Sunteți pe pagina 1din 15

CAPITOLUL 2

SUPORTUL ECOLOGIC AL PRODUCIEI


AGRICOLE
Creterea i dezvoltarea plantelor, in final producia lor, este
determinat de
asigurarea unor condiii de via (suportul ecologic), cat mai
apropiate de cele ale
cadrului natural in care s-au format. Aceti factori se numesc
ecologici deoarece
sunt in legtur direct cu plantele cultivate i acioneaz pe
teritorii agricole mai
mari sau mai mici.
Condiiile ecologice pot fi directe ca influen (clima i solul) sau
indirecte
(altitudine, inclinarea i expoziia terenului).
Influena condiiilor ecologice,exprimate prin factorii naturali de
clim i sol,
prin relaiile lor cu plantele cultivate, este mai puternic decat in
orice alt ramur a
produciei materiale.
Condiiile ecologice variate,complexitatea i proporionalitatea
formelor de
relief fac din Romania o ar cu o mare diversitate de peisaje
agricole in cuprinsul
crora se aplic numeroase sisteme i metode de cultur a
plantelor. Cunoaterea i
diferenierea condiiilor ecologice pe teritoriu are o importan
capital in
organizarea tiinific a produciei agricole,in fundamentarea ei
tehnic i
economic la nivel naional, zonal i de exploataie agricol.
Funcia ecologic a factorilor naturali este esenial pentru
a stabili
favorabilitatea pentru ecosistem n general i pentru fiecare
cultur n parte,
exprimat n capacitatea de producie.

2.1. Formarea recoltei

2.1.1.Recolta este rezultatul nu numai a activitii fotosintetice a


plantelor, ea se
datorete i aciunii complexe, reciproce dintre plant, sol,
substane nutritive cu
factorii climatici, genetici, fito-sanitari i tehnologici.

Trebuie reinut c factorii care particip in producia agricol la


formarea
recoltei, de orice natur ar fie ei, au o importan egal in orice
moment sau faz a
procesului tehnologic, neputand fi inlocuii unul cu altul. Cele mai
bune rezultate in
realizarea recoltei se obin atunci, cand aceti factori se afl la un
nivel optim, care
variaz in funcie de specie si soi.
Din toat cantitatea de substan organic creat de plant, circa
1/3 se
prezint direct sub form util ca: fructe, semine, rdcini,
tuberculi fibre etc., iar
2/3 se prezint sub form de produse secundare: paie, pleav,
tulpini, frunze,
rdcini sau alte organe vegetale din sol, care nu au pentru om o
valoare de
intrebuinare direct, dar sunt foarte folositoare in nutriia
animalelor i in industrie.
Ingrmintele i apa, msurile agrotehnice, bolile i duntorii,
solul i soiul sunt
elemente componente, caracteristice produciei agricole, care
intervin in formarea
recoltei cu intensiti i frecvene diferite.
Recolta este de fapt masa biologic util, pe care o consum omul
i animalul
domestic.Ea este principal sub form de boabe (grau, porumb),
rdcini (sfecla de
zahr), semine (floarea soarelui), tuberculi (cartoful),fibre (inul,
canepa), de frunze
verzi sau uscate i secundar cum ar fi paiele ( de cereale
pioase), cocenii (de porumb), tulpinile (la floarea soarelui), frunzele
(la sfecla de zahr) care sunt
valorificate in zootehnie. De asemenea trebuie reinut c este o
diferen intre
producia recoltat din teren, la cereale de exemplu, i
producia fizic, dup ce a
fost sortat i curat de diferite amestecuri in localuri
specializate.
Zelitch I. (1975) a calculat indicele de recolt, adic procentul din
masa aerian
uscat (la maturitate), ce reprezint recolta util, economic a unei
culturi (tabelul
2.1)
2

Valoarea indicelui de recolt


Tabelul 2.1.
Cultura Media Limita de variaie
porumb 24 38-47
grau 31-39 23-46
orez 51 43-57
sorg 41 40-41
soia 32 29-36
Fasole boabe 59 53-67

Raportul intre resturile vegetale i producia util ce rman dup


recoltare
oscileaz de la cultur la cultur. La grau acest raport este de 0,7,
la porumb 0,2, la
sfecla de zahr de 0,4, la floarea soarelui de 2.
Resturile vegetale au un potenial energetic demn de luat in seam,
mai ales
pentru producerea biogazului, in care se remarc valoarea caloric
(in Kcal/kg) :
paie de grau - 4273, tulpini porumb 4409, frunze porumb - 4395,
frunze sfecl de
zahr - 3477.
Pentru a obine o ton de produs culturile agricole consum
cantiti ridicate
de elemente nutritive (NPK) dup cum rezult din tabelul urmtor:
Consumul de elemente nutritive (kg) pentru formarea
recoltei
2.1.2. Prognoza recoltei agricole
In activitatea unei exploataii agricole este esenial s se
stabileasc corect
nivelul produciei la unitatea de suprafa i pe fiecare cultur i
pentru fiecare an in
parte inainte ca produsul s fie recoltat. Prognoza permite s se
cunoasc de la inceputul formrii recoltei care sunt perspectivele ca
ea s fie indeplinit la
potenialul biologic natural al culturii agricole i la cel programat de
ctre cultivator
pentru anul respectiv.
Prevederea inainte de recoltat aduce date concrete asupra
produciei totale
intr-o ferm, societate agricol, pe o zon ecologic , pe intreaga
suprafa arabil pe
culturi. Pe baza acestor date se poate calcula balana de produse (la
cereale de
exemplu), consumul pentru populaie i rezerva pentru export.

In prognoza recoltei se folosesc metode matematice moderne care


necesit in
prealabil o modelare a procesului pe care il studiem, care se
introduce in calculator.
Modelul ce se elaboreaz trebuie s reflecte mecanismul de
funcionare a
interdependenei factorilor; s ofere o soluie eficient i raional
de dezvoltare a
produciei; s asigure folosirea tuturor resurselor ce sunt puse la
dispoziie de
cultivator.

2.2. Factorii climatici


2.2.1.Importan
In climatologie in general i in cea agricol in special trebuie s
avem in
vedere dou noiuni fundamentale : clima i microclima.
Clima reprezint regimul strii timpului (vremii) caracteristic unei
zone
ecologice, pe o perioad indelungat de ani, rezultat din
interaciunea dintre energia
radiant solar, caracterul suprafeei pmantului i circulaia
general a aerului in
atmosfer pe mari regiuni ale globului sau a unei ri.
Microclima este starea vremii pe suprafee mici, ca rezultat al
neuniformitii
suprafeei terestre din punct de vedere al proprietilor sale fizice.
Astfel apar
diferene uneori majore intre factorii meteorologici dintr-o localitate
de campie i cei
din zona de deal, cu influen direct , de exemplu, asupra epocii de
semnat i a
recoltatului.
Pornind de la aceste consideraii i de la influenele pe care le
exercit
elementele meteorologice, cunoaterea climei i microclimei i a
componentelor sale
este deosebit de important pentru zonarea culturilor agricole pe
teritoriu, pentru
calculul evapo-transpiraiei i pentru stabilirea bilanului energetic
al solului
2.2.2. Zonele climatice
ara noastr face parte din centura climatic temperat a emisferei
nordice,
4

unde s-au format cele mai productive zone agricole, cu o mare


diversitate de
sisteme de cultur i de cretere a animalelor.
Potenialul climatic permite cultivarea unei game largi de culturi
agricole i
horticole, o rspandire mai mare avand cele cu cerine moderate
fa de factorul
cldur. In aceast zon climatic s-au dezvoltat o puternic
producie de cereale,
plante tehnice, pomi, legume, vi de vie.
Incadrat geografic in sud-estul Europei, cu un relief complex i
fragmentat,
Romania este supus influenelor puternice ale multiplelor zone
europene cu
caracteristici climatice foarte difereniate. Clima are un grad
accentuat de
continentalism in Brgan, Dobrogea i Moldova i mai slab
pronunat in restul
rii.
Temperatura medie este de + 100C, cu o temperatur maxim de +
440 C in
Brgan i cu minima de 38,5 0C ( la Urziceni, Dorohoi, Harghita)
in anumii ani.
Radiaia solar variaz intre 120 000 cal/cm 2 in sudul rii i 80 000
cal/cm2 in
nordul rii.
Precipitaiile prezint o medie anual de 638 mm dar variaz intre
350-400
mm in Dobrogea, 400-500 mm in Campia Roman i 600-800 mm in
zona colinar.
Un interes deosebit pentru culturile agricole il reprezint resursele
climatice
pe forme de relief i tipuri de vegetaie.
Corespunztoare celor trei trepte de relief se difereniaz in
Romania trei etaje de
clim:
- clima cmpiilor: se caracterizeaz printr-o repartizare teritorial
destul de
uniform a principalelor elemente meteorologice; vara cad ploi la
intervale mari
sub form de averse, iarna perioadele de ger alterneaz cu cele de
dezghe;
- clima dealurilor i podiurilor cuprinde cea mai mare parte a
rii, cu ploi
5

indelungate, iar pe vi i depresiuni sunt frecvente ingheurile;


- clima munilor iese in eviden prin temperaturi sczute i
precipitaii
abundente, care asigur vegetaia pajitilor pentru punat i fan.
Accidentele climatice
Factorii meteorologici in cazul in care se manifest tulburent, pe o
perioad
scurt sau lung de timp, pot provoca pagube produciei agricole,
mai ales
terenurilor i culturilor. Dintre fenomenele climatice care afecteaz
agricultura se
pot enumera: temperatura sczut (gerul), grindina, seceta, vantul,
ploaia torenial.
- gerul din iarn, pe o semntur fr zpad, distruge o parte din
plante i reduce
numrul lor optim la unitatea de suprafa, de unde rezult pierderi
de recolt de
10-60%;
- grindina distruge plantele sau pri din acestea, in deosebi, in
perioada de
inflorire i coacere i duce la pierderea recoltei;
- seceta, datorat temperaturii ridicate i persistente in aer i sol,
precum i lipsei
de precipitaii, este o adevrat calamitate pentru producia
vegetal; acioneaz
primvara impiedecand creterea rdcinilor, iar vara in perioada
de inflorire i
de umplere a bobului la cereale, planta produce boabe mici i
zbarcite (itave),
toamna cand in solul uscat intarzie incolirea i rsrirea plantelor;
- vantul usuc terenul, mrete evapo-transpiraia solului, provoac
cderea
plantelor, spulber zpada, erodeaz solul, acioneaz distructiv pe
solurile
nisipoase, dezvelind sau acoperind culturile;
- precipitaiile creeaz exces de ap pe terenul agricol cu bltiri i
inundaii, reduce
aerisirea solului i activitatea microorganismelor, provoac eroziuni
in zona
colinar.

2.3. S o l u l
2.3.1. Noiuni
Cultivarea plantelor agricole nu poate fi conceput fr prezena
solului
6

principalul mijloc de producie in agricultur, adevrat avuie


naional, suport
material pentru plante. Solul constituie o resurs inepuizabil a
mediului, o
adevrat fabric de producere a substanelor nutritive, un uria
acumulator de energie potenial. Pentru solurile Romaniei s-a
evaluat o cantitate de aproximativ 2
miliarde tone humus (materie organic), al crui potenial energetic
se estimeaz la
echivalentul a 1,2 miliarde tone petrol brut (Ru,C-1981)
Fr sol i microorganismele sale viaa pe Terra ar fi imposibil.
Solul se comport ca un organism viu,care se formeaz,evolueaz i
se
autogenereaz prin funciile i insuirile sale caracteristice
asigurand in permanen
substratul material-energetic pentru producerea recoltelor.Solul
este un laborator
natural, sediu al unor transformri complexe, cu o comunitate
biologic
(microorganisme in mod deosebit) foarte activ i foarte
numeroas. Se poate afirma
c solul nu poate fi redus la un simplu corp inert, ci dimpotriv, el
are funcii i
atribute ce atest viabilitatea materialului din care este format.
Solul este deci, un ecosistem viabil i o unitate de baz a biosferei,
cu un biotop i o
biocenoz specifice.
Dup Commoner Barry (1980) pmantul este un capital
biologicde care
depinde productivitatea Terrei i de aceea el este foarte preios
pentru orice sistem
social, constituind o prioritate in creterea economic.
In concluzie putem afirma c solul este stratul de la suprafaa
scoarei terestre
care servete ca mediu de via pentru plante. El este un corp
natural complex,
alctuit din material mineral, organic, ap i aer, in masa cruia au
loc procese
fizice, chimice i biologice complexe. Solul constituie, mediul
(stratul) nutritiv cel
mai economic pentru creterea i dezvoltarea optim a plantelor, in
vederea obinerii
unor recolte de calitate superioar.

Acest mijloc de producie se deosebete de celelalte mijloace de


producie prin
urmtoarele:
este un produs natural ( nu al muncii omului ),
este limitat ca intindere,
este neuniform ca relief,
este fix, nu poate fi mutat,
nu poate fi inlocuit cu alte mijloace de producie,
nu se uzeaz ( este inepuizabil atunci cand este raional
exploatat).
Principalele insuiri ale solului sunt fertilitatea i capacitatea de
producie.
Fertilitatea este insuirea esenial a solului de a reine i pune la
dispoziia
plantelor cultivate substanele nutritive, aer i ap, de a creea
condiii optime de
temperatur, umiditate i aeraie in vederea asigurrii creterii i
dezvoltrii
plantelor, producerii de recolte. In definiia fertilitii, un loc aparte
il ocup
humusul, acesta constituind suportul energetic de asigurare cu
substane nutritive.
Ca urmare, humusul, poate fi luat drept criteriu de baz in
aprecierea gradului de
fertilitate.
Humusul constituie un produs organic complex format din
componente
nespecifice (substane organice in curs de descompunere) i
componente specifice
(acizi humici i huminici) rezultai din descompunerea resturilor
vegetale i animale
de ctre bacteriile aerobe. Coninutul in humus pe adancimi de 30
cm poate atinge
60-90 t/ha pe soluri srace i 200-300 t /ha pe solurile fertile
(cernoziomuri)
Solul posed o fertilitate natural (potenial) atunci cand se
gsete in condiii
naturale de dezvoltare i o fertilitate artificial, dirijat i modificat
de om.
Impreun, fertilitatea natural i cea artificial, formeaz fertilitatea
efectiv
(economic) ce se manifest prin nivelul i calitatea recoltelor
realizate.

Capacitatea de producie a solului sau potenialul productiv


este insuirea
acestuia de a asigura condiii optime plantelor i recolte constante
i sigure an de
an, fiind condiionat de insuirile generale cat i de fertilitatea
solului. Meninerea
capacitii de producie a solului la un nivel constant ridicat,
constituie una din
problemele fundamentale ale agriculturii romaneti, cu largi
implicaii de ordin
tehnic, economic i ecologic. Creterea capacitii de producie a
solului este o
aciune de mare amploare i durat, ea necesitand aplicarea unui
complex de msuri
agro- pedo - ameliorative, fundamentate pe baz de studii
pedologice, agrochimice
i de cadastru calitativ.
Solul,este format din stratul arabil, stratul de la suprafa (25-30
cm),
rscolit, prelucrat de piesele active ale mainilor agricole i
substratul arabil
(subsolul) stratul de la adancime (30-80-100 cm) care reprezint
rezerva pentru
hrana plantelor cu factorii necesari creterii .
Solul este alctuit din 3 faze : solid (50% din volumul total al
solului),
lichid (30-35%) i gazoas (15-20%) .
Faza solid provine din r o c i. Rocile sunt alctuite din minerale,
acestea din
elemente chimice. In sol se gsesc toate elementele inscrise in
tabelul lui
Mendeleev. Rocile care au stat i stau la baza formrii solului sunt
roci eruptive sau
magmatice (granite, grandiolite, diolite, gabrouri), roci metamorfice
(cuarite,
micaisturi, calcare cristaline, isturi grafitoase) i roci sedimentare
(pietri, nisip,
conglomerate, gresii, loess, marne,calcare ,sare, ipsos, petrol, cret,
crbuni etc)
2.3.2. Factorii i procesele de formare a solului
Asupra rocilor de la suprafaa litosferei, ca material primar, au
acionat i
acioneaz o serie de factori (ageni) : fizici ,chimici i biologici.

Agenii fizici, foarte numeroi, sunt agenii climatici sau clima cu


toate
componentele ei (temperatura, precepitaiile, vantul,.a ) Agenii
fizici particip la
fenomenul de dezagregare a rocilor i ca urmare apar diferite
fragmente ca:
bolovani , cu diametrul mai mare de 200 mm
pietre, avand diametrul de 200 20 mm
pietri, cu diametrul de 20 2 mm
nisip grosier,cu diametrul de 2-0,2 mm
nisip fin,cu diametrul particolelor 0,2 0,02 mm
praf, pulberi,avand diametrul 0,02-0,002 mm.
Aceste fragmente ii pstreaz nemodificate insuirile fizicochimice.
Agenii chimici implic reacii chimice intre diferite elemente
chimice din
structura rocilor cu formarea altor grupe de substane (oxizi,
hidoxizi,coloizi,.a)
Acestea prezint insuiri diferite, mai complexe, fa de particolele
din care au
provenit. Argila este de pild , rezultanta procesului de alterare
chimic produs de
agenii chimici.
Agenii biologici acioneaz prin microorganismele ce oxideaz
substanele
srace in oxigen, descompun silicaii, fixeaz azotul din aer i
transform azotul
organic in compui minerali. Pe acest substrat, in care se gsesc
primele substane nutritive (compui simpli, asimilabili) i ap, s-au
instalat plantele. Aceste plante
sunt supuse procesului de descompunere i mineralizare sub
aciunea
microorganismelor, rezultatul fiind formarea de humus i eliberarea
de substane
minerale nutritive accesibile plantelor.
Materialul parental mrunit, (roca mam) modificat chimic i supus
proceselor
biologice a devenit s o l f e r t i l .
2.3.3 Caracteristicile solului
Solul prezint insuiri fizice, chimice i biologice.
Insuirile fizice ale solului sunt: textura, structura, porozitatea,
aderena,
compactitatea, plasticitatea, contracia, densitatea specific
,densitatea aparent.
10

Textura solului (compoziia mecanic, alctuirea granulometric)


reprezint
proporia in care fraciunile granulometrice (grunciorii) intr in
alctuirea natural
a solului. In funcie de textur solurile pot fi: nisipoase ( nisip
95%,argil 5%),
nisipo-lutoase (9o-80% nisip,10-20%argil), luto-nisipoase (70-80%
nisip, 20-30 %
argil), lutoase (30-45% argil), luto-argiloase (45-60 % argil),
argilo-lutoase (6075 % argil), argiloase (75-85% argil), greu argiloase cu peste 85
% argil.
In practic ins, dup textur, solurile se impart in:
soluri uoare (afanate) in care predomin nisipul, destinate
cultivrii plantelor
nepritoare, fertilizate cu ingrminte organice bine
descompuse ;
soluri grele (compacte) in care predomin argila, sunt soluri greu
permeabile
pentru ap i aer, motiv pentru care ele se lucreaz adanc i la
intervale scurte de
timp. Fertilizarea lor se face cu ingrminte organice puin
descompuse i sunt
cultivate aceste soluri mai ales cu plante pritoare;
soluri mijlocii, unde argila i nisipul se gsesc in proporii egale,
sunt cele mai
favorabile pentru cultura plantelor.
Textura solului se determin pe teren,orientativ, prin palpare.
Proporia exact a
grunciorilor se stabilete in laboratoarele de pedologie.
Structura solului reprezint modul de grupare al grunciorilor de sol
in
agregate. Dup mrimea agregatelor se deosebete structura:
glomerular (diametrul
grunciorilor este cuprins intre 1-3 mm), alunar (4-10 mm),
nuciform, lenticular,
columnar, prismatic. Solurile cu stuctur, mai ales glomerular
(mzrat), sunt
soluri permeabile pentru ap i aer, sunt soluri calde, soluri cu un
regim nutritiv
favorabil plantelor, sunt cu alte cuvinte, soluri fertile. Stabilitatea
agregatelor este
determinat de cimentul organo-mineral care leag grunciorii.
Acest ciment este
11

constituit din humus, argil i diferii coloizi.


Structura solului se menine i se reface atunci cand se aplic
lucrri raionale,
cand fertilizarea solului se face cu ingrminte organice, cand se
aplic o alternan
sau o rotaie raional a culturilor.
Porozitatea solului reprezint spaiul lacunar. Grunciorii i
agregatele las
intre ele spaii sau pori. Porii pot avea diametrul mai mare de 0,25
mm i atunci
vorbim despre spaii lacunare necapilare iar cand diametrul lor este
mai mic de 0,25
mm., vorbim despre spaii lacunare capilare. In aceste spaii se
gsete aer i ap.
Spaiile lacunare necapilare dein 15-20% din volumul total al
solului i sunt de
regul pline cu aer; spaiile lacunare capilare dein 30-35% din
volumul solului i
sunt in mod normal pline cu ap. In aceste spaii lacunare se petrec
de fapt toate procesele chimice i biochimice din sol. Reglarea
spaiului lacunar se realizeaz prin
lucrri ale solului: lucrri de afanare, atunci cand volumul spaiului
lacunar este mai
mic decat cel normal ; lucrri de tasare, cu tvlugul, atunci cand
volumul spaiului
lacunar este mai mare decat cel normal.
Insuirile chimice ale solului sunt condiionate de starea de
dispersie
coloidal a diferitelor substane din masa solului. Ele sunt
reprezentate de : soluia
solului,coloizii, puterea de reinere, reacia solului (pH).
Soluia solului reprezint mediul apos in care se afl in stare de
dispersie
diferite substane minerale i organice care particip la procesul de
nutriie prin
intermediul sistemului radicular.
Coloizii alctuiesc complexul coloidal sau complexul argilo-humic
din sol.
Puterea de reinere reprezint capacitatea solului de a reine
anumite
substane cu un grad variat de dispersie. Are o importan
deosebit pentru viaa
plantelor i deci pentru fertlitatea solului deoarece, puterea de
reinere, impiedic
12

levigarea substanelor nutritive, ele rmanand la dispoziia plantelor


Reacia solului =pH poate fi neutr (pH=7), bazic (pH mai mare
decat 7),
acid (pH mai mic decat 7). Majoritatea plantelor prefer solul cu
reacie neutr.
Exist specii de plante care prefer reacia acid a solului,cum este
cartoful, ovzul,
secara. Lucerna i rapia, in schimb, prefer solurile bazice.
Corectarea pH-ului acid sau bazic se face prin aplicarea
amendamentelor i a
ingrmintelor chimice cu reacie acid sau bazic.
Cunoaterea reaciei solului prezint o importan deosebit pentru
cunoaterea i crearea condiiilor favorabile creterii plantelor. Pe
teren, operativ dar
orientativ, reacia solului se determin cu ajutorul unui aparat
denumit pH-metru ,
prin metoda colorimetric.
Insuirile biologice ale solului se exprim prin activitatea intens
a
microorganismelor, a plantelor, i a animalelor din sol, fiind
indreptat in direcia
descompunerii i prelucrrii materiei organice i formrii
humusului .
Microorganismele produc :
fixarea azotului atmosferic (bacterii simbiotice),
transformarea unor compui ai fierului, sulfului i fosforului din
forme
inaccesibile in forme uor accesibile plantelor,
descompunerea substanelor proteice i transformarea lor in
amoniac (bacterii
amonificatoare) ;
oxidarea amoniacului i trecerea lui in forme de azot accesibile
plantelor, proces
cunoscut sub denumirea de nitrificare i realizat de bacteriile
nitrificatoare.
Plantele prin sistemul lor radicular furnizeaz in mod continuu
resturi organice
ce pot atinge 1-10 tone/ha.
Animalele de la cele mai simple, protozoare, i continuand cu
ramele, transform
materia organic amestecand-o cu cea mineral. Astfel,
minusculele rame
prelucreaz anual 400-600 tone de sol pe 1 ha teren agricol.
13

2.3.4.Profilul solului reprezint o seciune fcut in sol, pe


vertical, de la
suprafa pan la roca mam.
El este alctuit din straturi succesive, deosebite sub aspectul culorii
i
compoziiei i care poart denumirea de orizonturi.
Orizonturile se noteaz cu majuscule A,B,C,D, la care se adaug
uneori o liter
mic prin care se indic intensitatea unor procese sau acumulri .
Orizontul A , este orizontul de acumulare al humusului ; este de
culoare inchis,
grosimea lui variind intre 60-80 cm in funcie de tipul de sol;conine
materie
organic humificat 1-35%, iar argila 20-60%;
Orizontul B , este orizontul de acumulare al argilei i coloizilor
minerali ; este
compact i de culoare roietic ; grosimea lui variaz intre 100-150
cm ;
Orizontul C, este orizontul mineral calcic ; culoarea lui este
albicioas-glbuie
iar grosimea este cuprins intre 100-120 cm ;
Orizontul D, reprezint roca mam, roca pe care s-a format solul
respectiv ;
Am indic un orizont molic , adic bogat in humus;
Au reprezint suborizontul A umbric , cu coninut mediu in humus;
Ao reprezint un suborizont ochric,mai srac in humus.
In cadrul fiecrui orizont putem intalni suborizonturi de exemplu : in
cadrul
orizontului A, poate fi suborizontul A1 i A2 . Exist situaii cand
trecerea de la un
orizont la altul se face printr-un orizont de tranziie , de exemplu
A/C.
Orizontul E mineral, eluvial cu un coninut mai sczut de humus i
argil; se
acumuleaz silice;
Orizontul G gleic mineral, format in mediu saturat de ap freatic
la adancime
mic;
Orizontul O organic, nehidromorf la suprafaa solului; format in
mediu
nesaturat cu ap sub vegetaia lemnoas;
Orizontul R mineral, situat la baza profilului este contituit din roci
compacte,
avand funcia de material parental (roca mam)
14

Orizontul

Sa salic, mineral, acumuleaz sruri solubile ( 1-1,5%)


Orizontul Sc salinizat, mineral, conine sruri uor solubile mai
redus decat Sa
(0,10-1,00%) ;
Orizontul T organic hidromorf sau turbos format in mediu saturat
cu ap din
resturi de plante hidrofile
Orizontul W pseudogleic, mineral apare sub influena excesului de
ap
provenind din precipitaii.
Profilul de sol permite determinarea insuirilor solului i stabilirea
tipului genetic
de sol.

15