Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Presiunea arteriala sistemica are o valoare maxima (sistolica) si una minima (diastolica).
Pana la 45 de ani Ps(presiune sistolica) normala este 100-140 mmHg, iar Pd este 60-80. Presiunea
arteriala medie asigura circulatia sanguina periferica corecta.
Cu inaintarea in varsta, arterele devin rigide, ceea ce determina cresterea Ps(dar nu
numai), fara o modificare a presiunii medii.
Pentru masurarea presiunii arteriale se foloseste metoda Riva-Rocci, aceasta metoda este
folosita in cazul tensiometrelor clasice, unde se foloseste statoscopul si tensiometrul propriu zis.
Se infasoara manseta pe mana deasupra cotului, se pompeaza aer, iar cu stetoscopul se
asculta zgomotul sangelui din partea inferioara a mainii, cand acesta a sistat, se elibereaza usor
presiunea cu ajutorul valvei si se urmareste cadranul manometrului. Cand se aude din nou pulsul
in mana inseamna ca presiunea sistolica a invins presiunea exercitata de manseta( se citeste
cadranul cand se aude sangele) si aceea este Ps, se elibereaza aerul in treptat iar cand pulsul nu se
mai aude aceea este valoarea Pd. Valoarea corecta a PA este media a 3 masuratori din doua zile.
Stenoza unor vase mari de sange poate da o diferenta considerabila intre tensiunea de la
mana dreapta si cea stanga.
Hipertensiunea arteriala afecteaza 20% din populatie.
Infarctul miocardic
Este initiat de ateroscleroza arterelor coronar.
Factori de risc: fumatul, obezitatea, sedentarism, mancaruri grase, stres psihologic,
diabetul, hipertensiunea etc.
Ocluzia completa a coronarelor nu determina infarct, deoarece pe termen lung se pot
dezvolta capilare colaterale. Zona devine periculoasa in cazul scaderii Pa, sau a cresterii cerererii
de O2.
Ischemia miocardica(ischemie= lipsa irigarii unor tesuturi cu sange arterial) determina o
serie de simptome: contractii miocardice anormale(datorita deficitului de ATP), angina
pectoris( durere in piept, senzatie de presiune) si infarct.
Consecintele infarctului miocardic depind de localizare si extindere: In muschiul
papilar determina( valva mitrala nu se inchide complet si determina regurgitarea mitrala a
sangelui, poate determina edem pulmonar, soc cardiogenic). In septumul ventricular( unde
determina ruperea septului. Poate avea loc si in peretele ventricular extern unde determina
intepenirea peretelui care se poate rupe.