Dispozitive de microunde

Dispozitivele semiconductoare de microunde au evoluat spectaculos in ultimii 20 de ani.

Exista acum diode si tranzistoare capabile a lucra in domenii peste 40 GHz. Una dintre
problemele majore ale acestora este insa nivelul de semnal pe care il pot suporta. In
general semnalul cu care se lucreaza este de nivelul mV si foarte putine cazuri V.
Tehnologia straturilor subtiri, ce permite evitarea stocarii de sarcina in jonctiuni
respective producerea de dispositive semicionductoare capabile a lucra in domeniul
microundelor prezinta dezavantajul ca nu admite curenti mari de lucru.
In domeniul puterilor de lucru mari si al frecventelor foarte inalte, tuburile electronice
sunt inca singura optiune.
Tuburi de microunde:
Tuburile de microunde pot fi clasificate in primul rand dupa modul in care fascicolul de
electroni interactioneaza cu campul electromagnetic in inetriorul acestora.
Tuburi de tip O sunt tuburile in care fascicolul de electroni si campul electromagnetic
sunt paralele. In cazul acestor tuburi campul electromagnetic este folosint in principal
pentru a pastra focalizarea fascicolului de electroni. Aceste tuburi sunt denumite si tuburi
liniare. In categoria tuburilor liniare intra Tubul cu Unda Progresiva (TUP), Tubul cu
Unda Inversa(TUI), Clistronul, clistronul reflex, diodele de inalta frecventa.
Schematic, modul de interactiune camp magnetic facicol de electroni este prezentat in fig
7.1

Fig 7.1 Interactiunea fascucol-unda EM in cazul tuburilor O

Tuburile de tio M sunt tuburile in care campul magnetic este perpendicular pe capmul
electric respective pe directia de miscare a electronilor. Aceste tuburi sunt numite si
tuburi cu unda incrucisata.In categoria tuburilor M intra Magnetronul.
Schematic modul de interactiune dintre campul magnetic, campul magnetic si fascicolul
de electroni este prezentata in figura 7.2

Fig 7.2 Interactiunea campurilor E si H in cazul tuburilorM

Deoarece in present magnetronul si tubul cu unda progresiva sunt cele mai utilizate
functionarea acestora va fi preznetata in principiu.
Magnetronul
Scurt istoric
Primul magnetron a fost prezentat de Hull in 1921. Strucura acestuia a fost simpla
constand intr-un anod cilindric ce iconjoara catodul in interiorul caruia a fost dispus
filamentul. (Fig 7.3. a). In 1929 Okabe a descoperit ca un anod separat in doua sectiuni
poate da rezultate superioare (Fig7.3.b). Procesul de imbunatatire a continuat si s-a
demonstat ca mai multe sectiuni pot da rezultate mai bune. (Fig73.c). O revolutie majora
in dezvoltarea magnetronului a fost facuta in 1940 cand Randall si Boot au introdus
Magnetronul cu cavitati rezonante.(Fig7.3.d)

Figura 7.3 (a) magnetron cilindric, (b) anod separate in doua sectiuni, (c) anod separate in
4 sectiuni. (d) anod prevazut cu cavitati rezonante.

Principiile de functionare ale magnetronului.

Modul de interactiune intre campul electric, campul magnetic si electronii ce se

deplaseaza dinspre catod spe anod este complicat. Pentru o mai buna intelegere a
regulilor ce guverneaza miscarea electronilor intr-un magnetron se pleaca de la modelul
plan al magnetronului. In principiu acesta este asemanator unei diode, diferenta fiind data
de campul magnetic perpendicular pe campul electric.
Consideram schema magnetronului plan prezentata in figura 7.4

7.4 Traiectoria electronului intr-un magnetron plan

Electronii generati
de catod sunt acelerati catre anod pe directia o-y sub inflenta fortei

electrice Fe eE unde campul electric E este rezultat al diferentei de potential V

dintre anod si catod E V / d iar d este distant
dintre anod
si catod. Simultan electronii

e
v

B
sunt accelerate pe directia o-x datorita fortei b
generat de campul magnetic.
Pentru determinarea ecuatiei de miscare a electronului se combina actiunea celor doua
forte:

dr 2
7.1
m 2 e( E v B )
dt
Daca se doreste rezolvarea ecuatiei 7.1 intr-un sistem de coordonate carteziene, ecuatia se
poate descompune intr-o componenta orizontala si una verticala:

dx
d2y
7.2
eE eB
m 2
dt
dt
dy
d 2x
7.3
eB
m 2
dt
dt
Solutia ecuatiilor 7.2 si 7.3 este de forma:
x A1 sin( c t ) A2 t x0
7.4
y A1 cos( c t ) y 0
7.5
Si:
dx
c A1 cos( c t ) A2
dt
dy
c A1 cos( c t )
dt

7.6
7.7

Unde A1 , A2 , x 0 , y 0 sunt constant si se determina din conditiile initiale si se detrmina din

conditiile la limita iar c eB / m este considerata deasemeni constanta;
Conditiile la limita in cazul magnetronului plan sunt:

t 0

0, y

t 0

0, dx / dt

t 0

v x 0 , dy / dt

t 0

v y0

De unde se detrmina constantele:

A1
A2

x0

1
c

v y20 ( A2 v x20 )

E
B
v y0

c
A v x0
y0 2
c

sin

x0
A1

cos

y0
A1

si

Introducand constantele determinate in ecuatiile 7.4-7.7 , neglijand constantele de faza

sin si cos si rearanjand termenii rezulta:
x y 0 sin( c t ) x0 cos( c t ) A2 t x0
7.8
y y 0 cos( c t ) x 0 sin( c t ) y 0
7.9
dx
c y 0 cos( c t ) c x 0 sin( c t ) A2
dt
dy
c y 0 sin( c t ) c x 0 cos( c t )
dt

7.10
7.11

Considerand ca electronul ce se desprinde din catod nu are viteza initiala in nici una
dintre directiile x sau y rezulta dx / dt t 0 v x 0 0, dy / dt t 0 v y 0 0 se poate vedea ca
electronul se deplaseaza de-a lungul axei x ca un punct de pe suprafata unui cerc care se
rostogoleste (cicloida). Viteza unghiulara de deplasare a cercului este c eB / m iar
prioada de rotatie a acestuia T 2 / c 2m / eB Dupa o perioada electronul va
descrie o revolutie complete si se va intoarce la catod. Viteza in directia y va fi 0 in
punctul y y max v y 0 . Considerand ca momentul in care se obtine valoarea maxima a
lui y este t T / 2 / c si aplicand aceasta conditie in ecuatia 7.9 se obtine raza cercului
2
ce se deplaseaza in directia x. RC y max / 2 = RC mE / eB
Distanta maxima de deplasare a electronului in directia x pana va intalni din nou catodul
va fi obtinuta din ecuatia 7.8
2mE
x max x(T )
eB 2
In figura 7.5 sunt prezentate diferite tipuri de traiectorii descrise de electroni functie de
raportul dintre campul magnetic si campul electric ce se aplica asupra acestuia:

Fig 7.5 Traiectorii ale electronului pentru diferite valori ale raprtului intre campul electric
si campul magnetic ce actioneaza asupra acestuia (1) B=0, (2)B<<Bc,(3)B=Bc,(4)B>>Bc
In care s-a notat cu Bc campul magnetic care pentru un anumit camp electric dat E
asigura conditia d y max
Bc

2mE
1

ed
d

2m
V
e

In practica campul magnetic generat de un magnet este constant iar conditia de taiere se
asigura prin variatia campului electric respectiv a diferentei de potential ce se stabileste
intre catod si anod.
Pana in acest moment prezentarea a fost bidimensionala. Pentru intelegerea fenomenului
ce se petrece in magnetron trebuie sa se considere cazul real. In acest caz, se aplica in
plus un camp alternativ intre anod si catod miscarea electronului devenind si mai
complexa, datrita influentei acestui camp asupra electronului. Aceasta situatie este
prezentata in figura 7.6

Fig 7.6, (1) electron ce intercationeaza cu alternanta pozitiva a campului electric

alternative aplicat,(2)electron ce interactioneaza cu alternanta negative a campului
electric aplicat.
Cand electronul este accelerat de catre campul alternatic aplicat, timpul de revenire la
catod va fi mai mic (7.6.1), cand este intarziat de catre campul aplicat atunci acesta va fi
antrenat be catre campul magnetic in directia x timpul de cadere inapoi la catod fiind

mult mai lung. In acest caz electronul va ceda o parte din energia de primita de la campul
electric continuu catre campul electric alternativ.
In cazul primului tip de magnetron, inventat de Hull in 1921 miscarea electronilor avea
traiectorii de forma prezentata in Figura 7.7.

Fig 7.7 (1)B=0, (2)B<<Bc,(3)B=Bc,(4)B>>Bc

Magnetronul cu cavitati rezonante multiple.
In figura 7.8 este prezentata sectiunea transversala printr-un magnetron cu cavitati
rezonante multiple.

Asa cum se poate observa in figurile de mai sus anodul magnetronului este format din 8
cavitati rezonante. Cavitatile rezonante pot fi private ca si circuite rezonante realizate cu

elemente L si C. Schema echivalenta a unui magnetron cu cavitati rezonante fiind cea

prezentata in figura 7.9

Fig 7.9 Schema echivalenta a magnetronului cu cavitati rezonante

Frecventa de oscilatie a unui resonator individual va fi 0 1 / LC . Deoarece cavitatile
sunt identice si simetric distribuite diferenta de faza dintre ele va fi egala. Se pot scrie
diferentele de potential dintre marginile cavitatilor:
V1 Vm sin( 0 t ) , V2 Vm sin( 0 t ), V3 Vm sin( 0 t 2 ), .
V9 Vm sin( 0 t 8 ), Magnetronul este un circuit inchis ceea ce implica
V1 V9 8 2n (n 0,1,2..)

De unde se deduce conditia de oscilatie a magnetronului N 2n (n 0,1,2..N 1)

unde N este numarul de cavitati rezonante. De aici se poate deduce faza
2n

(n 0,1,2..N 1) Rezulta ca exista un numar N/2 moduri in care magnetronul

N

poate inde plini conditia de oscilatie. Pentru un Magnetron cu 8 cavitati rezulta patru
moduri de oscilatie fig 7.10:

Figura 7.10 Distributia campului lectric si a sarcinii pentru un magnetron cu opt cavitati
care (a) n=1, (b) n=2, (c) n=3,(d) n=4
2n

Modul de lucru cel mai intalnit este n=N/2 numit si mod deoarece
N

Interactiunea dintre campul de radiofrecventa si norul de electroni

Se considera ca magnetronul functioneaza in modul . Exista patru situatii tipice in care

se pot afla electronii in cavitatea magnetronului asa cum se poate vedea in figura 7.11

Fig 7.11 Traiectorii posibile ale electronilor intr-un magnetron cu cavitati rezonante ce
functioneaza in modul .
Traiectoria (1) este a unui electron accelerat de campul de radiofrecventa, acesta
intorcandu-se inapoi pe catod.Acesta nu va contribui la cresterea energetic a campului de
radiofrecventa. Traiectoria 3 este a unui electron ce este incetinit de campul de radio
frecventa traiectoria acestuia alungindu-se el interactionand respective cedand energie
campului de radiofrecventa. Cazurile 2 si 3 sunt cazurile in care electronii sunt grupati
sub influenta campului de radiofrecventa catre zona electronului 2. Vor rezulta zone de
aglomerare a electronilor ce se deplaseaza in jurul catodului cedand energie acestuia. Asa
cum se poate vedea in figura 7.12

Fig 7.12 Interactiunea campurilor intr-un magnetron cu cavitati rezonante.

Fig 7.12 Diferite tipuri de magnetroane