fast, fanra Tanulul, urtiearie),insomnie.hiperactivitale si capacitate scazuta de coucentrare INTERZIS coplor si persoaneor sensible le saliclau! INTERZIS in SUA, Finlanda si Norvegiat APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! KOSU-STACOJIU GN (PONCEAU SX) Colorant Sintetle Are toxicitate extrem de ridicata. NTERZIS in Franta stin alte tr FOARTE PERICULOS! [ROSU APRINS 6R (PONCEAU 6R) colorant Sintetic Are toxicitate extrem de ridicati. INTERZIS in Franka sina tk FOARTE PERICULOS! JERITROZINA (FD&C RED No3) ‘Colorant xantenic rez rogu | Sintetic [Se adauga in coctolue, dueiur, biscuit, creme asorate,ciucolate,tarte cu fcte,cirese glasate =: confate, cirose maraschino, conserve de frurte, sacksuri, sosuei de usturo, cama eu usturc, Salat, specialtaltartinabile, pateurt dim crab s:somon, ous fost la prepararea scotci-alu, masline uanplute te tenga in peste dent medicament, imal a ru bran pnt nia Efecte nocive: efeccancorigen; ix timpul sterol, adiwul se degradeaca partial, eliberind iod, ees ce produce ocrestere anormalé 4 nielului de hormoni tiridien ducani a hiperiroile; atecceaza feat, ima, glanda tired, stomacul sl aparatul reproducator, in cal topilor produce tulburan neuralogice, ensibitate la luaina [fotatoviekate; alergi (astm, uricarie), biperactivitate, msomnie, diieultti de invatare INTERZIS in SUA sin Norvewia: folosit ina in Australia, APROBAT de UE. FOARTE. 08! ‘5 ACID RED 27) ‘A, FDRG ACID (Colerain azale ros Sintec i Se addin penal reorateedn care, isu td, bures at in comport gemurlor sta bauturilon Eecte noelves efectcancerigen si mutagen; conte impurititi eu nitrzamine (ou efect Jeancerigen);angioedem, anemic, talburat gastrointestinal, astm, alengi cubanate, urticarie eronled,hiperactivitae, INTERZIS persosnelor sensbile la saicati, INTERZIS in Australia, SUA, Canada, Japonia; flosit in Anglia INTERZIS in UE incepind din 28.07.2007, FOARTE i 2G (ROGU ALIMENTAR 10, AZOFLOXINK, APOGERANINK, AMIDONAFTOL ROSU /ROSU ALLURA AC (FD&C RED No40, PONCEAU SX) CColorant azoic ru portocaliy Sintec [Se adsugi indulelus biscuit cu ciocolats, praituri asorate si cu clocolata, bomboane, jeleur remo din lapte si ou, cereale, produse de panificatie, biscuits crocanf fucte,cireseglasate cirese maraschino, condiment Alte intrebnntan: in produse cosmetice, rujuri, sampoane, apéide gurd, slut pentru pir ilicameste, hrani pentew animalele de casa Etecte nocive: elect cancerigen: contine impuritati eu allruzamine (on efeet cancerigen);alergi putanate, astm, febra fan uricarie, sindrom de hiperactivitate. INTERZIS persoanclor sensible la saliciati, INTERZIS in Japonia, Danemarca, Belg, Franta, Germania, Hvetia, Sued, Austria si Norvegia, fn SUA este folosit ca fnlocutor al ut E129, APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! /ALBASTRU INDANTREN RS Colorant alhastra Sintetio Are toxicitate extrem de ridicata, /FOARTE PERICULOS! /ALBASTRU PATENT V (ALBASTRU CLAR, ALBASTRU SULFAN, ALBASTRU ALIMENTAR 5) Colorantalbastni-volet Sintatic So adaug in prepararea biuturiloralcoolice sa bauturilarracoritaare, n produsee cu ou Ate intrebuingar: colorant medieal pentru diaguostcare fecte noclve: elect cancerigen; contino impurity cu nitrozamine (ew efect cancerigen): Jgcnereaza hipertensiune arteriala,tremuratun, talburéi gastrolntestinale,insomnie, hiperactivtate, qreata reactiealergice apar dupa oateva minute (urticane, sensiblizarea pili, JGermatia, purpura, astm); tulburari de respiratie, soe anaflaetc, JINEERZIS copilor INTEAZIS in Austraha, SUA si Norvegia |APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! INDIGO-CARMIN (INDIGOTINA, ALBASTRU X, FD&C BLUE No2) Colorant albastri-indiga Sintetic Se ndaugd in lchioruri hauturiracoritoare, dulciui, inghelate, biscu, cereale pentru micul Jdejun, preparate din suncd, mevelun Alte intrebuintar; in medicament, lojumi capilare; se foloseste in multe produse cosmet testele de laborator, pentru a determina gradul de afectare a functie renale Ffecte nocive: efect cancerigen si mutagen; duce la formarea tumoilor cerebral; contine mpuritii cu mitrozamine (cu elect cancerigen); proveacd reactilalergice(urtcacie, pruit, stm), oma, great hipertensiune,hiperactivitate,tulburani cardiac, bronhoconstrcte (in combinatie eu £133 9 E127), preainta un nse suplimentar in caval in care este consurmat in acelési timp cu produse ve contin nitriti (E250), INTERZIS in Norvegia, APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! |ALBASTRU STRALUCITOR FCF (ALBASTRU-BRILIANT FCF, FD&C ALBASTRU Nol, DSC Nod, ALBASTRU XILEN VSG, ALBASTRU PATENT AR, ALBASTRU ALIMENTAlt 2, |ALBASTRU ERIOSKY, ALBASTRU Nol, ALBASTRU ATRACID FG, ALZEN FOOD ALBASTRU INoi, ALFAZIRINA, ACID ALBASTRU 9) Golorant albastru, asociat recvent cu E102 pentru ase obtine diverse nuante de verde Sintotic Se adauga in bauturi ricoritoare, dullur, doseriun, gelatina, produse lactate, brnzi tip Fet, cereale, conserve de macare Alte intrebulnti: in paste de din, produse cosmetice, deodorante,vopsele de prin hrana entru anmalele de Casi: in solute de alumni sau in sarea de amonia Ffecte nocive: efec.cancerigen; mocficari cromozomiale, bronhoconsticte in combinatie cu F127 91 £132); alergt (astm, urticario, febra fanulu, react eozinohilice), /INTFR2IS persoanelor sensibile a salicla. INTERZIS in Belgia, Franta, Germania, Elvetia Suedia, Austria, Norventa, Danemarca, Grecia Italia, Spania. APROBAT de UE. [FOARTE PERICULOS! (@ CLOROFILA (VERDE NATURAL C13) St Gi) CLOROFILINA (VERDE NA CColorang. ce daw nuanlo de werde-ashini pad fa verde inchis ‘Nalural sau sintetic(clorofla este natural, lorotilina este artifical) ‘Se adaugé in uleiurile de mashine sl de sola, qrasimi amentare, conserve de tructe si legume oral, dulciun, gums de mesicest, inghetata, supe instant, sesut, ketchup, muriturt Alte intrebuintani: in produse cosmetice, deedorante, sapanun, dntiperspiranta, apa de qua |APROBAT de UE. MAL PUTIN PERICULOS! Coan Denumire, acfiuni, sures, ‘fects nocive: (@ COMPLECSIT CLOROFILEI CU CUPRUL si (i) COMPLECSHT CLOROFILNET CU CLT od Covorant Sinan [Complex cuprulu en clorofla are culoares verdomdsinu, or complex cupralu cu cloeoflina 2 are culvarea verde, Datonta conjinutlu de cup se foloseste des pena amupliicaefectul de straucire, Se adaug in speotalittile din brane, sosuri, supe instant, conserve de fucte si legume, gumé de mesteca, inghetat, Efecte nocive: astm, react eutanate, alergi respirator INTERZIS persoanelor caroau exces de cupru in prganism. APROBAT de LE PERICULOZITATE MEDIE! | VERDE-LIZAMINA (VERDE S, VERDE STRALUCITOR BS, VERDE ALIMENTAR S, ACID VERDE 50, WOOL GREEN S) Colorant verde Sintec Se adaugé in préjituri, deserturi, inghetate, deserturi eu branza, jeleun, sos te ment, paine, conserve de mazar, Alte intvebuinfar: in industria vests. Ftecte nocive: efect cancerigen; contine impurtél cu nitrozamino (cu efeet cancericen);alergi (astm, tabi ale pie), hiperacivitat,insomnie, anemic. INTERZIS in Suedia, SUA, Norveqia, Canada, Finlanda $Japonia. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! VERDE APRINS (FAST GREEN FCE, FD&C GREEN No3) | Clorant verde | Sintetio i Se adauga in cereale, jeleuri mentolate, hdutur alevolice si ricortoare, inghetate, produse de Panificatie, omboane, ketchup, gjemuri Alte intcebuintac in geluri de du, produse cosmetica (cu excopta celor care se aplics in jurul chilor, hrana pentru animalele de cas, Efecte nocive::umor: le nivelul vezi urinare; sensbilizare fn eazul persoanelor alergice. FOARTE PERICULOS! |CARAMEL SIMPL (CARAMEL PLAIN, CARAMEL D. CColorant maro inchis spre neqru, flosit si ca guma vegetal, aromatizant, agent de ingrasare | Sinfetic sau din praduse moilficate genetic (porum sau sfeca de zahar) | Se adanga in dulciun sila decorares duletorior tn deserturiasortate, deserturs congelata, checurs | jemi, cicolate, biscuit, tablet de eluco2a, nghetate, desertur lactate, speciaitati marine | fartinabnle, pamne neagra, oletun, muraturi sosur (in special desoia sh de stidu), condimente, | ressing-un pentru salata, conserve, produse din proteine vegetal, bauturi tacoritoare (in special | bele de Up Colo vinut, here, brandy, whisky | Alte inteebuintat: in produse cosinetic, creme de corp, paste de dint, apd de gurd, brand pentru animalele de casi Etecte nocive: efectteratogen, cancerigen i mutagen crestorea anormal fh Yolum a rinehior sada mumérul coluleloralbe leucocite), scade absorbtia vitamine| Bg, incetineste dezvoltarea rganismului;afecteazaficatal stomacul, aparatul reproducator, smdrom de hiperactvitate, tulburari gastrointestinal, APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! |CARAMEL CU SULFIT DE SODIU (CARAMEL 1I— procedeul cu sullit de sodiu) | Colorant caustic Sinfeti sau din produse moulfcate genetic (porumb,sfocl8) So foloseste foarte mult in industria alimentar. [Efecte nocive: efectteratogen, cancerigen i mutagen; erestetea anormal in volun arinichitor scade numérul celulelor albo (leucocite),incetineste dezvoltarea organismmhit afecteaza fcstl, stomacul,aparatul reproducator, sindrom de hiporactvtate tulburari gastrointestinle |APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! |CARAMEL CU AMONIAG (CARAMEL II — procedeul cu amoniac) Colorant ani Sintotc sau din preduse modificate genetic (nonimb, sfecla) Se toloseste in industria alimentars Efecte nocive: efectteratogen, canceriyen sl mutagen; eresterea anormal in volum a rinichitor scade numarul celulelor ale (foucocite}), seada absorbia witasines 86, iacetinoste dcavoliarea organism afecteaza fica, stomacul, aparatul reproducator, sindrom de hiperactvitate, tulburari gastrointestinal |APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! ARAN. CU SUCEIT DE AMON (EARAMIEE 10 — proses cust aoniscs) Sinistic sau din praduse modiicate genetic (porumb, sfecl) | Se folosesto in industria alimentar. efecto nocive: elect terabogen, cancergen 3! mutagen; cresterea anormal in volum a rinihilr eat mundtul celuleloralbe leucocite},incetinesie dezwollarea onganismulu afocteaza fica, Stomacul, apaeatal teproducator; sindrom de hiperactivitate,tulburar: gastrointestinal |APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! i INEGRU STRATUCITOR BN (NEGRU PN, NEGRU-DRITIANT, NAFTOL NEGRU, NEGRU JALIMENTAR 1, NEGRU STRALUCITOR A) Colorantazoic negruviolet Sintetic Se ndaugd in sosuri negre, hiutur dul, eigclate cu frigca,prajitun cu aromd de coaciize nahetate, gomun de fructe ros saacks-ur, supe instant, iaurturi, mustr, pateuri cu peste Tefects nocive: sfect cancerigen, afecteaza rinchi, stomacul; hiperactwitate: scade actiunea fenamelor digestive, alergi (uricarie, asim rai) INTERZIS copilor! INTERZS in SUA, Danemarca, Australis, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suodia, Aust, Norvegia, Canada Finlanda, Japonia. APROBAT de UE. POARTE PERICULOS! [CARBUNE NEGRU (NEGRU 7984) ‘Coloraat negra Sintetic [Are toxicitate extrem de ridicata FOARTE PERICULOS! |CARBUNE VEGETAL Colorant near Natural (poate fide origine vegetalé sau animala) sau din produse mochficate genetic [So adaugd ta dulciun, jeleur, gemury,lchiorss, sucurt concentrate de fruct, brinzeturi de capra Alte intrebuingar. in prodiuse cosmetice, farduri, lacur de panto, cernelur. [Efecte nocive: efect toxic moderat daca se ngoreaza sau se inhaleaza; efectcancerigen datorta impurttatilor pe care Ie cosine. Se foloseste sin culture BIO. INTERZAS in SUA 3 in alte far folositin Ausizalia, APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! [MARO FK (BRUN FK) ‘Colorant azo negra Sintetic Se foloseste pentru colorarea pestelsiafumat, pestelul mature, preparatelor cu suncé se mai frdauga in chipsurs, in speceltat Ia gratar Efecte nociver efect cancerigen, conlno impuritati cu nitrozanine (ou efect cancerigen); produce histur, degenerescenta oreste anormal acivitetea enzimatic, afecteaza imma, rinichil feat (Ganda treads; insomaie, kiperactivitatealergii (induce o anumita sensibitate la mivelul piel fericarie, rina, astm) INTERZIS persoanelor sensibile la saliclai. INTERZIS in Australia, Norvegia, Danemarca, Bulga, Franta, Germania, Elvetia, Sued, Austria, SUA, Canada, Finland, Ironda si Japonia. APROBAT de UE FOARTE PERICULOS! MARO CIOCOLATIU HT (MARO HIT, BRUN HT, BRUN CHOCOLAT HT, BROWN KS, MARO |ALIMENTAR 3) (Colorant azaic mare Sintetio | Se adauga in pranturl cn ciocula, produse de cofetace. Efocte nocive: efect cancerigen; afocteazé rinichl;conjime ampuritai eu nitrozamine (cu efect eancerigen);hiperactivitate, snsommnie, alert (astm, urlcare) INTERZIS perspancior sensible Is salicilaf, INTERZIS in SUA, Australia, Austra, Belga, Danemarce, Feanta, Germania, Norvegia, Suedia, Elveti. APROBAT de Ui FOARTE PERICULOSL iS ‘CAROTEN (ALFA-CAROTEN, BETA-CAROTEN, GAMA-CAROTEN, PROVITAMIN 4, AMESTEC DE CAROTENOIDE) (Coloranf qalbea-portocali Sintetict sau obfinul din produse modlficate genetic Seadauga in bautur dule, preparste din lapte,iaurtditetio, brénza, preparate cu un continut edus de grasime, uit, margenn, prajitur cu cafes, gemuni, suplimente dietetce ite intrebulular in produse cosmetice Gamposne, Iobuni pentru corp 3! msi, rojo), intr da feomponta hranel animalelor ca adiiv pentru gan medicaments. fre toxieitate pronuntata. in doze mat, coloreaza pielea in galber-portocal /APROBAT de UE PERICULOZITATE MEDIE! ANNATTO, BIXINA SI NORE a CColoranticarotencisictqalbenl, roll sau raz persis pe Sintetici sau objinul din produse modiicate genetic [Se adaugs in duleiur,cicolats, cereale pentru micul dein, snacks wn, condiments, carne si preparate din carne; se foloseste la colorarea untuui, margarine, produselorlactate, pluretiul Partot, specialitablor din banca; placinte, preparate dm peste afumatsifructe de mare; slate asoriate ichiorun, béuturi dul, creme, budine), topping-ur, ingholaie, iaurtun, pateu, maione= let pentru prajit, peoduse cu comtinut scazut de grasi Alte intrebintat- pentru colorarea fbrelor naturale de lind i pnze, fn unquente farmaceut preausecosmotie (oe, sapunun, ular de pa, prouse pete pictus pe pete), vopsele industriale, email Efecte nocive: genereaza star de initablitate, slergi (urtearie, prurit) 2 migrone in cozul cophior, hipotensiune; se foloseste ca inlocullor al lu E102, care are efectalergenic mari INTERZIS copilor APROBAT de UE. /PERICULOZITATE MEDIEL ‘TINK, CAPSORUBINA (EXTRACT DE ARDEI ROSU, PAPRIKA, OLEORF Coloranti cu nuange de royu sau partocaliu Sintetch [Se adauga in bautur racoritoare, produse de paniicatie,specialitai din pu sortimente de branza preparate pe bazi de ou, supe, condiments, osuri Are efecte secundare. INTERZIS in Australia. APROBAT de UE, TAI PUTIN PERICULOS! [EICOPEN Colorant carotonoidic rosuintons cu nuante pana la galben Sintetic sau obtinut din tomate modificate genetic Se adauga in bautur alcoolics, gurtar, supe, diete nutritional Are toxicitate pronunjata. INTERZIS in Australia. APROBAT de UE. [PERICULOZITATE MEDIEL 3 -DETA-APO-CAROTENAL (PIMENT) Colorant galben cu nuante de portocalit-rosatc, antioxidant Sintec ‘Se adauga in sortimente de branza, branzeturitartinabile, binzeturifliate, unt, pine, peste tua /Are efecte secundare, ;PROBAT de UE. TIN PERICULOS! STERUL ETIEIC AL ACIDULUT W-HETA-APO-CAROTENOI - Colorant galben-portocaliv-rosiatic, antioxidant. Sintanc Este sumilar cu £160 () Se adatiga in alimentele procesate, [Are efecte secundare. INTERZIS in Franja. APROBAT de UE, MAL PUTIN PERICULOS! XANTOFILELE Grup de coloranti galben, cu exceptia Ii E161 (q), care este portocaliu Siutetict Se adaugd in produse alimentare procosate Alte intrebuintat: in balsamuni pentra par [Are efecte secundare. INTERZIS in Elveha. MAI PUTIN PERIC FLAVOXANTIN. Colorant galben Sintetic Are toxicitate pronuntata. INTERZIS in Elveha si Franta, PERICULOZITATE MEDIE! TUTEIN) Colrant xantafie cx muznte de a gabon la osu Sintec Se adiauoa in atimentele procesate 91 in preparatele pe baz de ou. Alte intrebuintari: in hrana pentru pasarile de curte si pentrs animale. FEfecte nocive: aler (astm, urticario, ui) si alte wiecto JAPROBAT de UE, PERICULOZITATE MEDIE! os! = Colorantxantoilie qalbentosiatic | Sintec Are tonicitate promunata, [PERICULOZITATE MEDIEL > Colorant xantfiie galben Simtetic Are toxicitate pronuntata. [PERICULOZITATE MEDIEL + Colorant xantofic galben Sintotie Are toxicitate pronuntata.. PERICULOZITATE MEDIEL [CANTAXANTINA (XANTOFILA, ANTAXANTINAD CColorant galiven-portocalix Se adauga in salto, sosul barbecue, preparatele din peste, unt, branzA, pizza, supe instant, conserve, moratun, sur, duleain, BiscuL inghetate Se floseste sla madificarea culorit pulor s.a pestilor comercializat, Alte intrebulntar: in medicamente, creme pentru broncaze FEtecte nocive: este foarie toxic denarece depune ireversbil crislala pe tering; qenereaz’ adaplare difala la intuneic si la luntina puternics; decolorarea piel leziuni hepatice, amenoree, areata, diaree, uricariorecurenta (in special in cazul persoanelor care au multe medicamente), INTERZIS in Elvetia, APROBAT de UE |FOARTE PERICULOS! |ZEAXANTINA. CColorant galben-rositio sintotie Are toxicitate extrem de ridicata. EOARTE PERICULOS! |CKTRANAXANTINA -Colorant x02 Sintetic Are toxicltate extrem de ridic |FOARTE PERICULOS! [ASTAXANTINA Colarant 102 Sintotic Are tosicitate extrem de ridicata. Este INTERZIS in Fran, dar sin alt tl [FOARTE PERICULOS! DETANINA (ROSU-SFECIA, BEET RED) CColorant rosu aprins f)- Netural 1} adaut in Henioran, dulciri, desevtur, inghetate, jelewn, gomun, preperate cu fruct, Sosur etohup, burger cu sunc3, supo si in special in iaurtus. Ale intrebuintant: in produse cosmetic. JINTERZIS copilor s sugaelor (in special rand este asociat cu mitra). APROBAT de UE. AL PUTIN PERICULOS! {(@) ANTOCIANI, Gi) EXTRACT DIN COAJA DE STRUGURE (GRAPE SKIN TXT" EXTRACT DIN COACAZE (BLACKCURRANT EXTRACT) Coloranti raz, rosy, albastr sau violet Sintetct Se edauga in butue dull, vinun,saurbaricu fruce, produse lactate, cies [pemun, inghetate, jeleur, preparate din tomate, supe instant, muratur, conserve Alte inteebuintar: in suplimente vitaminice. [Are ofecte secuncdare. APROBAT de UE (MAL PUTIN PERICULOS! SOFRN Cotorant galben-portocaliy spre maron Natural Se foloseste in aromele de condiment de lihior cu tents aml eare se adaug8 in: clos ahde sos de tomate, mastan muritun, biutualeoolce, Icorun, prepara dn cane. Alte intebuingri in prods cosmetice, parkumun, in procesu) de obinere a cernele. MAI PUTIN PERICULOS? TEMN DF SANTAL Colorant Natural MAT PUTIN PERICULOS! @ CARBONAT DE CALCIU 91 GD CARBONAT ACID DE CALGTC } Colrant abi eatiordenf, acini, suportur pentru lj edi agent de ntarice Natural Se folosese pentru dezactifiereavinurlr in ducur, seul, taghefate,prtur, omboane, conserve din fact sau legume, pine se pot adjuga sin produse certfcat biologie Ae introbuinar:insuplimente vitamince, produse cosmetic, pide cosmcice, pasted dnt sot de lb. prefur de cura, wopselo pant pictur tiga Ffecte nocive: in coucentratiimar produc Hatuleat, constipatio,hemorvii san! anale séngerinde; perturba ecilialmineral dn corp. Daten solubltati lo in concentra mari Pot fvoriza in inp, tlburai de compertament, durer abdominals, gral slabire musculc3 3h etre a rinich APROBAT de UE PERICULOZITATE MEDIEL DDIOXID DE TITAN (BIONID DE TITAN) -Coloant mineral ab, agent de opacizare Natural (de origine mineral sau sintetic Se adauga in dutcus, creme, gemurjeleun, guma de mestect, beinza Mozzarcl,lpte bit Alte intebuintiré tn pudr de fat, rar, moun, creme-eeran pentru protecta solr, sSpunur pasto deci, gee de dus, unguente si medicaments, cemelut vopsele pentru pictur Efecte nocive: efect cancerigen;afectenz’ aparaul epeududtor, aplicarca sa pe pele enereaxé stats: chiar dacé mu se acumuleazdusor in organism, toms sau Wentifial urine ta dioxide tan in singe ersier i pla RVTERZIS in Germana, APROBAT de UE FOARTE PERICULOS! RORIZI AT FIERULOE () OXID DE FIER NEGRO, WV ORD FIER GALBEN | }-Colorant cu nuaste date de gradul de fonzare a ferulugalben, portacai,rsu, maro, negra Sinteuet _| Se ada in prin i deserurtasotate, produse lactate, past de somon si crevei alte tiput Je pasté dn care; se pot adiuga sin produsecoreifcate biog. Alte Sntebuinir: in rena aninalelorcolorarea scott, pudre pentru ten, fardur, vopsele | pentru ou /Efecte secundare:incanititimar ay efect axe | STERIS in Germania, Aust si inate. APROBAT de UE. | AL PUTIN PERICULOS! /ALUMINIO Colorantar-arintin sinteis Se adauga la decoraresexteriar pijtulr: in tmpul proces de obtinere asi de ucétaee in praf de cop, fain, branzeturtglasrea feuetelorconsetvate in zaharvtll2te la tscorerespraitunor. Ate inteebuinrs in produse cosmetice, pudré cosmetic, wopsele de pis, hacrbridentae, paste de cin. antipersprante, vase pentru git, cecorarea medicamentelor de sinteza (ule abet) cu nuanta engin Efecte nocive: eect cancerigen(provoaes in special cancer de sin); afecteazd rnc, Plémni,sistemul nevos,aparatul eardiovaselar, apart reproducaton accentieara nanifstaril bolo Alzheimer st Parkinson, persoanele x afectualrenale au Hse cowcut de etinere a aluminiai elerai (urticarie, drmatta de contact. greta, vom) Fatlamentu Furopean a emis o noiicare pent intoraicerea ative: pe baz de olunini, INTERZIS in Australia, APROBAT do UE FOARTE PERICULOS! ste de ete) cu Sintatic Ca adi alimontar,_¢foloseste dose pentru decorarea exterioaré a pralinelor @ bomboanelor de clocolata, glazurarea frictelor {a za, tn ichiorut Alte tntrebuintan: in produse cosmetic, lacuri de unghil, la drajaree tabltelor, Ffecte nocive: consumul pe termen indelungat determiné tulburarirenele (se elimin® dict dia organism; colorare blet-gri a nasulu, a septuluinazal a gitului, a pieli; se acumuleaza in specal Ia nivell rinchilor, rise de otrvire. INTERZIS in Australia. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! al AUR CColorant mneral aura Sintatio a ati alimentar, este folosit doar la decorarea dulciunion pralinelor,glazurarva fructelor conservate in zahar,ciocoat,lichioru alse intrebuinfar: In produse cosmetic, drajarestabletelor. fecte nocive: neurotoxicltate; schimba compozifia singelul alergi; sub forma sitet’, aurl este imactiy$,taomai de aceea, foarte pericuos. | IINTERZIS in Australia, APROBAT do UE, | |FOARTE PERICULOS! TITOLRUBINA BK (PIGMENT RUBINIU), CARMIN 6B, ACID TANIC) -Colorant aie ross Sinttic Se foloseste pent a colora exteiorul unor branzetur tar, ca de exemplu Edam. Alte intrebuinyar: in produse cosmetic, medicamente, Ffecte nocive: efectcancerien, conte impuritati cu nitrézantine (cu efect cancerigen); alert (esim, reset culanate,febpa Kanulu, nia, urtcarle),tulburéri gastromtestmale, hiperactvitate, [INTERZIS in Australia sn ate fri. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! | [ACID TANIE CColorant, emulator, stabilizator, agent de vascozitate, aromatizant, agent cu efect di Sintetic | Se adauaa in bauturilealcoolie pentru a confer! aspectal de Limpezime, in prosuse de panificatie, | bomboane, gumé de mestecat, Mutu racoritoar. Alte inirebuinjrl: in cremele-eeraa pentru protecta solar, in creme de oct, n antiperspirante. Efecte nocive:efect cancenigen FOARTE PERICULOS! [ORCHIL. | Colorant sintetic Are toxicitate extrem do ridicata. FOARTE PERICULOS! _| pecire £200-E299: CONSERVANTIL CE SUNT CONSERVANTII? Conservantul este o substant’ care are pro jetatea de a impiedica o eventualé contaminare S mmicroorqanisme (bactern, fungi, virusuri ete.) Ss preveni, opti sau intarzia transformarile csimice dintrun produs alimentar, cosmetic satt Emmaceutic (prin fermentare, acidifiere, oxidare Su alte procese de altorare), Asttel, se prelungest= ‘ruficial perioada de pastrare a produseior: CONSERVAREA, PRACTICATA INCA DIN CELE MAI VECHI TIMPURI La inceput, conservarea se realiza_ empiric prin afumare, scare, inghetare, . fermentar Sétare, zaharisire sau prin combinarea acestor metode, Mierea, ojetul natural din vin sau din there, condimentele, zabaral brun 9i sarea sunt conservanti natural, (METODE ACTUALE DE CONSERVARE Noua moda, cu varietatile ei de consum, este si generetoare de nol risen, de toate tipurile, iar ATENJIE! Prezenta unul agent conservant ntrun produs nu este nicidecum 0 garantie a calitati sale. Un produs deja compromis nu tsi va regasi gustu sou veloarea nutritiva prin simpla odiugare d unul conservant. Fiseul alterari alimentolor este unul dintre cele hai mari. Astfel ¢& securitatea alimentelor este pe primal loc in grija producatorilor. O data cu aparitia erel industriale, ansamblul metodelor de ‘masuri artificiale sunt in detrimentul calitatit produsulu: de exemplu, pasteurizarea distruge tol ce e mai bun dinte-un faust natural. Contaminarea alimentelor cu. microorganisme produce uneori maladii, intexioatl eu Lysteria ort Salmonella, Totus, conservarea hranel nu justifies folosirea unor aditisi chimict foarte periculoss, recum nitrati si nitrigi, benzoatl, sulfith parabenil, fenolif ete EFECTELE AGENTILOR CONSERVANTI Uni dintre cei mai folositi conservanti sunt acidul benzoic sarurile sale de sodi, de potasiu side calcu (210, £211, £212, E213), Dinire acest, benzoatul de sodiu (211) ataca organismal uman chiar 1a nivelul struchurii ADN-ului din mitacondrie, pe care ‘© modifica (la acest nivel se realizeaza conversia principilornutntive in energie, de aceea mitocondria, este consiclerata sursa energetica a celled Dr. Peter Pipor, profesor do biologie molecular 1 biotehnologie si expert in gerontologio, de la Universitatea Sheffield din Marea Britante, a nealizat lun studiu de laborator pe celule vil. El a aratat ca enzoatul de sodiu (F211) are capacitatea de a disiruge tn totalitate ADNewl din mitocondri, tar rezultatul oste imbatranirea prematurd a celulelor st parila afectuunilor neurologice, ca de exemphi bala Parkinson. Dasi efectul sau este foarte grav, anual, pe lob, se adauga in proxusele alimentare benzoat de Soda in valoare de 116 mlarde de euro. Aprobarea lui D217 a fost realizata pe baza unui studiu mai veehs, care coneluziona c& aceasta substant poate fi folosité de un om timp de 70 de ani, fara ea sa existe pericole de imbolnavire, Totus, ccercetarile ulberioare asupra acest aditiv au aratat ci el are un efect cancenigen deosehit do agresis pStoare este rm. Dutiparaben>propiiparaben>etilparabes= pataben. Sulfitti (e220-E228)- dintre toll ad conservantii pe bazi de sulf produc cele puternice efecte alergice. Aproximativ 1% populahe este alergica la sulfiti, e: find fo foxici, Sulftul de sodiu (#221) se foloseste pe: a da un aspect «rosueproaspat” preparatelor <: carne, Aceasta substanta chimica poata preschim> caloarea neagra. a carnii: rancede si poate c= fasemeni si elimine in mod miraculos mirosu puttefactie. Inca din unie 1971, un studiu realiza ‘New York. aratat c& peste 90% dintre hambui ‘comercializati contineau sulfit de sodiu. Daca ‘camparat came care are un aspect .atractiv", da ‘Un Gust exeorabll, este foarte posibl si contine adaos de E221 F231 si saree sa de sodiu (£232) sunt dows pesticide folosite cu rol de consorvant alimentas ‘are se adauga in special pe coaja citricelor. Nitratii(#251 1252) sunt conservanti puternic dar si foarte periculosi, datorits binecunoscutelor Tor efecte toxice i cancengene. Cantitati mart nitrati se folosesc in metodele de cultivare intensiv ‘eafertilizaton, inculturilede sera, la ingrasamintel= cchimice din crescatoriile de bovine si din fermele pentru obtinerea laptelui, Pentru dezinfectare {in apa polabila se [olosesc de asemeni cantita importante din acestesubstante, Nitrati transform: hemoglabina din sange in methemoglobina, « este una din cauzele mortalitait infantile, deoar: alunci nu se mai poate realiza absorbtia de 0: De asement, mitratilafecteaza glanda tiroi Nii (£249 £250) si, Intro anumits masura nina fiseaza in corp amine secundare sau tertiare formand nitrozamine (cu efect cancerigen). Riscu | VECHIUL RAZBOI ei) NOUL RAZBOT | Vest de_sodiu (E250) este periculos pentra cop ‘deformeaiza organismul fotusului (find inter femellor insireinate) si alectoazé sever persoanete ‘anemice. El a declarat de asemeni ca folosirea fcestai conservant la preparatele de carne are efect eancenigen, iar coneluzile salo au fost confirmate Side alti cercetatori dip acea wrome. Exumle av efect$idincolo de moarte: cercetatorit europeni au deseoperit cf, datorita consumului de conservanti artificial, dupa moarte trupul are o tendinta de mumificare yin mai putrezeste. Sintetizand tabelul din. paginile um ‘remarcau ‘+ aditivi conservanti au si alte actiuni ‘umectant, antioxidant, aromatizant, agent de albire stabilizator, agent do intérire, antiseptic, agent ntibotulinic, fixator de culoare, ecidifiant, solvent, Teglator al aciditati, suport pentru allh aditivi, fnhibitor al mocegaiurilor, agent pentrii ingriires nitvatllor este faplul io parte important oral, auxiliar tehnologic, agent. de carbonalare niitatea ingerata se transforina, sub actiunea «46 dintre conservanli sunt aprobati de Hees infestinale, in nitrit ‘Uniunea Europeans, dar existd si tari care interzic smisarlaAdministratia folosirea lor ntelor si a Medicamentelor (FDA), a declarat rie 1971, in fata Consiiului FDA, c& nitritul soci Q Hl Foarte periculos B Pericutozitate meaie fH Mai putin periculos 74,14% 14% sunt FOARTE PERICULOSI, 20,60% au PERICULOZITATE MEDIE 51 9.1794 sunt “MAI PUTIN PERICULOSI. Dupd eum S¢ observa, majoritatea aditivilor conservanti au cel mat mare grad de periculozitate. Efectele nocive sunt: efectul cancerigen, teratogen si mutagen; ecteaza ficatul. rintehi, plamdnii,sistemul cardiovascular, sistemu!imunitarsistemulnervos, Slstemul gastrointestinal etc; modificd structura ADN-ului, agraveaza bolile neurologice, aa 50 A Natural Sintetic Modificat genetic In ceea ce priveste originea conservantilor, 4 dintre et pot ide origine naturald, 57 sunt de origine sintelica 315 pot i obtinuti si prin metade de inginerie genetica. Cod numeric staat TABEL CU Denumire, actiunt, sursi, wba efectenocive [ACID SORBIC ‘Conservant, umectant Sintetic Se adauge in vinur dul cir, biutun dule, duleiun, toppingur, creme, desertun, siropuri& clocolata, lapte fermenta, laurtun, branzeturilarinabile 9 sorimente de bran7a,plicinte cu branza,salate de fructe, conserve de conopida, mezelun (ande poate reactona cu nitrii si forme eompus toxic, pizza congelat, supe instant, sosbri. Se combina si cu allt adit, in special cu itrati1ar produstl veaultat are efoct mutagen crescut Alte intrebuinfac: produse cosmtice, demachianti pentru tata, apa de gura, paste de dint, orem de fa, ungaente st capsule gelatinoase, hrana pentru animalele da casa Ffecte nocive: efect mutagen; mb sistemul enzimatic;alergii asim, entem, urticarie, cermatita de contaet, tatea pili, bulburér respiratory, tulburars de comportament. SPROBAT de UE FOARTE PERICULOS! SORBAT DE SODIU ‘Conservant foarte des utlizat Sutetio Se adaig in ldru, bautun dule,siropuri de clocolata, doi pliclnte cu ranzd,salate de ructe case congelte, lapte eangelat, sortimente de brinzd, lautturi, margacins, sosur, pizza [conqelata, supe instant ke tntrebuittar: tn ambalaje poxtrualimente, capsule gelatinnase. fecte nocives efect mutagen; interactioneaza cu nitratil, producand malformati congenitale, tulburdrs digestive, enale st hepatice;hidropize; modified presiunea sanguina: alex (ostm, luricarie int FOARTE PERICULOS! /SORBAT DE POTASTU PConservant antifngic si antibacterian, antioxidant Sintetic ‘So adauga in vinun, bere, produse de patiserie, prajiturl cu branca, ciorolate, budinct de vane creme de fructe pentru pacinta, caise uscato, cirese glazurate, paine, branzetur, unt, margarin, apt Jurtun, dressing an pent salate gi pentru fructe de mare, pizza cangelata, conserve, masline, castravets murat Alte inteebuintan: in produse casmetice,sampon, balsam de rue, ca aditiv pentru tg, [Etecte nocive: tulburiei digestive grave, probleme de comportament alergi (astm, intarea ochilor sia plc JAPROBAT de UE. [FOARTE PERICULOS! SORBAT DE CALCIU ‘Conservant Sintetic Se adauga in bautur ricoritoaze, sucuri concentrate, sitopun de ciooolat, prjitur cu brinz’. conserve de ananas, auetun, margarind,lapto, brénceturltartinabile, ranzetun de casi, pain Alte intsebuinfars in prodose cosmetice, unguente. fecte nocive: ulburin digestive grave, probleme de comportament; alert (astm, iitares ochilor $a ple | APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! [PARAHIDROXIBENZOAT DE HEPTIL (HEPTILPARABEN) ‘Conservant Sintetic fecte nocive: efect cancerigen; modinies porceplia qustativa,efect estrogenic, anesteic si vesorintator alerg (astm, urticarie, soc anaflactic, dermatiaide contact, durer sau inflame ale pels, mancaeimi ale piel, {nrosirea piel, crampe stomacale, insommne, hiperactvitate, FOARTE PERICULOS! ACID BENZOIC (ACID FENILCARBOXILIC) CConservant, aromatizant - Sincetic Se foloseste in aromele sintetice de clocolata, de lamaie, de partocale, de cirese, de muci, do fructe, care se adauga in cdru, bere si ali bautur aleoolce, cafea instant, bautur dul, sucurt ide tructe, siroputi concentrate de ananas, sropuri aromate, piure do fucte, iaurtur de fruct, produse lactate congelat, glazush, bomboane, cioeolate inghetate, gemuri guna de mestecet Fetehup, sosur, dressing uri pentru slat, mangaring, maslne, bering si Serumbit marinate, Denunire, “ihe intebulnfSve In prodase eosmetice, lotuntcapllare, lolunitonice de curdtare 2 tovulv, parfumen, medicamente; ca adv pentru gan. FIED cle fect cancerigen (produce in special Ieucemle);afecteazasstemul erect aera plum stem ners, aparalreproducstr,prowoachaleray azosites sas eeOe cate tare pel pereetiitate tn cazil copilot (tunes cin se combina oy ee a ar duce tubursr de comportament; poate Teaciona cy E222, Des este lost st a Sromtuant poate modiica gusta produseoralimentare ambalate aramid femeio Inserciate au cae alapleua,persoaneor sons a sai elo er oscar aulie mesicanente seride 9 elo cu talburari neurologic. APROBAT de UE JfOARTE PERICULOS! [BENZOAT DF SODIU PConservan,anbseptic Sint eam in sucur de race, sucut concentrate de ananes praline, roduse depatseie, Sect ano, lapte sosin barbecve,sosun de soa, sos mexican, pasta de tomate, Pat ste prepara da carne, dressing- entra sala, cava: margafina, muri conde ray conserve de misline. Cerelaile au afstt ca proprietaie sale conservante a apt ce folosostepenirua meoca adevaalul gust al aimentelor de ocatate sabe. inet: pont de nod gu, npn, erate gt ded oie Pes Tinte mocives efectcancerigen 9 mutagen: agraveaz& boala Parkinson fecteaz cae Etech moc starsat careovasclay sistem] gastrungestinal nerves provoac ala (sk, inch Ps sd contact, tera anal itatea pel sa ocr, soe anaflactic), migrene, ipersetate, capactate ve concentrare scat ere silo lmedior tnsarcinae sa care aldpiaza i persoanlor sensible slic ave poseul mal als cand se asorazk cu E102. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! BENZOAL DE POTASIC, Consorvank Sineue Bain in suc de ananas. cise slazurate preparate cu un continu scizut de calor Se adage soporte artnable, past de hi, castraveli mural, conserve de méshne Rite lntrchatare in produse cometce ca adv pentru G88 Bict nie: rt Concenger nero mprene leg etm, care, zene stare gases, Este periculos, nspocal unl cand se asocio7a cu ELO2 eee eellor feellor Insarcinate sau. care alaptouza si persoanelor Care au astm 51 celor Sonsive la stclah, INTERZIS in Franga. APROBAT de UE. FOARIE PERICULOS! [BENZOAT DE CALCIU Conservant Sinetc Samet in hiutuel rcontoare, suour de fruct, sue conéentat de ananas nghelate, gud de mnestecat margarn cae chee fers concerigen: neurotoxicate, migrene,aler (astm, uticare, eczeme), re yz: step pol un hnd e scs 102 E ear ie opie femetornsarcinae su care alaptegr,persoanelr care au astm si celor sensibile la salicilati, APROBAT de UE. Pas. FOARTE PERICULOSL PARAHIDROXUSENZOAT DE ETH. (PHB-ESTER, ETI-PARABEN) PGonservent ete sein in cafe instant in cafes de econ, in bere, huturrécritare congelate,sucuri de ce ger ee de ut pnt plac race consort, last an Pe deuce gery ruc in topping a Sub forma de stop, a produse ch sfeci rosie, cessing Dent salt, condiment ering marina. ive stebuinar ta produse cosmetice A (s necives cet cancerigen, modified percepia gustativg fect estrogenlc,anestzi si fects anata ler astm urucarle gor ahaflacie dermatita de contact, duper sau ilamats ee tnnedei ale pel, ingosire pe), crampe stomacale, nsomai,hiperactitate /ArRouAT de UE TOARTE PERICULOS! PARAHIDROXTBENZONT SODIC DF ETIL (SAREA DE SODIU A LUT F214, ESTER- [ETILPARABEN) Conserv Steno se atnuga pe suprafatapreparatlocuseate din came, snacks, dulelus. Het ier Mert cancegen s estrogen; bstate gastric; modiick percept gustlui: alent raat recone, dermatita de contact) ips de sensible lnivelal gi, stl IRSTERzIS porssanelor sonsibie la safcahy INTERZIS in Australi, APROBAT de UE. FOARIE PERIGULOS! Sinietic ‘Se adaug in bautur ricontoare,siropur, Diutur indalite eu ghacaz bere, cafea instants cafea te cicosre, produse de patiserie, dulciur, jeleur, arome de fructe,tapping-uri pextru desert, creme de fructe pentru placinta,plure sau pulpa de fructe, praduse din stecl rose, conserve, heting marinal, murstur, creme de legume, produse pe baza de careale $1 cartt, fou in conji; se foloseste pentru tratarea suprafelel produselor din came uscata si in complement alimentan Uehiz, Alte intrebuintis in produse cosmetic, fond de ton, farduri rime, sampan, praduse pentru cop HEfecte nocive: efect cancerigen si estrogenic; modifica percept gustlil, provoaca along (dermatita de contact, dureri sau inflamati ale pili, urticare, mancarimi, anallaxie, astm, nrosiea piel. APROBAT de UE si Australia, /FOARTE PERICULOS! /PARAHIDROXIBENZOAT SODIC DE PROFIL (SAREA DE SODIU A LUIE216) (Conservant - Sintetic [Se adauga in produse uscate din carme, snacks-ur, duleiui Efecte nocive: efect cancerigen 5 estrogenic; modifica percoptiaqustulu, produce alergi (dermatité de contact, dureci sau inflamalsi ale peli, urticarie, mancaeimi, anafilaxi, astm, Inrosiroa pili). INTERZIS persoenelor sensible fa sala, INTERZIS in Australia, |APROBAT de UE, FOARTE PERICULOS! ]PARAHIDROXIBENZOAT DE METIL (METILPARABEN, NIPAGIN, PHB-ESTER) Conservant Sintetic [Se adaugd in bere, biuturiricoritoare, sucuri de fruct,cafea instant s cafes de cicoare, jelour, jgemuri,topping-uri pentru desertur, creme de fructe pentru plicinti,fructe confiate, uscate sa slasate, produse de patiserie, snacks-un, dressing-uri pentru Salata, prepatate din sfecla rosie, ‘conserve, creme de legume, sosur, muraturi, hering marint, supa instant Ate intrebulntiri in produse cosmetic, produse pent ingriivea parului $12 pleli, spumante de baie fecte nocive: ofect cancerigen si estrogenic; modifica peresptia gustulu; provoacs alert dermatita de contact, dureri sau inflamat ale peli, urticarie, mancarimi, anafilaui, astin, inrosirea pie) APRORAT de UE st Australia. FOARTE PERICULO! PARARIDROXIBENZOAT SODIC DE METIL (PHB-ESTER, SAREA DE SODIU A LUI E210) - Conservant Sinteuc ‘Se adaugd in produse uscate din came, snacksur, dulciur, produse cosmetic. Efecte nocive:ofect cancerigen 5 estrogenic; modifica perceptia qustulus provoacalergit (dermatits de contact, dureri sau inflamati ale pili, urticarie, mancarimi, anafiaue,astin, Inrosirea peli INTERZIS in Austral, APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! [DIOXID DE SULF - Conservant, antioxidant Sinteuc Se adaugé in vinun si alte biuturlalenolee, bere, cideu, suede fruct, bauten racoritoare, but cu coves, sirop de zmeura fructeuscate, conservate si confiate (banano,caise, nuci de coces), preparate cu fructe, salate si piure de fructe, gemun de coscaze, desertur gelatinoase, chips ur snacks-un, creme cu tructe pentru plécint, supe instant, luperci congelate, conserve de Jconopida, legume deshidratate, praf de usturoi, prai de ghimbir,carnaty,otet, muratun, sardine. Alte intrebuinfér: in objinerea hartiel; ca agent de albire pentru textile; In hrana pentru animalale ie cass [Efecte nocive:efect mutagen afecteara feat, stomacul 1 intatinele,sistomul cardiovascular, sistemal nervos; elimina calcil: scado asimilarea vitaminelor A, BL, BG si B12; produce alevgi -astin de sult", anailaxie, emfizem, bronospasm, bronsit, ronhoconstrict, dificult de respiratie, voma, grata, durer!abdominale, conjunctvits,hipotensiune, ameyeals, migrene /IVTERZIS persoanelor care au disfunctierenala, APROBAT de UE [FOARTE PERICULOS! = Jrop concontrat de ananas, preparate cu fnicte,oitege maraschino, mone congeato, placinte $i terta ch fructe, profuse pe bezs de ov, conserve cu tructe de mare, in rocesul do obtiere a caramelulu, pentru steriizazea sucurlorproaspete. ‘ite intrebuintars in vopsele de pa lecte ociver afecteaza ical, sistemul cardiovascular sistemul gastrointestinal, sistem eevee, distaage complex] de vitamine B alorgit (astm, iritarea sinrosires piel), creat, peng’ iiurer abdeminale, durer de cap, eulburai ale tranzituis intestinal, daree dicutatl de respiratie,hipotensiune, APROBAT de UE. /FOARTE PERICULOS! SSULFIT ACID DE SODIU (BISULFTT DE SODIC) Conservant, antioxidant Sintotic Seraauga tn haytur alcooice, bere, via, cidr, sucuri de fnucte,fructe useate, gemurt jelous, eating dine, crema pentea plsint,lapte i produse din japt, albrea zaarulul chipesn, earl marine congelate,cartof instant deshldretal, pasta de tomate, legume si sucurt de legume, condimente Alte fcebuintes in ap& de gurd, vopsele de par solute pentny indepsetarea neqor Etecte nocive: efect matagen; produce alerll (astm, uticariecronicd tarea peli, eicultath fieeecpirato, vom, durert abdominale, tulburari ale tranzitlul intestinal, ameeals AR FEIGZIS eopllor Ipraduce hiperactivitale)s\persoanelor care an tulburani nenale =! hepatice 989, in SUA, opt persoane au muri fn urma consumlui unorsalate care tn preaabllfusesers rivera cu sufi tn doze marl Astéz acest prooedew este INTERZIS in SUA. APROBAT de UE, | FOARTE PERICULO’ /METABISULFIT DE SODIU ‘Conservant, antioxidant, agent de albine Sntetc (ce recunoaste datorta mirosului de dioxid de sul) areas ie foarte melt‘ tehnologile de pastrare si prelucrre a produselor veyetale, Se adaug ih apate et specialita marine pentru a conforl senzatia de prospetime. Se msi floseste tn hatud alcoclic, jeleur. topping-uti, gelatine, budinc! si creme pentru plcinta,fructe scat, eaaeacirage maraschino, cartos atstant clips-un, pasta de tomate, sosun dulci, muratus cu ceapa Sr varza rosie, ingrediente pentru salat, pane i produse fainoase ite sntrebulufar in vopsele 31 produse pentru par produso pent bai, deodorante, iperspiranta, hrana pentru animalele de cos, metlcament,solut pentru indepartarca poteloc Ptncte nocive: afoctosza fcatl, sistem] cardiovaseulay sistem] gastrointestinal, sistema ere esr (asim, febra fanuui,nrticarieeronica, dormatita atopica),diicult de respirati, from, doner) abdominalesLirtare gastria, ameteal. RreRz1s copilot (produce hiperactivitate) spersoanelor caro av tulburarirenale si hepatice APROBAT do UE, FOARTE PERICULOS! [METABISULFIT DE POTASIU Conservant, antiosidant, sabllzator Sintetic [se folosesto in salate st spevalilat marine pentru a confor senzalia de prospetime. Se adaugd in vinus, truce, sortmiente de bran7&, chips ite intrebuinfa: in pracesul de albire a paicloy, in hrana pentra animale recte nocive: afecteaza fatal, sistemul cardiovasculay sistemul gastointestinal, sistem) recta, alert (astm, febra fanulu, wticate cronicd, dermatila alopica), diicultti de respratie, roms, durersabdomtinale si tare dastica, ameteala. INTERZIS copilor (produce hiperactn-tate) i persoanelor care au tulburart rena si hepatice APROBAT do UE FOARTE PERICULOS! SSULFIT DE POTASIU ‘Conservant, agent dentate, antioxdant, antiseptic sintetic Se fatoseste foarte mult in tehnologie de pistrare gi prehuerara a conservelor din fructe si puone, Se adauga in sala 9 peciaiati marine pentru a confori senzalla de prospesime Tuite nociver afecteaza Beatul sistem cardiovascular sistem gastrointestinal, sistemul raecre: alsa (astm, febra famalu, urticatie cronic, dermatité atopic, dificult de respirate Homé, duzett abdominale sartare casttia, ameteal INTERuIS copillor (produce hiperactnatate) si parsoanelor care mx tulburdrsrenale si hepetice FOARTE PERICULOS! Cod wumerie SULIT DE CALOTU cencervant agent de nse, anseptic Sitti Se adaugd n cu, bere, vnur, qemu jeleus, conserve de fructesTogume. te iteebuitare fn sli desnfectant ace moclve: necteazs feat sistem cardiovascular, slstemul gastrointestinal, sistema erica alerg aat,fbra fanula,uricsrie cronies, dermal opis), ilcultat de resp fom, duren abdominal intaregastich, ames, ISTERZIS copa (rude hiperacivtat) 91 persnanelo care ou tlburs realest hepa INTERZIS tr Australia, APROBAT de UE FOARIF PERICULOS! Z = SULFIL ACID DE CALCIW (BISULFIT DE GALGTO) ‘Couservan,eniondant, agent de finite Sine Se adaugs in cde, bere, vinur, emu jelous conserve cu ructe 5 legume aie lntrebunare soli dezinfectante. ecte nocive lected est sstomul cardiovascular, sistemul gastrointostin! sistem serves leg astm, febra ania, uricarie ernie, dermalt atopic) dieu de respira omg, dure abdominal rare gastic, amet INTERZIS copior (produce hiperactsitate i persoanlor care au tulburat rene si hepatic INRZIS in Austria, APROBAT de UE [FOARTE PERICULOS! SULFIT ACID DE POTASIU (BISULFIT DE FOTASIO) Conservat, antoxidant : Sintette so aatgain bere, vinur, bxtusrécaritnare, gemurl cu un conjnotscizutde calor fructe usc creme de race, ketch, muratue, condiments. Etecte notvesalergi(natlaxie), vos, dureriabdominale tare gustricd, amotal, dieu ie respiratie nperacimate /APROBAT de UE FOARTE PERIGULOS! DIFENTL (BIFENIL) Conservant Sint Se ndaugd ta procesul de afumare a uporfrcte (asl, rémne sub forms e rexduy in coo lo Fe atmottele care aunt aubalate in hare impregnata cu difen in cog citceor, in marmelsde eocteiur dulceur ie farebuinatrpestiid cu o capactabe mare de toxictate,sastfel are un efect toxic in ule ructlor care sun ratate cu aczasea substan Efecto nocive:efec teratogen crete rata de apartie canceruluafecteaxd cat inch Flsmani astemal cardiovascular i nerves; perturba edulbral hormonal la doze extrem de et (ppm si ppb; se acumuleacl in jesutul pide uman; dozele mari produc hemorag atero= moda tori leg ewanate une woe vos grat does sens Reaves central INTERES consuml color de la fructeletrstate, in specal al citriclor (se depune s pe doget INTERZIS ip Australia, Fania. APROBAT de UE FOARTE PERICULOS! ORTOFENIL FENOL (ORTOXIEN, 2HIDROW BIFENID) Conservent Sintec se faeseste la procesl de obinere a mular adit alimentar. Se adaua peste coo frctetor is special a icialon, pentru ale prolong prospetimes. Ae intcebuinén a pest ecto mocie: ef tsratoyen afecteazfcatul,rineh,pkimAni,sistemul cantovascular ij eevee craeazh alerg cutanato, grea vom, convUls,eblapscculetor, cardiac respirator, J VTERZIS consumalfructelor senior de frst care au fst tratate cu acest adi. INTERZIS in Australia, SUA, Prana. APROBAT de UE. | FOARTE PERICULOS! | gO ENE ‘DE SODIU (DOWICIDE A, NATRIPHEN) {i servant Sintec se sdauga prin puvenzare pe cola fructelor pe aria cu care se ambeleazifractle. Substanta. | ean conus te xi opm marasoc rou! te see ructele respecte i intrebuntart in prodose cosmatice, detergents, lchid de rir; este un pesticd toe Btecte nocte:ofoctteretogen st eanerigen afeceazs cal rmichi pani, sistem eardiveaseulr' nervos alorgucatanate, depigmentare, flosensbltate, voms, convul, ivren/1S consumul fuctelor 9 oajfor de race in care a adaugal acest adit INTERZIS in Astral SUA. APROBATde UE FOARTE PERICULOS! | Sintec [Se adanga prin pul sizare pe coajafructelor (in special pe banane) si pe hartia cu care se ambaloaza fructele respective Alte intrebuintari: ca medicament foosit in infecpile cu nematode, ca pesticid Efecte nocive: genotoxictate; alergiicutanate, rita ale octior sinasul. -Sintetc sau obfinut din produise modificate genetic ‘Se adauga in bere, sortimente de branza, mascarpone, branza topta, creme tartinabile de branz’, [paste de tomate, conserve din legume si fructe,Budine’ de tapioca signs. Alte intreiuintai: nproduse cosmetice. Are toxicitate pronuntata. |APROBAT de UE. PERICULOZITATE MEDIE! |NATAMICINA (PIMARICINA) ‘Conservant Sintetic Se foloseste pentru tratarea exteriorulul unor anumite tipuri de branzetur siunor mezeluri uscate | (patrundere maxima 5 my, ite intrebuintar: in medicamente antfungice pentru och Efecte nocive: great, vom, dares, anorene, urticarie si iti ale piel |APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! |ACID FORMIC (ACID METANOIG) ‘Conservant, aromatizant Sintec Se foloseste in procesul de fabricatie a specialitatii de branza Provolone si in numeroase alte produse alimontare Alte intrebuintari: se adauga in granele din slozur, pentru pastrarea pe termen lung a brane! animalelor, in tonicele pentru pa, in solu pentru dizalvarea vopselelo, Efecte nocive: efect cancerigen; afecteazafcatul rinichi,sistemul cardiovascular sistemul respirator, gastrointestinal si nervos:provoacaalergiicutanate stare chiar eect caustic cutanat, EXTERZIS in Australia, Fran, Angha FOARTE PERICULOS! FORMIAT DE SODIU - Conservant Sintetic Se folosest in procesul de fabriatie a specialitafi de branza Provolone. Efecte nocive: efect cancenigen afecteaza ficatul, nich, sistemul cardiovascular, sistemul respirator, gastrointestinal si nervos;aleri eutanate, ENTERZIS in Australia, Fran. Angi, FOARTE PERICULOS! FORMIAT DE CALCIU - Conservant Sintec So foloseste in procesul de fabricetie a speciaitatti de brin28 Provolone. Efecte nocive: efect cancerigen;alecteaza ficatl,rnichi, sistemul cardiovascular sistemul respirator gastrointestinal si nervos; provoaca alergi cutanate ENTERZIS in Australia, Franja, Anglia, FOARTE PERICULOS! [HEXAMETILEN TETRAMINA (METANAMINA) Conservant Sintec 5 noses pein procesl de fabricate a spelt de brnzs Provolone a conservlor ou hering marina Alte intrebuintai: in produse cosmetice, adezii, uleiur lubrfante, medicamente pentru dezinfectarea pleli sta calor urinare. Eecte nocive: produce secundar ormaldchida, care are eft alergen si cancerigen; determina alerii(dermatité de contact, uricare),tlburari gastrointestinale si renale INTERZIS in Australis, Franfa51in multe alte Ys. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! Conservant Sintetic Se adauga, in amestec ou alt adv, in produse lactate, gemuri, jeleun, suri de fructe, procs de panifestie, bomboane five intrebuintér. in rimel, sipununi, sampon, spumant de bale, lac de unghil, solute pent intsrires laculul de unghii, rem antisd: int sin compoaitia vaccinuion, Efecte nociver ofect cancerigen, afectsaza ficatu,pielea, sistemul respirator, aparatul foseeducator sistemul gastrointestinal, sistema isuntar si nervos:iitarea ockilos, nasulu aul, nus, opstaxs |FOARTE PERICULOS! GUMADEGUAIAC(GUMAGUAJACUM)———SSs=~CS~sti‘is™S~S™S Conservaat, antioxidant, aromtizant Natural Se adauga in uleiuc si geisimi alimentare, grésimi pentru fragerirea aluatlui, untura de pore bau: alcoolice Ate intrebuinjais in crome si olin cosmetic. Efecte secundare: produce alergi la unele persoane sensiile MAL PUTIN PERICULOS! [BICARBONAT DE DIMETIL (DICARBONAT DE DIMETIL, PIROCARBONAT DE DIMETIL) ‘Conservant | Sintetic ‘Se foloseste in foarte multe bauturk. pentru steriizarea bauturilar neslcoolre; in bsutari fenetjizante, sacut din foucte, eeaiurl instant. [Efecte nocive: elect torr, efert coroziy la nivelul ochllor sia piel ahmnetcind se descompune, produce eantian mportante de metano) APROBAT do UE FOARTE PERICULOS! INITRIT DE POTASTU ‘Conservamt, agent antibotulini, fxator de cxloare Sintetie Este foarte raspandit I produsele din industtia proparatelor pe bara de carne: si peat, unde s¢ ombing pu protelacle cin carne 91 formeazd nitrozamtne (eu ec cancergen) Se adauga ik conserve de leyune, in murat, peste afumat, carmal sunca, preparate din carne, | Toxeqrae edoln b confora un aspect de prospetime), Se poste adauga de asement in produsele cereificate biologie! ste intrebulnyar: in brana pontru animale Efecte nociver efec foarte toric s cancorgen; aectoaz8 capacitatea orqanismul de a asimila pxigenul asdiica metabolism seiailor grasi si asimilarea lor, formesza nitrozamne (cv efect eanberigen), pravoaca alori, astm, methemogiobinenso, amejealé, migrene inflamarva rinichilo, talburdet d= comportement, INTERZIS copillr: APROBAT de UP. | FOARTE PERICULOS! INITRIT DE SODIU ‘Conservant, agent antiborlinic, fixator de culoare Sintec ‘Se adaugé i conserve, preparate din came, cArnati. mezell,sunca, n Carnes sArata (pentru « xa culoares), prodise afumate, cathe presata, came conservats, pizza congelas, peste afuat be poate adguga Jn produse cortifeate biologic [Ate tntrebuintiesanticoreriy in unele produse cosmetics in Tacuri pentru parce, solu pentr eurstaree cuptoarelor cn mictounde, brana pont animalele de casa Efecte nocive: efoct cancerigen, fonmed2a hittyzamie (cu efectcaticengen);afecteazé rinichi, Eston catulovascular sistem respisalon sistemul gastrointestinal, sistemtl nervos; provoacd ir i, rnp, mothe tml, iene, let Poon brk respi peracivitate NTERZLS copior (NTERZIS in unele fl, APROBAT de UE, | FOARTE PERICULOS! ‘NETRAT DE SODIU (SALPETRU DE CHILE, SALPETRU CUBIC) Conservant, fxator de culoare Sintec Se adauga in produse din came, in sunca Prosciutto, came presala, cima came de oa. carne couservata, speciaitet din branza (Ceddar, Provolone, Cheshire, Granapadano), pizza cing, pode aca, hee oes eat eeanecetione lnc Alte intcehwntrs in fertiizator, explozive, hrana pentra animale, Hitecte nocive: elect cancerigen; formea7a nitrvzamne (cu efect cancerigen):afecteaza inch sistem eordovasculr,sistemal respirtos, sistomil gastrointestinal 3 sistemul nervos; provoac: Sicrull ase, qroata, methemoglobinemm, migrene, ameteals,hipotensiune, tulburér respirator, hiperactatate INTERZIS in uncle tars APROBAT de UE, FOARTE PFRICULOS! - Sintec are un rol importar in ibibares dezvoltril hacteriei Clostridium botulinum. Este folosit in multe specialtati de came, sunca Proserutto, sosur, cirnat, carte afumata, carne presat [conserve din came, branea Duteh; se poate edatga sin produse certificate biologic, Alte inwebuintae: ca adit pentru tigi in ebibetur, in praf de pusca,explozibil fertizator, paste de dint; pentru dantura sonsibila Efecte nocive: efect cancerigen; formeyzi nitruzamine (cu efect cancerigen):alergi astm, anemic, iflamarsa nnichilo hiperactivitate, hipertensiune timpurie, migrene, ameteela,(ulburér respirator, tulburan de comportament. Th mod nora, conservantu este rapid eliminat din organism, dar fn anumite condi, se [poate convert, le nivel stomaculul sau al salve, In mitt de polasu, substania care impledica Fhemoglobina dia celulle rosa sa acloneze ca transportoare de oxigen: Impreuné cu hemoglobina, ital formeaz4 compusul stabil methemogiobina, care poate conduce la cianczi,cefales, hipoxie calular. JINTENZIS in unele iri. APROBAT de UE. FOARTE PERICULOS! ACID ACETIC (ACIDUL ACETIC GLACIAL, ACIDUL ETANOIC) -Conservant,acidifant, solvent, aromatizant(conferd gust i miros puternic) ‘Natural sau sintatic Se adanga in muratur, sour, paine, branza, Here, conserve de carne, preparate din sardine si verse produse din tomate. Ojetul contin inre di 10% acid acetic, ceea ce explica puterea sa ce conservare. Poate fide origine aaturala, dar se poate obtine si pecale sintetica Se adauga in produse alimentare ce pot dezvolta bacterin muraturi, adel juli conservati, conserve de ros, conserve de cluperei, creme de legume, jeleuri, hrana pontru cop, sos negr aramt, sos de ments, condimente,sardino, In procesul de obtinere a nor specialitli de branzi, in bere i pine Alte inrebuin(ari: in brana animaleler,eolorante de pr, lobuai de maim, ca adtivi pentru tari. Efecte nocive: afoctoaza ssteml cardiovascular, respirator gastroatestinl, epaic si pielew; ler, urticarie. In concentratii mari are efect coroziv asupra bron. APROBAT de UE, [PERICULOZITATE MEDIE! (@) ACETAT DE POTASIU, (I DIACETAT DE POTASTU - Conservant,reglator al aciitai, fixator de culoare Simtetic 52 2dn00 in rinetn, sua din rue erme pentru sea muna mat, on ce culoare maranie. Alto intrebuintari: in medicamente diuretic. Are toxicitate pronuntata. INTERZIS persoanelor care au tulburdrirenale si cardiovasculare, APROBAT de UE. /PERICULOZITATE MEDIE! ACETATE DE SODIU (() ACETAT DE SODIU, (ip ACETAT ACID DE SODIU, DIACETAT DF [SODIU (D¥CON) Conservanti, reqlator al acid, agent de izolare Sintec [se adauga in duleiur, gemun, jelous, snacksurl cereale, supe instant, bulion, pline, produse eracante. Alte intrebuintars in textile, praduse cosmetice, vopsele, industria fotografia Efecte nocive: ints pielea si och: efec toxic madi INTERZIS copiiloz APROBAT do UB. PERICULOZITATE MEDIE! ACEIAT DE CALCIU CConservant, relator al aciditat,stabilzator, agent de intérire, suport pentru ati aditivi Suatetie Se adauga in praituri cu ranza,jeleu, dressing-uri pentra saat, in pine, bere, brinzetur, muratur, slteintsebuintr: in plcturd, pent colorares articoleor din piele, pentru aromatizarea produselor cosmetice, in Iubrifiant, colorant caustic [Are efecte secundare, |APROBAT de UE, MAL PUTIN PERICULOS! [ACETAT DE AMONIU Reglator al aciditati, conservant Sintetie [Are toxicitate extrem de ridicata; produce great, vom INTENZIS in Fran‘a, FOARTE PERICULOS! [ACID DERTDROACETIC - Conservant DEHIDROACETAT DE SODIU Consorvant | Sintetic Are toxicitate promuntata. [PERICULOZITATE MEDTEL [ACID LACTIC (L, D- 51 DL) Roglator al aciditaqi conservant, antioxidant, aromatizant,intensficator de gust - Natural (de origin animala), sitetic sau din produse moxificate genetic [Se adauga in biuturiracoritoare si carbogazoase, hee, dulchri, gemur, jeleur, marmelade, produse fermentate din lapte si lapte pentru cop, hrand si cereale pentru cop, branzeturi rartinabile, margarini, dressing-urt pentru salt, sos tartar, varza rosie murata, conserve de os, sue de ros concentrat, conserve de pore si cSpyune, macrou, sardine; se poate adauga sin produse cetilicate biologi (Franka) Alte inteebulntari in produse cosmetice lotlunt peatru Improspatarea pill balsamuri de pi, rluri de dus, ca adit pentra tiga Efecte nocive: flosit in produsele cosmetice, produce rant sl vezicule dureroase pe pivle in azul persoanelor sensible: ingerarea produce tulburari digestive. |APROBAT de UE. PERICULOZITATE MEDIE! [ACID PROPIONIC + Conservant, aromatizant, agent de texturare Sintetic sau din produse modificate genetic Se foloseste in aromelesinttice de fructe si unt, eare se adauga in produsele de panlfcate, nghetat, hiseull, budine), duleiur, praitue, pine feliats, speclalitay de branza, produse lactate pizza. Alte iateebuanfae: in parfumuri, nau, harie pentru ambala Efecte nocive: starva piel, migrene, tulburar digestive; scade porcoptla gustativs si olfactiva, |SPROBAT de UE, [PERICULOZITATE MEDIEL PROPIONAT DE SODIU Conservant Sintatic ‘Se adaug in dulciun, produse de panifcate, praitur, inghetate, produse lactate, sortimente de branz Alte intrebuintar: in produse cosmetice, in tratamental infeetlor fungice ae peli, [Efecte nocive: intarea pichi, astm, tulburdn digestive, intetitgastrice, migrene, dificult de nvatare,gelburars de comportament. |SPROBAT de UE. [PERICULOZITATE MEDIE! PROPIONAT DE CALCIU Consecvant, inhibitor al mucegaiurilor Sintetie ‘Se adatigé in pine, produse de panificatie, pizza congelat, branzi procesata, speciaitati din are de pu, roduse din ciocolat. Alte intrebuinté: in produse cosmetic, medicamente antifungice. Efecte nocive: alergi, astm, iritate gastrica,criza de vezicabiliara, migrene,witabiltate, pboseald, dificult de invatare, agresivitate, JAPROBAT de UE. [PERICULOZITATE MEDI )PROPIONAT DE POTASIU - Conservant, inhibitor al mucegalurlor Sintotic ‘Se adaugd in pine, produse de patisere, sortimente de bran2i, produse acta, biscuit, pri Pudi, Alte intrebuintar: ta produse cosmetice Efecte nocive: migreno, asm, dificultal de invatare, probleme de comportament. INTERZIS in Fronta. APROBAT de UE, )PERICULOZITATE MEDIE! = ‘=2aaz8 ta caviar 4 pentru controlulfungilor din citice. eatcbuintar: in pudra de tlc, spumante de bale, sapunar, creme oftalmice, ap de guré st Scouse pentru igiena cavtatii bucale, produse cosmetic. Mnocives efect otvitor sever ls ingerare; Ie aplicarea pe picle are efect abraziv;afocteaza “Heat, sparalul eartiovascula,sisteml repreducator si nervos: provoaca anorexte, ‘eriuni ale organelor interne, tulburari menstrale, ciderea paral. caviar iin mele preparate din carne. Se floseste foarte rer in alte produse [ite intrebuintén: in ema de ras, fondur de ten, insecticide, sapunut. [efecto nocive: alcctesza rinichi, cata, aparatal cardiovascular, sistemul reproducdtor st feerwos; expunerea indelungata determina inosirea pil, blocaj renal JPNTERZIS in cole mai multe Yar APROBAT de UE, Conservant, relator al acidtaf, cuxiar tehnologic, agent de earbonatare Natural sau sitetic Ise foloseste ca agent de propulsare in numeroase bautur. Se adaugein vino, bautur, Sctugazbase,sueuri de fructe, dulcitr crema tartinablla, produse afumate, se poate aduge sin prduse certificate biologic (Franta) Rite ierebulatari in gheatd, m seopul afumari sau crearit unui efect de fam, folosit sca lichid de racire; potonteaza efectul alcool Flecte nocive: voms, hipotensiune, ameleala, dispnee, fertiitatea | APROBAT do UE. /PERICULOZITATE MEDIE! |ACID MALIC (DL-) ‘Consecvant,entiowidant, agent-tampon, aromatizaat Sintec sau obtinat din produse modifcate genetic [se aduuga in vinur, hautut rdcontoare eu confinul sc&zut de calor, bawtur cu un continut eslorieseazut,sucuri concentrate de rosi, nectar st sucuri de fructe, gemun,jleuri, marmelade, preparate cu cocos, supe conservate, produse crocante, conserve de legume sau fructe, chips ur ana pentru copit se poate adauqa sin produse certificate biologic Rfecte noeiver itaree pill sia’ membranelor muccase,tulburin metebolice si digestive. Poste agrava suuptomele virusulut Herpes simplex. INTERZIS copillor APRORAT de LE PERICULOZITATE MEDIE! ACID FUMARIC ‘Consorvant, atioxident,reulator al acidity, aromatizant Sintetic sa abut din produse moadliieate genetic ‘Se folosesto in aromele sintetice de mere, piersic sl vanilie, care se adauga in bauturile alcolice fdulcun, gems, jeleurt, marmelade, desertur pe baza de qelatind, praituri cu branzé, aurtur suplmente dietetic. Ate fatrebuintéri: in preduse cosmetice (in special in cele anti-matreata} n medicamente sntpsoriazice, in hrana penta porcine Are efecte secundare. 40 UE. reste aoiditates gastric, scade £300-K32. ‘artificial durata de valabilitate a produsuluialimentar CE SUNT ANTIOXIDANTII? _Antionidantul este 0 Substanta care are proptic: Sess dea prevent modificanle sau. deteriorarea. “Seentelor prin expunerca Tor Ta aer, protejendurle SSootriva radicalilor beri ce apar prin oxidare S&S cxempls, impiedich rincezirea grasimilor sau. SSunbarea culorii produsulul), Astiel se pretongeste Sau cosmetic. Se adaug’ tn special in alimentole trase ‘Antioxidants pot fi naturali sau sintetici, dar in zilele noastre, in majoritatea cazunlor, se folosese ‘antioxidant sinteticl. Acostia din urma sunt foarte perieulosi pentru organismul uman, Cea mai veche Ineteda de antioxidare natural cunoscuta este Prin afumare, prin aceasta, cartiea sau branzevurile mpregnéndu-se cu compusii fenolicl al fummuli Snuoxidanpi se impart in dou’ eateqoril: 1. cei care dezvolta ¢ actiune directa; 2) cei care fortified actiumea altor adit Dacé punem o picatura de suc de amaie pe pulpa unui mar adaugam de fapt un antioxidant natural care va mentine virtutile fructului si euloarea sa haturala. Sucul de citrice contine do} aciza natural cu Tol antioxidant: acidul ascorbic (vitamina ©) $1 acidul citric, Obtinuti sintetic, acesti acizi sunt hhumerotati eu £300 si respectiv £330. Industral, fcidul citric se obfine prin fermentarea melasel ‘Tocoferoli (E306E309) sunt. antioxidant binecunoseuti. E308, tocoferolul natural (vitamina F), se obtine in principal din ulelul de soia si din germenii de griu. La scara industrial, E06 si Gerivatit sat F307-B309 se obtin sintetic sam prim metode de inginerie genetica. Ca si acizii natural. prezentati anterior: tocoferolii naturali, pot fi Gistrusi la temperaturs ridicate (prajirea in wleivl {neins, metoda UT — Ultra High Temperature — iradiere, incalairea la cuptorul cu microunde ete). Majoritatea antioxidantlor de sintez4 produc reacti alergice. Un studi recent realizat in Franta. 45,45% 31,82% EB Foarte pericutos i Periculozitate meaie BB Mai putin periculos 22,73% Natural Jn ceva ce priveste oniginea aaitivilor antioxidanti, unul poule fi de origine naturala, 18 de rigine sinterica si 8 pot fr abtinuti si prin metode de inginerie genetca, Sintetic, ‘Substamte. de gra ‘oxicitate all studiet = | interfereaza eu metabolismul energetic = ‘i ct procesul de coagulare a sangelul,