Alexandru Averescu Notite Zilnice Din Razboiu 1916 1918 PDF

NALA"
RA
LTU
/7031111AV
CT
C
a
100H
OM
....
MOU
01A
II
a
9
nil
o"
ALEXANDRU
OliVN
NIVN
I =I
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

(1916-1918)
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0 SUTA DOUAZECI $1 $ASE

DE EXEMPLARE, NEPUSE IN COMER'', PE HARTIE CHAMOIS,
NUMEROTATE DELA 1 LA 100 SI DELA A LA Z.
MARESAL ALEXANDRU AVERESCU
NOTITE ZILNICE
DIN RAZBOIU
(1916 -1918)
cu 62 de ilustratii in text
BUCURE$T1
EDITURA CULTURA NATIONALA"
2, Pasajul Macca, 2
PREFATA
Multumita moravurilor i moralei noastre potitice, drept
recompense pentru modul cum am conceput i condus, in
calitate de Sef al Marelui Stat Major, campania din 1913, prin
care am pus capat razboiului al doilaa balcanic, am 15rgit hotarele in partea de Sud a Dobrogei, in congresul linut la
Bucureti, Regele Carol I, care a presidat acel congres, m'a
chemat pe Ia sfaritul Iui Noembrie sa-mi spue ca este necesar s5 cer eu insumi s6 fiu mutat Ia trup5.
In cateva zile
mi-a spus incercatul Rege
se va
schimba guvernul 0 nu a voi s se creeze precedentul,
ca data cu schimbarea partidelor, s fie mutat 0 elul de
Stat Major general at armatei!".
tiam cat de mutt Linea Regele Ia mine, caci doara El a
spus, cu doi ani inainte, cand ma g5seam exilat Ia T.-Severin,
Ia Divizia I, ca nu merge in razboiu fare generalul Averescu Ia
dreapta Sa. De aceea un consiliu eit din gura Suveranului nu
putea sa fie decat urmat fare cea mai mica ezitare, on cat
de mare ar fi fost amaraciunea mea. Eram foarte arnarit,
caci ca i cand a fi avut un presentiment dureros; ma in-
trebam, dace un Suveran atat de intelept, cu un prestigiu

faurit de El Insui, un Suveran atat de calculat in toate micarile i calauzit de o atat de inalt5 moralitate, este nevoit
sa se inchine in fata atotputerniciei politicianilor, ce va fi mai
tarziu, sub urmaii Lui?!
,,De alifel
a continuat Regele, cu multa afecfiune, dar
este li bine
vizibil jenat in fafa acelei capitulari marturisite
sa profifi de acest rastimp sa reiei contactul cu trupa, cad Si
tii ca pentru vre-o cinci ani, VOM AVEA LINISTE IN EUROPA."
Vorbea numai cu thieve luni inainte de izbucnirea razboiului

european.
In luna lui Mai, acelai an, a venit Ia Bucureti Prinful Frie-
deric Eitel, unul din fiii Kaizerului, insofit de generalul von

Plessen, primul adjutant i prieten at Kaizerului, pentru ca sa
aduca Regelui Carol, bastonul de Mareal. Generalul von Plessen
ma cunotea de cand fusesem atasat militar Ia Berlin; de aceia
a venit sa ma vada i eu i-am intors vizita, evident in aceeai zi.
Pe baza relafiunilor noastre din trecut, mi-a vorbit foarte

lamurit:
Si facet; ce vefi 0i, dar Si localizafi lucrurile, sa
evitafi cu on ce pref complicafiunile. Sunt insircinat din partea

Imp5ratului ea v5 spun aceste lucruri, caci El nu vrea cu nisi
un pref razboiu".
Este uor de inchipuit ce efect a putut avea asupra mea
Ia jurnatatea lunei lui lulie (st. v.) comunicarea oficiala ca razboiul a isbucnit!
i
spusele generalului Plessen din Mai 1913 i convingerea formulate cu atata siguranfa de Regele Carol in No-
embrie ace14 an ca nu vom avea razboiu cel pufin 5 ani, s'au

spulberat ca pleava dusa de vartejul brutal i necrufator al
evenimentelor.
Din prima zi mi-am dat seama de proporfiunile uriae ale

dramei ce incepea sa se desfaware in fafa intregii omeniri.
Am inceput chiar de atunci sa notez evenimentele, astfel
cum se succedau, i le notam cu un interes cu atat mai mare,
Cu cat fiind Ia curent cu starea de fapt reala i de la not i
din cele mai multe din Wile tarite in uriaul conflict (Germania, Austro-Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Bulgaria) eram in
masura sa-mi dau seama, fare teams de mare greeala, de
modul cum se vor inlanfui evenimentele sangeroase.
Pe timpul neutralitafei notam , operafiunile de pe teatrul
de razboiu cu multa prudenfa, caci cunoteam procedeurile beligeranfilor, ingrijafi mai mult de a face atmosfera, de caf
PREFATA
de a reda adevarul; dar urmaream si evenimentele dela not cu

un interes cu that mai mare, cu cat imi dadeam seama cat de
pufin pregatiti, din toate punctele de vedere, ne-a surprins
acest mare moment in istoria neamului nostru!

Dupa ce am intrat in fine in razboiu, am Inceput, cum era
si natural, sa concentrez toata atentiunea mea, pe frontul
nostru
si, ca sa fiu mai precis, in deosebi pe porfiunea din
acest front, pe care imi exercitam comandamentul.

La terminarea razboiului, fara voia mea am fost atras in
valtoarea luptelor politice si nu am putut sa ma ocup, dupa
cum era dorinta mea, de partea militara a vietii mele.
In 1920 am inceput sa public, sub forma de feuilleton
in ziarul Indreptarea" notele mele din timpul neutralitatii. Ajunsesem la numarul 16, daca nu ma insel, al publicarei mete,
cand am fost chemat sa formez guvernul, pentru a da tarii,
pacea launtrica.
Unul din oamenii nostri politici, prototipul politicianului,

care face sageata din on ce Iemn, nu I -a jenat de fel constiinta, ca sa aduca in discufiunea Camerii unele fraze din
notele mete de natura a irita susceptibilitatea Regelui Ferdinand, care avea slabiciunea de a se crede un foarte Inzestrat
conducator de ostire.
Nu stiu cum s'a facut, ca scopul urmarit de putin scrunu a fost atins. Regele Ferdinand
atunci cand voia, stia sa se libereze din ghiarele slabiciunilor
sale si sa fie ceea ce numesc francezii: Un Monsieur"!
Am incetat evident de atunci cu publicarea notelor, amanand lucrurile pentru o data nefixata.
Mi-am pus insa de atunci de mai multe on intrebarea,
daca este bine sa-mi public notitele si amintirile Inca fiind in
pulosul nostru politician,
viata, sau sa las a se face aceasta de alfii cand nu voiu mai fi.
Sunt argumente destul de demne de luat in seama si
pentru o solufiune si pentru alta.
Cand se urmareste scopul de a face sa se creada ceva,
fara replica, evident ca solutiunea indicata este de a se publica
manuscrisul nu de autor, ci de urmasii lui. Astfel cum a facut
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOIU
de pilda Printul v. Bii low, ale carui memorii au avut un larg

rasunet, acum vre-o cativa ani.
M'au impresionat acele memorii, caci am trait cam trei
ani la Berlin i deaceea imi erau cunoscute multe din imprejurarile descrise i nu putine din persoanele mentionate. Nu
am impartait de loc parerea mai multor persoane de Ia noi,
care vrajite de calitatile superioare ca scriitor ale Printului, nu
i-au batut capul sa deslueasca daca ceea ce era frumos, era
i
adevarat.
Am avut ca un fel de uwrare de conOinta cand am putut

ti ca acea lucrare era datorita unui aranjament pe baza caruia
casa editoare Westen" luase anumite angajamente finan:iare,
in schimbul unor memorii, pe cari insa Printul nu a voit sa le
puns la dispozitia casei edietoare, atat cat va fi el in vials.
Se spune, ca dupa moartea Printului, and s'au publicat
memoriile, Adjutantii Ex-Kaizerului au facut o dare de seams
complecta de chestiunile cari priveau pe fostul Imparat. Acesta,
dupa ce a fost foarte atent, cat a durat lectura, s'a marginit

la un foarte simplu, dar i foarte incisiv comentariu: Nu mi-al
fi putut inchipui vre-odata, ca unui mort s-i mai fie posibil
a se sinucide!
De altfel ceva analog s'a intamplat i la noi. De i in
cazul acesta autorul nu a scris de comanda, iar urmaii sai
au publicat manuscrisul fara discernamant, nu-i mai putin adevarat, memoriile acestea au fost o adevarata deceptiune. Ima-
ginea care se profila din paginele zise Memorii" era cu

tofu! alta de cat aceea', cu care era deprinsa lumea in timpul
vielei autorului.
Sunt insa i cazuri and cineva fara sa alba intentiunea
de a deforma lucrurile, totui, din cauza izvoarelor de cari s'a
servit, cele cuprinse in manuscrisul pus Ia punct personal pentru
publicare, sa fie impanate de greeli regretab:le.
Am avut ocazie sa citesc inceputul unei astfel de lucrari.
Nu am putut merge pans la copal, caci in paginile cetite am

gasit inexactitati asupra unor impr6urari pe cari le cunoteam
'foarte bine, caci am fost amestecat in ele.
Mi-am spus, ce temeiu pot sa pun pe aceasta povestire,
PREFATA
care foete de neexactitati, caci acelea pe cari le cunc4team
in mod absolut sigur ma indreptateau sa presupun a nu

erau singurele.
Aceste considerafiuni m'au facut sa iau hotarirea de a-mi
publica notitele, fiind Inca in vials.

Scopul acestor notice cand le-am .*ernut pe hartie, a
fost ca ele sa slujeasca studioilor de mai tarziu, sa traga invataminte din experienfa altora.
Dar, daca acesta a fost scopul avut in vedere, prima conditiune care se impune ar fi redarea adevarului absolut ne-
alterat. Acest lucru este insa mutt mai uor de formulat de

cat de realizat.
Evident ca se cere o sinceritate absoluta, dar i o neintinata onestitate.
Caci, nu este suficient ca notilele sa fie redate astfel
cum au fost ele concepute, i Ia acest rezultat se poate ajunge
numai multumita sinceritatii; dar se pot ivi, in cursul reproducerii cetor traite, sa fie nevoe de unele explicafiuni fara de
cari cetitorul se poate gasi dezorientat i folosul ar fi daca
nu chiar nul, dar de sigur insuficient, pentru a compensa
munca depusa.
Unele atitudini sau dispozitiuni luate, pot parea bizare sau
chiar nechibzuite, necunoscandu-se imprejurarile in cari au
fost luate i in foarte multe cazuri aceste imprejurari nu sunt
nici macar menfionate, ;i tot4 ele au avut o influenta determinants.
Vor trebui deci adaogiri explicative, pentru ca cetitorul sa

nu rarnhe dezorientat; dar aceste explicajiuni nu pot fi controlate i pentru ca lucrarea sa fie serioasa
caci numai astfel
poate fi de vreun folos , este negr4t necesar o perfecta

onestitate.
Cu alte cuvinte, cetitorul trebue pus in situatiunea in care

s'a gasit autorul de fapt, sub toate raporturile, in momentul
cand a inregistrat in carnetul sau evenimentul trait, sau pe
care crede necesar sa-I menjioneze, d4 II cunoate poate
numai din auzite.
Calauzit de aceste concluziuni,
Ia
care am ajuns dupa
10
mature
repetate reflexiuni, mi-am stabilit urmatorul
plan
de lucru:
Textul notelor va fi reprodus, fare alte modificari decat
cele reclamate de regulile gramaticale, cari au putut sa nu
fi fost respectate in fuga condeiului; cu alte cuvinte, notifele
vor pastra nealterat fondul, vor fi modificate numai in forma
sau mai bine zis vor fi numai stilizate.
Aceasta parte a textului va fi imprimata cu caractere romane.
Pentru a face sa fie lesne de inteles chiar i partile mai

pufin larnurite, va trebui sa adaog explicafiuni
cari au fost
omise din lipsa de timp sau din alte cauze In momentul cand
am redactat notifa respective, precum i reflexiuni sau comentarii redactate cand am revazut carnetul meu, pentru a-i
trece continutul, revazut i complectat, la tipar.
Toate aceste adaogiri ulterioare, adica explicafiunile, reflexiunile sau comentariile, vor fi imprimate cu caractere italice.
Se va constata ca i acolo unde am observat ulterior o
greeala in aprecierea unei situafiuni sau in luarea unei hotariri, am crezut mai instructiv sa las tale quale greeala nealterata, cautand prin comentarii sa pun in evidenfa caror anume
cauze a fost ea datorita.

Altfel vezi lucrurile i altfel gandeti cand spiritul Ili este
liber de on ce apasare i altfel cand eti chinuit de atatea
elemente Intre cari, in anumite Imprejurari este poate greutatea raspunderii.
Turnu-Severin 15. VII. 935
RAZBOIUL NOSTRU
1916
La Armata II-a
21. VIII. 1916.
Am sosit la ora 1 p. m. la Ploeti i am luat posesiunea de
fapt a Comandamentului meu.
Mare le Cartier General dispusese printr'un ordiii, din ziva
de 17 August, sa iau comanda trupelor care compun Armata
II-a Inca din ziva de 18 \ III, dar grin directivele ce mi s'au dat
in prima zi de mobilizare cra hotarit ca, Comandamentul Ar-
rnatei sa se constitue abia in ziva a 6-a de mobilizare, adica

la 20 August!
Aceasta anticipare, nejustificata i nerealizabila, este deja
un indiciu de neasttimpar i nestatornicie la Marele Cartier
General. A dori sa fie singurul, adica primul i ultimul. Nu
va fi insa aa.
Nu am plecat din CraioN a deck, cand am ,tint ca cel

putin o parte din Cartierul General al Armatei mele poate
fi in stare sa functioneze.
Sosind la Ploeti, am gasit in gara pe Generalul Cotescu,
comandantul Corpului al II-lea de Armata. L-am intrebat asupra
situatiunei trupelor sale. Mi-a spus ca nu are idee i ca, de

abia acum se duce la Sinaia. unde-i este cartierul sau general,
14
pentru a lua cunotinta exacta, de punctele anume uncle i se

gasese tmitatile.
Primul lucru ce mi s'a raportat a Post ca Mare le Cartier

General a schimbat zona de adunare a Armatei, impingand-o
peste frontiera!
Motivul? Dumnezeu sa-1 stie. Daca se simtea nevoia a
se intrtri trupele de acoperire, s'ar fi putut ordona ca aceasta

sa se faca de comandan%ii in drept, potrivit cerintelor momentului si situatiunii propriilor trupe.
De fapt nimic nu cerea intarirea trupelor de acoperire,

deja peste masura de tari, fats cu ceea ce s'a putut constata,
aproape sigur, ca dispune inimicul, in aceasta parte: dourt la
trei batalioane cel mult, fara artilerie. Schimbarea aceasta este

un indiciu i mai serios de neastampar si-mi da dreptul sa
fiu foarte ingrijorat.
Ce se va intampla, data in uncle parti lucrurile s'ar incurca
pentru noi?
Sa dea Dumnezeu ca drumul sa ne fie neted si sa mergem.
din ithanda usoara, in izbanda i mai usoara.
22. VIII.
Am x azut personalul Cartierului Armatei a II-a. Este
destul de numeros i bine compus.
Am recomandat:
1.
Impartirea rationala a muncii, conlucrand cu totii
acolo uncle nevoia ar cere.
Sa-i crute puterile, pentru a putea sa desfarare

toata activitatea necesard atunci, and situatiunile ar cere o
2.
mare incordare.
3.
Sa-i pastreze calmul i in imprejurarile favorabile
i in cele nefavorabile, sari nu se pot evita in mod absolut

in razboiu.
Comunicatul Marelui Cartier General este foarte curios redactat
Pe frontul de Sud, inimicul ar fi atacat pe intreaga fron-
1916
15
tiers; la Bazargic inimicul a fost respins; pe restul froraului

luptele continua".
Va sa zica avem un front de lupta care coincide cu intreaga frontiera de Sud a Dobrogei, si ca in tot lunguI ei am
fost atacati si luptele continua afara de un singur punct: Sud
Bazargic.
Dar atunci bulgarii trebue sa aiba impotriva noastra 400.000
la 500.000 oameni, caci pentru ca sa atace peste tot o frontiera de mai bine de 100 km. trebue sa admitem o densitate
de circa 4 oameni pe metru curent. Este comunicatul fructul
usurintei sau al nepriceperei?
23. VIII.
Asta noapte am fost bombardati de un dirijabil, care a

lasat vre-o 19 bombe. A facut mici stricaciuni in gars. Efectul
a fost mai mult moral deck material. A impresionat pe cis ili
si chiar pe militari.
Astfel, eu aveam intentiunea sa stau foarte putin la Ploesti
si 'oiam sa ma mut fie la Baicoiu, fie la Floresti. Vorbisem

deja de mult cu M. Cantacuzino in aceasta privinta. Generalul
Cristescu, *eful meu de stat major, s'a aratat nepartizan al

acestei Idei, spunandu-mi, ca ar fi bine 6a stam cat mai mult
in Ploesti si cand ne vom muta sa ne ducem iarasi intr'un pullet
uncle sa stam mai mult. Foarte judicios. Stramutarea Cartierului
unei Armate este o chestiune complicata si deci stabilitatea lui
este ceN a de dorit. Astazi insii, in urma bombardarii, toti, inclusiv
Generalul Cristescu, gasesc de pris_os ca sa mai stam in Ploesti,
si ca ar trebui sa ne stramutam cat mai neintarziat!

Am plecat la Brasov. La Sinaia am igasit Cartierul General
at Corpului II. Am 'vorbit cu Generalul Cotescu asupra stramutarii zonei de adunare.
Am lust masa cu ofiterii Cartierului, intre cari am gasit
pe D-1 G. Diamandi.
S'a vorbit in timpul mesei de gloantele dum-dum, intrebuintate, zice-se, de unguri. Fel de fel de pareri, din cele
16
mai f eroce ;i mai salbatice au fost emise. Mai cu seama Comisarul regal gase,te cu nu e nimic mai judicios .;.i eficace ca
procedeul represaliilor.
G. Diamandi ;i-a exprimat parerea, ca Guvernul nostru
sa anunce pe cel austriac i german, ca vom intrebuinta .;i not
astfel de gloante ;i pentru ca sa afle soldatii du;mani despre

aceasta, sa li se arunce publicatiuni din aeroplane. Spera ca
soldatii unguri i germani, de frica represaliilor vor asculta

de in;tiintarile noastre ;i vor nesocoti ordincle !efilor lor!...
La Brapv am gasit Cartierul General al DiN iziei IV-a,
General Burghele i Colonel Iacobini, ;eful de Stat Major. Foarte
buna impresie. Din cele ce am N a zut ;i mi s'au spas, am ajuns
la concluzia ca ungurii nu au avut nici cea mai mica intentie

de a rezista la invazia noastra in aceasta reginne !,,i ca au fost
respin;i inainte de a putea evacua in regula ora;u1. Trupa

a foss in graba echipata cu efecte bone ;i a aruncat pe cele vechi.
Furgoane incarcate au ramas parasite in curtea cazarmei.
S'au gasit cantitati enorme de zahar, faina, efecte militare

numeroase ;i intr'o uzina, organizata pentru luta militar, mli de
proectile de artilerie de diferite calibre, in curs de fabricatiune.

Totul in parasire! Ceea c eri era plin de Niata ;i activitate
febrila, astazi pustiu!
Teribil lucru este razboiul!
COP
I E
dupa Ordinul de Zi al Armatei II-a Nr. 1, trimis cu

Ordinul Corpului II Armata Nr. 185 din 23 August 1916.
Prin Inaltul Decret Nr. 2784 din 14/VIII 1916,

am fost pus in capul Armatei II-a.
Ofi(eri, Suboliferi fi Soldafi,
Iau acest inalt comandament, cu o nemarginita incredere in valoarea trupelor a caror conducere Majes-
1916
17
tatea Sa Regele a binevoit sa mi-o incredinteze, in

nite imprejurari atb.'t de insemnate ale neamului.
Cauza pentru care Cara i,i duce fiii ei in lupta,

este dreapta, este sfanta; in ea vom ga."si taria ca sa
ieirn biruitori.
De veacuri a fost simtitil, in toate colturile locuite

de roman, dorinta de a inchega rornernismul intr'un
singur
unic trup.
Ceea ce insa pentru parintii i steamoii notri nu
a putut fi deck un vis frumos, dar departat, pentru

noi tie este harazit sa fie realitate infciptuitif prin noi.
Misiunea noastra, minunata in istoria neamului, ne
impune sfanta datorie sa fim la inktimea ei, sal nu ne
dam la o parte dela orice jertfe i sa desfauram o

blirbkie nu mai prejos de aceea a bkranelor armate,
alaturi de care intram in aceasta uria5. lupta.
Cu mintea deci la imaginea sfanta a ROMANIEI
MARI, ce va rdsdri 77-aline de fie urnza vitejiei noastre,
insufletici de credinta netarmurita ckre Steag i Rege,
imbolditi de pildele marete ale stramoilor notri:

Ofiteri, subofiteri, caporali si soldati.
in fata rajma,ului, palm la desavkita lui rapunere, sa nu existe dech.'t un gand, deck un strigrtt:
Inniztte cu Dunznezeu pentru dreptul Nearrudtti".
Conzandantrd Armatei II-a
General (ss) AVERESCU
24. VIII.
Astazi s'a stramutat Cartierul Armatei la Buteni.

Eu am hotarit sa plec maine.
Pe la ora unu sunt intiintat prin telefon sal nu plec pane
nu voiu s edea un ofiter dela Marcie Cartier General, care va
aduce un ordin extra-urgent.
Pe la ora 31/2 sosete Ciipitanul Cezarescu, i-mi aduce
tirea ca Turtucaia a fost luatii de bulgari; di tot materialul
18
nostru de acolo este pierdut; ca trupele in parte sunt luate de

bulgari, in parte debandate.
Figura sa reflecta consternarea dela Mare le Cartier General.
Mi -a cerut impresia. I-am spus ca nu vad consecinte grave,

dar ca, dupa mine, cauza este faptul ca." s'a jonglat cu organizarea armatei. S'au creiat unitati noun prin diluarea color existente; iar pe de alts parte, confundandu-se acoperirea mobilizarei i concentrarea cu operatiunile propriu-zise, s'au amalgamat
unitatile. I-am adus exemplu Divizia IV-a in care aveam o

singura brigada constituita, iar restul Diviziei era compus din
2 reg,imente de rezerva i 4 batalioane raslete, din diferite regimente pe cari nu tiu cum le vom putea injgheba la un loc.
later conzpunerea Diviziei a IV-a, dupa ordinea de batae

pentru mobilizare:
Regimentul 6 Viinatori.
Brigada 8 infarzterie, aparfinand prin organiza(iune Diviziei.
Regimental Mihai Viteazu Nr. 6.

Regimentul Ilfov Nr. 21.
Brigada 34 de infanterie, a se organiza pe timpul mocu:
Regimentul 46 de rezerva fi
Regimentul 61 de rezerva.
Brigada 7 in f. (a 3-a in Divizie) a se improviza cu:
Batal. 1 din Regimentul 5 In

Batal. 2 din Regimentul 20 In
Batal. 1 .i 4 din Regimentul 22 Infanterie.
Batal. 1 din Regimentul 2 Griiniceri.
Capitanul Cezarescu mi-a adus ordinul de a porni cat

mai repede Divizia V-a inapoi, pentru a intari rezerva generals.
A intrat groaza in comandamentul suprem. Teama unei

invazii bulgare dincoace de Dunare este marita, dupa spusa
1916
19
Capitanului Cezarescu, de tirile alarmante, ce le primete i

trimite necontenit Primul Ministru.
In ceea ce privete luarea Diviziei V-a, uitasem sa notez

ca din ziva de 22, am primit ordinul ca din briglizile de rezerva, din toate Diviziile Armatei, s'a formez douti Divizii, pe
care sa le tin in zona Armatei, la dispozitlia Marelui Cartier
General.
Simptome din cele mai ingrijitoare.

Conform ordinelor primite dela Mare le Cartier General,
alalttleri, s'a stramutat zona de adunare dincolo de frontiers,
eri s'a defalcat o treime din forte pentru a le face sa. intre in
rezerva generala; azi se trimite o Divizie, in grata in mars !*)
Nate intrebarea fireasca, data nu s'ar fi desfaurat lucrurile
mai fara sbucium, fara nenorocita stramutare a zonei de adunare?!
Un lucru mi se pare curios.

Inainte de plecare din Craiova, am vazut in ziva de 20
August, pe Colonelul Vladescu, care mi-a spus ca trupele noastre
au intrat in Sibiu.
In comunicatul de eri, vad ea trupele noastre dela Schellemberg au fost batute de artilerie, situatli la Nord. Ori SchelJemberg-ul este la Sud-Est de Sibiu; atunci, sau nu a fost luat
Sibiul
sau ai notri au fost respini din el.
Capitanul Cezarescu spune i el ca tia de luarea Sibiului,

dar comunicatele nu anuntau aceasta.
Si Generalul Popovici I. i Colonelul Vladescu mi-au %orbit
de o panica a trupelor pe Valea Oltului, axa principals de micare. Ordinea a fost restabilita numai decat, pentru ca nu era
nici un atac. Nu tiu data s'ar fi restabilit ordinea aa de urr,
in caz ca panica s'ar fi datorit unui atac real.

*tin de o panica" dela Cireu (N. Turnu Severin); am
vorbit chiar cu ofiterul in sarcina cdruia este push' acea panica
(Locotenent de rezervii. Zaharia).
Sit nu fie cu Sibiul ceva nepliicut?
) Aceasta Divizie fAcea parte din Corpul al III-lea din Armata mea. In
ziva de 24 am primit ordin de a o porni inapoi spre Ploesti.
NOME ZILNICE DIN RAZBOIli
20
25. VIII.
Ir cursul diminetii am fost avertizat prin telefon, ca la

ora 4 p. m. sa ma giisesc la Mare le Cartier General la Peril,
in interes de serviciu.
Cand am sosit acolo, am lost pus la curent de Regele Insui, asistat de Generalul Iliescu, de situatitmea din Dobrogea.
Din aceasta expunere reese teama unei treceri a Du.narii.
spre Bucureti.
11i-am exprimat parerea, ca atat cat mai A em trupe in

Dobrogea in stare de a lupta, o asemenea intreprindere din
partea bulgarilor, mi se pare putin probabila i in orice caz
foarte riscatii si deci putin periculoasrt, pentru noi.
Regele mi-a spus ca a hotrtrit o noua grupare a Armatei a

III-a, i-mi incredinteaza comanda ei, pentru a restabili increderea Bucure5tenilor can stint foarte alarmati.
Am sosit la Bucureti pe la ora 7 i am mers direct la

comandamentul Armatei.
Am fost pus la curent cu organizatiunea 5i dislocarea trmatei.
Aceasta din urma este mai mult sau mai putin buna. iar
organizatiunea, este tot ce poatzs, fi mai deplorabil.
Trupe de adunatura; s'au strans batalioanele al 4-lea din
toate unghiurile tariff i, fara a fi grupate in regimente i
brigade, s'au format Divizii, iar ca artilerie, foarte putinrt de
cea noun, mai multil de cea veche, cu tragere inceata!
Trupe cari poarta in ele germenii panicei! Si cu aceste

trupe planul de operatii" prevedea a se lua Varna-*umla-Rus-
ciukul i a se inainta pana la 'antral..

Cum se razbuna faptele in contra ineptiei. Razbunarea este
insa din nenorocire, pe spinarea troll.
La Turtucaia a fost un adevarat dezastru: forte ca la un

Corp de Armata, parte macelarite, parte luate. Nu au scapat
deck ranitii, evacuati in primele faze ale luptei.
Cinc va expia pierderea atator vied i aceasta ru5ine?
Cine?
1916
21
La Armata III-a
26. VIII.
Am avut o zi penibila i obositoare.
Inainte de amiaza am vorbit cu Generalul Teodorescu,
scapat ca prin minune, de la Turtucaia.
Cauzele dezastrului sunt cele deja cunoscute, de cei cari
au urmarit, cu atentie, evoluarea organizitrei noastre militare,
din ultimii doi ani si indrumarea operatitmilor, din ziva declararei razboiului.
Cauzele organice:
Unitati improvizate,
Incadrare slaba,
Ofiteri de rezerva improvizati.
Din aceste cauze: pittina rezistenta la foc inters si conditiuni extrem de favorabile pentru propagarea panicei, produsa
de elementele slabe.
In ceea ce priveste comandamentul superior, pe de o parte,
o foarte mare nepricepere in pregatire gi un amestec excesiv,
de jos in sus in conducere.
Din artileria grea, 18 guri de foc nu mai puteau trage,

fiindce nu mai aveau munitiuni. Acestea nefiind calibrate, s'au
trimis la arsenal si acolo au rinnas.
Celelalte guri de foc au avut cate o suta (circa) lovituri.
Restul dotatiunei era de expediat din Bucuresti. Nu se tie
data a fost expediat, cert este ca nu a sosit.

Din punctul de vedere al conducerei, este bine sit se stie
ca g-lul Teodorescu a raportat telefonic Armatei a III-a in
zint de 22 Aug. ora 12,50 ca: situatia in Turtucaia este desnu sperii set' mai poatti rezista din Upset' de rezerve,
toate intrebuinfate la Staraselo; cere ajutoare urgente".
G-lul Asian a raportat M. C. G1. prin colonelul Dabija la
ora 1: G-htl Teodorescu a tele fonat cd situafia este desperatti
1 nu spera sa mai poatii rezista multa vreme din lipsa de rezerve. Dl. Gl. Asian este de idee, cii dacd Garnizoana Turtucaia nu mai poate rezista, sd facet' o ie ,sire sere Silistra".
pierata
22
NOTITE ZILNICE DIN IRZBOIU
Aceasta idee a g-lului As lan, era judicioasa, dar Maiorul
Rosetti dela Sectia de Operatii a M. C. Gl. raspunde la ora

1.10 ca: Turtucaia nu trebue sa" add, Garnizoana trebue sa
reziste peudi la ultimul om, deoarece tru fie proaspete vor veni
in ajutor".
Pentru ce? Pentru ce aceasta. dispozitie?
Ce aveam de aparat la Turtucaia?!
Un faimos cap de pod, fara pod?!...
Mi se strange inima de durere.
Incepem razboiul cu o pagina urita, care Na ramane pentru
N eci, in istoria rilzboaielor.
Am vazut, dupd amiaza, rand pe rand, pe Cantacuzino,

Take Ionescu, Ministru Angelescu, Generalul Constantinescu
Niculae.
Au venit to sa-mi spue ca nadejdea este la mine si ca

este datoria mea sa spun Regelui ce este de facut.
Drept sa spun, nu inteleg in ce calitate a putea sa vorbesc Regelui, in chestiunile generale i care ar fi rezultatul,
data a face-o?
Am promis ca voiu merge sa expun situatia Armatei mele.
Este tot ce pot face.
27. VIII.
Dimineata la ora 7, a N enit din nou Take Ionescu la

mine, rugandu-mil sa vorbesc Regelui lamurit i sa-i spui
ce este de Lieut.
Cu ce drept a putea sa ma erig eu in consilier al Regelui, nu inteleg. I-am spus ca nu pot iei din marginile privitoare la Armata mea. Daca va veni insa vorba, ceea ce ma
voiu sill sit fac, voiu fi desigur lamurit.
La ora 4 p. m. a venit Regele in capitala.
I-am cerut audienta i am fost chemat indatii.
Inainte de a pleca am aflat ca Silistra a fost evacuata

de trupele noastre.
Intrand la Rege, L-am intrebat de aceasta evacuare
1916
23
mi -a spus ca s'a facut din ordin. Aa dar Turtucaia, cap de

pod froa pod, trebuia aparata ptma la ultima extremiiate, iar
Silistra, cap de pod cu pod si in concliviuni strategice mai
bunc, s'a evacuat, din ordin!
Strategia Marelui Stat Major era desigur cam de neinteles.
Regele era foarte bine dispus i vedeea situatia printr'o
prisms optimists. Sau ma inel eu grozav, sau Majestatea Sa
nu apreciaza ca motivul de capetenie al infrangerei nu este dec'at
organizarea defectuoasci a trupelor noastre.
Am prezentat Regelui un memoriu in care-i arat starea

Armatei ce comand. A spus ca va ceti cu atentiune i va hotari
ce va fi posibil.
Am plecat abatut. Daca in cAteva zile nu se procedeaza
energic lutmdu-se masuri de indreptare, mai mutt de cat radicale, putem sa ne ateptam la evenimente grave.
Am vazut seara ye Take lonescu i i-am spus rezultatul.
Desigur nu a plecat incttntat.
Iata textul memoriului prezentat Regelui in zizza de 27
August 1916:
Raportul Comandantului Armatei III-a inaintat

M. S. Regelui Comandantul de Capetenie.
Majestatea Voastrii a binevoit a-mi incredin(a comanda
Armatei a III-a, en nzisiunea de a face Mil unei eventuale
invazinni dela sud,-intre illostiftea
tisi
Oltul.
Am avut deja inalta cinste sd arat Majestarei Voastre,

ca atilt tilt vont avea trupe in stare de a lupta in Dobrogea,
o trecere a Dunarii din partea dufmanului este foarte neprobabila, c,el pu(in pentru prezent, adicd atilt tilt bulgarii ar dispune,
in noel efichier, numai de fortele ce au lost semnalate.
Incontestabil ca, cu forte mai insemnate, intreprinderea
ar deveni mai probabild, dar aduaerea for ar cere timp, si la
sosire ar putea gasi p situariune, cu total alts la not de tilt

cea de azi.
Cred necesar sa re feet Inca odatii, ceeace am avut cinstea
24
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOICT
a spline fi verbal Majestiitei Voastre, ea oricare vor fi imprejurcirile, toci ne vom face datoria, neqovtiind 4zaintea oriciirei
Incordeiri sau jertfe, ce s'ar cere de cursul evenim-entelor.
Creel insd necesar, fund in joc interese atilt de inalte
fi vitale, sti arat Majesttitei Voastre nzijloacele reale de care
dispun, pentru a face latci unei invaziuni fi Cat vor fi de de
insuficiente in cazul ipotetic, cd o astfel de invaziune s'ar produce.
Armata III-a, se compune din corpul al V-lea fi al VI-lea.

Corpul al V-lea se compune*) din Diviziile 10, 12 si 15,
iar Cor-pul al VI-lea din Diviziile 16 fi 18 3si din brigazile
mixte a 2-a si a 3-a.

In formatizznea normala, aceste mari unitii(i ar trebui sti
cuprindei: 82 batalioane cu 82 sectii mitraliere, 72 baterii de
camp 4 12 baterii de obuziere upare, forte la care, data se

rrtai adaogei fi artileria grea de care dispune, ar fi destul de
insert-mate pentru a inteunpina, prin rezistenta si nzanevra of en-
siva, orice incerctiri de trecere a Duntirii, oricare ar fi conzpunerea armatei dufmane de invazie.
In realitate, insa, Armata III -a se cornpune nunzai din

54 batalioane, 54 sectiuni mitraliere, 46 baterii de artilerie fi
2 de obuziere upare.
Rezulta, din cifrele ariitate, o deosebire in mai Min, de:
28 batalioane
25 sectiuni mitraliere
23 baterii artilerie
10 baterii obuziere upare.

Aceastrz deosebire numerica, atilt de insenznata in sine insafi, este miiritii foarte malt, prin calitatea trupelor si organizarea unitatilor.
Astfel, din cele 54 batalioane, minzai 10 sunt din regirnentele tinere (1-40), 20 sunt din regiinentele de rezervii,
19 sunt din batalioanele at 4-lea, adunate din toate unghizzrile
Wei si 5 batalioane de milicii.
*) In momentul acela, caci nu t2rtiu, divizia 12 gi apoi gi divizia 15 au
fost duse In Dobrogea. In schimb armata III a prima diviziile 21 gi 22,
organizate pe frontul de nord, prin prelevarea brigazii a 3-a, dela Diviziile
Armatei a II-a.
1916
25
Din aceste trupe, in afarti de batalioanele tinere, nunuti

batalioanele de rezervii sunt trupe cari, bine incadrate pot lupta
alaturi cu cele dintiiiu, PM a le influenta in rtiu; batalioanele
at 4-lea si cele de militii, nu numai ca nu sunt de vreun ajutor,
intr'o lupta stingeroasii, dkzr sunt zen element de panics, cu urmeirile ei.
Aceasta afirmatiune o bazez, nu atilt pe rationamentul

abstract, cat pe faptele concrete, petrecute deja la inceputztl
ritzbohtlui, intre care prenuinur si pe cele povestite mie de
generalul Teodorescu, personal.
Este de adiiogat si faptul ca, chiar unitatile des fire care

am spits ca sunt in stare de a sta ferm in Ma primejdiei, azz
in ele samdnta panicei in cea mai mare parte prin ofiterii
de rezervii improvizati din inviiptori.
In ceeace privefte artileria, situatiunea este fi mai pzifin
sat is f acat,oare :
Din cele 46 de baterii existente, numai 22 sunt cu tragere repede (din care numai 2 de obuziere upare), restul se
cozizpune, dupe cum urmeazii:
15 baterii cu tragere inceata de 87 mm.

2 baterii de 57,
4 baterii de 53 (pentru in fanterie) i
3 baterii diferite.
Incadrarea si instrucciunea acestor baterii lath iartqi de
dorit, ceeace micforeazif fi mai mult valoarea for tactics, deja
destul de mica, prin calitatea nzaterialtdui.
Ceeace face insa ca totalul acestor forte sa nu reprezinte
nici macar valoarea de razboiu a elementelor bane, este antesteczd lor.
Experientele de toate timpurile, si cea recenta dela noi,

destul de dureroasa, dovedefte ca valoarea unei trupe nu se
miisoarei in luptele serioase, dztpa elenzentele cele mai taxi,
ci du pa cele mai slabe.
Parerea mea este: a se reface ordinea de batae a Arnzatei;
a grupa elementele bane la un loc, ceeace ar da ca la un Corp
de Armata normal.
Elementele slabe sa fie grupate in unitati deosebite i puse
26
NOME ZILNICE DIN RAZBOIU
in tabere de instruccie, unde printr'o activitate metodicii fi intensive, sa se formeze din ele trupe de rizz:boiu, dotiindu-le in
acelafi limp en material de artilerie, corespunziitor cerintelor
de azi, ale ciimpului de biitae.
Reductindu-se Armata, grin refacerea propzesa, nwnai la
un Corp de Armata, pentru a fi path in ingsztrii de a (lace la
buzz sfdrfit, in toatei siguran fa, misiunea ei, ar trebui a fie intaritii, (Tar cu trupe de valoare de rdzboitt, in afarii de indoiala".
Acura cloud zile Marele Cartier a ordonat sa se bombardeze oraele bulgareti dunarene. Azi bulgarii au raspuns in
mod eficace. La Giurgiu s'a produs o panica serioasa. Comangeneralul Anastasiade, a cerut sa fie intarit,
dantul
presupunand absurditatea ca bulgarii vor incerca sa treaca Dunarea.
In once caz, acesta a fost rezultatul stralucit al bombardarii

oraelor bulgareti, de wain dourt zile!
28. VIII.
Exact dupa 39 de ani, azi am auzit pentru prima data bubuitul tunului duman.
Impresiunea a fost diferita. AI'am intrebat: este oare cu

putinta, ca tunul bulgar sa bubue alaturi de cel turc, in
contra ruso-romanilor, liberatorii din 1877! Ce monstruozitate!
Am fost sit vad Corpul VI. M'am oprit la Calugareni, unde
este Cartierul General al Corpului de Armata.
Generalul Valeanu este dezolat! Ii da seama ca are nominal un Corp de Armata, iar in realitate Naloarea lui mili-tat% este sub aceea a unei Divizii.
Iii reproeaza ca a avut slabicitmea sa prime,ascii comanda
unei trupe improvizate.
Am mers la Divizia 16, comandant general Anastasiade.
L-am gasit la Frateti, asistand la bombardarea Giurgiului de
catre bulgari, reinceputa chiar fu acel moment: orele 6 p. m.
Dupe ce am intrat in localul Cartierului Diviziei, am in-
1916
27
trebat pe general de cele petrecute in seara precedents si de

motivul, care 1-a facut sa ceara ajutorul diviziei a 18-a.
Mi -a dat raspunsuri foarte eronate si lipsite de on ce fond
serios.
Am dedus ca a fost impresionat si a crezut cal va grisi

pentru Divizia sa, imbarbatarea necesara, in sosirea altor trupe.
StrAns de aproape de intrebarile mele, mi-a mtirturisit,

ca nu are incredere in trupele ce comanda, cad. un batalion
care este in apararea Giurgiului, la primele obuze eazute asupra lor, oamenii au liisat armele si au fugit; cu mare greutate
au putut fi adunati si dusi in santuri, dupes ce a incetat bornbardarea.
Opera Iliescu-Rosetti, sub egida I. I. C. Brritianul

29. VIII.
A venit la ora 9 dirnineata Take Ionescu si mi-a spus lucruri foarte optimiste din Dobrogea. La Dobrici am fi avut
o victorie ruso-romans. Sarbii ar fi atacat pe bulgari si i-ar
fi batut. Sarbii ar fi facut 2000 prizonieri pe can i-au trecut
panii la unul prin sabie. Lozinca stirbilor este sa nu facti.
prizonieri.
Rusii ar fi flicut si ei prizonieri. Ceva mai. tarzin a venit

insa Generalul Arghirescu si mi-a povestit cu totul altceva.
Lucruri dezolante. Am pierdut aproape doua batalioane, din
can unul s'a predat la aparitia a doua escadroane bulgare,
iar celalalt s'a debandat.
Nici vorba de victorie stralucita. 0 lupta cu rezultatul ca
apararea s'a retras care nord, iar bulgarii au ramas la Dobrici.
Dupes arniazii a venit Colonelul Ferigo, care continu spera
sa ms vadti conducAnd operatirmile. M'ar intrista foarte mult
speranta lui, dad): as sti ca ar putea fi realizabila.
Stiu insa ca nu va fi asa, de aceea imi pastrez sangele MCC.
Doresc iusa altceva! Se va realiza?
Nu este o dezertare, ceeace doresc, ci o scoatere a mea,

din calea celor ce ma voesc la fund.
28
Am crezut util sa adaog la memoriul prezentat Regelui eri

asupra situafiunei Armatei a III-a, un at doilea memorize asupra
sitruzfiunei generale pentru Armata noastrci, in tolalul ei, pe
care l-am trimis illarelui Cartier General.
Memoriul Comandamentului Armatei a III-a

inaintat Comandamentului de Capetenie in ziva
de 28 August.
Din cuprinsul directivelor date, la mobilizarea 4rmatelor
II fi III, rezulta cii planul general de operatiuni a fost con ce put, in ideia de a opera pe cloud fronturi fi pe anzbele ofensiv.
Pe frontul de Nord, operafiunile aveau a fi indreptate nzai
intdiu catre Valea Mizreului i apoi asupra Capita lei Ungariei;
pe frontul de Sud, mai intdiu sere cadrilaterul bulgar ss apoi
dus ?anti la cursal lantrei.

Acest plan de operatiuni trebuie parasit ca nerealizabil.
Armata romeuza, fiind chematii a lupta pe dorta fronturi,
trebue sa ado pte forma defensivii, pe zuzul din ele
psi
sii indrepte
in cel mai scurt interval de amp, o acciune of ensiva energica

fi VigUrOaSei /5e celcilalt front.
Frontul de ales pentru atitudinea defensiva este cel dela

Nord, pentru urmatoarele motive:
1.
Punctele vulnerabile sent limitate;
2.
Natura terenului inlesneoe o rezistenta tenace fi indelzengatci, relativ cu pufine forte;
3.
Aptirarea chiar cople,itd, poate sa disprzte terenul
pas cu pas;
4.
Adversarul nu dispune pentru moment, de forte pe
acest front;
5.
Mersul inainte al ofensivei ruse steinjeneqte serios
concentrarea si acciunea trupelor austro-germane in Transilvania
cu atilt mai malt o incercare de a se angaja in trecatorile

din Carpafii nori.
fit
*) Vezi : Fldrnanda" de General Averescu, Ed. Culture Nationale.
1916
29
Se poate conta cu nzai rnultti uprintd pe sprijinzzl
6.
trzzpelor ruse, fie indirect, fie chiar direct, ccici un proves

at du9maruclui fie acest front ar periclita siguranca aripei stdngi
a Armatei Imperiale de Sud.
Actiunea ofensivci trebue indrumatii fie frontal de Sud,
pentru ca:
1.
Pe acest front inimical este deja in putere 9i ante-
nintiitor ;
2.
Terenul nu permite a stavili cu forte inferioare ofensiva unui duptan intreprinzcitor;
3.
Terenul nu se poate disputa as cu pas;
4.
Distanta dintre frontiers fi capitals este foarte mica;
5.
Reu9ita ofensivei noastre fie acest front s'ar repercuta favorabil asupra operatiunilor dela Salonic st ne-ar putea,
eventual, deschide acea linie.
Fixati asupra atitudinei fie cele dozza frontiere, este necesar a se lua me-juin in consecinta, in perfecta ordine, dar
in acelafi timp, foarte repede: caci re,u9ita planului ce se va
adopta, va depizzde, in foarte mare parte, de promptitudinea
cu care va fi indrumat,
Orice intiirziere in luarea hotarirei precum 9i in traducerea
ei in fart, ar putoa duce in rezultate negative poate fatale.

Conditiunile in care se giisefte astazi armata, ingreuneaza o acciune viguroasci ofensivii, in once directiune.
Aceastii stare de lucruri este datoritii unor cauze organice
fi
strategice.
Cauze organice: Intreaga armata a suferit, de ccitva timp

incoace modificiiri adiinci in alcatuirea ei organics.
Corpurile de Armata, Diviziile, Brigade le, plina fi regimentele an Post desperechiate, pentru a da loc la o afcz alcallzire in cat astazi, nu exists in toatci Arnurta, probabil, nici
o Divizie care scili f i pastrat vechea ei formatiune.

Pe dealta parte, in dorinta de a milli Arnzata, s'au irnprovizat batalioane de aduniitztrd, s'au adaogat 9i batalioane de
militii, armate cu arme vechi, can s'au constatat ca dupci un
foc sustinut fac explozie, din cauza relei calibrari a proectilelor.
Ordinea de bdtae s'a modificat iarasi atilt de radical, in
30
cdt nunzai exceptional mai sunt unitilfi cari sa cad in fruntea

for comandantii eari le-au pregatit pentru rtizboizt i cu Aari
aveau legaturi sufletefti.
Din cauza sporzdui necontenit al unitlitilor, s'a slabit mai
molt incadrarea noastril, introducdndu -se in sdnul corpurilor
de trzzpii adevarate elemente de sldbiciune.
Cauze strategice: Din cauza contopirii acoperirii nzobilizarii cu desfafurarea operatiunilor fi a concentrarii Armatei cu
d,esftifurarea strategics, ne-am gasit inainte ca situaria strategics
sa se fi desemnat, cu Armata infirata fie un cordon continu,

care incepea la Marea Neagra fi se ternzina la frontiera Bucovinci, trectind grin Turnu Severin, faro altii disponibilitate in
adtincime, decdt parte din Corpul at V-lea, adica una din Diviziile existente (a 10-a) si o Divizie alcatuita la mobilizare
(a 15-a).
Ce ar fi de facia? Pentru a ie:Fi din aceasta criza strategica ar trebui:
a) A se rectifica dispunerea strategics a fortelor noastre,
nvodificti.nd gru parea lor;
b) Pe frontal de Nord, a se opri strictul necesar, pentru

a face fatii situatiei actuale a adversarului asupra carols cu once
pref sd fim fixati;

c) A se destina tot disponibilul in trupe mobile, ofensivei
it fond contra Bulgariei.
Odatii cu aceasta noud grupare, a se reface ordinea de

btitae a unitiitilor vechi, pentru a le reda soliditatea alteratti,
prin amestecul cu elemente nzai slabe. Trupele de stransura
cu batalioanele at patrulea, cele de militii, artileria veche, etc.
a se scoate din cadrul Armatei operative fi a se pune in tabere
de izzstructie, de unde sa fie intrebuintate in spatele Armatei,
25e milsztrii ce va fi nevoie;
d) A gru pa fortele in cdt se poate mai Inztine Arnzate.

Astazs avem 5 Arnzate. Un comandant de Armatd poate dirija
foarte bine operatiunde a 3, 4 fi chiar 5 corpuri de armotti.

S'ar simplifica meranismul i s'ar face o mare economie de
ofiteri, deja afa de putin numerofi;
e) A se adopta, in mod hotarit, sistemul conducerii in mare,
1916
lizscind
31
detaliile comandamentelor inferioare respective, astfel
fiecare treapta de sus in jos, in sfera sa de atributii, sa

aibil atingerea directii numai cu treapta imediat inferioard. Dirijarea directs a unittitilor mici, dezorienteazd comandamentele
intermediare;
f) Orice nzasurii lzlatd, ss fie mentinutd, schimbdrile si
nzodificarile, mai ales la scurt interval, produc 'perturbatiuni

fi sdruncinii. increderea.
g A se lua masuri sa se inlocuiasca artileria veche cu artilerie noua.

Cred ca s'ar putea obtine din Franta materialul necesar.
h) A se face un rezervoriu de ofiteri si subofiteri, pentru
implinirea golurilor. S'ar putea recurge la prizonierii din Rusia
de nationalitate raminet.
In ceeace privefte operatiunile propriu zise pe frontal de
Sud, adica concretizarea grupiirei fortelor, a directiunilor si obiectivelor ofensivei pe acest front, chestiunea avdnd un caracter subiectiv, fiind de ordin psichologic, rezultatul depinde,
nu atilt de conceptul ce s'ar adopta, cat de modul cum va fi

el simcit fi mai cu seams de claritatea, preciziunea, statornicia
si energia cu care va fi mdnuit mecanismul chemat a-1 traduce
in fapt indeplinit.
Cred chiar ca orice sugerare din Oath, produce foviiire
in propria conc,epriune fi este mai degrabii vdtruniitoare deceit
de vreun folos".
30. VIII. (Sfantul Alexanclru)
Nu-mi aduc aminte sa fi avut vreodata inima atat de

stransa ca azi; in mice caz de ziva mea, de sigur Ca. niciodata!
Aproape la toate feliciarile ce primesc, mi se spine ca

ochii tuturor sunt asupra mea, cit toata nkdejdea este in mine
etc... etc...! $i eu? Luat dela o Armatii cu rol activ, am fost
adus la o Armatit, formate din trupe de adunaturli gi cu un
rol de corp de observatie. Din aceasta aa zisa Armatii, indatal
dupii numirea mea in fruntea ei, mi s'a luat o Divizie i as-
32
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOID
tazi alta. Aa dar, cand cram la Nord mi s'au luat doua Divizii i au fost duse la Sud. Acura cand sunt la Sud, mi se
iau cloud Divizii. i se duc la Nord.
Mi s'au lasat patru Divizii din cari de abia se .pot forma

doua Divizii ,T1 din acestea chiar. numai una de nadejde.
In capul acestor trupe voiu putea raspunde oare ateptarilor si voiu putea justifica oare sperantele ce se pun in mine!?
Am scris lui. Take Ionescu i lui Filipescu, rugandu-i pe
amandoi sa ma ajute cu influenta lor, ca sa fin trimis 11 eu
in striiimitate, pe l&nga vre-o _frnzata straina.
Take Ionescu a venit sa ma vada si mi-a spus ca trebue
sa stau la postul meu; a inteles insa ca stau in calea celor

can credeau ca nu vor fi de cat laud pe toate cararile, fara
opriri,
sf
ea din caula cal opinia publica incepe sa mentioneze
prea des numele meu, cauta mijlocul de a ma paraliza. Eu

presupun ca ar fi incantati data ar putea sa ma compromita,
sau sa-mi sdruncine reputatia, fie chiar mai inregistrand o
infrangere.
Este posibil sa ma inel, sa fiu prea pesimist. dar modul

cum se desfaoara lucrurile, ma indreptate,te sa fac aceasta
presupunere.
31. VIII.
Pentru ca sa inlesneasca victoria in Dobrogea ordinul spune
sdrobirea inimicului) am primit insarcinarea sa fac ni,te demonstratiuni de trecerea Dunarii.

Am dispus, natural, in consecinta. Primesc insa eri un al
doilea ordin, prin care mi se spune ca pe langa demonstratie,
sa taut a pune stapanire pe insula Persina i sa distru,g flotila
de monitoare austriace, care se adapostqte inapoia acelei insule!...
Dau, natural, ordinele in limitele mijloacelor disponibile,

raportez, in acelai timp, ca acestea sunt insuficiente.
Nu numai atat, dar dupes ce contra-amiralul Balescu imi
spune ca marina nu-mi poate da nici un concurs, it trimit sa
vorbeasca cu llegele i sa -I arate, imposibilitatea obtinerei unui
rezultat satisfacator.
1916
33
Primesc spre seara o telegrama, prin care mi se spune

ca Mare le Cartier nu a inteles ca sa se face altc,eva cleat simulacruri!!?
Intre timp a avut loc o convorbire la telefon intre Maiorul

Rosetti dela Mare le Cartier i Maiorul Economu dela mine; eel
dintaiu spune ca daca se incepe prin a se face obiectiuni, ca

nu sunt mijloace suficiente, de sigur ca operatia nu va reu0.;
ca nu prea are (el, Maiorul Rosetti) incredere in Generalul Valeanu i ca ar fi de dorit ca unul din efii Maiorului Economu,
adica Generalul Cristescu, sau eu, sa is afacerea in mans i
.sa o conduce personal.
Ar fi de dorit! Adieu, Maiorul Economu trebue sti le su-
gereze aceasta idee, sau poate sa ne invite chiar!

Am spus Maiorului Economu, sa comunice camaradului sau,
ca nu admit astfel de convorbiri la telefon; ca mice comunicare Nenita dela Marele Cartier va fi considerate ca oficiala
i Ca, in fine, la Armata III-a impulsiunile se dau de sus in
jos, iar nu de jos in sus.

I. IX. 1916
Bata lia a mnceput din nou in Dobrogea. Generalul rus Za-
iontschikovsky care comanda trupele de pe dreapta Dunarii

a dat ordin de atac. Atacul a inceput in zori.
Pant. in momentul de fata nici o tire. Ora 10 seara.
Aceasta intarziere ma nelinitqte. SA' nadajduim ca nelinieteu mea sa fie lipsita de temeiu.
LA GRUPUL ARMATELOR DE SUD

2. IX.
Vetile din Dobrogea rele; deja la miezul noptei am primit
tirea dela ofiterul meu de legatura ca Divizia 9-a a fort cuprinsa de panica i, din aceasta cauzii, intreaga linie de lupta
s'a retras peste 20 km. I...
34
NOTITE ZILNICE DIN RA.ZBOIU
In cursul zilei, Consiliu de razboi la Marcie Cartier.
Idei bizare. Mai cu seams, a fost pentru mine o mare

surprindere G-lul Prezan, Comandantul Armatei de Nord, care
a innotat o ors intreaga in teorii, voind sa explice cum se intocmete un plan de operatii.
Propunerile lui, foarte discutabile, chiar teoretic, nu erau,
in practice, data situatia in care ne gasim, executabile.
Am fost numit comandant al Grupului Armatelor de Sud.
Nu va fi oare prea tarziu? Avtind in vedere ca in Transilvania
ofensiva romans este oprita gi deci Armatele I i II i do
Nord stau in defensivii, este cazul de a face o actitme ofensiv:i la Sud. Aceasta propunere fiind admisa de M. S. Regele,
ntam hotarit sa tin pe mimic de front in Dobrogea, chiar

cedand i teren, data nu se va putea altfel i sa incerc o
trecere a Dunarii la Flamanda, pentru a sill Armata Mackensen,
din Dobrogea, sa se retraga spre Sud. Voiu avea mijloacele

i trupele necesare? Ordinul de numire la Grupul de Sud,
mi s'a inmanat la 3,45 p. m.
3. IX.
Am. fost pe front in Dobrogea. Am auzit concertul sinistru
al bubuitului tunului de diferite calibre i al paraitului armelor
de infanterie, subliniat de acela al mitralierelor.
Am vtizut pe Generalul rus Zaiontschikowsky. Foarte amabil, vorbete foarte lamurit, are experienta razboiului; nu pot
pang acuma spittle ca are vederi destul de largi, pentru ca

sa imbrAtirze, in intregul lor, problemele marl strategice i
tactice.
*eful de Stat Major: Gl. Polofzow figura tearsii.
I-am spus generalului ca am intentiunea a trece Dunarea, pe la Flamanda, pentru ca prin amenincarea in spate, sit'
fac pe bulgari sa dea inapoi in fata lui. Crede ca planul
este bun.
Mi-a aratat ca trupele noastre sunt demoralizate, prin panicele anterioare, dar ca acest lucru este natural, la trupe cari
nu sunt rota obinuite cu focul.
19I6
35
Crede ca ar fi bine sit distribue regimentele lui, pc la DiViable noastre.
Foarte umilitor, dar cred ca ideia este salutarg.

Nu am inteles pentru ce ii tine cavaleria in spate, fare
ca sit aiba eel putin cuno8tinta de fortele i situatia inimicului.
Va trebui printr'un ordin sa.-1 indemn sa-i trimitai cavaleria
pe flancul i in spatele inimicului.
M'am dus in sectorul de luptit al Diviziei 9-a. Am gasit pe
Generalul Petala, la Nord de Pe8tera.
El personal, increzator, dar imi descrie starea trupei in

culori negre.
Mi-a spus ca in dreapta lui, Generalul Socec, Divizia 2-a,

a angajat lupta ofensiva (contra ordinului Armatei) qi ca, dupe
oare cart progrese la inceput, s'a grtsit deodatd intr'o situatie
foarte critica.
Generalul Petala ar fi trirnis trupe in ajutor; nu am putut liimuri data a fost o Brigade sau un regiment. Fapt este
ca, contra-atacul bulgar a fost oprit i Divizia 2-a degajata.
In. realitate o Brigade germane (Bode) a atacat Brg. 4 I.
(Div. 2-a rom.) care prin pozicia ce ocupa se gasea inaintea fron-
tnlni ordonat, iar intre steuzga Div. 2-a fi dreapta Div. 9-a,
care ena la Arabagi, riimasese un gol. Brigades 4 I. fiind
atacatii de Brg. germane e data inapoi, .gratie fine intervenirei
Regt. 53 I. (Div. 15-a) de sub comanda colonelului Brofteanu,
Brg. germane este oprita, colonelul Brofteanu cade gray snit.
La respingerea atacului german, a contribuit i flota de Dundre de sub cormanda contra amiralului Negrescu.
Am mers la Ivrinez sit gasese pe Generalul Socec. Imi face
un raport foarte lrunurit asupra actiunei sale; nu mi-a ritspuns
insil tot atAt de lamtuit la intrebarea: din ordinul cui s'a luat
ofensiva?
Pe drum, era deja intuneric; m'am intenit cu Divizia 15-a

General Grigorescu, 'care venea din Moldova 8i mergea spre
front. Melancolie in tot lungul coloanei.
La Cernavodit o dezordine extraordinarit Un singur medic,
Maiorul de rezervit Costinescu, luat 8i el acolo intamplator.
Ranilii curg i evacuarea se face cu greu de tot.
36
NOTITE ZILNICE DIN RUBOR'
4. IX.
Am mers la Marcie Cartier General pentru a desvolta

planul meu.
In timpul expunerei, vine o telegrama din Medgidia sem-
nata Major Moruzzi, prin care se anunta ca dreapta Armatei

din Dobrogea (Socec) a fost coplelita si se retrage la Cernavoda.
Impresia a fost penibila.
Pentru mine insa mult mai penibil a lost ceea ce vedeam,

decat vestea in sine, care de altfel s'a dovedit ca nu a fost de
loc intemeiata.
Dupa amiaza am primit ,tirea oficiala dela Armata de Dobrogea ca trupele mentin pozitiunile lor.
5. IX.
Nimic important. deck ca am primit un Ina lt Ordin sa

plec imediat in Dobrogea, pentru a face o ancheta personala
asupra ofensivei Diviziei a 2-a?... Eram in toiul pregatirei
gizei operafiani atilt de complicate fi atilt de importante ca trecerea Dstnarii! De sigur cd pentru moment nz.'am grabit sa -mi
viid mai departe de treabd pe loc. Am telegrafiat la M. C. G.
in acest sens.
Am recunoscut punctul ales .pentru executarea trecerii. Lucrul mi s'a parut realizabil. Generalul Vaitoianu, comandantul
Diviziei a 10-a este entuziasmat. Mi-a solicitat sa treaca primul
cu Divizia lui. Sunt convins ca ceea ce a spus a 1i gandit. A. em
i de acetia.
6. IX.
Din toate partile se insists sa fiu numit *ef de Stat Major

al Armatei.
Nu o doresc i m'ar mahni aceasta, caci ar aduce incurcaturi cu sine. A venit Doctottul Gruescu i mi-a spus din partea
lui Filipescu, ca maine va merge la Rege i va vorbi despre
Inaltul Comandament. L-am rugat sa-i spue lui Filipescu din
1916
parte-mi, ca schimbarea care ar duce la rezultatul practic cel

mai bun, ar fi sa se numeasca Generalul Christescu, Sef de
Stat Major, iar eu sa raman pe front.
7. IX.
0 zi foarte interesanta. Am plecat seara cu trenul la Medgidia. Am sosit la ora 7 dimineata; o foarte lunga conferinta cu
Genera lul Zaiontschikowsky. Foarte gentil, dar foarte suscep-
tibil. Trebue sa umblu cu el ca si cu o baba coapta, lucru cu

atilt mai grew, cu cat in chestiunile de tactica generala si strategic, ideile noastre cam difera. Pana acum insa rezultatul a
fost mai degraba favorabil.
Pe la 12 de abia am .putut pleca pe front. M'am Indreptat

mai intaiu spre Constanta ca sit vad trupele din Divizia 105
rusa, care debarca acolo azi. La 3 km. de Constanta am intalnit 6 companii din Regimental 460. Am primit defilarea lor.
Ideia a fost a Colonelului Tatarinof, atasatul militar rus.
Aspectul trupei admirabil, ofiteri insa putini.
In oras, am intalnit un al doilea esalon din acelasi regiment iarasi de 6 companii. Am primit defilarea si a acestuia.
Cred ca a impresionat favorabil pe soldati, faptul ca le-am
zis buns ziva in ruseste.
Dupa defilare am fost obiectul unei manifestatiuni entuziaste din partea locuitorilor.
Pe timpul mesei, a venit un aeroplan german. A fost primit
de focurile foarte intense si relativ precise ale artileriei antiaeriene. Spectacol grandios.
Wain dus apoi pe front. Am vizitat Diviziile a 19-a (Ge-
neral Scarisoreanu) si a 5-a, (General Hartel), Divizia 61 rasa

(General Simansky), Divizia sarba. (Colonel Hadjicil si Diviziile
a 12-a (General Gaiseanu) si a 9-a (General Petala N.).
La-primele doua, moralul ridicat, dorinta de a merge inainte
foarte pronuntata.
La celelalte doua, dela centru, moralul ferm, dar ambele
foarte incercate, mai ales cea sarba; in fine, la ultimele doua,
moralul sdruncinat.
38
Maine vor fi trecute in linia doua. Divizia sarba i a 9-a,

pentru a se reface.
Seara din nou conferinta cu Generalul Zaiontschikowsky.
Mil intarete tot mai mult in credinta a este de o susceptibilitate excesiva. Voiu trece cu vederea on i ce, pang. se va
ajunge la o noua situa%iune. Atunci voiu vedea ce va fi de facut.
8. IX.
Am recunoscut mai de aproape locul ales pentru trecerea

Dunarii.
Este mai favorabil de cat cel din 1913.

Am primit dela M. C. G. explicatiunea ca nu a lost in in-
tentiunea sa, numindu-ma Comandantul Grupului sa las comanda Armatei a III-a.

Bine; dar este de remarcat, ca am a conduce, din cele 21
Divizii romane, 11, plus trei Dig izii abate, una sarba i doua
ruse, plus doua Divizii de cavalerie, una romans i una rusa,
adica un total de 16 Divizii, cu un singur aparat administrativ,
acel al Armatei a III-a, in spatele intregului front.
Pentru restul Armatei romane compus din 10 Divizii. i o
Divizie de cavalerie, adica total numai 11 Di.izii, aN em trei comandamente de Armata,
and fiecare Armata aparatul sau
propriu administrativ in spate. Bine echilibreaza lucrarile M. C. G.!
In orice caz pentru mine un tratament de falloare.

12. IX. 1916.
Lucrarile pentru pregatirea trecerii inainteaza, deli incet.

Pana acum inimicul nu dispune de forte pentru a ne opri in
drum; dar daces se intarzie, va mai fi tot aa?
Intorcandu-ma dela recunotterea ce am facut la Flamanda,
la eirea din satul Prundul, au trecut pe deasupra noastra un
grup de aeroplane.
Unora din insotitorii mei le era in grije, ca vor fi bornbardate trasurile de pe oseaua pe care ne gaseam noi!
I916
39
Cann am sosit in Bucureli, am aflat ca au bombardat Capitala. Au fAcut zeci de victime! Mizerabilii!...
Cuviintul este tare dar bine meritat.
Am avut ocaziune sa lucrez in cornun cu serviciul de inforrwariuni german fi ftiu cat era de bine informat. Afa fiind era
peste putincii ca acel serviciu sa nu fi pus la curent comandamentul german, cu faptul ca Bucureftizzl era U71 ora' deschis
fi ca incetase de a mai avea armament, in fortificafille sale
tnvechite.
Bombardamentul era deci o ignominie.

Revoltat de acest fa fit, am redactat in limba gerinanii o telegrams adresatii Comandantului German, ce aveam in frith':
Marefalul Mackensen.
Leful cenzurei noastre (Ministru Duca) mi-a oprit-o.
Mai tarziu s'a zis, pe baza acestei telegrame, ca am lost

in corespondenca cu inimicul! Regele Ferdinand a ziirit printre
hartiile mele 5roectul de telegrams i mi-a sugerat modificarea
unni cuvant! Deci, cornplice.
In Dobrogea situatiunea se mentine neschimbata.
13. IX.
Peste noapte i astazi la ora 12, din nou bombardare aeriana.
Sunt cu totul nedumerit asupra punctului de vedere din

care considers lucrurile cel care lc ordona. Am intentiunea sa -i
scriu lui Mackensen.
In Dobrogea, mici frecari intre Generalul Zaiontschikowsky,
Comandantul Armatei de Dobrogea i cei de Divizii. Trebue sa

ma duc negreit acolo. Catig din ce in ce convingerea ca Generalul
Zaiontschikow sky este susceptibil i nen os. de,i in fond este
de o educatiune aleasa i caracter mladios.
14. IX.
Am vazut pe Generalul Socec, Comandantul Diviziei a 2-a;
mi-a facut o excelental impresie. Sigur de sine, in bung. dispozitiune de spirit, hotririt i arAttind multi energie.
40
De altfel, dese momente de. ' es el ie, din N echiul situ repertoriu.
Mi-am reamintit un moment,
iata noastra la al 4-lea
roiori!
Generalul Petala N. a inceput sa pue ordine in DiNizia lui.

Crede ca poate sa fie retinut in rezen a generals si sa se conteze
pe intervenirea Dhiziei lui.
Generalul Grigorescu cu care am mers la punctul lui de

observatie, mi -a facut impresia unui adevarat General de camp.
Perfect orientat asupra situatiunei tactice, lini tit si increzator
in propria lui situatiune.
Inainte de a pleca din Bucure;ti, adica pe la 7,30 a. m.,

am avut iara0 o bombardare. In cursul noptei deasemenea.
Seria se prelungete, spre marea glorie a natiunei care pretinde, ca prin cultura i calittitile sale sufleteti, are dreptul sa
stew in capul
civilizatieil
Poate merge incontienta atat de departe?

La Medgidia am avut o lunge conferinta cu Comandantul
Armatei de Dobrogea. Ar dori se is ofensiva pentru a nu da

timp inimicului sa se intareasca. I-am spus, ca ofensiva armatei
din Dobrogea va fi mult facilitate prin. actiunea Armatei a III-a.
Ant adirogat insa, ca nu voesc sa-i ingradesc initiativa. Daca este
convins ca poate lua ofensiva inainte, sa o ceara i i-o voiu

aproba. dar pe raspunderea lui personals.
Mi-a raspuns atunci, ca obiectiunile lui erau facute numai
in scopul de a ma indemna sa grlibese indrumarea actiunei Arrnatei a III-a. Am i nevoie de un asemenea indemn!
Incordarea dintre Generalii Zaiontschikowsky 1i Hartel provine din aceea, ca cel dintai crede, pe eel de al doilea, foarte
arierat i strain de conducerea actuala a riaboiului. Bun autoscator! Am aplanat lucrurile.
Am plecat satisfricut din Dobrogea.
15. IX.
Conferinta cu .Cornisiunea insarcinata cu pregatirea trecerii

cu Comandantii de Corp de Armata. Lucrarile s'au executat,
1916
41
dupa cum s'a hotarit i in urma unei amanuntite examinari a

situatiunei din toate punctele de vedere s'a stabilit ca trecerea
a incepe Duminecii 18. IX.
Sunt convins ca se va Nine rezultatul voit, adica isgonirea bulgarilor din Dobrogea.
16. IX.
Am intrunit pe comandantii dela regiment in sus, la Cola ora 4 p. m. Le-am explicat rostul operatitunlor Armatei a III-a. Cuvintele mele au fost ascultate cu incordare
vadita, iar ultimele au fost acoperite cu urale entuziaste. Generalul Valeanu, loctiitor de Comandant al Armatei a III-a, foarte
emotionat, mi-a raspuns in cateva cuvinte bine simtite, care la
randul for au fost urmate de urale entuziaste.
Cred in izbanda!
lilmq
17. IX.
La ora 11 a. m. am fost la Marele Cartier General spre a

supunc aprobarei Regelui, ordinul pentru operatiunile coordonate ale Armatelor de Sud.
Regele a aprobat farce nici o rezerva. Deci main; Armata a
III-a va incepe trecerea Duniirii!
Generalul Iliescu mi-a facut impresiunea ca are incredere
in reuita.
Convinerea mea este Ca va reui trecerea., ciici este bine
pregatita, nu tiu insii in ce mod se va desfdura ofensiva. Cert
este ca nu mi s'au dat mijloacele necesare, pentru a i se pune

succesul afarii din indoiala.
Duda inzpingerea spre Sud a Arnzatei Mackensen din Do-
brogea, obiectivul final ar fi trebuit sti fie luarea contactului

cu Armata dela Salonic. Prin acest contact, intreaga situaciune
in eficherul balcanic s'ar fi schimbat radical, cu repercusiuni
serioase asupra intregului teatru de rtizboiu.
42
Am cerut Divizia 2-a de cavalerie i mi s'a spus ca este

necesara (in munti)!
In fine!
Dupa amiazi a venit Colonelul Tatarinof, ataatul militar
rus, i mi-a citit o telegrams lungs i plicticoasa, ca o zi de

toamna, a Generalului Alexeieff.
Ir. esenta, parerea lui este, ea trecerea. Dunririi prezina
mari primejdii pentru atatea i atatea consideratii; ca ar fi

mai bine sa se arunce inimicul afara din Dobrogea, nurnai cu
atacul armatei ruso-romane din Dobrogea, iar data este vorba
de trecut Dunarea, atunci sa o trecem la Rahova, pentru a

merge la Berkovatz!
Am rugat pe Colonelul Tatarinof sa telegrafieze inapoi, ca
eu primesc bucuros consilii, inainte de a ma hotari, in urma

insa, nu. Daca Armata din Dobrogea poate sa bats singura pe
bulgari, succesul ei va fi cu atat mai asigurat, cu cat Armata
III-a ar putea sa." infiga un ghimpe cat de slab, in coasta i spatele dumanuitti.
In ceea ce privete trecerea pe la Rahova, cu siguranta generalul nu i-a consultat bine harta.
Catre sears, Filipescu mi-a trimis vorba ca ar dori sa-mi
vorbeasca. Am trimis pe maiorul Ressel. I-a spus, ca ar fi informat cd voim sa mergem la un dezastru *). Maiorul Ressel
i-a explicat i situatia si rostul operatiunei mele. S'a linistit.
Generalul Christescu imi spune pe de alts parte, ca i parerea ata,atului militar francez este cam la fel * *).
Vad eu care atat de greit lucrurile?!
Din punctul de vedere strategic, sunt ferm convins ca solutiunea mea este buns i duce la rezultat deciziv; destul insa
ca instrumentul de care dispun sa reprezinte valoarea de razboiu
proportionala cu numarul fortelor cari compun Armata III-a.
Mai intaiu da de gandit mijloacele technice ale adversarului.
Totusi merg inainte cu incredere.
*) Am Out in urma cd informafiunea i-a Post datd de Generalul A....
de sub ordinele mete !...
**) Acest ofiter nu era cu siguranta una din gloriile armatei franceze.
Dealtfel nu mult dupA aceia i s'a pierdut urma la noi.
1916
43
Am luat locuinta in tren care s'a transportat la Comana.

Am asistat la prima bombardare a unui aeroplan la Prundu
Be lu, ora 11,30.
18. IX.
Pada la ora 11 a. m. lucrurile s'au desfaurat favorabil. Divizia 10-a (General Viiitoianu) i-a trecut infanteria toatrt i
Infanteria inainteard
Trupe din Divizia 10-a trecand podul de vase aruncat peste Dundre la Flaindnda
construirea podului merge bine, de,i cam incet, din cauca ca

puterea de tractiune a alupelor remorchere este slabs.
NOIJTE ZILNICE DIN EILBOIU
44
Dupii amiaza insa, situatiunea a inceput sa devie defavorabila din cauza aparitiei aeroplanelor vrajma,e, care au bornbardat continuu i cu furie toata lunca Flamanda.
Ofiteri O. oameni de trupii, morti i raniti. Lucrarile podului suspendate. Aeroplane le noastre ca i cand n'ar exists!
La 71 2 s'a terminat in fine s.i podul.
Bilantul zilei, favorabil. De sigur insa, ca dispuniind i
not de aNioane de lupta, cu aviatori cel putin tot atilt de in-
drazneti ca cei germani, lucrurile ar fi mers mult mai bine.

In on ce caz, dificultatile de 'Ana acum au fost invinse.
19. IX.
Peste noapte s'a deslantuit o furtuna grozava, care a dislocal pe la 11, doua portite la pod. Cu mare greutate, strica-
Control
de tedsurt din Diu. 10-a freeand Dun area la Flamanda
ciunea a fost reparata i la ora 7 a. m. a inceput sa treaca artileria Diviziei a 10-a. Noaptea a mai trecut pe ambarcatiuni o
Brigada din Divizia 21-a.
0 ,tire insa foarte graNa! escadra inimica de monitoare
i-a facut aparitia, la vreo 10 km. de pod! Cel putin astfel mi
se raporteaza de Comandantul Corpului VI armata.
I916
45
Aceasta escadra se gasea blocatii in catzalul dintre malul
drept al Dundrii si insula Persina. Ploaia de peste noapte a

Mutt sa creased apele si aceasta a inlesnit monitoarelor, posibilitatea sd iasd din ascunziptl, in care se gaseau blocate.
Pe de altii parte, ploaia, care a inceput ()data cu vijelia

de aseara, a desfundat drumurile i a facut orice comunicatie
in afarii. de osea, imposibila.
Trebuia sa iau o hotruire.
Am suspendat imediat orice mi,care. Ora 11 a. m.

Am plecat la Marcie Cartier pentru a expune situatiunea
si a lua ordinele Regelui.
Propunerea mea a fost: a se reduce, pentru moment, operatiunile la proportiunile unei demonstratiuni amenintlitoare;
a retrage deci artileria i grosul infanteriei pe malul slang,
lasand pe eel drept numai numarul de batalioane necesare i.
toate bateriile de 53, pentru a organiza i ocupa capul de pod.
Pe de alta parte, a se lua toate ma.surile putincioase, pentru
a pune escadra inimicrt de monitoare in neputinta sa mai faces
vre-un rau.
Am putut sosi la Rege de abia pe la ora 4 p. m. A aprobat
i. am R,1 dat ordinul chiar de acolo.
Situatiunea este lamurita i on ce pericol este inlaturat.

Cred ca vom izbuti a pure afara din e,auza monitoarele. Am
avut o conferinta in aceasta privintri, la ora 10 seara, cu Comandantul artileriei grele.
20. IX.
Zi foarte penibila.
Operatiunea de retragere a artileriei i trupelor, ce nu

erau strict necesare la capul de pod, s'a facut in conditiuni
foarte bune; adica fares nici un incident.
Timpul inseniaandu-se, aeroplanele au reluat bombardarea,
cu mai yutina intensitate i cu nici un efect asupra podului.

Pe la ora 12 primesc unsa vestea, ca podul a fost torpilat
i stricat pe o intindere de 50 m. Situatiunea devine daces nu
critics. desigur ingrijitoare.
46
Am cony ocat pe comandantul artileriei grele i pe comandantul apararei fluviale, pentru a mai examina Inca odata masurile, ce s'au luat in contra monitoarelor inimice. A sosit la
cartierul meu (gara Comana) Contra-amiralul Balescu, trimis
de Marele Cartier General, pentru a vedea ce concurs poate
sa-rui dea marina noastra.
Pe cand cram in consfatuire cu Balescu, sose,te Generalul

Christescu dela Marele Cartier General cu un ordin, in care se
spune ea: dupe cele spuse de mine eri: trecerea Dullard ne

mai Bind posibila, se vor retrage trupele i Diviziile 21 i 22
vor fr trimise pe frontul de Nord!"
Cu alte cuvinte, se iau Diviziile pe baza celor aratate verbal
de mine, eri. Dar atunci de ce nu s'a hotarit acest lucru eri,
cand am expus situatiunea? A intervenit ceva nou?
Am raspuns de executare, dar am aratat in acelaji timp,
ca data am lasat un cap-de-pod i podul, este ca, consideram
operatiunea numai suspendata, iar nu parasita.
Ordinul acesta a produs un efect deprimant asupra tuturor.
Cum se va Indrepta situatia generals, mai ales cea lout%
pe frontul de Sud?
21. IX.
Trupele s'au retras; au fost parasite trasurile can le-au

luat cu sine regimentul 46. De ce au fost duse aceste trasuri
peste Dunare i de ce au fost parasite, nu am putut sa aflu,
cu toate intrebarile male repetate, adresate Comandantului Col.pului de Armata.
Am vazut pe Generalul Vaitoianu. Era dezolat ca s5a pa-
rasit Intreprinderea; este ferm convins ca s'ar fi izbutit.

22. IX.
La ora 9 qi 20 dimineata, un aeroplan a aruncat un coq cu

vase bombe la 150 m. de vagqnul meu. 0 sfaramatwra, mica
desigur, a spart geamul dela up vagonuluil
1916
47
S'a gasit la putini metri de vagon o sfaramatura mai milricicti. 0 voiu pastra ca amintire.
Ma intreb, ce ne rezerva viitorul?
23. IX.
Tot felul de comentarii asupra sfaritului intreprinderii mele.
Dc sigur, ca rauvoitorii cred ca au gasit un argument puternic pentru a dovedi ca planul meu nu putea duce la ceva bun.
Un grup de auloane romdne
Pur i simplu desgustator. Nici primejdia care ne inconjoara nu poate pune stavila pasiunilor meschine!
Duda mai bine de un an, Comandorul Rizea mi-a cerut o.
declaracie oficiala scrisa, sire a se servi de ea in faca autoritalilor
tie drept, in scopul de a se Odra in contra unor invinuiri posibile.
I-am dat-o in thus de 28 Noembrie 1917.
0 reproduc aici pentru a reda fidel desfrifurarea evenimentelor de atunci:
Norm ZILNICE DIN RUBOR'
48
28. XI. 1917.

DECLARATIUNE
Conzandorul Niculescu Rizea a fost nurnit in conzisiunea

insancinatii, sub presidencia Generalului Vaitoianu, sic execute
lucrarile pregatitoare in vederea trecerii Dunarii fie la Flanziinda, in Septembrie 1916.
Pentru ca operariunea sa izbuteasca, era necesar ca ea sa

nu fie stingherita de care escadra dupnanei de monitoare, ce
se gasia adapostitii in sus de iftov.
Nadajdztiam sit- obtin acest rezultat nzai intilitt mulontita
inzprejurarei ca apele fiind sciizute, monitoarele erau ca ci

blocate in canalul in care se gliseau, iar fie de alta parte prin
baterii de for fide, scrtfundari de vase ci baraje. Aceste din zirmil
nziisuri an fost fuse in sarcina Comandorului Niculescu Rizea in
fedinta de la 5 Septenzbrie, cand s'a conchis la posibilitatea ope-
ratiunei. In fedinca dela 15. IX membrii conzisiunei an deelarat ca pregatirele hotarite erau terminate fi ca operatiunea
poate sa inceapii.
A doua zi, du pa inceperea construirei podului, ant fost in-
Itiintat ca navele inimice an apiirut in vecinatatea lui:

Am atribuit aceasta, fie de o parte ploii torentiale din
noaptea de 18 la 19 Septembrie, ceea ce a determinat o creftere
bruscii a apelor, iar fie de alta, insuficienfei miisurilor luate
pentru impietlecarea navigarei monitoarelor dela $iftov spre
Rusciric.
Asupra acestui din urma punct, nu ant avid posibilitatea

sa fac o anchetiz- constatatoare, pentru ca ant fost mutat la Arnzata II-a in ziva de 25 Septembrie.
Declar insiz-, urmiitoarele:
Aparicia vaselor dufnzane nu m'au determinat sit renunf la executarea operafiunei.

2.
In credinta cii informafizznea primitif era pistil', dis1.
frusesem a stramuta bateriile grele la vre-o 10 km. in sus de

pod pentru a fine vasele la distantii.
3.
Strikautarea nu se trutea face cu iureala doritii, din
1916
49
cauza tlesfundiirei terenului grin 75loaia din noaptea dela 18-19

Septembrie.
4.
Am renuncat la executarea operaciunei card am primit
(ordinal M. C. G. de a trimite imediat die frontul de Nord, Diviziile 21 fi 22.
5.
Actiunea dumanulai fie apii, nu a avut o inraurire hotaritoare asupra operaciunei, ci numai o inniurire inteirzietoare,
ceea ce in situacia generals de atunci era lipsitii de on ce im-.
portancii.
Flint ordinal de a trimite die frontul de Nord cele douii

Divizii, du pa ce mi se luase anterior i Divizia 9-a, cif fi continuat operaciunea, in convingerea fermil ce aveam atunci psi o
6.
run fi azi, cu operaciunea ar fi izbutit cu rez,ultate strategice

hotaritoare.
24. IX.
Ordin sa iau masuri a nimici flotila dunareana austriaca.

Studiez chestiunea; probabil vom putea stabili un plan, dar
mult mai probabil ca nu mi se vor da nici mijloacele, nici
ragazul pentru a-1 duce la bun sfarit.
LA ARMATA II
25. IX.
Mutat din nou. Stint numit Comandant al Armatei a II-a,

care se retrage in dezordine dela Brasov, spre frontiers. Pe pa-
catul original s'a grefat o lovitura brusca, data de du,rnan,

lucru la care trebuia sa ne ateptam.
Nu am nici timpul, nici talentul necesar, pentru a reda cu
condeiul, haosul i deprimarea care am gasit-o in mijlocul acestei nenorocite Arinate. Fata de aceasta situatie, mi-am pus
intrebarea data voiu isbuti sa restabilesc ordinea?
50
NOTITE ZILNICE DIN RA ZBOIU
Am sosit la Bufteni, unde era Cartierul General al Arrnatei

a II-a, pe la ora 1 noaptea. Am gait la Comandament fie Lodotenental Orovearm Ion care era de serviciu la biroul operatiunilor.
Nu avea nici cea nzai mica ideie de situatia trirpelor lrmatei.
Mi-a sous di nu a primit din nici o parte nici cea mai mica
veste.
Ezz eram insocit zzurnai de nzaiorul Ressel, devotatul si curajosul meu sef de cabinet.
tlfam afezat imediat la telefon si amp de dorm ore am

luarat neintrerupt.
Osteneala mea a Post incoronatii de cel mai desaverrfit succes_
Incetul cu incetul, am putut da de urma Diviziilor ci prin

ele am putut stabili situatia trupelor noastre fie tot frontal Armatei ci dupci prizonierii gasiti la parte din trupe, am putut
stabili ci frontal adversarzilui, evident foarte aproximativ, dar a
dour: zi am constatat di nu eram atilt de de parte de adevar.
Am redactat imediat (ora 3 noaptea) nifte instructiuni concise, Kirin care stabileam, liana la ordine detailate, ce atitudine
trebuiau sii aiba" trupele, care se rezuma in cuvantul de ordine : rezistentil indaratnicii, faro cea mai midi sovaire. Imi
inchipuiam cii si adversarul nu putea sa fie mai pzefin obosit
decal oamenii nostri si nici la el nu putea sa domneasca o perfectli ordine.
26. IX.
Situatiune din cele mai urite. Comandantii sunt dominati

literalmente de sentimentul fricei. La cea mai mica presiune
din partea vrajmaului, gata de retragere. Se vede ca-i inchipuie ca a face razboiu nu inseamna a lupta.
LA GRUPUL DE NORD
22. IX
Sunt numit Comandant al Grupului compus din Armata

II-a i de Nord!
In fine, iatii a cincea numire in mai putin de 2 luni de
razboiu.
1916
51
Regele dorete sa aiba un proect de operatiuni pentru Armatele II-a i de Nord, cum i parerea mea asupra operatiunilor
Armatei I-a.
Am nevoe sa vad mai intaiu pe Generalul Prezan pentru a
lua cunosinta de situatiunea pe frontal Armatei sale i numai
atunci ma voiu putea fixa asupra celor de facut.

Cred in orice caz, prima chestiune de rezolvat este rezistenta cu mice pret.
Am fost in acest scop sa vad unde s'ar putea organiza o
rezistenta solida pe valea Prahovei, unde nu este organizat
Inca ceva serios in acest scop.
Ca sa ocrotesc castelul Regal Pele, as fi dorit sa gasesc

o pozitie la Nord de Sinaia, dar terenul nefiind favorabil, a
trebui' sa aleg o pozitie mai la Sud i anume la Comarnic, unde
cred ca, cu o buna organizatiune se poate obtine o ade. arata
inchidere a Naiei. Am cut o recunoasere, impreuna cu Gene ralii Cotescu, Comandantul Corpului II Armata i Vaitoianu,
Comandantul Diviziei 10-a. Am Insarcinat pe acesta din 'Irma
cu organizarca pozitiei si am buna nadejde ca va face lucrurile asa cum trebue.

30. IX.
Am avut o noua intalnire cu Generalul Vaitoianu; i-am

dat nou. instructiuni. M'a priceput.
Am mers cu Generalul Cotescu in valea Teleajenului; am
gasit o pozitiune foarte avantajoasa, chiar mai buna de cat

cea dela Comarnic.
Voiu insarcina pe Generalul Tanasescu, Comandantul Cor-
pului III Armata, cu organiza. rea ei. Pe aceste cloud dire,ctii

sunt ca i linitit.
Ma preocupa insa foarte mult directia Bran.
1. X. 1916.
Am sosit dimineata la Bacau unde am al ut o conferinta

foarte lunga cu Generalul Prezan. Panii la ora 2 p. m.
52
NOTITE ZILNIOE DIN RA.ZBOIU
Din rapoartele ce am primit i din expunerea sa verbala,

ar trebui sa conchid ca retragerea Armatei de Nord s'a facut
de bung. voie i ca situatia Armatei este exc,elenta. Din examinarea mirarilor executate i din uncle fraze scapate pe
ici-colea, rezulta insa, ca retragerea a fost data nu impusa
de inimic, dar de sigur datorita sentimentului de temere.
Pe cat s'a mers de incet inainte, cand nu erau greutati
in fata pe eat de repede s'a mers tnapoi, indata ce au inceput
greutatile. Cred ca mai multa activitate la inaintare ji mai
multa indara.'tnicie la retragere, ar fi fost mai de acord cu situatia generala a Armatei.
Pe drum, spre Baicoiu, am redactat proectul de operatiuni.
0 laza defensive, pe timpul careia sa se organizeze Diviziile i sa se ealoneze in adancime astfel ca sa putem forma
o rezerva generala de circa 6 Divizii, la care mai adaogand
4 Divizii ruseti (2 Corpuri de Armata promise a veni), 8a

ne dea posibilitatea de a lua ofensiva pe frontul BrasovKersdi
Vasarhely.
2. X.
Divizia 22 (General Razu), intoarsa pe flancul slang de

5 batalioane alpine, s'a grabit sa se retraga spre Campulung.
0 adevarata panica in populatiune. Am dat ordin Diviziei 22-a
sa se mentie pe pozitiile dela Sud de Rucar i numai in caz
de absolute necesitate sa se retraga la Namaeti.
Seara am primit raportul ca s'a reocupat pozitia pe Argerl.
Rezulta prin urmare, ca pe baza ordinului meu din ajun, de
retragere in caz de extrema necesitate, s'a i luat drumul 'hotarit spre Campulung. Bine ca au putut reveni pe Argerl.
Am dispus transportarea Diviziei 12-a de sub comarcda
Generalului Gaiseanu dela Plowi la Campulung.
Am conferit cu Generalul Gaiseanu; i-am dat instructhmi
ca sa execute o viguroasa contra-ofensiva. Intentia mea este
sal fac sa convergeze asupra flancului slang al inimicului, 2 co-
kane de cate o Brigade fiecare, una de la Pe-13.00, alta dela

stanga Diviziei a 10-a (General Vaitoianu) din valea. Vidombakului.
1916
53
8. X.
Un batalion inimic aparut la Tabla Butii a putut sa produal o intreaga perturbatlime.

Generalul Niculescu, Comandantul Diviziei a 3-a, s'a aratat
mai prejos de mice ateptare. 1 dus alarma pia. la Marele

Cartier General
4. X.
Mi s'a pus la dispozitie Divizia 3-a rush' de tragatori.

Era hottirit sa se concentreze la Bueureti, ca rezerva generals.
Din cauza insa ca nu mi s'a mai putut da de Armata I-a
6 batalioane, pe cari le destinasem pentru Petroita, am cerut
ca o Brigada ruseasca sa mearga acolo in locul batalioanelor
promise 5i cealalta Brigada sa mearga la Buteni ca rezerva a
sectorului Prahova.
5. X.
S'a aprobat propunerea xrivitor la Divizia rush'. Nacralduese

multumita acestei aprobari, sa clarific in bine situatia la Campulung.
6. X.
A venit Comandantul Diviziei a 3-a ruse de tragatori.
Mi se pare un om cu singe rece qi sclav al datoriei.
Sper ca totul va merge bine la Grupul Gaiseanu (Div. 12
i Div. 22).
Situatiunea Diviziei 22-a nu era de loc satisfacatoare, fie
din cauza presiunei neintrerupte a inimicului, fie din cauza
slabiciunei organice a Diviziei (nou creata din unitati raslete).
54
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIC
7. X.
Am avut vizita Generalului francez Berthelot. Nu tiu data

a fost simply politetii sau sinceritate, dar a impartilit in total,
absolut in total, vederile mele: necesitatea de a reorganiza,

trupele, de a creea o rezervii puternica i de a indruma cu ea,
o ofensiva viguroasa. Crede dansul ca in urma acestei ofensive,
ajuni la debururile muntilor sa ne oprim, pentru a duce tot

disponibilul pe frontal de Sud. Ar fi reluarea proectului meu
dela inceputul lui Septembrie.
Am luat dispozitiunile necesare in vederea ofensivei de

main' e.
A vent Comandantul Brigadei ruseti, spre a se pane la

curent cu situatiunea i cu cele de facut. Ali s'a parut un soldat
in toata puterea cuvantului.
Generalul Gaiseanu propune sa aman inceperea ofensivei
pentru ziva de 9; imi face impresia ca nu are incredere in

reuita.
Am dat ordin Generalului Cotescu sa conduce el personal

actiun ea.
Ce saracie de oameni la trealia i ce belug Ia pretentiuni!

8. X.
Este oare o fatalitate, care ma urmarete pe mine, sau

destinul voete ca Ora sa treaty printr'o grea incercare!?
Total era pregatit pentru atacul dela Namae,ti i pregatit in aa mod incat izbanda era mai mult ca asigurata.
Iata acum eh' se repeta cele intamplate la FIlimanda, cu deosebire ca" de asta data revocarea a precedat inceperea operatiunilor propriu zise; s'a ordonat pe timpul preliminarilor.
Pe la ora 1 din noapte am primit ordin telegrafic sa dispun
transportarea Diviziei ruse de tragatori in Dobrogea din cauza
ca situatia pe frontal de Sud este foarte critical
Natural, am dat ordin de ekecutie brigadei dela Bu.lteni.
Pentrt. cea dela Petroita, pe langa care am dat ca filer de stat
1916
55
major pe Lt. Colonel Pietraru, am telegrafiat Marelui Cartier

General ca dispozitiunile pentru ofensiva de la Namaesti sunt
deja luate si preliminarile in curs de executie. Brigada nu mai
este in Petrosita, ci la punctul de unde urma sa inceapa actiunea tactics.
Speram ca se va aprecia inconvenientul revocarei ofensivei
si se a amana trimiterea acestei Brigade pans la terminarea

atacului, care nu ar fi putut dura mai mult de trei zile, poate
nici atat.
A urmat un schimb de convorbiri telefonice care s'au terminat prin mentinerea ordinului de a expedia Brigada.
Astfel s'a incheiat si acest act de initiative serioasa!
Un detaliu caracteristic:
Pe cand staruiam ca Brigada dela Petrosita sa fie lasata

pe roc, in care scop eu nu i-am dat nici un ordin, privitor la
retransportarea in Dobrogea, prin excesul de zel nu stiu al
cui
nu insa dela Armata
Brigada a fost push* in cunostinta de retragerea ei si dimineata se gasea deja la gara
Petrosita, gata pentru imbarcare. A pus foarte multa vreme
spre a se mists inainte; miscare,a tnapoi a executat-o cu o repeziciune demna de toata admiratia.
Felicitarile mele!
Alarturisesc, decat astfel de ajutoare, mai bine lipsa.

Ziva de a zi este marcata iarasi printr'un incident neplacut.
Acum dou5. zile, Armata de Nord a fost atacata ceva mai
serios in flancul ei Stang. Platea, se intelege, imensa gyesala
de a fi lasat trecatoarea Oituz sa fie aproata numai de cavalerie,
gramadind toate fortele la Nord.
Comandantul Armatei de Nord s'a impresionat mai mult
-decat era nevoe si filed a ma pune in cunostinta de situatie,
telegrafiaza. Marelui Cartier General ca situatiunea este alar-
manta' i ca are nevoe de ajutor. Se intelege, Mamie Cartier

General a inceput, ca de obiceiu, sa pue in miscare regimente,
unul de colo, unul de dincolo.
Am cerut explicatinni Armatei de Nord asupra situatiunei
si asupra procedeului de a raporta direct Marelui Cartier General, fara ca sa am cea mai mica cunostin.ta de cele petrecute.
56
NOT1TE ZILNIOE DIN RAZBOIU
Generalul Prezan s'a formalizat, si-mi raspunde, in termeni

intepati, lasand a intelege ca el ca, Comandant de Armata 5i
pe baza ordinelor ce are, poate corespunde direct cu Cartierul
General si eu data voesc sa stiu ce se petrece la Armata lui,
(care momentan era push' sub comanda mea), sa ma adresez
Marelui Cartier!
Si sa ne mai miram de destrabalarea care domneste in

randuri?!...
Este o stare de lucruri generala trista, foarte trista, tocmai

pentruca este generalal...
I -am scris o scrisoare, pentru a-i spune ca acum toate

sentimentele tTebue sa faca loc unui singur!... Va intelege?
Au sosit la Cartierul General al Armatei II-a trei ofiteri

francezi, pentru a ne ajuta cu experienta ce au clipatat in
cursul celor doi ani de razboiu.
Colonelul de Roince, infanterist,
Maiorul Marie, artilerist,
Capitanul Vitrey, mitralierist.
Mi-au facut o excelenta impresie. Sper sa ne fie de lobos.
Vor locui in vagonul atasat la trenul meu.
9. X.
Am fost la Ploqti ca sa vad la ce punt este organizarea

Centrului de complectare. Ca de obiceiu nimic. A trebuit sa
intru in mici amanunte. Sa speram ea se va face, de acum
inainte ceva.
Efectele retragerei Brigadei rusesti se resimt. Germanii au
ocupat ei acum inaltimile de pe care voiam sa indrept atacul

principal, asa ca in definitiv, pregatirile mele, fiindca nu au
putut fi urmate de execu %iune, dau rezultate favorabile pentru
dusmani. L-am facut atent asupra directiunei periculoase.
10. X.
Am fost la Marcie Cartier General. Este inutil a mai intra

in detalii. Totusi se poate spune cu aceasta
simtul realitatii.
fraza: nu au
1 9 1'6
57
S'a intamplat ca venirea mea sa coincideze cu un mare

consiliu pentru evacuarea Oltenici i a unei parti din Muntenia.
Lucrul este privit cu mult sange rece i desigur ca este

bine; dar cred ea examenul chestiunei a fost cam superficial
i ma tern ca executiunea va fi lipsita de ordinea necesara
intr'o chestiune atat de complicata.
Am vazut pe g-lul Prezan; m'a surprins i de data asta
modul lui de a rationa.
Reintrat la Baicoi, ma ateptau veti nu tocmai bune.
Divizia 21-a, g-1 Lambru, arata ca se gasete la Predeal
in situatinne critica i ca Lira noui ajutoare nu mai poate tine
pozitia.
Am cerut sa-mi trimita pe eful de stat major cu situatiunea i tactics i numerics a Diviziei, pentru a hotari cele
de facut.
Dela Campulung mi se raporteaza ca situatiunea devine

critica i acolo i ca incepe sa se gandeasca la retragere. In
acest stop am trimis pe col. Dabija eful sectiei de operatic

a Arznatei ca sa vada ce este acolo.
Am ordonat ca tot gandul sa fie la rezistenta.
Am ordonat nu mai putin Corpului II a studia i propunc pozitiile de retragere.
Noaptea aceasta nu voiu dormi. De altfel trebue sa atept pe eful de stat major al Diviziei 21-a.
11. X.
Iarai o zi foarte urita. De abia la 312 dimineata a sosit.

col. Stefaneseu Amza, .;eful de stat major al Diviziei 21-a,
insotit de it. col. Tuha,i dela Divizia 10-a.
Am examinat situatiunea, care este in adevar extrem de
ingrijitoare. Divizia 21-a nu mai are in link de cat 2400 oameni, iar cu ajutoarele succesive ce a primit, din alte Divizii,
pe un total de 22 Batalioane, nu mum-ad de cat 7000 luptAtori
Am hotarit retragerea la Azuga, insa
aa conditiuni,
It.
ca sa fie executata ca o adevarata schimbare de pozitiune.
58
NOTITE ZIENICE DIN RAZBOIU
Raportul met'. asupra situatiunei dela Predeal i Campulung, a produs, la Marele Cartier General, un efect, pot zice,
comic. In loc sa se aprecieze gravitatea lucrurilor, m'am pomenit cu o telegrama aproape observatorie, care desigur ca
va constitui unul din documentele cele mai caracteristice in
istoricul razboiului. Va fi doada cea mai pipaita ca cei dela
Marele Cartier traiau in nori.
Tata textul acelei telegrame:
illarele Cartier General catre Arnzata II -a.
In situatinnea actuala nu admit ca sa se vorbeasca de retragere. Inimical este fi el obosit si dacii

cautii sa intoara vreuna din pozifiunile noastre, poate si
el sa fie intors la rtindul lui; deci trebue contra atacat
cu vigoare. Terenul nu se va ceda dealt as cu pas
fi contra ataciind mereu. Trebue ca toatii lunzea, inceprind dela Genera lul Comandant al Arniatei, sa des-
frifoare o energie extrema, trebue a se utilea aptitu(Linea fundamentalii a soldatulzei nostru, vrednicia la
atac. Ori ce defectiune, on ce idee de retragere, nemotivata de presiunea reala a inimicului, trebue reprimata cu pedeapsa capitala. irnzata de Nord intr'o
situaciune mai dificilii fi in POI atacurilor unor forte
superioare, a contra atacat zece zile de- a- rdndul fi a
reufit sa isgoneascd pe ininzic peste frontier& Aftept
acelafi lucru dela Armata II-a. Va fac personal fi direct raspunzator de neexecutarea, prina la limitele puterei onzenegi, a ordinului de lap. Binevoi(i a dispune
executarea celor prescrise grin ordinul Nr. 2169.
(ss) FERDINAND
primitii 11. X. 916 ora 2 p. m.

Ca sa dovedesc Regelui cum conduc eu Armata, i-am trimis copii de pe uncle din ordinele mele, in care se Nede lamurit
totarirea fermi de a rezista, cu. eri ce pret

.extremitate.
pAnii la ultima
1916
59
lata raspunsul la acea telegrama i copii dupa uncle ordine de operatiuni:
SI
II E,
Ca urrnare la Inaltul Ordin Nr. 2263, telegrafic

personal, cu profund respect supun Majestatei Voastre
alaturatele copii, de pe uncle ordine ce am dat Arnzatei
a II -a, pentru ca Majestaloa Voastra sti poatit avea
cunoftintri exacta de spirittil in care exercit comandanzentul, cu care Majestatea Voastrii a binevoit q ma
investi.
Ultimul ordin a lost dat in noaptea de 10 11, cdnd

conzandantul grupului Nanzciesti mi-a aratat ingrijirile
sale asupra situatiunei. Ordinul este ciitre Corpul de

Armattr, iar Grupzdui i-ant ordonat pur fi sirnplu, ca
singurtd lczcru ce trebue sir aibti in vedere, este rezistenta.
Dacei piker acum nu am isbutit a stabili inca in

intreaga Armata un echilibru Ire deplin asigurator, aceasta se datorefte faptului ca am gasit -o, cdnd Majestatea Voastrtz a binevoit a-mi incredinta comanda
ei, in 'Vinci' retragere dezordonatii, cu unitafi coprinse de
panica in urnza infriingerilor suferite,iar pe de alta parte
faptului ca de 20 rile, uniteitile necontenit in luptei, nu

au primit inca oamenii necesari pentru irrzplinirea golurilor.
Armata de Nord a executat o retragere voittz, iar

efectivele sale, dupa datele ce am dela acel conzandament, chiar in ziva de 3 Octombrie, erau: Divizia 7-a,
28353 oanzeni, Divizia 8-a, 23262 oanzeni f i Divizia
14-a, 28360 oanzeni, pe cdnd in Armata Il-a, du pa cum
am supra deja curzogintei Alajesteitii Voastre, o bona
parte din batalioane, de abia numarii 250-300 oameni,
iar Divizia 21-a a avut in front eri, numai 2400 hiptatori.
60
Cu pro fund respect, rog 75e Majestatea Voastrii

sa" fie incrodintata ca nu se crud nimic i se pune
totul in mifcare, pentru a finea in aceasta Armatii i sim-
rimantul datoriei fi spiritul de sacrificiu, la inalfimea

evenimentelor.
Cu cel mai pro fund respect,
SIRE
Sunt at Majestafei Voastre
Prea supus fi plecat servitor,
29. IX. 916
ORDIN DE ZI
Nr. 1
Armatei a II-a i Armatei de Nord

Majestatea Sa Regele a binevoit sii-mi incredinfeze coordonarea operaciunilor Armatelor a II-a fi de
Nord.
Am convingerea ca patriotismul trupelor fi at of iferilor, precum fi concursul camaraderesc al comandan-
cilor ma vor pune in miisurii sii duc la bun sfarfit

sarcina mea.
I916
61
29. II. 916
Nr. 2
Comandantului Armatei de Nord

Bog a ma dune la curent cu situaciunea fie frontul Armatei. Pentru moment este de toatii importanta
a nu mai ceda teren ci (lath' situacia permite, ar fi
foarte avantajos in vederea operaciunilor viitoare a se
reciiftiga debufeurile pierdute. eel putin spre fesul Cicului.
30. IX. 916

Nr. 4.
Ordin Corpurilor de Armata
ai Diviziilor
Acest ordin se va citi de ciitre comandantii de

regiment ofiterilor, iar acetia vor explica oamenilor,
partite privitoare la artileria Brea, la superioritatea noas-
tra numeric& fi la stratagemele la care recurge dugmanul pentru a ne face sii ne retragem fora motiv serios de fie pozifille noastre.
Avantajele inimicului asupra noastra in luptele
precedente an fost artileria grca, de calibru mare, si iniciativa acciunei.
Acest din urnza avantaj ii fiermitea sii concentreze
asupra direcciunei de atac, alese de el, superioritatea numerics necesara pentru a-# asigura succesul.
Prin retragerea in interiorul munfilor ordonata cu
Nr. 13 din 25. IX. 916, s'a creeat o situatiune care nu
numai ca paralizeaza aceste avantaje ale adversandui,
62
NOTITE ZILNICE DIN R IZBOIU
dar dinzpotriva face ca avantajele sa fie de partea noastra ;i ca artilerie fi ca superioritate numerica fie direciunile alese de inaintare ale ininzicului.
Efectele artileriei de calibre mare au fost minime
chiar in bcptele de dincolo de Brapv, atunci cand

puteau fi viizute
trupele noastre erau descoperite
in intregul for dela distance marl. Acest fa fit este dovedit de nunziirul cu desavcir;ire mic de ranici. De abia
Baca se intrece proporria de 1010 de rani canzate de
artileria grea.
Trupele fiind in munci, artileria grea nu poate

traY,e asztpra for deceit la distance marl, fie amentite di-
recciuni, indirect qi numai atunci cared propria for infanterie este la distancci mare inca de liniile noastre.
Pe de o parte, un test fel de tir nit poate sa lie de
cat de un elect ;Si nuzi mic deceit cel executat in condiciuni favorabile, iar fie de alto parte, nimic nu obliga
trupele a sta descoperite fie timpul cat dureaza el, sigun funded in aceasta faza a luptei infanteri r duprzarza
este nevoita a se (inca departe de noi.
In ceea ce prive;te superioritatea numerica fie direcciunea de atac, ea este paralizata grin alegerea poziciunilor astfel ca inimicul sa fie obligat a se prezenta
en un front ingust in fata zyzei pozifiurzi ere front larg
fi dominant. Astfel de condiciuni prezentau poziciunile
indicate din ziva de 26 Septembrie.
Inimical fi-a dat numai lee& seama de aceasta noun
stare de bwrecri ;i ',entree aceea a recurs la an procedeu
cu caracter de stratagema, pentru a ne face sa cedam
teren.
Mencinibed de front o acciune cu aparenca de mare
intensitate, trimite fie diferite directiuni laterale, mici

c,oloane sau chiar numai dettqamente neinsenzrurte, pen-
tru ca sit lase a se crede ca se ameninca flancul sari

spatele pozifiurtei.
Procedeul inimicului din nenorocire este incoronat

de cel mai stralucit succes, caci este destul sii fie semnalat un mic detafament lateral pentru ca, cornandancii
63
1916
de unitiiti sa se creadii deja in primejdie,
sii cearii
ajutoare cand gtiu Area bine cum sunt distribuite trupele 4rnzatei f i
.scr
nasal"
numaidectit
ideia de re-
tragere, pentru care unii o gi traduc in fait inzplinit

err o grabs nejustificata f i prin aceea condamnabilii.
Spre adtinca mea piirere de rau, nu am putiet pond
acum inregistra la toate aceste luiroteli ale dugmanului,
un singur ca.: in care sa se raspundii cu o nzanevrei
similarti gi totui este atat de cunoscut gi de elementar
ca cel care intoarce, se expurze celor mai nurri primejdii,
destul nunzai ca adversarul lui sa aibei vederile linzpezi gi sa fie insufletit de putin spirit de intreprindere.
Constant insa mi s'a raportat dimpotriva: scent
in pericol, rog ajutor, sunt nevoit sir ma retrag," sau
chiar am fost nevoit sa ma retrag".

Aceastii mentalitate trebue hottirit parasitic.
Este absolut necesar sa ne dam seama de realitatea razboiului. El impune sacrificii gi deci este gregii
gi cornandantul atunci cand in urma unei greutafi, prima
gandire este la ajutor gi la retragere.
Retragerea este ultimul mijloc la care se recurge,
atunci cand s'a istovit cu desavarire toate celelalte mijloace la indemana unei aptirari barbatqti. Aceasta li-
nie de conduits ni se impune acum cu atat mai mult

cu cat fiecare palms de teren cedat este particica din
pamantul sfcint at patriei.
ltrag atentiunea tuturor oficerilor, in special insa
a Comandantilor de la cel de regiment in sus, ca de
rezultatul rezistencei izoastre este legato nu numai reputacia fiecarui conzandant in parte f i a Armatei in ge-
neral, dar chiar existenta insigi a tiirei noastre.

In asemenea imprejurciri nici o jertfii nu poate fi
Area mare gi singura geindire a fiectiruia trebue sa fie
astiz-zi cu on ce pref, neclintit pe loc, pentru ca maine
sa pot iarilgi piigi falnic inainte.
Comandantul Grupului de Nord
64
1. X. 916
MAJESTATEI SALE REGELUI
Nr. 5
MEMORIU
I.
Conditiunile in care se gasesc astazi Armatele noastre de Nord, sunt de afer fel, cd o incercare de actiune
ofensivii, fie on care directiuni, ar fi nu nurnai lipsita
de airia necesara pentru a fi tinsel la bun starlit, dar ar
putea fi primejdioasii.
Neizbutirea intreprinderei ar avea ca urniore a
;broape sigura, o sparturii in frontal nostru fi deci, primejduirea unei piirci din fortele noastre. Ni se inzpune
de aceia, pentru moment, a ne margini la o atitudine
defensiva, cu scopul exclusiv de a tune stavila solida
contra ofensivei dupzane, oprind-o pe frontiera, sau

tocind-o lirin o rezistencii fi indaratnicii si activd in
munti, astfel ca sa fie slabitti inainte de a putea ajunge
la efirile din munti.
Armata II -a, care nunzara in prezent 8 Divizii,
este in parte dezorganizata, cu moralul sdrrtrzcinat si
deci improprie pentru o ofensivii serioasa.
Armata de 'Nord, uzata grin luptele din timpul

ofensivei sale, a fost nevoita a se retrage in parte, din
cauza situaciunei generale, dar in buna parte fi din
cauza lipsei sale de vigoare pentru a lupta contra forcer
superioare.
Este fi ddizsa improprie deci, pentru acciune ofensiva. De altfel efectivul ei,
4 Divizii , este
Prea restriins pentru afa ceva.
Armata I-a se giisefte in conditiuni analoage.
1916
II.
Singura solurizine de adoptat este deci defensiva

pc intregul front.
Va trebui, in aceasta fazes a operafiunilor, sa se
desvolte o activitate din cele mai incordate, pentru a
organiza pozifiunile de rezistenta, cu ajutorul carora
sa se poata face faca presittnei inimicului, numai cu o
parte din forte, trageind incetul cu incetul din trupele
de prima linie, forte cat se cz putea mai nzulte, pentru
a le efalona in adezncime, in care situaOune sa fie reorganizate fi facute ape pentru once fel de acfhtne.
Aceasta creare de rezerve va trebui sir- se faces
metodic fi urmand un fel de rotatiune.
In Armata II-a, dupd terminarea reorganizarii Di-
viziei a 4-a s'ar putea duce in prima linie aceasta

Divizie fi Divizia 12-a pentru a inlocui cloud din Diviziile mai incercate. Dupes reorganizarea fi a acestora,
ele s'ar putea distribui in cwz fel, ca impreund cu cele
doua sus menrionizte, sa poata fine in mod solid intregul sector: pasul Giuvala
paszcl Buzau.
Patru Divizii sunt suficiente pentru apdrarea frontului considerat, data s'ar adopta ca procedeu constant
a tiara de front de fensiv, dar solid, calea vrajnzafului,
iar la incercdrile lui de intoarcere, a riispunde nu grin
masuri defensive, ci prin contra manevre.
Nu numai atilt, dar din time in tinzp, ar trebui

chiar a se lua irziOativa unor asemenea nzanevre.
Cu celelalte Divizii reorganizate ale Armatei a II -a,
s'ar putea lasa una ca rezerva sectorului Armatei a II-a,
iar trei ar putea sa constitue o rezerva generald a Grupuitii de Arrnate, de intrebrcinfat, impreunci cu rezerva
sectorului, fie defensiv, fie nzai tarziu .i of ensiv.
In Armata de Nord, for(ele s'ar putea distribui in
awes mod, bleat sa se (Ma fie frontiera, in sectorul
OituzPrisacani, 21 2 Divizii, iar 1 2 Divizie sa constitue rezerva sectorului, disponibila eventual pentru
once intreprirzdere.
65
66
In aceasta fazes, de rezistencii in munci, Armata

I-a ar trebui sa continue a se mencine in pozifittnile
ce mini in prezent, cautdrld, atilt cot atitudinea vralmafului precum si complectarea intaririlor vor permite,
sa -si dispund parte din force in adeincime, constituind
pentru sectorul ViirciorovaLainici o rezervii pe direc-
fiunile FiliafiSeverirz fi FiliaiTg. Jilt, iar pentru

sectorul VoineasaCelineni, o rezervd la Ccilimiinefti.
Daces se reufefte grin aceste masuri a fixa pe Mimic
in munci si a crea o stare de echilibru, lard a fi subtiat
rezervele, atunci, ajutorul ce se are in vedere,
cele 2
Corpuri de Armata rusefti , s'ar putea trece la o acfiune ofensiva.
S'ar putea dispune in cazul acesta de:

4 Divizii la Armata II-a;
1112 Divizii la Armata de NOrd;
4 Divizii ruse;
Total 9112 Divizii.
S'ar putea adaoga la acest nuinar o Divizie constituitii din rezervele Armatei I-a (FiliafiCalimanegti),
aceastei Armata puaind odata cu inceperea acciunei o-
fensive, sa fie slabitd, cad nu ar fi in pericol, data ar

cceda teren, pivotdnd cu stiinga inapoi fi cineuzd insd
ferm cu dreapta.
S'ar dis pane deci, fare a desorganiza apararea
propriu zisd in munci, de un total de 10112 Divizii
pentru acciunea of ensiva.
III
Pe ce direcciune trebue indrurnata ofensiva?
Pentru a evita inconverzientul prime jdios al fronturilor intinse fi neconsistente, of ensiva trebue sa fie
convergenta fi pe un front care sa dea o astfel de densitate, incdt sit* poatii rdsturna obstacolele din tole fi
strapunge frontul adversarului, data acesta ar prezenta o linie continua.
1916
Puruind ca prenzisei ca actiunea of ensivti va trebui

set facci obiectul zuzzzi studio matur si mai cu seams al
unei pregatiri rizinurioase si complecte, se poate stabili
a priori ca saga cei mai multi de reusita it prezinta

sectorul BrasovKeszdi Vasarhely. Ceure acest sector
converg 5 cai de conzunicariuni principale si 3 secundare, destul de bune.
Flancul drept va avea nevoe inset set fie solid ocrotit, grin ocuparea, sau cel pufin dominarea sesului
Cicului.
Primul esalon, de 101/2 Divizii, ar fi urmat, in caz

de rezultat favorabil, de al 2-lea esalon de 5112 Divizii,
constituit de trzzpele apcircirei in munci, dela pasul
Giuvala pizza' la trectitoarea Palanca.
Raciunea de a mai One acolo true in poziciunile
tor, ar dispare odata cu reusita prinzei isbituri.
In afarti de pregatirea strategica si logistics a of ensivei, pentru a-i asigura reusita, se impuize ci nuisuri
organice, intre cari cele mai de calretenie sunt:
1.
Complectarea artileriei;
2.
Sporirea numitrului nzitralierelor;
3.
Conzplectarea efectivului in oameni;
4. Coin plectarea cadrelor of iferesti;

5.
Crearea de rezervoare de corn plectare in oameni si oficeri, pentru ca inzplinirea golurilor set se facci
faro intiz'rziere.
Aceste mersuri, cred ca se pot realiza recurgcind pen-
trzz artilerie si mitraliere la spriiinul Francei, iar pentru

cadre si oanzeni de trupci, la disponibilul din caret si la
prizonierii de naciorzalitate romtinci, din Rusia, cari s'ar
oferi de buns vole a intra in rcindurile armatei noastre.
67
68
6. X. 1916.
Nr. 34.
General Gaiseanu Divizia 12-a
In raportul de asta sears, binevoiti a-mi arata, pe

baza observatiunilor ce yeti face azi, daca credeci cd,
cu for(ele de cari dispurzeci ve(i fi in masurii a impinge
pe vrajnzaf pawl dincolo de pozifitinile noastre dela Posada.
La Petrofifa sta Bata o brigada de 6 batalioarze fi

2 baterii de 53, destinate a concura la atacul Grupulvi
Nanzaqti, dirijcindu-se prin stanga spre Fundata. Aceasta nzanevra .ii -ar avea sensul numai daca grupul Nil-
nuiefti poste sa impingii fie Mimic dincolo de Ruciir;

in ca.: contrar poate fi mai avantajos a face sa intervie
aceasta brigada in strans contact cu grupul D-voastra
inaintand pritz AliclofarziStoenqti.
Binevoici a-mi da explicafii i intemeiat parerea
Dvs. M aceasta privinca, azi, cel mai tarziu fin la

ora 7 p. m.
Copie de pe raportul Nr. 284 al Diviziei 12-a din 6. X.
La ordinal Nr. 34 cred posibil fata de situalia in

care ma gasesc, sa atac cu sof-0 de isbanda, executiind
rnanevra ordonatti combinatti insii cu o presiune accentuate fie stiinga noastrii. Pentru realizarea acestui proect
este absolut nevoe ca brigada dela Petrofita et se ga"sensed maine 7 Octonzbrie ora 12 ziva la Leota ciitre
cota 2134 uncle va fi un of iter al Diviziei a 12-a cu o
patrula de legatura.
Rog ordonaci daca pot dispune miisurile de execzttare pentru maine 7 Octon'tbrie dupei amiazii.
General (ss) GAISEANU
1916
69
7. X. 1916.
ORDIN GENERAL
4rmatei II-a si Arnzatei de Nord
La punctul la care au ajuns luptele ce dureazd de
2 siiptamtini, rezultatul ince fie a depinde de acum mai
mult de vointa cornandanfilor, deceit de mijloacele de
luptii pro priu zise.
Din declaraciunile triwnierilor fie intregul front
al Arnzatei a II-a, rezultii ca unitlifile vrtijmafe reduse
ca efectiv sub jumatate, sunt istovite de obosealii fi privaciunile indurate cari an inceput inainte de a fi ajuns
la contact cu noi.
Dacii aratd incii vigoare in acciunea lor, aceasta se
datorefte Tumuli voitzfei nestranzutate a fefilor fi energiei
cu care 4i exercitii comandaentul.

Cer comandancilor de toate treptele sii desfapare
o fi mai mare energie i sii insufle trupelor, prin 0
atitudine fermi, credinfa fi izbiinda.
Daca voinfa comandamilor Armatei vralinap se
va izbi de o voinfii fi mai nestranuttata dealt a lor,
on ce progres din izartea lor este exclus, ciici trupele lor
,nu intrec fie ale noastre nici ca numar, nici ca robeshine, nici ca vigoare fizicii.
Cred cii, comandan(ii de toate treptele 4i vor da

seama de nenziisurata rlispundere ce he revine, ciici fo-
zitiv este ca total depinde numai de acciunea lor.

Comandaniul Grupului irmatelor de Nord
NOTITE ZILNICE DIN RUBOIU
70
Dupa amiaza a veldt generalul Berthelot, de sigur trimis

de Mare le Carder General in urma telegramei Regelui.
M'a intrebat asupra situadunei i i-a tot dat inainte, cu
creare de rezerve. I-am spus di rezerve se pot creea, dar mai
inttdu trebue sa complectam golurile, care stmt de a'a fel ca
uncle Divizii sunt schelete.
Mi-a raspuns ea: da, intelege si ca de aceea are sa-mi dea
un ofiter care se pricepe in organizarea serviciului de complectarea golurilor. I-am spus ca desigur un asemenea concurs va
fi pretios, dar pentru moment importantul este a se face sa

functioneze canalele pe care trebue sa Nie la arnutta: oamenil
echipamentul i armamentul.
Cand ai Divizii care nu ruuncira dupa o serie de lupte in
netragere, dectit vre-o dozza mii de luptatori, cred ca ai nevoe
de ceva Huai tangibil dealt de vorbe fi de liers/iectiva de a

primi un ofiter, on cat de priceput ar fi el.
Mi-a promis apoi ca va face sa se dea comandantilor de
Armata plina putere i mi-a mai promis ca peste patru zile
vom avea la Piteti o Divizie din Armata I-a.
Ce situatiune are el in Armata?
S'a incheiat convorbirea noastra prin nite ordine semnate de Rege pentru ofiterii misiunei franceze, pe baza caror
ace.tia au dreptul sa mearga la Divizii, sa indemne la rezistenta
pe cornandantii de Divizii fi sa se asigure de executarea reconzandatiunilor ce vor face. Maiori sari au dreptul sa indemne i
sii controleze pe Genera lii notri.
Un alt document pretios 1
P. S.
A se vedea anexa A. (misiunea militarA franceza).
12. X.
Dimineata, Generalul Vaitoianu Comandantul Corpului II ma
intiinteaza ca situatia nu este a.;ai de rea meat sa fie nevoe

de a se incepe retragerea la Predeal. I-am dat -de aceea ordin
1916
71
ca miscarea sa inceapa, numai atunci and comandantii la fats

locului ar crede-o imperios necesara.
Dupes amiaza, retragerea a inceput.
Aparentele favorabile semnalate de Comandantul Corpului
II erau datorite unei miscari ofensive din ajun. a Diviziei a 10-a,
care a facut pe inimic sa fie mai pun activ pe frontul Diviziei 21.
Cand
dat seama visa ca era numai o miscare ofensiva

pe razes mica si fara impingere din urma, gi-a reluat presiunea
in contra Diviziei 21-a si de aceea retragerea a des enit o necesitate vaditii.
Am avut vizita D-lui Washburn (corespondentul ziarului
Times), bun prieten al generalului Alexeef.
Al'a tinut 2 ore. Persoana interesanta. Pricepe situatiunile militare si mecanismul comandamentului.
13. X.
Vestile dela Namaesti, foarte rele.

La aripa noastra stanga inimicul pare ca a strapuns frontul.
Marele Cartier General este alarmat din cauza unei telegrame
a Alaiorului de jandarmi din Campulung, prin care anunta

cii inimicul inainteaza spre oral. Prefectul din partea sa a telegrafiat Ca Regimentele 10 si 50 sunt lase. Voiu vedea cum sunt
regiznentele, desigur inset ca Domnii cari au telegrafiat astfel
de lzzcruri, trebue sil fie in prada groazei.
Nu ftizz daces reginzentele erau lrz,se, sau cel care a telegrafiat... Cum se puteau Termite la Al. C. G. astfel de necztviinfe?
Colonelul Dabija mi-a raportat situatia dela Campulung.

Am plecat acolo. Trecand pri nTargoNiste, am vazut pe Ge-
neralul Cotescu, Comandantul Corpului II Armata. Era deja

fixat: considera partida pierduta la Campulung, dar cand a
auzit ca ma duc acolo, nu a crezut ca este cu tale sa mearga
gi el. Singur sr' se duca, de sigur ca nu a intrat de loc in

proectele sale.
Am glisit pe cei doi Generali, Gaiseanu si Razu. Cel dintai
mi-a facut impresia a fi foarte ingrijorat.
NOTITE ZILNICE DIN RIZBOIU
72
Nu am fost multurnit nici de expunerea facutrt, nici de

dispozitiunile luate.
Le-am cerut sa combine o actiune ofensiva la spartura

facuta. Mi-au spus ca aveau intent:junco s'o faca, ba char dridusera i ordine, dar totul mi s'a parut foarte nebulos. A fost
nevoe sa intru in detail gi sa fac sa se pima punctele pe i.
Prin dispozitiunile ce am luat personal, situatiunea s'a irnbunatatit.
Primejdia definitiv inlaturata. Parte din teren recastigat.

Numerosi prizonieri.
Am plecat pe la 101/2 seara gi chiar in marsinea orasului

un autornobil a dat in sant. Pe cand se lucra la scoaterea lui,
m'arn apropiat de casa vecina de unde iesise o femeie ca sa
ne dea o cazma. A ineeput sa se vaete de razboiu si ma intreba
data nu putem sa-i impingem incolo pe hotii acestia. Apoi de
data imi spune: am auzit ca avem un General mare, ,grozav de
tot, dune siiracul i5ieptul in toate parrile pentru noi, ii nice Generalul Averescu". Generalul Mardarescu, care era cu mine, a
intrebat-o dada n'ar urea sag vada pe acel General; i-am soptit
insii ca nu este nevoe a-i spune ea sunt eu obiectul admiratiei
si al legendei...*).
am ajuns
Am avut atatea accidente in noaptea ace,asta
la 51/2 dimineata acasa, unde am gasit vagonul inchis i cand
in fine 1-am putut deschide, era ata't de rece, ca mi-a trecut

somnul.
14. X.
Am avut o intretinere cu ofiterii francezi. Nu stiu data nu

vor ineurea treaba.
Sunt foarte inteligenti ysi bogati in cunostinte. Dar inteligenta avem i noi, prea multi chiar si tot astfel gi cunotinte.
*) Cine ar fi putut sa -5i inchipuie oa acesti primi samburi ai popularitAtei mele vor da roade atAt de uriase, !twat sa fiu banuit ca as putea
sa profit de ele In interes personal.
1916
73
Ceea ce ne lipsqte noun, este metoda i simtul practic .;;i sub

raportul acesta nu cred ca stau tocmai bine nici dAnii.
De sigur au experienta a doi ani de razboiu, dar am impresiunea ca le lipsete simtul practic, pentru a vedea, ca ceea
ce se apnea in Franta, nu se poate aplica fara modificari

la noi.
Astfel, ei cred ca este necesar sa avem trupele dispuse in
adancime i sa facem o rotatiune intre ele, pentru a se odihni.
Aceasta este ca sa zic aa: a. b. c.-ul profesiunei noastre. Ches-
tiunea nu sta in a ti, ci in a hotari cum se poate aplica ceea

cc tiil
Francezii au pentru un front de circa 500 km. 80 de Divizii, iar eu pentru un front de vreo 140 km. am numai 8 Divizii, din care una numai Divizie nu este. Aa dar, francezii au
6 km. de Divizie ca front de aparat i eu am pentru nite Divizii schelet, eke 18 km. de fiecare, adica intreit! Apoi, cu sigurantii germanii sunt inferiori in numar in fata francezilor,
ceea ce nu este cazul la mine.
Cu ceva mai mult simt practic. de sigur ca ar porni dela
situatiunea de fapt i s'ar cauta a se adapta principiile la acea
situatiune, adica tocmai ceea ce ne framantam si noi sa facem.
15. X.
Dona luni de razboiu. Numeroase infrangeri. Aproape 250/0

din combatantii propriu zii, afara din lupta. Razboiul adus in
Sara. 0 parte din teritoriu pierdut i absolut nici o victorie.

Iata bilantul!
In Dobrogea s'a pierdut i linia Cernavoda Constan %a. Din
ce in ce mai bine!
S'a crezut ca Generalul Zaiontschikowsky putea sa tie situatiunea ce i-am creat eu.
and este apa la gat, un rationament; de indata ce situatia

se amelioreaztt i pot sa respire in voe, altul.
Faptele vin insa indata i se Vazbuna in mod crud i

brutal. Nenorocire numai, ca fazbunarea este mai mult pe
spinarea tarei deck pe a vinovatilor!...
74
Am avut o lung' convorbire cu capitanul Cezarescu, care

a venit cu ordinul de operatiuni dela M. C. G.
Mi-a spus intre altele, ca acum cateva zile se dispusese
chiar a se face ordinul pentru numirea mea la Statul Major

al Marelui Cartier i s'a revocat aceasta, multtunita influentei
Maiorului Rosetti. Sri speriim ca nu este adevdrat, dar destul cd
s'a fiutut vorbi twz ceva.
Eu nu pot fi decat multumit ca am scapat de o adeNarata
napasta, dar nu mai putin interesant este a se ,ti, ce rol important are sau se atribue unui Maior, in tragedia care se desf4oara in Ora.
16. X.
Nimic demn de notat ca eN enimente de razboiu.
Merit's*
totui sa." ma opresc ceN a mai indelung asupra unei noui decepliuni.
In dorinta de a suprima cat mai repede starea de nesiguranta dela Campulung, m'am gandit sa adun de uncle se va
putea putine trupe Ca, cu ele sa opresc fortele dela Namae,ti
i sa incep o ofensiva hothrita. Acum catva timp am trimis la
Armata de Nord un regiment din Brigada Colonelului Sturdza,
fiindca se simtea atunci nevoe acolo de un mic sprijin.
Am intrebat mai alaltaeri telefonic pe Generalul Prezan,
pe de o parte data -i mai trebue acel regiment, iar pe de alta,
data nu ar putea sa-i intinda stanga ceva mai mult ca sit

pot face libera brigada Sturdza.
Mi-a raspuns, tot telefonic, ea regimentul ce i-am dat este
singura lui rezervii, iar pe de alai parte spune, ca regimentul
nefiind instruit inca, nici nu este de intrebuintat i ca dansul
it tine Inapoi pentru a face instructie!!...
Privitor la intinderea frontului, imi spune llotarit, ca-i este
imposibil pentru nenumarate motive!....
In aceeaki zi Insa, cater a ore mai tarziu, mi se aduce un
ordin dela Marcie Cartier General, prin care mi se arata ca
1916
75
situatia pe frontul Armatei de Nord nefiind ingrijitoare, s'a

dispus luarea de acolo a doua Divizii! I!
A.a dar, pe cand Generalul Prezan, judeca peste putinta

sa-mi restitue regimentul imprumutat i sa intinda putin stttnga
lui, intr'o regiune de altfel usor de supravegheat, Mamie Cartier
General crede ca este posibil a se lua dela el doua Divizii intregi
hotariiste luarea lor!
18. X.
Astazi atac serios la grupul Predeal, mai ales contra Diviziei a 10-a, care este in pozitie pe Clabucetul Baiului, la Vest
de Azuga. Inimicul a reusit a pune picior, in central Diviziei,
pe punctul de ramificare a celor doua coame ale Clabucetului.
A venit la mine Generalul Vaitoianu. Este starsit de oboseala. Am cautat sit-i ridic moralul care de altfel nu este scazut,
dar se resimte de oboseala fizica.
Parerea lui este ca dupes restabilirea situatiei la Divizia

10-a, sa contra-atace cu intregul Grup Intre Muntele Clestele
i Clabucetul Taurului inclusiv, deci calare pe Valea Prahovei,
cu actiuni secundare spre Unghia Mare i spre Predelus. Nu
numai atat, dar ideia lui este chiar, ca trupele noastre sunt mai
de nadejde in atac decat in aparare. Nu impartasesc aceasta
parere, dar am admis atacul, dispunand sa participe la el si
detamentul din Valea Doftanei (de la Predelus).
19. X.
Am. fost la Nehoiasi, in valea Buzaului, pentru ca sa vad

Divizia 6-a (General Arghirescu), la care nu m'am putut duce
Inca.
Drumul foarte rau si in urma ploii din ziva precedenta, s'a

facut noroi i a trebuit sa merg foarte incet. Am ajuns tarziu,
va trebui sit ma duc acolo alts data.

km vazut, in orice caz, spatele Diviziei care era in per-
NOTITE ZILNICE DIN RkZBOIU
76
fecta regula. Spiritul in Statul Major, bun, increzator in situa tiunea momentului i chiar inelinat spre ofensh a.
M'a bucurat foarte mult starea morals a Generalului Arghirescu.
Am cerut noutati prin telefon dela grupul Predeal. Ali s'a

riispuns: merge bine.
M'am intors impreuna cu Generalul Tanasescu, Coniandantul
Corpului III si Colonelul Margineanu, eful lui de Stat Major,
la Valeni; am ajuns la 9 seara. Am cerut noutati dela Predeal

si mi s'a raspuns ca atacul care mersese paint catre seara foarte
bine, a fost respins, fie din cauza ca inimicul a prirnit ajutoare, Divizia 187 dela Bratocea-Predelu, fie din cauza ca
uncle trupe ale noastre s'au purtat riiu. Cred ca s'a convins i
Generalul Vaitoianu de aloarea ofensiva a unor trupe lipsite
de cadre i diluate peste marginile admisibile.
Am dat ordin pe de o parte grupului sa-si pastreze atitudinea amenintatoare, iar pe de alta, Diviziei a 3-a, din fata
careia au plecat ajutoarele inimicului, duse in valea Prahovei,
sa atace.
Generalul Tanasescu mi se plange de comandantul Di. iciei
a 3-a. Generalul Niculescu, ca rmm se supune ordinelor ce primete
De sigur ca o asemenea atitudine este condamnabila si fara

indoiala nu voiu lasa lucrurile astfel.
Se adaoga insa ceva foarte gray in sarcina Diviziei a 3-a.
Cltimele zile mi-a cerut ajutor. apoi alaltaeri a cerut a se

schimba Divizia, zicand ca nu mai poate rezista unui inimic superior i tocmai atunci, Divizia ce aN, ea in fata, mascata de
slabc detaamente, a trecut, ca sa zic asa, sub ochii Diviziei
a 3-a in valea Prahovei.
20. X.
Faptul este ade%erit prin prizonieri. Divizia 187 se gasqtt.: in valea Prahovei i Divizia 3-a raporteaza ca nu a putut
inainta mult in ofensiva, din cauza fortelor superioare ce are
in fata.
1916
77
in aNut vizita Generalului Berthelot, care a vent la mine,

dupes ce s'a dos la grupul Predeal.
Care este rostul acestei vizite, nu pot sa inteleg.
Mi-a expus situatia generals i mi-a spus ca in curand
va incepe ofensiva stangei ruse prin Moldova i ca atunci se
N a t.ittra situatia in fata mea.
I-am raspuns ca chiar daca ofensiva ruses ar incepe atunci
cand se spune, adica in vreo zece zile si chiar data ar izbuti,

tettrid ma indoesc, atat cat cunosc eu pe germani, ca se vor
impresiona a;a de mult, in cat sa se grabeasca a pitrasi si a
nu exploata mai departe avantajele obtinute aici. Ma tern chiar
de contrariu, adica sa nu bruscheze actiunea.
In mice caz, i-am spus lamurit ca prefer un ajutor direct.
kin \ orbit apoi de situatia Armatei noastre i marturisesc
ca sufocam and auziam consilii zise practice, dar absolut teoretice in perfecta i absolutes necunotinta de cauza locals.
De teorii avem not nevoe, de care din nenorocire suntem
prea plini?
tstfel, mi-a spas ca munititmile stint in descretere foarte
repede. din cauza ca consumul este superior productiunei i ca
trebue iinuta disciplina focului de aproape.
I-am raspuns put- si simplu ca avec cette recommandation on enfonce des portes ouvertes".
Deja de mult am dat dela mine ordin a se evita luptele nefolositoare 0. a cruta munitiunile cu cea mai mare stricteta.
Dar efectul!
Cand un regiment nu mai are nici un ofiter superior i
cand trebue a se lua un maior dela tin alt regiment, pentru a-1
comanda, cand in caul unui batalion ai un locotenent de rezen a, singurul ofiter disponibil, iar cele patru companii sunt
comandate de plotonieri, la ce rezultat practic poti sa to atept,i?
Ne-ar trebui solutii pentru astfel de conditiuni, nu pentru

cele normale, cud pe acestea le cunoa,te foarte bine toata lumea I
Cine a avut ideia cu aducerea Francezilor nu cred ca a facut
ceN a bun.
Eu inteleg i umilinta, dar cu folos real. In cazul acesta

ne-am umilit i nici nu vad, nici nu prevad compensatiunea.
78
Se face mare caz de organizarea centrelor de complectare;
on exist& rapoarte primite dela Armata II-a 6i anterior dela

Armata III-a pentru organizarea unor asemenea centre, inainte
de a ne fi sosit dadacele.
Inainte de a pleca, mi-a spus c& in 4-5 zile se va incepe
constituirea unei rezerve la Pite6ti, lucru posibil, multumita
izbanzilor dela Jiu.
21. X.
Situatiunea la Predeal, foarte rea. Deja aseara, generalul

Mardarescu, care a fost acolo, mi-a adus vestea ca lucrurile
nu merg bine. Regimental 33 a names numai cu vreo 130 oameni; toti Nemtii, Bulgarii i Tamil s'au predat. Regimental al
6-lea de Vanlitori, atat de vrednic 'Ana' acum, s'a imprit6tiat,
iar colonelul s'a imbolnitvit.
Am chemat imediat la telefon pe generalul Vaitoianu gi

i-am spus cuvinte de imbarbraare, frtgaiduindu-i ajutoare.
Am dispus a i se trimite trupe de unde am putut: un Regiment din Divizia 21-a (Reg. 61), unul din Divizia 3-a (Reg.
2 Vanatori) i un Regiment din Divizia 16, care se iise6te acum
la Divizia 6-a. Dar toate aceste trupe sunt obosite 6i desorganizate. Am cerut la telefon. Marele Cartier General. Nu era acolo
decat maiorul Rosetti. I-am spus ca este nevoe a se intari

grupul, dap& cum a promis generalul Berthelot, generalului
Vaitoianu. A6a mi-a raportat acesta.
In cursul noptii, catre dimineatii, sose6te un raport detailat
dela generalul Vaitoianu, prin care arata situatiunea astfel cum
este, adicii foarte criticii. Am trimis pe generalul Miirdarescu
cu raportul generalului Vaitoianu la Mare le Cartier General.
Rezultatul?
Debi s'a dispus trimiterea unui Regiment, in urma convorbirei mete cu maiorul Rosetti, se recomanda a nu se intrebuinta
acel Regiment pentructt situatiunea nu este a6a de criticii. Generalul Berthelot a fost pe frontal grupului, a vorbit cu Coman-
dantul 6i a adus cu sine impresia eh nu sunt necesare ajutoare!
1916
79
Himmel bast Du Keine Flinte!

Am trimis imediat pe generalul Mardarescu la Sinaia, pentru
a intreba pe generalul Vaitoianu ce a spus generalul Berthelot.
Mi-a adus rezultatul ca generalul Vaitoianu a aratat ca si-
tuatiunea era critics, foarte greu de tinut mai departe, lucru

la care a convenit generalul francez, punand pe adjutant a lua
notes sa se trimita acolo un regiment i o baterie de 1501....
Se poate, din partea generalului Berthelot atata uurinta?

Am spus generalului Mardarescu sa-mi faces rapoarte in
scris asupra ambelor sale insiircinitri.
22. X.
Lucrurile se complica din ce in ce mai fan cu dadacele

noastre.
Uncle vom ajunge?
Lucram cu generalul Mardarescu la mine in agon, pe la

10 a. m. cand este chemat la telefon de Seful de Stat Major al
generalului Berthelot, colonelul Petin, pentru a-i recomanda
sa nu se intrebuinteze rezerN a detest in caz de absoluta nevoie si la 25 sit o triunity negresit Inapoi.
CeNa mai tarziu a venit la mine colonelul de Roince, cu
insarcinarea din partea generalului Berthelot, de a-mi spune
ca sa trimit inapoi trupele ce mi s'au dat ca ajutor, data nu

am absolutes nevoie.
I-am raspuns ca data cei in drept socot ca nu am nevoe

de ajutor, sa-mi dea ordin a retrimite trupele i voiu executa,
din pane -mi pot numai spune ca dace le-am cerut, inseamnd
ca am nevoe ti asupra afirmatimillor mele nu primesc nici o
discutiune.
Mi-a spus apoi ca are ordin BA se ducii pe front. I-am

raspuns ca poate sit se duce.
Lucrurile merg pin urmare, din ce in ce mai bine!

Am chemat Marele Cartier General. Nu era acolo deck
maiorul Rosetti. Am Post nevoit sa vorbesc cu el. I-am povestit
80
nepotrivirea intre cele vorbite de generalul Berthelot cu generalul Vaitoianu i cele spuse de acelai general la NIarele Car-
tier General dupa aratarile generalului Iliescu, cel putin. I-am

povestit povetele date de colonelul Petin i in fine insarcinarea colonelului de Roince. Dupa aoeea i-am spus cil ridic
doua chestiuni: una de fond i una de forma.
NL admit sa se discute i sa se puie la indoialii aratarile
mele. Daca am spus ca este nevoe de ajutor, inseamna ca este
in adevar nevoe.
Aceasta este chestiunea de fond; in ceea ce privete cea
de forma, as dori sa mi se spue oficial, in ce calitate se amesteca ofiterii francezi in chestiunile de comandament. Ayearn numai cunotinta ca sunt admii a ne ajuta cu experienta
for de razboiu, dar nu mi s'a spus ca pot sa se amestece in

comandament.
Voiu edea rezultatul, caci maiorul Rosetti mi-a raspuns ca
a reproduce intocmai ceea ce i-am spus.

Main dus la Sinaia. 1m gasit situatitmca mai rea deck
credeam.
Aripa noastra stanga, copleita i svarlita inapoi. Regimentul
33 desfiintat, Regimentul 73 redus la nimic aproape.

Au inceput sa soseasca ajutoarik Si seer sit se restabileasca
pentru maine linia de lupta ceva mai inapoi. Dupa ce vor sosi
toate ajutoarele, se va cerca o reluare a vechei linii de lupta.
Ofiterii francezi de Roince i Marie erau foarte plouati,
i-au dat seama ca eful for e lipsit complect i de tact i de
simt tactic, deoarece acolo unde el spunea ca situatiunea nu
era ingrijitoare, ei au gasit inceputul unei infrAngeri, care s'ar
fi putut transforma in dezastru, data nu ar fi sosit ajutoarele
trimise de mine, de indata ce am primit raportul generalului
Vaitoianu, din noaptea de 20 la 21.
23. X.
Inca o dovada de favoarea deosebita de care ma bucur in

cercurile inalte.
Primesc un ordin prin care mi se imputa ca nu am constituit
1916
81
o rezervrt a Armatei, aa cum s'a ordonat acum catva tintp.

Masura nu s'a observat i executat deck de Armata de Nord.
Iar se dal Armata de Nord ca model!...
Inteleg sa aibrt cineva simpatii i antipatii, nu inteleg insa
denaturarea faptelor, care, oricum le-ai intoarce, raman fapte.
Am fost adus la aceasta Armata cand era in cursul unei
retrageri, dupa ce a suferit infrangeri. Era un adevarat haos aici.
Una din Divizii, a 4-a, era literalmente desorganizata, pen-
tru care motiv am fost nevoit a o retrage din lupta i a o

trimite la Baicoi spre a se reorganiza. Aceasta la 26 Septembrie.
Daca se voete, in oarecare mod, ea constituia un fel de

rezen a.
Toate silintele au fost puse pentru a o complecta, astfel

ca sa o aduc in stare sa fie intrebuintabila, dar mi s'a dat necesarul cu atata incetineala 1
Nu a apucat insa sa fie inchegata bine i am Lost nevoit

la 12 Octombrie sa o due iarAi pe front. Am retras insa Diizia 21 pe care am reorgani/at-o i care constitue de fapt
abtazi rezerva Armatei.
Acum am retras si Brigada 20 din Divizia a 10-a, care

a intra in constituirea rezervei i ea.
lata deci, lamurit i pipait ca imputarea de a nu fi avut

rezene, este absolut gratuita; ca nevoile au fost mai marl de
cat rezervele, aceasta este o aka chestiune, despre care poate
fi facut raspunzator, numai inimicul.
Acum sa vedem cum stau lucrurile la Armata de Nord.
and am fost numit Comandant al Grupului de Nord, comandantul acelei Armate, era dupa sistemul austriac, in cursul
unei regrupari inapoi: cu doua Divizii in retragere in prima

linie (spre Mimic i o Divizie in linia doua, in rezerva (Diviza 8-a). Comandantul Armatei afirma ca se retrage de buns
ca poate recuceri terenul pierdut, in 2 zile.
M'am mirat foarte mult de aceasta eonceptiune i am dat
ordin a intrerupe acea retragere voila" i a tine in stapanire
voc
qi
trecatorile in munti, cari dupa cum se tie sunt dincolo de

frontiers, in acea parte a Carpatilor.
82
Retragerea a continuat insa i de abia la frontiers, sau in

vecinatatea ei, s'a inceput o rezistenta mai serioasa.
La 6 Octombrie, ma pomenesc cu un ordin. dela Marele
Cartier General, prin care imi transmite o telegramd a Armatei
de Nord. Aceasta Armata cerea ajutor Ended se gasea intT'o
situatiune alarmanta.
Acesta cred ca a fost cuvantul intrebuintat.
AI'am mirat foarte mult, caci din comunicatele Armatei,
rezulta ca Divizia 8-a era constant in situatia neschimbata, adica
in rezerva. Iu once caz i-am trimis regimente.
La 10 crt. am vazut pe Generalul Prezan la Marele Cartier
General i 1 -am intrebat de ce a cerut ajutoare, cand mai avea
o intreaga Divizie in rezerva.
Mi-a raspuns: nu mai am nici un batalion din Divizia 8-a1"
Acum cares a zile, am intrebat Armata de Nord data poate
sa-mi restitue regimentul Cloca" pe care it avea dela mine

(un al regiment era deja retras de mai inainte). Mi-a raspuns
ca este singura rezerva de care dispune.
Va sa zica, Armata II-a care avea o Divizie in linia cloua,
nu a observat recomandatiunile Marelui Cartier General, iar
Armata de Nord, a carei intreaga rezerva consista dintr'un regiment imprumutat dela mine, obsen ase aceste recomandatiuni.
Cred ca orice reflexiune este de prisos.
Mi s'a promis o Brigada pe valea Prahovei. Ar fi de ajuns,
depindc insa de calitatea ei.
24. X.
Brigada promisa consta din un Regiment de 4 batalioane

(Reg. 55) i un batalion din Reg. 86. Cu alte cuvinte, mi s'au.
dat 3 batalioane bune i 2 foarte slabe. Mi s'a pus i conditiunea de a nu le tine decat pana la 25 vi a nu le intrebuinta,
deck in caz de extrema nevoe.
Am fost intiintat insa in cursul zilei sa trimit ajutorul

inapoi, dad'. nu mai am nevoe de el.
Pentru ca sa trag un oarecare profit, vom incerca o ofensiva, cerand sa mi se lase aceste trupe 2-3 zile.
1916
83
25. X
Ali s'a aprobat su tin ajutorul dat, ['Ana voiu termina contraofensiva.
Am plecat imediat la Sinaia, spre a da instructiunile

necesare pentru atacul de maine.
Mi-am terminat ziva la ora 3 din noapte
26. X.
Contra-ofensh a nu a izbutit, pentru motivul CA, coloanele
nu au mers a.,a cum s'a ordonat si au intarziat, astfel ea de

aceea atacul s'a produs pe intuneric.
Am asistat la duelul de artilerie dela Piatra Arsa. Priveveli,te impunatoare. Seara am fost din nou la Poiana Tapului,
unde este postul de comanda, sub traectoria tunurilor noastrei
desigur ti sub a inimicului.
Am vorbit cu Colonelul Popovat i Generalul Boureanu,

comandaniii celor doua atacuri. Mi-au promis ca vor ataca. in
cursul noptii si vor izgoni pe mimic.
27. X.
La Predeal situatiunea in loc sa se imbunamteasca, s'a

inrauta(it. Atacul proectat de not a fost intampinat, ba chiar
preNenit la time de ml contra-atac al dumanului, care a fost
incordnat de succes. Aripa noasti a stangii a fost dislocate.
Colonelul Popo\ at care comanda in aceasta parte, a murit
ca un bray in mijlocul trupelor sale.
Trupele \ en it e din MoldoN a, deprinse cu ictoriile upare,
de indata ce s'au gasit intr'o luptil serioasii s'au debandat!...
Am dispus darea in judecata a celor \inova(i.
NOTITE ZILNICE DIN III.ZBOIU
84
28. X.
Sfortarile de a mai catiga din terenul pierdut, au ramas

fru-a foks.
Ma N o iu niuhtuni, pentru moment, sa pastram ceea ce avem.
Sper sa izbutim.
Am vazut azi dimineata, pe comandantii sectoarelor regimentelor 33 i 73. Ambele aceste regimente s'au intors cu cite
circa 250 combatanti, socotind i pe cei adunati in drum. Po-
zitia a fost parasite child nu mai aveau in lupta nici 200 de

oameni!
La Regimentul 33, comandant este un locotenent (locot.

Mihail). Colonelul a fost ucis (sau facut prizonier: nu se ,tie
exact).
29. X.
Am proectat sa merg in valea Doftanei pentru a face o

recunoatere in vederea unei ofensive pe acolo, cu Di. izia 21,
in contra stangei trupelor inimice, din valea Prahovei.
Am chemat la Doftana i pe Comandantul Corpului III Ar-
mata cu *eful de Stat Major. Credeam sa mergem cu totii a

face recunowerea; ceata ne-a impiedecat. Am discutat chestiunea pe harta, am stabilit puncteb esentiale, toti sunt de
acord i increzatori in reuita manevrei.
and m'am intors In Cartierul meu, mi s'a anuntat vizita

i acolo a
trebuit sa raspund la o suma de chestiuni puse din partea
Marelui Cartier General, prin care mi se controla intreaga acPune, pana i modul cum functiona serviciul in biurouri.
M'am facut ca nu inteleg sensul acestei vizite gi am raspuns la toate chestiunile puse, ca i cand a, fi avut in fata
Printultii Carol. M'am dus la biroul operatiilor
mea un adevarat inspector.
Sunt convins ca raspunsurile ce am dat i in cari se

oglindea realitatea, nu au fost ceea ce s'ar fi dorit sa fie la
1916
85
Mamie Cartier General. Poate ca ma inel, dar aceasta mi-a fost

impresia.
Ma gaseam, cu tot personalul meu, _pe un teren prea solid..
Printul i-a exprimat intentiunea de a merge pe front la

Sinaia. L-am intrebat dacti trebue sa -1 insotesc; mi-a raspuns
ca da; dar nu ar dori sa ma deranjeze.
30. X.
Printul Carol a vizitat Divizia 21, trecand in revista un

regiment de infanterie.
La Sinaia s'a luat dejunul la restaurantul Ungarth; apoi

ne-am suit la stanca lui Franz Iosef i de acolo am privit
pane la ora 6 duelul de artilerie, care nu a fost atat de viu
ca in alte dati. Era totui interesant.
Ne-am intors la Baicoi i aici, Printul Carol, venind in tren
la mine, a voit sa-mi vorbeasca intre patru oclii. Am inteles

atunci ca scopul vizitei sale era mai cu seams aceasta convorbire.
Iata de ce era vorba:

Acum cateva zile, cand m'am pomenit ca din senin, cu ordinul observator, privitor la rezerve, dandu-mi-se drept pilda
Armata de Nord, in primul moment am voit sa raspund oficial. M'am gandit Ca nu xoiu obtine alt rezultat, decat sa
intispresc vi mai mult lucrurile; cad dovedind in ce mod erau
denaturate lucrurile, de sigur ca nu era sa dispun favorabil
mic pc cei cari le-au denaturat.
Am renuntat de aceea. Ideia insa nu m'a partisit de a reaction contra unei nedreptati ce mi se facea aa din senin.
Scrisesem cu o zi inainte o scrisoare generalului Iliescu,
aratandu-i cum stau lucrurile, atat la mine, cat i la Armata ce
mi se da ca model i-i ceream, ca omagiu adevarului, sa aduca
la cut ostinta Regelui nedreptatea care mi se facea.
Scrisoarea a fost aratata Regelui, cad Printul mi-a spus:
ea nu trebue s'a" exagerez, ca nu a fost inteles lucrul tocmai aa,
ca Armata de Nord nu a cerut ajutor, ea a avut rezerve, etc....
86
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIII
etc... Ctmd i-am spas ca aduc dovezile dela dosar, a convenit ce

este posibil ca la Mare le Cartier General sii nu se interpreteze
tocmai exact rapoartele trimise dela Armata.

De aceasta sunt convins. Cuvintele Printului m'au satisfiieut
i de aceea mi-au fiicut pliicere.
Re produc scrisoarea trinzisii atunci Generalului Iliescu:
27. X. 1916.
GEA E R A LU LU I
I LIESCU
Ili iau cdteva monzente pentru a-ti scrie relativ

la Inaltul Ordin observator Nr. 265 din 23.X.
San la biraul operatiunilor dela M. C. G. nu se urnzarqte de aproape sittratiunea pe frontal Armatelor,
salt ea nu se prezinta conzplect Majestiitii Sale.
&ii inzprejztrarile fi starea in care se gasea aceasta
Arnzatii, cad am mat comanda ei, in ziva de 26 Septenzbrie.
In aceeafi zi am retras de pe front Divizia 4-a fi

ant trimis-o la Baicoi, pentru reorganizare si pentru
a-nzi servi de rezerva.
Cornplectarea a mers extrem de incet.
In orire caz, in momentul ctind situatizznea a devenit critics la Curtea de Arges, am trimis in ajzttor
Arrnatei I-a, trate din aceasta Divizie, iar mai tarziu,
la 12 Octombrie, am trimis-o intreaga, pentru a ocufia
noua pozitie la Azuga.
In aceiafi zi, am retras Divizia 21-a, in acelafi

scot, adieu a fi reorganizata fi a constitni rezerva Armatei.
Cateva zile mai tarzizz, am fost nevoit a retrage

i Brigades 20-a.
In concluzie: in totdeauna am avut in s/atele Armatei cel putino Divizie in rezerva. Dacd nu am tutut sii
am mai molt, aceasta se sdatorefte, lie de o 25arte stilrei
in care am gdsit Armata, stare ce nu ar trebui sd fie
1916
uitatd iar re de alta, enormei presiuni exercitata de

Mimic asupra frontului meu, lucru afirmat fi de Mahal
Ordin Nr. 14 din 14.X.916.
Dacti" re de alta parte, rezerva mea tut a fost in

tot momentul in condifiuni de a fi intrebuinfabilli, aceasta se datorefte modului cum a functionat aparatul
de complectare a lipsurilor, mai ales arme fi echipament.
Acum set vedem cum stau lucrurile la Armata de

Nord, care imi este data, pentru a doua oath, ca pada.
Cand am lost numit Comandant al Grztpului Armatelor de Nord, aceastii Armata se retragea in la(a
unor force inferioare ci in numar ci in calitate. Neinrelegtind aceasta retragere, am dat ordin a pastra czelmea
nzuntilor dincolo de frontiers, ceea ce rat s'a puha face.
Nu ctiu de ce.
Armata dispunea atunci de Divizia 8-a, ca rezerva
de Armata.
La 6 Octombrie, gii telegrama alarmazzta trimisa
de Arnzata de Nord, prin care a cerut ajutor? S'au Mat
dela mine doua regimente fi M. C. G., cred, ca a nzai
trimis ceva; nu ftil/ precis.
In ziva de 10, viizeind fie Conzandantul Armatei de
Nord la M. C. G., i-am arcitat mirarea mea ca a cerut
ajutoare, caci fawn ca avea o intreaga Divizie (a 8-a)
in rezerva de Annetta. Mi -a riispuns textual: nu mai anz
nici un batalion din ea; card am telegraliat, ajunsesem
la ultimul batalion.
Cateva zile nzai in urma, ciind cut inceput a se

arata simptomele crizei dela Predeal, am intrebat Armata de Nord, daca mai are nevoie de Reginzentul
Clofca, ce-i imprunuctasem. Mi-a riispuns of icial, in
villa de 15. X., ca acel Regiment constituia singura rezerva a Arnzatei. Eu aveam, la aceea# data, Divizia 4-a
M Biiicoi.
Aftz dar, atunci ctind eu dispuneam de o intreaga

Divizie ca rezerva, re care de fapt am fi ditS-0 fiesta
trei zile in MOW, Arnzata de Nord nu dispunea, dupii
87
88
NOTITE
ILNICE DIN RkZBOIU
areitarea of iciala a Comandantithei ei, deceit de un Regiment, unprumutat dela mine.

Acestea sunt faptele.
Te vei intreba acum, care este rostul acestei scrisori. latti-l:
Cred cii ar fi un omagiu drepteicei fi o probii de

camaraderie, din partea D-tale PO de mine, dacii vei
profita de primul prilej favorabil, de a aduce la cunoftinfa illajestiifei Sale prima parte a acestei scrisori.
pentru a fterge din spiritul Majestiirei Sale cea mai departatd idee, cii nu cif fi dat urmare directivelor Nr.
2169, atilt crit ornenefte a fovt posibil; defi m'am gasit
neintrerupt in condifiuni inconzparabil mai grele.
31. X.
Situa tia s'a inrautatit la Campulung ; eri frontul nostru
a fost impins inapoi in doua locuri. Aseara generalul Cotescu
a ccrut ajutor ; i-am spas ca nu este de uncle. Azi dimineatil
a enit colonelul Robescu, trimis de generalul Cotescu, pentru
a-mi exputte situatia. Nu am putut sa -i dau alt rasputts, deck : sa saute puterea de rezis tenth' in fortcle de care dispune i in ointa nestramutath de a rezista. Am trimis acolo
pe colonelul Dabija, pentru a convinge pe generalul Cotescu
despre aceasta.
Am fost din nou la Divizia 21-a (general Lambru . Am

azut iara0. doua regimente. Le-am trecut in revisal. i apoi
le-ant pus sa defileze. Tinuta foarte bunt.
Am tinut ofiterilor o cuvantare, pentru a explica rostul
ofensivei ce voiam sa intreprind cu acea Divizie. Mi s'au parut
cu moralul ridicat i chiar cu oarecare entuziasm.
1. XI. 1916.
Azi au venit mai multi ofiteri de artilerie rui, pentru a

fi repartizati pe la Comandamente in calitate de consilieri
technici.
I916
89
Foarte simpatici, atitudinea cat se poate de placuta, dar nu
inteleg ce rost au, precum nu am intele,s nici rostul francezilor. Bine ca au ofiteri pentru a-i trimite sa nu fats nimic!
Am avut o lungs convorbire cu George Diamandi, asupra
situatiei dela Campulung, care continua a fi rea. De reo
N
doua on mi-a dat a intelege ca trebue sal am incredere in el

i sa spun tot ce gandesc. *au ce incredere pot avea in asemenea personaje. Nu mai putin i-am spus fara nici o redcenta, cum judec eu situatiunea.
larai una dela Marele Cartier General.
Trebuia sa deslantui ofensiva cu Divizia 21-a azi. Planul

de actiune 1-am dat Printului Carol.
Nu am primit nici un raspuns, in schimb azi am primit

o tartina lungs, rezultat al conferintei pe care o Sine misittnea
franceza, Lunia; tartina, in care mi se spittle cal peste cateva
zile trebue sit avem o atitudine de rezistencii cu minimum de
forte Si sa-mi fac o rezerva de 2 Divizii pentru Armata, precum
i o rezerva de o alto Divizie cu doua Brigazi de ca.\ alerie. pe
care sa o pun la dispozitia Marelui Cartier General!
Frontul 'Artie in toate partile i se cer trei Divizii. Cat de
desvoltat este simtul rcalitatii in noii consilieri dela Marele
Cartier General?
Am raspuns aratand coin stau lucrurile, ce se poate face

i ce nu, si am cerut hotarirea in privinta ofensivei din valea
Prahovei.
Dupa un schimb de note telegrafice, am putut in fine sa

obtin deslegarea afirmativa.
Am dat ordinele necesare i in urma raportului facut de

colonelul Dabija, am hotarit sa inerg Maine dimineata la Campulung.
Am dat ordin de aseara a se retrage un regiment de pe

iziei a 3-a, pentru a fi trimis la Cimpulung. Am
dat i pentru Campulung ordin a lua doua batalioane dela
frontul
dreapta, spre a le impinge la stanga, unde situatiunea este inrautatita.
Norm
90
ZILNICE DIN R &ZBOIU
2. XI.
Am ajuns la Campulung la ora 3 p. m. Toti suet cu moralul abatut. De generalul Cotescu nu vorbesc, de oare ce era
absolut strain de cele ce se petreceau. Este destul sa spun ca
afirma ca muntele Cioara poate sa fie luat de doua companii
ale noastre ,i and am intrebat pe Seful de Stat Major al

Diviziei a 12-a, venit la Campulung, ce are inimicul pc muntele Cioara, mi-a raspuns: trei batalioane.
Aparatul In lemn stmuland sgomotul Inlet rnitraliere to
actions
Capul generalului Cotescu era adorabil de vazut, cand a

auzit acel raspuns.
Generalul Razu hi cunoaste treaba, dar este supraobosit

i ce-i mai gray, a luat frica inimicului, zice din cauza putinei
rezistente a trupelor.
Colonelul Robescu, comandantul sectorului atacat, iariii cu
moralul foarte sdruncinat.
Ce este insa de neinchipuit, nu-,i cunosc situatiunea.
1916
91
Am descurcat cat am putut lucrurile i am hotarit proectul

unei contra-ofensive la stanga noastra, cu regimentul adus dela
DiNizia 3-a i cu brigada 3-a cavalerie.
Am amanat-o pentru poimaine. Ziva de maine va fi pentru
preparative i angajamente preliminare. Pentru a se evita indiscretiunile, s'a dat un ordin prin care se hotarate o ofensiva
intre sectorul dintre Lereti i Arge,e1, adica la centru, pentru
ziva de poimaine.
Seara, am primit o telegrams de la Rege, prin care ma

intreba, data nu este mai bine, ca ofensiva cu Divizia 21 sa o
fac Ia Campulung.
Am raspuns ca urgenta la Campulung este in adevar
mai mare, dar ca nu pot risca sa iau Divizia 21-a din 'valea
Pralun ei, data nu mi se promite sa fin ajutat de Marcie Cartier General, in cazul cand grupul Predeal ar fi covarit de
fortele inimice din fata lui.
Mi s'a raspuns ca nu mi se pot da ajutoare, ca i and

a, fi cerut ceva!
3. Al.
1 enirea mea la Campulung a fost i de asta data cu noroc
aici. Inimicul a voit sa-i continue inaintarea. A fost oprit net
pe loc; in unele parti chiar a dat inapoi; i-am luat 300 prizonieri, un ofiter i 3 mitraliere.
Am voit sa merg pe front, am mers la unele posturi de

comanda i la o baterie grea. Ninge, drumurile au devenit aproape impracticabile pentru automobile, caci zapada se tope;te.
Moralul s'a mai ridicat, fie multumita dojanei jumatate

in gluma, facuta comandantilor, fie atitudinei mele foarte increzatoare in succes.
Generalul Cotescu a plecat insa dela dejun Ia cartierul sau...
92
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIti
4. XI.
0 zi buna. S'a executat ordinul dat, care avea drept scop

de a induce in eroare pe inimic. Schimbarea aceasta s'a datorit masurilor de eri i atitudinei adversarului.
Pana la ora 3 p. m. cand am plecat din Campulung,

frontul nostru s'a rectificat, inimicul a fost izgonit din satele
locupate de el acum trei zile i trupele noastre au reluat pozitiile pierdute.
Situatiunea s'a imbunatatit sub toate raporturile.

Pentru maine imi este anuntata din nou vizita Printului
Carol.
In Oltenia, lucrurile merg ran. Inimicul este la Sud de

Targul-Jiu, deja! Iar in valea Oltului, pe linia Calimanqti
Suici! Acum cateva zile, zeneralul Berthelot imi spunea ca
situatia este excelenta in Oltenia!
Pe de alta parte, pentru ofensiva rusa, este din nou anuntata o intarziere de 10 zile.
In toate partile, lucrurile merg de minune....
5. XI.
Lucruri extraordinare de inregistrat pe ziva de azi.

Dupa ora 9 dimineata a venit Printul Carol, insotit de Colonelul Petin.
I-am edit inainte. Mi-a spus ca vine sa-mi vorbeasca in

particular. L-am poftit in vagon la mine; a venit cu colonelul
Petin.
Printul a inceput prin a-mi descrie situatiunea nenorocita din Oltenia i a terminat prin a-mi spune ca Mare le
Cartier General imi cere doua Divizii pentru a le duce la
Armata I. A in\ itat pe Colonelul Petin a-mi da explicatiuni,
asupra acestei necesitati.
1916
93
Colonelul Petin spune mai intaiu ca dupa cele aratate de

A. S. R. nu mai are aproape nimic de adaosat, in schimb mi-a
servit o tartina lunga, cat toate zilele i a pus in ea un adevarat ghiveci. El a spus ca situatia din Oltenia e foarte trista,
situatia relativ attit de bunt'. la Armata II-a, se va amebora in curand cu efectele ofensivei ruseti, etc. etc. In fine,
dupa o peroratie lunga, a incheiat spunandu-mi: poi considertind situaciunea in general, am ajuns la concluziunea, cii Armata 11-a are disponibile cloud Divizii si Mare le Cartier General va roaga sa i le cedari".
Cuvantul noi" m'a scos din toate saritele. Cine este el?
Ce atributiuni are? Pe baza caror drepturi, vorbind de Comandamentul roman de capetenie zice noi". Voiam sa-i pun
aceste intrebari; prezenta Prin%ului m'a facut sa ma abtin.
Cand a terminat, am intrebat pe Print data trebue sa

Norbesc. Raspunzandu-mi ca ma roaga chiar sa vorbesc, am
spus urmatoarele:
Donuutle colonel, d-voastra grefici ctind spuneci cii am
Divizii la dispozifie. En nu am nimic. Toate Diviziile Armatei
ronziine aparcin Comandamentului de capetenie; en comand,

Erin delegafie dela illajestatea Sa Regele, numiirul de Divizii
ce mi se dd. Dacti Comandamentul de capetenie, care cunoafte
sit,uaria generalii, crede cii se pot lua dela mine 2 Divizii, sia
ordone si eu execut.
Ilaspunsul meu i-a lasat pe Print si pe colonel. perpleqi.
Pentru a risipi putin atmosfera apasatoare, creates prin
anintele mele, dupa o scurta tacere, am reluat a Tune, ca

raspunsul meu este acesta i chestiunea o cred rezolvata. Daces
mi se cere insa parerea, pot adaoga ca nu impartaesc de loc
vederile dommilui colonel.
Situatia In Oltenia este rea, dar aici ea este buna numai

in aparenta. Luarea Diviziei 21 descopera Bucttretii.
4ctun cdtva time, generalul Berthelot mi-a spus ca incrurile stateau adinirabil in Oltenia, in urma succeselor strainacum se constatil contrariul.
cite ce ant avut acolo
La aceasta colonelul mi-a raspuns ca situatia s'a schimbat.
am replicat eu,
de ce nu admiteci art situafia
Atunci
poate sii se schitnbe si aici?
94
Pentru cdtva limp ea va tine, prin energia conducerei

a
Dvs. si in curdnd se vor simti efectele ofensivei ruse"
raspuns colonelul.
Da se poate, dar Dvs. puneti prea mare temei pe factorii intangibili, in ceea ce privege of ensiva rush, care de atdta
titnp se tot anuntii ca va incepe du fig 10 zile si aceste 10 zile
nu se mai terming. In aceastii privinfei este necesar ca sti inceapii nzai intelizz of ensiva rusa. Duda ce va incepe, este de stint
(lath' va reusi, apoi dacd reuseste, este de viizut cu ce repezichine se va desfiisztra si numai dupa aceea se va putea vorbi de
efectele ei pe celelalte puncte ale frontillui.
Am adaogat, ca atilt cat cunosc eu pe Germani. atunci
cand tin pe cineva de par, nu sunt ei oameni a lasa din mina
ceea ce au, Iiindca-i mu.,,ca din alta parte de picior.
a exclamat
Dar nit ne-a slabit pe 720i la Verdun?'
francezul.
Da, v'a slabit, dar dupa doua Zuni si in doua Zuni Indent
sa avert atiitea sferturi de teas write. Pe de alta parte, tit ce

violenoi afi atacat Dvs. pe Somme. Vor ataca tot astfel si Basil?
Conversatia devenea din ce in ce mai penibila; pentru a

curma. am repetat ca .eu execut ordinul cu tot deN otamentul
cerut de gravitatea imprejurarilor i urez din suflet, ca rezultatul sa fie cel dorit, caci mai presus de toate sunt roman si
ca roman, am numai o dorinta: izbanda. Tot ca roman insa. ma
simt dator a-mi spune sinter 5i fara inconjur modal meu de
a vedea.
Ali-a raspuns ca i el este tot atilt de interesat in mersul

operatiunilor noastrei; i-am spus atturci ca nu ma indoesc. dar
proverbul nostru spune: camart este mai aproape de cat haina.
Am terminat. Am pus pe hartii raspunsul meu, prin care
aratam ca se pot lua Diviziile 10 i 21, aratand i urmarile ce
ar putea sa abb.* luarea acesteia din urma. data s'ar intampla
sa fie copleit Grupul Predeal.
De rapt, aseara cand eram la masa cu generalul Mardareseu i maiorul Ressel, spuneani cat de adanc sunt mahnit de
soarta Olteniei i regretam ca nu mi s'a spus mai din ' reme
sa dau Divizia 21-a.
1916
95
Cum, ati fi dat Divizia 21-a?

m'au intrebat plini de
mirare, ambii;
am spus: de sigur ca da, cdci pentru mine
situacia generals se ridicii deasufira situafiei locale.
Obiectiunile de azi le-am facut, mai intidu pentruca ma
revolta ca un strain sa vie sa judece i sa intervina cu pledoarii
in chestiunile noastre vitale, iar pe de alta, pentru ca ma tern
sa nu fie un sacrificiu inutil. Lasam din lama o situatie aproape sigura i creem o situatie foarte periculoasa, Para sa
avent certitudinea remediului.
Prezen %a Print-ului
alte consideratiuni, ma impiedecau
a-i spune ca o conducere luminata ar fi facut cel putin cu 10
zile inainte ceea ce s'a hotarit sa faca acum, cand cred ca

este prea tarziu.
Nu au simtul realitatii, iar calculul timpului si spatiului

este cu desaNarsire neglijat, sau facut cu nepricepere.
De altfel, data generalul Berthelot este atilt de luminat

atilt de influent, cum se crede de ai n.ostri a fi, nu ar fi lost
mai judicios a face sa vie un Corp de Armata rus la Curtea
de Arges, chiar cu riscul de a intarzia cu cateva zile faimoasa
ofensiva care tot se anunta si nu mai incepe?
Cand a Post aici coloneltd \\,ashburn i-am spus ea ar fi
de o extrema utilitate un Corp de Armata rus data uu chiar
doua, aici la Armata II-a sau la Armata I-a 1i aceasta numai
si
pentru cateva zile.
Prevedeam catastrofa deja de acum 10 zile; cei dela Marcie Cartier General se leganau in bratele xictoriilor din Oltenia!
Concluziunea zilei de azi este, Ca mi-am mai facut un amic:
simpaticul Petin.
6. X1
Evenirnentele din Oltenia iau din ce in ce mai mult caracterul catastrofei. Trupele noastre se retrag in desordine.,
inimicul inainteaza cu repeziciune. Pe and not facem razhoitil

cu totul desorientati, ei it fac in modul cel mai judicios posibil!
Vaztind situatia din Oltenia, at fi progresele realizate de
96
Gerniani ul valea Oltului, am dat Corpului II Armata ordin ca

sa pregateasca o linie de rocada intre Vai le Raul Targului i a
Damboyitei, care sa permita micari marl de trupe.
Imi sangereaza inima i durerea mea este cu atat mai

mare. cu cat stint convins, ca toate aceste nenorociri ar fi putut
fi evitate.
Fara sa fi facut un razboiu stralucit, din cauza nepregatirei
noastre, totui am fi putut face unul onorabil I...
Vor fi oare pedepsiti criminalii?...
Ali s'a pus intrebarea de oamenii notri politici din opozitic, daca as primi situatia in Oltenia; am raspuns ca. in Oltenia nu mai este o situatie, dar pentru a salva ce mai este de
salvat, as primi sa conduc operatiunile cu conditiunea categorica
de a nu fi pus sub nici un fel de tutela. Stint sigur ca nu se a
primi o asemenea conditiune.
7. XI.
se spune ca chestiunea a fost discutata cu Regele i

ca ar fi fost dificultati de a se gasi o solutie; s'a hotarit insa
11Ii
ca, pentru moment cel putin, sa fiu chemat a-n-ti da i eu parerea

asupra celor de facut.
Se intelege ca nu am fost chemat!...
Dar de altfel la ce bun? As fi ascultat? Nu mi-am dat

de atatea on parerea? Cine a fost ascultat?
8. XI
CraioN a a lost ocupata de Mimic i dupa comunicatul

primit, fortele principale se retrag impinse numai de patrulele
inimice. Aceasta da masura starei morale a trupelor, ceea ce
este cu atat mai important, cu cat speranta de a restabili lucrurile este push" intr'o braille ce so va da cu ajutoarele trirnisei
dar i cu trupele din Oltenia. Totul deci va depinde de capacitatea de lupta a trupelor. As fi facut poate o alta incercare.
1916
97
Cu o intarire de cloud singure Divizii peste cele ce aveam, s'ar

fi putut intreprinde o ofensiva brusca pe in Predeal i Namaeti.
spre Brasov. Reuita acestei ofensive ar fi schimbat imediat
fata lucrurilor in Oltenia, in orice caz mult mai sigur i mai

repede deck faimoasa ofensiva rush, care se tot anunta i nu
nuu incepe.
Oltenia este ca i pierduta.
Imi sangereaza inima de durere i revolts!

Ne gasim in fata unei fatalitati.
Greelile se platesc, cand faptul brutal are cuvantul i
abilitatile bizantine null mai pot avea curs. Nenorocirea mare
este ell platesc cei nevinovati. Adica am dreptate s'o spun,
nevinovati?
Sunt oare absolut nevinovati acei cari din indiferenta, din

laitate, sau din interes, ii lash de buns voe gatul in jugul
unor criminali pe atat de abuzivi pe cat de incontienti?
De doi ani ne pregatim de razboiul

Pc mainile cui a fost lasata aceasta pregatire?
Sunt numai ci vinovati? Dar acei cari au asistat la pregatirea
noastra fara sa reactioneze. nu sunt oare tot atab
de vinovati?
Suferim soarta pe care o meritarn I
Eu insumi sunt Ninovat. Am vorbit, este dreptul, dar nu

am vorbit destul! Am avut scrupule, cred insa ca in fata marilor evenimente ce natura iti inE-Adue sa le Intrevezi, scrupulile nu-si au locul.
Trebue sa recunosc fara inconjur, ca sunt i eu vinovat.
Mai putin ca alti multi, dar vinovat!
9. XI.
Comunicatul spune ca inimicul a ocupat Draganetii, cu

doua companii, on pare ca pe acolo se luase pozitie, aa in
cat este de dedus ca retragere.a continua, cad daca trupele
98
noastre ar fi solid Intarite, apoi numai cloud companii nu s'ar

fi putut aventura pAnd sub nasul pozitiei noastre.
Situatia trebue sa fie foarte rea si Berthelot vorbeste de
mase de manes ra!
Unii sunt atat de increzatori in proectele ce se au in vedere. in cat prezic, foarte con.vin;i, ca in curand se va reproduce
pc Arges batalia dela Marna in mic.
Numai de ar fi asa, iar nu cum se arata deja sirnptomele.
Din parte-mi, gasesc foarte prudent de a incepe sa-mi

fixez ideile asupra modalitatei retragerei, in care scop am intocmit un plan general de retragere pentru Armata II-a, depe
frontiera de Nord, pe linia Cricovului.
Mirarea trebuind sa se faca printr'o conversiune inapoi,
cu presiune pe front si amenintare in flanc, se prezinta ca una
din cele mai grele operatiuni strategice. Rezultatul in asemeni
conditiuni putea sa depinda in parte de puterea de rezistenta a
trupelor, dar mai cu seamy de perfectit1 acord in mirarile

partilor componente ale Armatei. Era neN oe deaceea ca totul
sa fie prevAzut si fiecare parte sa se pue in miscare exact la
timpul hotarit, nici mai devreme, nici mai tArziu.
Un punt esential era hotarirea Inceputului miscarei. Am
luat cunostinta de starea drumurilor ce aveau sa fie urmate de
Divizii si am ordonat lucrarile de imbunatatire.
P. S. A se vedea Aaexa B.
10. XI.
Am aNut la Ploesti, in casa D-nei Bolintineanu. fostul men

Cartier general, o corn orbire foarte curioasa cu M. Cantacuzinc. Voia cu orice pret s5. -capete dela mine un raspuns asigurator asupra situatiunei. I-am raspuns cum si este de fapt,
ca nu ma pot pronunta. Nu stiu macar eine sunt comandantii din
Oltenia! Simt insa ceva oprimator in mine, lucre ce nu am
simtit Inca, de si am trecut prin rnomente destul de grele, cum
a fost prima debandadri in Dobrogea, dupa Turtucaia si deban-
1916
99
dada Armatei a II-a, dupa Porumbacu. Eram foarte mahnit de

cele ce se intamplase, dar nu ma simteam deprimat ca acum.
A insistat mereu sa-i spun de ce nu cred ca se va obtine
un succes cu fortele ce concentreaza Berthelot? Ce puteam sa-i
raspund, cand nu cunosc nici macar ce forte se vor concentra
i care va fi conceptiunea actitutei?
I-am spus ca Berthelot, atat cat am putut sa-1 cunosc, nu-mi inspira mare incredere. Va fi fost un foarte bun
comandant de Corp de Armatii, ca executor in subordine.
Nu am pana acum impresiunea ca este dotat i cu darul de a
scruta viitorul strategic, pentru a se ridica la nivelul comandamentului de Armate.
S'au raspandit svonuri ca s'au executat de cavaleria noastrit un atac, ne mai pomenit Oita acum in istoria razboaielor I
Pe baza acestor svonuri se arAta i M. Cantacuzino foarte
increzator in ca. aleria noastra care dispunea de automobile
blindate, vreo 6 dupa el; eu tiam numai doua.
Credem upr pentru ca ne lipsete simtul realitatei, shut
cu atat mai necesar noua cu cat natura ne-a inzestrat cu ima ginatiune care nu ctutoate margini...
Nemultunzit de scepticismul meu, Cantacuzino, de altfel

totdcauna foarte stapiln fie sine, a exclamat: Dar bine DomnulP Ger:Oral, ce fel de patriot efti D-ta dacti nu vrei ca noi
sic invingem?"
Iubite Domnule Cantacuzino, dacii as fa ca victoria sau
infriingerea noastra poate sii depindif de cele vorbite de noi

aici, sunt gata sa repet faro cea mai mica alterare tot ce vei
voi D-ta sa auzi dela mine. Din nenorocire, rezultatul operatiunei asupra ciireia mi-ai cerut ptirerea psi ci-am expus-o, cu
addrica parere de riiu, astfel cum o deduc din elementele concrete de cari am cunoftinfd, trece peste influenta parerilor
noastre, fie ele optimiste, cum sunt ale Dumitale, fie ele pesimiste cum sunt ale mele.
Acest ras puns onest i urban, la o jurntitate de ofensti, nu
1-a nullcumit de loc i ne-am desptirrit nu ca doi buni prieteni
ce cram de fapt.
100
12. XI.
Vazand ca M. C. Gl. nu-mi da directive in vederea retragerei, am cerut cu raportul Nr. 1844, ca sa-mi precizeze anumite puncte indispensabile pentruca operatiunea retragerei sa
se poata face la timp, in bune conditiuni i cu bun rezultat.
Ceream sa mi se precizeze directia retragerei pe noul
front de ocupat, data se lass la initiativa mea, in care caz
ceream sa mi se arate: ,.la ce anume situatie a celorlalte
Armate ar dori Comandamentul de Cdpetenie ca sa inceapa
retragerea".
Aceasta din urma cerere era motivata din Ordinul Observator Nr. 2263 din 18. X. in care se spune explicit ca inimicul fiind obosit, data cauta sa intoarca vre-o pozitie a noastra,
poatc i el fi intors la randul lui"; deaceea ordinul nu admite
a se vorbi de retragere, i cram facut personal raspunzator

de neexecutarea pans la limitele putintei omeneti a ordinului". Cererea mea de mai sus era motivata i de ordinul de
operatic Nr. 2978 din 6. XI. prin care se anunta formarea
unei mase de manevre compusa din 4 Divizii, care se va concentra la Vest de Piteti in scopul unei batalii decisive pentru
a sdrobi pe inimicul care opereaza in Valle Oltului 9i Jiului,
se prescria Armatelor I i II-a ca sa procure printr'o rezistenta
indArjita timpul necesar gruparei fortelor destinate a forma
massa de maneyed.
Se mai adaoga in fine ca rezistenta Armatei a II-a va fi
uurata: prin ofensiva ce vor lua in curand Armata IX-a

rusa i Armata noastra de Nord".
Fats de asemeni ordine i proecte, imi era indispensabil
sa tiu ca alegerea momentului retragerei se lass la facultatea
mea, la ce anume situatiune generals inceperea retragerei nu
ar mai fi zadamicit proectele avute in vedere de M. C. Gl.,
dat fiind ca Armata II-a nu avea sa se retraga din cauza

presiunei directe impotriva ei, ci tocmai din cauza situatiei
generale.
La raportul meu atat de precis nu am primit nici un

rezultat.
1916
101
13. XI.
Primesc Ordinul Oper. Nr. 19, in care se arata ca situatia dev enind alta, s'a facut o nouii grupare a fortelor, creindu-se
un. Grup sub comanda G-lului Prezan, cu misiunea de a opri

inaintarea inimicului dela Vest i Sud Vest.
In acest stop
zice Ordinul
Arm. I-a va cliuta
pe de o parte sa - i retraga fortele, pivotand in jurul aripei
sale drepte, astfel ca alt nu descopere flancul stang al Armatei
etc."
In
operatiunile care vor urma din aceasta insarcinare,

Corpul I Arm. (Div. 14, 8 i 13) va servi de pivot, retriigandu-se pas cu pas in zona dintre Arge qi raul Bratia, pasfraud comunicatia Murteti-Domneti-Berevoeti-Campulung".
Armatei a II-a i se prescria a-i mentine frontul pe care-1

ocupa actualmente. Retragerea Grupului Namdeti, in cazul and
din micarile aripei drepte a Arm. I-a ar fi nevoit sa o face
se xa executa astfel incat sa acopere rezistenta de pe Valea.
Prahovei, care nu trebue plirasita decat prin Ordinul M. C. Gl."
Rezuld din acest ordin al M. C. Gl. ca retragerea grupului Namileti era subordonad. situatiunei Armatei I-a. Aceasta insa avea aa slujeasca de pivot intregei manevre a Grupului Prezan i avea sa piistreze comunicatia Mueteti-DomnetiBerevoeti-Campulung.
0 retragere intempestivii a Grupului ar fi putut compro-
mite intreaga manevra chiar data ea ar fi isbutit in modul

cel mai stralucit. Dar i o indrziere ar fi periclitat propria lui
siguranta. Pentru a nu grei nici intr'un sens, nici in cellilalt,
era necesar sa fiu tinut la curent nu numai cu mersul aparent
al operatiunilor, dar i cu intentiunile viitoare precum i cu
cauzele lor.
Mai mult deciit atat, caracterul insui al retragerei era

inclituat de vederile i intentiunile ce se aveau, in afad de
Armata mea.
In adeviir, prescriindu-se ca in nici un caz Grupul Predeal
sa nu-1 retrag decAt dupa ordinul M. C. Gl. era natural sa

presupun ca se spera o repede restabilire a intregei situatiuni.
102
NOT1TE ZILNICE DIN RAZBOIU
14. XI.
Ca simpla orientare asupra situatiei generale am avut comunicatul Grupului Gl. Prezan Nr. 1244 din 14. XI. in care
dup5 ce se arata situatiunea gi sunt aratate diferite operatiuni
din ajun se spune:
clupa ce concentrarea tuturor fortelor va fi terminate,
(cand .' era necesar sa mi se indice macar aproximativ) voiu
trecc la ofensiv5. Pentru realizarea acestei intentiuni doresc
sa constituesc o masa de maneNra, cu care sa pot ataca pe
inimic fie in directia Costegti, fie dare Alexandria".
Tot prin acel ordin se dispunea Armatei I-a, de a se

scobori cu flancul drept la Darmanegti in Valea Argegului.
Degi dispuneam de putine date, pentru a judeca situatia

generala in suficienta cunogtinta de cauza, totui numai din
elementele mentionate, am capatat convingerea ca operatiunile proectate nu aveau la baza realitatea starei de lucruri.
Ofensiva, fie spre Costegti, fie spre Alexandria, nu putea
avea nici o urmare serioasa chiar in cazul celui mai stralucit
succes local, dace nu se putea stavili fortele inimice care
strangeau de aproape Armata I-a, deja in retragere la ceit
mai mica presiune a inimicului. Deaceea in ziva de 14. XI.
am gi luat toate masurile pregatitoare in vederea retragerei;
nu ma simteam indreptatit de a ordona vre-o retragere, caci
parasirea pozitiei ce ocupam cu Grupul Namaegti ar fi descoperit dreapta Armatei I-a gi virtual gi spatele masei de
Manevra, cu care se spera a se restabili situatia generala.
Din aceste motive am cerut la 19,20 seara, cu telegrama
Nr. 1939 a mi se da rezultatul raportului meu Nr. 1844 din
12. XI. prin care ceream sa mi se indice, care anume situatie
generals ar indreptati inceperea migcarei mele inapoi.
Din nu mi s'a raspuns deck in noaptea de 15 spre 16. XI.
gi nici atunci in mod precis.
15. XI.
Evenimentele se destagoaril insa Cu o repeziciune care nu
este de loc surprinzatoare, dar iau din ce in ce un caracter
1916
103
de nemarginita gravitate, care depaseste Cu mult prevederile

mele, deja atat de pesimiste. Inconstienta celor cari conduc
operatiunile noastre usureaza." sarcina inimicului, caci acolo unde
ar fi putut fi rezistenta, nu este decat retragere, iar acolo
unde ar fi putut fi retragere, nu avem deck fuga 1
Erg seara la ora 5 am primit in copie ordinul dat de

g-lul Prezan, prin care prescrie: ea in seara de 14/XI frontul
Armatei I-a va fi pe linia Darmtinesti (VI. Doamnei)V1. lui
Neagu-Prislopul-Popesti-malul stang al Veditei".
La ora 181/2 primesc dela C. II Arm. stirea: eh' dreapta

Arm. I-a (Div. 14-a) s'a retras la Sud de Curtea de Arges,
iar detaamentul ei de legattuq cu Arm. II-a a pariisit Mu.sete,ti, trectmd la Balilesti in VI. Bratia. Doud batalioane inimice inainte,aza spre Domnesti".
Pentru mine era ceva cu totul de neinteles retragerea

atat de precipitata a Arm. I-a, care lass in aer stanga Grupului Namaesti (C. II Arm.). Darmanestii fiind la 35 km.
inapoia stAngei Arm. II-a, aflata la Nord de Candesti; iar
M. C. Gl. nu da nici un ordin cu toate ca am cerut un ordin
categoric. VilzAnd aceasta situatie nu am mai asteptat si am
luat dispozitiunile impuse de imprejurari si anume:
a) Grupul Namaesti sa scoala tunurile grele din pozitie
si sa indrumeze coloanele de trasuri a diferitelor servicii pe
directiile de retragere.
b) Am indicat comandamentelor eventualele directiuni de
retragere, (land si o tabela de miscare, cu o schita.
c) Am ordonat detailate mdsuri de ordine ce trebue luate
pe timpul marsului in retragere.
ENenimentele ulterioare
i-au luat
insiircinarea sa oblige pe Dl. C. a-si amenda parerile, dupa cum
se vede din prezenta scrisoare:
din, nenorocire
15 Februarie 1917
Prea stimote Do:Houle General,
Profit de trecerea lui Grigore Filipescu prin Iasi

pentru a vii tritnite aceste cateva reutduri. Regret ca
104
imprejurarile si distanta an intrerupt de atdtea luni

contactul intre noi, ciici as fi avut o vie dorintii de a
va cunoage piirerile asupra actualei situaciuni militare
pe diferitele fronturi fi asupra reorganizarei Armatei
noastre. Exactitatea prevederilor D-voastrii privitoare
la evenimentele militare din trecut explicit' in deajuns
aceasta afa de vie dorincli a mea. Nu cred ca comandamentul D-voastrii sa va dea ocazie apropiata de a
veni pe la Iasi, dar card se vor indrepta putin drumade imi voi face o deosebitii pliicere sa yin sa vii
viid la Bacilli, judef unde am fi o proprietate pe care
o voi vizita cu aceasta ocaziune.
Primici vii rag, firea stimate Donau. le General,
asigurarea deosebitei mele consicleratiuni.

M. G. CANTACUZINO
Situatiunea a devenit critica insa, cared noaptea la 22,30

am primit comunicarea Armatei I-a, ca in cursul zilei de 15
va fi nevoita a se retrage la Goleti!
Cu alte cuvinte, dreapta Armatei 1-a vine in spatele trupelor mele de la Campulung! Iata unde ne-au adus proectele cu mase de manevre, pentru a le asvarli asupra inimicului
cu scopul de a-I spulberal...
Starea Armatei I-a este deci de ,a.a natura, kick nu
mai este capabila de nici o rezistenta i aceasta nu-mi este
comunicat francamente de eel care o comanda, in loc de a
face proecte nerealizabile. Nu-mi este comunicata adevarata
stare de lucruri, nici de Mare le Cartier General.
Asupra acestui purict este nevoe, dupa intorsatura ce iau
lucrurile, sa notez aici uncle detalii operative, pe care voiam
sit nu le mai inregistrez.
Fiind convins dupa cum am aratat anterior ca primul obiectiv
strategic al Germani lor era Oltenia, am avut necontenit ideia

cal sfortarile for dela Campulung, nu puteau sa aiba alt
stop decat pe acela de a inlesni atingerea acestui obiectiv,
prin ocuparea Pitestiului, caci astfel se obtinea indoitul re-
19I6
105
zultat de a izola Oltenia i de a intoarce apararea noastra

din defileul Oltului.
Stapanit de aceasta idee, hotarisem ca in caz de sunt

dela Gampulung, sa retrag Divizia 22-a spre Piteti iar Divizia 12-a spre Targovite.
De indata ce am vazut insa intorsatura excesiv de defarespins
vorabiLl a lucrurilor in muntii. Olteniei pentru noi, i in special
in defileul Oltului, am inceput a ma gandi la o retragere

a tuturor fortelor in directia Targovilte. In acest stop am dat
ordin Generalului Cotescu Inca dela 6 Noembrie, a se ingriji
de o linie. de rezistenta intre vaile Raul Targului i Dambovita, pentru ca in caz de retragere, Divizia 22-a sa poata trece
din vales R. Targului in a Dambovitei, in afara de bataia

artileriei grele a inimicului.
Tot pe atunci am inceput a injgheba un plan de retragere
generals, determinand pentru fiecare coloana." directia de urmat
i etapele zilnice.
ReOta unei aa de complicate operatiuni, nu se putea

obtine decat prin o executiune cat se poate de precisa, din
partea tuturor elementelor care intrau in compunerea intregului sistem.
Aveam de executat o retragere cu inimicul in strans con-
tact i de schimbat frontul pe timpul retragerei, fara ea sa

am, pentru cazul unei complicatiuni, nici cea mai mica rezerva.
Era deci necesar a calcula cu preciziune totul i a eompta
pentru reu.*a numai pe acordul partilor.
In ziva de 11 Noembrie, Generalul Mardarescu a fost

chemat la Mamie Cartier General spre a i se spune: sa ne
gandim la o eventuala retragere. A raspinis ca ne-am gandit
deja i cal am i intocmit un proect in aceasta privinta.
In ziva de 12 am facut un raport prin care aratam ea

fiind anuntat de posibilitatea unei retrageri, am nevoie sa tiu:
1. Care va fi directia retragerei?
2. Pe ce linie ne vom retrage i care va fi sectorul Armatei mele, pe acea linie?

3. Cine avea sa determine inomentul inceperei retragerei?
106
Nu am primit pans acum nici un raspuns, desi am revenit cu cererea de doua ori.
In schimb, alaltaeri am primit un ordin de operatiuni,
prin care se anunta ca in ziva de 15, Armata a IX-a rusa si
Armata noastra de Nord, vor incepe ofensiva dela Dorna pans
in valea Buzaului. Armata a II-a, mai putin grupul Namaesti,
trebue sa concure la aceasta ofensivii, prin atacuri foarte vii,
pe frontul inimicului!
Vom vedea rezultatul...
In ori ce caz, eu am dat ordin grupului Namaesti, sa

inceapa maine retragerea, inapoia liniei Poenari-Matau-Stoenesti,
executand astfel o conversiune de 90 grade cu stanga inapoi.

In seam de 14, dupa cum am aratat, ordonasem deja a se Incepe scoaterea artileriei grele din pozitii. Sunt insa acum anuntat, ca pe flancul meu sting au aparut forte inimice la
.5 batalioane cu artilerie) la Berevoesti (6 km. de valea R. Targului) Deci retragerea cu conversiune, avand inimic in fata
si spre spatele flancului ocolitor!..
16. XI.
In fine in noaptea de 16. XI. M. C. GI. da ordinul Nr.

3224, din care rezulta Ca: Grupul Namaesti in miscare de
retragere a pivota pe aripa sa dreapta si se va opri ocupand
o pozitie intre Raul Targului si maul Argesul. Aceasta pozitie
se va intari imediat.
Misiunea Grupului Namaesti este de a rezista si tine ab-
solut pe aceste pozitii in scopul de :

a) A asigura dreapta Arm. I-a. al carei Bros actioneaza
catre Sud;
b) A acoperi apararea Vaei Prahova, a carei parasire nu
intra deloc in intentiunile M. C. Gl.".
Se cerea deci Arm. II-a sit' asigure dreapta Arm. I-a",
dar aceasta Armata se retrasese precipitat in zilele de 14 XI
si 15 XI, punand grupul Namaesti inteo grea situatie. In ade-
var, la 14 XI Armata I-a se retrasese 24 km., la 15/XI se
1916
107
retrasese alti 22 km.. ducandu-se cu dreapta la Priboeni, ceea ce
a inlesnit Corpului Alpin sa inainteze liber pans la Slanic,

adicii la 15 km. de stanga Grupului Namaesti. Si acum prin
Ordinul M. C. Gl. se cerea ca tot Grupul Namaesti sa asigure dreapta Armatei I-a". Aceasta insemna a riisturna posibilitatile. Era o singura iesire, anume de a da ordin Arm. II-a
ca sa se retraga pana la inaltimea Arm. I-a; numai asa se

mai putea asigura dreapta Arm. I-a", care nu putuse sa
asigurc ea stanga Arm. II-a.
Dar ordinul dat de M. C. Gl. mai g-resea si prin faptul
ca oprea Grupul Namaesti ..intre Raul Targului si Argesul"
ceea ce impunea tinerea aripei drepte pe loc, lucru ce alerttuia o identa greseala, data M. C. Gl. nu reusise a opri
precipitata retragere a Armatei I-a din zilele de 14 si 15 XI,
lucru pe care Comandamentul Armatei II-a nu-1 stia.
Prin retragerea precipitata a Armatei I-a, retragerea grupului Namaesti se face in condithmile cele mai defavorabile
posibile, din cauza presiunilor atat pe front, cat si pe flancul
sting si din cauza formelor terenului, care inlesneau actiunea
inimicului prin aceea di nu facilita ruperea contactului printr'o
miscare repede inapoi.
La toate celelalte conditiuni defavorabile, inerente unei re-
trageri prin conversiune in fata unui mimic superior sub toate

raporturile si intfun teren dificil a. and obstacolele topografice orientate in sensul de a ingreuia miscarea fare ca sa faciliteze rezistenta, s'a adaugat una care a lost, pot nice, determinanta in pros ocarea debandadei trupelor.
Pregatirile ordonate nu an slujit la nimic, cel putin la

Corpul al II-lea (grupul Namaesti), deli s'au indicat itinerariile ce se vor urma, iar acum cateva zile, am trimis acolo
pe Colonelul Danari, pentru a da consilii in privinta retelei
de comunicatiuni.
Inimicul s'a interpus intre Divizia a 12-a si a 22-a, iar

aceasta din urma are o brigada izolata, mult spre stanga,
de soarta careia nu se stie nimic.
Cartierul General al Corpului de armata
pierdut bagajul.
Desigur inimicul a surprins trupele noastre, rau pazite,

rota pe cand erau in eantonamente!...
108
Cerusem de mai multe zile uncle schimbari in comanda-
ment! Dar ca in totdeauna, arri rezultat la timp.

17. XI.
Extraordinar, dupa ce nu mi se daduse indicatiunile precise cerute de mine i mi se raspurisese in mod sibilic, acum
a trebuit sa repet ordinul ca grupul Namaeti sa Lett o conversiune inapoi i sa is poziliune intre R. Targului i Argerl!
Asta insernna a da in mainile inimicului corpul de Armata, care atacat din spate de Divizia ce inainteazir pe vales
Dambovitei, nu ar mai fi avut scapare.
Inalta strategic!...
18. XI.
Svonuri de mare victorie la Sud. Trupele inirnice cari

au trecut Dunarea la Zimnicea au fost oprite pe Arge de
Divizia 21-a, li s'a barat drumul spre Dunare de Generalul
Iancovescu, iar masa de manevra a Generalului Prezan le-a
cazut in stinga.
Cercul se va strange i vor fi facute prizoniere.
Cunoastem astfel de victorii realizate cu mase de manevra! Sa dea Dumnezeu sit ma inel i sa fie cum se spune.
M'ar bucura, fara indoiala, dar m'a mira. de o asemenea
minune
19. XI.
Svonurile de izbanda stralucita persista.

Asta sears am avut vizita Regelui in tren; M. S. este in drum
spre Buzau, noul punct ales pentru instalarea Marelui Cartier

General.
1916
109
Regele crede ca maine va trebui ca masa de manevra a

Generalului Prezan sa fie indreptata spre Nord, pentru ca
sit degajeze Armata I-a.
Printul Carol crede ca este mai bine sa fie lasata sa
inconjure de tot pe inimic la Sud si numai in urma sa He

dusii spre Nord!
Regele persista in ideia sa, fiindca este urgenta la Nord.
Ascultain
si ma intrebam data nu visez! Mase de ma-
neyed cu adunaturi de trupe I Atacuri invilluitoare 'intr'o dire,c-
tiune si apoi stanga in prejur in directiune opusd.

Toate aceste proectate manevre imi erau indicate pe harta
intinsii de cdpitanul Cezarescu, adjutant Regal de serviciu care
insotea pe Regele i pe Prinful.
Am luat un creion colorat i am fricut cu rofu pe harks
lui Cezarescu un punt de intrebare pe directia BragadiruBalarii.
Aici ce se petrece, Sire?

am intrebat eu.
0, aici va fi cavaleria lui von Schmetow, dar avers in
faca ei Diviziile noastre de roioril,mi-a rcispuns nu-mi amintesc binc Regele sau Prinful.
Dar, Sire, trupele germane care au patruns in Oltenia

pe la Tiirgul Jul fi care au pus deja stiiptinire pe Craiova?
0, acelea sunt tinute in gee de trupele noastre din
Oltenia,
mi-a rrispuns Regele.
Sire, eu girl cti o parte din ele s'au indreptat spre

.Caracal fi nz'a mira ca restul sd se fi imobilizat la Craiova
i sir nu se fi pus in micare in direcciunea Slatina, ca de
acolo inainteind spre Bucuregi .94 caute cu aripa stringer' contact cu trupele cari an inaintat grin valea Topologului fi sunt
iin mif care pe directiunea Pitesti -Titu.
Au piirut miraci cii eu puteam face asemenea presupuneri.
20. XI.
Marea victorie anuntata s'a ifarsit cu un th:sAvArsit fiasco!
Infeangere complectd! Nici nu mai am sangele rece necesar,

pentru a scrie mai departe!
110
21. XI.
A venit Printul Carol pentru a-mi aduce ordinul de retragere i din valea PrahoNei. In ace10 timp imi cere sa-I
dau copie de pe planul de retragere.
Am facut proectul, caci chemasem deja la mine pe Cowandantii de corp de Armata.
Operatia va fi cu atat mai Brea, caci dactt Corpul II
nu va putea sa opreasca pe inirnic, flancul grupului Predeal
s a ramane foarte expus.
Pentru care ctivant s'a intarziat atata timp?
Mr.. =Nell
MIME,
Un fun greu dus In pozitie
22. XI.
M'am stramutat la Mizil.
Prima zi a retragerei, relativ buns. Corpul II cedeaza
insa mai repede deck ceea ce este necesar.

23. XI.
Lucrurile se complied. Divizia 4-a col. Lupescu impinsa

foartt, de aproape de inimic, nu se ,tie cum i in ce imprejurari, s'a debandat.
Iata la ce duce creiarea situatiu.nilor complicate, cand nu
dispui de material solid!...
25. XI.
A trebuit sa continui mai departe micarea de retragere.

Am venit Ia Buzau, dupa ce am trecut noaptea de eH la Ulmeni. Azi dimineata a plecat Marcie Cartier General de aci,
la Barlad. Am gasit in Buzau pe comandantul Corpului VIII
de armata rus. Divizia a 15-a rasa a inceput sd soseascii. Va
sosi i un Corp de cavalerie cu 3 Divizii.
27. XI.
Divizia de cavalerie rusa s'a pus in mar de aici Ia Mizil.

Maine va intra in lupta. Divizia de infanterie va mai intarzia
din cauza incetinelei transporturilor.
Totul functioneaza de minune!
Este o debandada generala; a vedea puhoiul de fugari

e i dureros qi revoltator.
Am pus baraje peste tot, pentru a opri pe fugari. Desagregarea face progrese vazand cu ochii.
Cei cari au pregatit razboiul pot sd se felicite.
2. X//. 1916.
De cater a zile, circula svonul unei not carpeli; astazi am
capatat quasi confirmarea ei. Extraordinar.
Eu voiu ramane deocamdata Comandantul Armatei a II-a,
care se a compune din ceea ce a ramas in stare de a mai fi
de intrebuintat.
Generalul Prezan. Na fi Seful de Stat Major al Armatei
N
romane.
Generalul Berthelot va fi insarcinat cu reorganizarea unitatilor scoase de pe front.

Generalul Saharow, ajutorul Regelui, iar Regele, Comandan-
tul tuturor fortelor de pe frontul roman. Cu alte cuvinte,

Regele va avea comanda nominala, iar cea efectiva se va exer-
112
cita de Generalul Saharow. Armata romans inglobata in cea

ruseasca. *eful de Stat Major roman o fictiune, iar organizator al Armatei noastre un strain, fie el chiar francez.
Iata unde am ajuns din cauza dorintei de a inventa oameni!
Chiar i acum, cant} apa a trecut i de gat, se numete

*ef de Stat Major al Armatei, un ofiter meritos in arma geniului dar care nu a servit macar o zi in Statul Major!
Nu era mai la local lui, chiar aa ca figurant, Generalul
Christescu in aceasta functie de ef al unui Stat Major sui.
generis? Cel putin in convorbiri ar fi putut reui, sa se vada
in el, un ofiter de Stat Major.
Nu ar fi fost, pe de alts parte, mai cu tale sit' se fi insarcinat un ofiter roman cu reorganizarea Armatei noastre?
In fine, data este adevarat ca aa se vor face numirile, nu
doresc decat sa dea rezultate bune.
4. XII.
Aflu ca in caz de retragere, Armata ruseasca se va opri
pc linia Putna-Siret, cu dreapta la Nord-Vest de Focani, iar
Armata a II-a romaneasca, de aici, papa la rasarit de directia
nu este precizat unde.
M'am interesat sa tiu ce lucrari stint facute pe aceasta
linie i aflu cii: nimic!
Au fost insarcinati cu pregatirea pozitiilor doi generali.
i vreo trei coloneli din geniu!
Lucrarile au fost atat de bine combinate ca rezultatul,
dupa o lung i jumatate, este nul.
Au lucrat ce este dreptul la intarirea unei linii orientate
dela Nord la Sud, la Vest de linia FocaniR. Sarat, care

intarirc nu servea la nimic, prin orientarea ei, atat de inteligent aleasa!
6. XII.
Noile numiri pane Ca s'au` i facut, deli ordinul de zi
nu s'a comunicat rota.
1916
113
Generalul Saharow este ajutorul Comandantului de capetenic al intregului front. Generalul Sischievici, *el-al de Stat
Major iarasi al intregului front, iar Generalul Prezan, probabil
*eful de Stat Major special pentru trupele romane.
Am impresitmea ca trecand conducerea superioara de fapt
in rnainile Rusilor, lucrurile vor merge mai bine. Va inceta
diletantismul i simtul realitatii va lua locul svtu.colirilor teoretice
Ar fi cu putirtta chiar sa se puie frau inaimarii germane

sa aiba ei acum a rezista presiunei rusesti. Din nenorocire
sosirea ajutoarelor sufera intarziere, pentru ca trebue sa se
facii pe jos. Si liniile ferate rusesti si ale noastre, mai cu
qi
seams ale noastre, de abia data pot satisface trebuintelor
curente.
Am vazut un tren care a stat in gara Focsani trei rile,

ca apoi bietii soldati sa fie debarcati ssi trimii pe jos la
destina tie.
In orice caz, intram hotarit intr'o alts faza a razboiului

nostru, desigur mai bung deck cea de ptma acum, deli umilitoare.
8. XII.
0 adevarata stare de efervescenta. Schimbari peste schim-
bari. Se va ajunge oare la o stare de echilibru de idei? Sa

speram ca da.
Doua puncte serioase pe acest orizont vijelios: Generalul
Christescu a fost numit Sub ,5ef de Stat Major general al _Ar-
matei noastre, iar Comandantul Armatei a IV-a ruse, este

Generalul Ragoza, cu care sunt in relatiuni stranse de veche
prietenie.
10. XII.
Am fost la Tecuci. Am vazut pe Generalul Ragoza care

m'a primit in modul cel mai cordial posibil.
114
Am cazut pe deplin de acord asupra operatiunilor, adopeand. ca lithe generala de conduits principiul: a nu ceda
nici o palms de teren fare cea mai crancena rezistentii i a
ne folosi de toate liniile de rezistentii posibile.
De pe Rarrinic, la nevoie retragerea se va face pe RamnaPlaineti i numai in ultima extremitate pe Milcov.
Am credinta ca, cu putina energie, am putea s5 ne fixtim
Tun to acttune
la Sud de Focsani. Total depinde insa de tiiria rezistentei

Ruilor, care la randul ei este in raport, cu capacitatea de
transport a .cailor ferate.
15. XII.
Ruii s'au retras dela Ranutic. Noi urmam de sigur micarea. Este insa ceva de neinteles: au aerul de a se retrage
din cauza amenintarei pe dreapta i de fapt micarea noastra
1916
115
este in aa fel, ca dreapta e intotdeauna ultima a se retrage.

Am fost srt intorc vizita D-lui Enibace care a venit acum
vreo cloud zile sa ma vada.
Foarte indignat de nenorocirile ce au dat peste noi, datorita in cea mai mare parte ticriloiei vie %ii noastre politice.
A ajuns la convingerea ca trebue totul refacut.
Nu veti putea face nimic
i-am spus
caci nu aveti in
jurul cui sit Ara grupati.
Am grisit noi pe cine ne trebue". Facea in mod vAdit

aluzic la mine. M'am facut ca nu inteleg i am trecut la alt
subject.
17. XII
Prevad apropiata parasire a Focanilor. Dei Ragoza mi-a
promis o rezistenta indarrttnica, vad ca se cedeaza cu o Arabrt
nejustificata. Divizia 15-a ruse a suferit la Ramnic foarte mult,
dar in fine i inimicul nu este atAt de puternic. Pe de aka

parte i-am dat in schimb Divizia a 6-a a meal
In fiecare noapte sunt deteptat din somn de &lig trei

on de Locot. Colonelul Schmelow, ofiterul de leglittn1 al Ar-
matei a IV-a. Si de ar veni cel putin cu veti bune sau cu

propuneri de rezistenta I
Numai retragere i iar retragere si toate in timpul noptei.
Sunt acum trei nopti de cAnd trupele mele nu au dormit!
Am fost astazi de m'am fotografiat ca amintire de pe

hotarul dintre Muntenia qi Moldova.
Cand it voi retrece inapoi?!
Mare le Cartier General imi ordona sA-mi strArnut cartierul!
18. XII
Linia Engeti a fost parAsitii. Retragere pe Milcov.
Ordinul de strAmutare al Cartierului Armatei a sosit la
116
ora 9. Generalul Mardarescu voqte sit plecam chiar in noaptea

aceasta. I-am dat voie sit piece cu Cartierul Armatei. Eu voiu
pleca dupa cum stabilisem, in ziva de 19. G-lul Mardarescu
este de parere ca trenul imi va fi bombardat. Se resimt nervii
de presiunea rrizboiului.
19. XII.
Am plecat la ora 11 a. m. i m'am intalnit cu familia in

gara Alarae,ti (venind dela Tecuci) la ora 1 p. m.
Un obseruator suit cu telefonul In copac
Am plecat cu inima stransa, din cauza desnadejdei ce vedeam pe fetele tuturor celor ce lasam in urma. D-na Kirmaier,
stapana casei in care am stat, a plans; desigur plecarea mea
insemna departarea de sotul D-sale care este automobilist la
Corpul II Armata.
La Alaraeti am intalnit o adevarata banda de refugiati:
familiile Averescu, Ressel, Ple.snira i Bolintineanu.
Mi-am dat toata silinla sa fac o atmosfera de incredere.

Cred a am izbutit.
1916
117
Am ajuns la ora 5 p. m. la Bacilli. Mare incurcAtura in

gara. Un adevarat haos.
Am luat locuinta in casa Perlberger, fostul cartier al Generalului Prezan.
Am improvizat o masa in comun la noi, pentru toti
ce
ma insoteau.
Frig insa peste tot. Incalzire centrals
nici un lemn.
Strazile nuinai gropi...
Soldati pandari gala de luptd
20. XII.
Situatiunea rea pe tot frontal, mai ales insii la aripa dreapta.
Brigada col. Sturdza da continuu inapoi, iar generalul Grigorescu comandantul Diviziei a 15-a, care a intrat sub ordinele
mele, face inalta strategic, in loc sii execute repede si precis
ordinele mele.
24. XII.
Cea mai urita zi din cursul campaniei

chiar!
poate din vista
118
NOME ZILNIOE DIN RAZBOIO
Colonelul Sturdza s'a retras fare cauze aparente, precipitat si Lea a ma preveni la timp, astfel ca a lasat un gol
intre el i generalul Grigorescu.
Austro-Germanii au profitat. Patrulele for sunt deja la
Pralea. Daca nu parez repede lovitura, linia Trottqului este amenintata foarte serios.
Am dispus sa mearga la Pralea: Divizia I-a de Don, ce

mi-a pus Armata a IV-a ruseasca la dispozitie; operatia se executa chiar in noaptea' aceasta. Tot in noaptea aceasta s'a pus
in mi,eare in aceeai directie i pe acelai drum, prima brigada
a Diviziei a 7-a, pe care o scot de pe front dela aripa stanga

a Armatei, unde sunt inlocuite de trupe ruseti; brigada a 2-a
va urma maine.
Formez un grup din Diviziile 15, 7, 12, brigada de graniceri romane i Divizia I-a Don. sub generalul Grigorescu,
pentru a restabili frontul nostru, pe culmile dela Sud de Ziibraut, impingand pe duman, din directia Pralea.
A trebuit cu toate acestea sa-mi compun o mina linitita
la pomul de Craciunl...
25. XII.
Focanii si Braila in mainilc dumanului.
G-lul Ragoza ma intiinteaza ca de pe linia Putna se va

retragc cu toate trupele pe stanga Siretului.
Nu voiu ceda deck pas cu pas ; golul ce s'ar produce
it voiu implini cu cavaleria. Mi s'a pus la dispozitie corpul
Keller.
Divizia I-a Don a ajuns la destinatie; brigada 1-a din

Divizia 7-a este in apropiere; sper sa astup spartura facuta
de retragerea Sturdza.
27. XII.
Colonelul Sturdza este suparat ca judec sever retragerea lui
1917
119
Am scris g-lului Prezan sa mi-1 is din Armatii. Nu am

ce face cu astfel de infumurati, cari cu toate ea au unele calitati, sunt mai mult o incurcatura, decat un ajutor.
Prin noua ordine de batae acest tactician sui generis"
este numit comandant de Divizie, in Armatli la mine. Sper
sa ma curat de el. Are calitilti; defectele insa precumpanesc.
Armonie, bazata pe disciplina, mai presus de orice, in imprcjurari grele.
31. XII.
Sc inchee anul: urit, posomorit.

Luptele dela Pralea incep main dimineata; am buns sperantn sa pot obtine restabilirea frontului.
1917
1. I. 1917.
Te Deum. Receptie la popota ofiterilor inainte de dejun.

Am tinut o cuvantare inaltatoare i sfarsind cu bune urari pentru M S. Regele i intreaga famine Regala.
Dupa masa la ora 5 am invitat pe toti ofiterii din garnizoanii la mine, la ceai. Dispozitiunea de spirit build.
Situatia pe front ceva ameliorate. Luptele in sectorul Pralea at inceput si par a se desvolta avantajos.
4. I.
Aseara am vent la Onesti. Am viizut mai intaiu intaririle

de pe stanga Trotusului, in sectorul Onesti (la Rape le). Apoi
am mers la Caiuti, unde am hotruit constituirea unui cap de
pod, pentru ca in caz de retragere pe linia Trotusului, sit avem
posibilitatea de a relua ofensiva. Am fost insotit de generalul
Vaitoianu, generalul Grigorescu, generalul francez Ungerer si
mai multi alti ofiteri.
120
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIli
6. 1.
Nu s'a atins exact i peste tot linia indicatrt de mine, totu,i situatia s'a restabilit destul de bine i inirnicul a fost oprit.
Cred ca frontul nostru va capata stabilitate pe linia pe care

ne gasim.
Vor tine Ru,ii?

Am cerut Marelui Cartier General a nu se mai incuviinta
parasirea terenului inainte de a se utiliza toate liniile de apa-
Tun lung In acfiune
rare posibile. Am primit instructiuni, foarte judicioase, in aceste vederi, primite dela Comandamentul rus.
Organizarea Comandamentului de capetenie este cat se poate
de nellimuritit. Cine comanda efettiv? Nu vor decurge oare inconveniente din aceasta nelamurire?
1917
121
15. I.
A venit Regele la Bacilli

de aici am mers cu trenul
pc front.
Vizita la Maniistirea Cainului, unde Regele a trecut in
E,ii
revista trupele care se gaseau acolo. S'a trecut pe la uncle tran-
re din linia II-a.

Seara a sosit i M. S. Regina la Oneti.
Vizita aceasta are scopul ca Familia Regala sfi is contactul
ceva mai intim cu trupele.
412114rnI1m
M. SIRegele decoreazd un drapel la Mendstirea Caqinulul
16. I.
Zi foarte importanta.
Dimineata, parada la Oneti, unde s'a decorat drapelele
unor regimente, ofiterii i grade inferioare din Divizia a 15-a,
cure cuprindea trupe din Diviziile a 1-a, a 7-a i a 8-a.
122
Am vazut pe colonelul Sturdza i eri i azi. Nu am avut

prilejul sa vorbesc mai pe larg cu el, de,i mi s'a parut, ca se
atepta la o explicatiune intre noi. De altfel, tiindu-I foarte
persistent in ideile sale, nici nu mi-am dat osteneala sa it-sesc
un moment liber, ca sa ma intretin cu el.
Generalul Grigorescu, a facut un discurs pompos, dupa
cm antarea Regelui. Este extraordinar sa auzi cu propriile tale
urechi, din gura unui comandant superior: Divizia 15-a a sca-
0 mitralierd In actiune
pat de doua on soarta tarei, odata in Dobrogea
odata la
Oituz. A inscris in istoria tarei pagini neperietoare, iar Regele
a fost astazi in anturile din prima link ale pozitiunilor noastre! Daca se vorbete astazi aa, in fata celor ce cunosc personal realitatea, ce se va povesti maine?
Dupa amiaza am fost la Divizia 3-a col. Margineanu (la
Dragurni). S'au decorat drapelele regimentelor 24 i 22, precum i multi ofiteri li trupa.
.;i
1917
123
Divizia foarte redusa ca efectiv; oamenii cu echipamen.tul

uzat; aspectul totusi impunator.
Pe drum, colonelul Ferigo atasatul militar italian, mi-a
spus ca maiorul Stirbei din Statul Major Regal ar dori sa-mi
vorbeasca, intr'o chestiune foarte importanta i ca as face bine.
nu numai sa ma intretin cu el, dar sa iau hotarirea ce-mi va
sugera, caci vine dela o persoana, care este pe jumatate pregatita...
Am spus ca-1 voiu primi cu placere in tren, in compartimentu'. meu.
In substanta, intretinerea a fost aceasta: Ca ar fi bine sa

se faca ceva, pentru a scapa de catastrofa economics la care
suntem expO, prin incordarea relatiunilor dintre guvern i
Marcie Cartier General.
I-am spus ca in adevar, ceva ar fi de facut i primul pas

ar fi impartirea teritoriului pe circumscriptii, infiintand in fiecare circumscriptie un organ cu putere nelimitata, in care organ sa fie reprezentate: interescle Armatei noastre, interesele
populatiunei si interesele Armatei rusesti.
Nu am inteles bine scopul urmarit de maiorul Stirbei.
Col. Ferigo m'a lamurit in urma putin, dar de sigur nu cu
totul pe Ltd; de altfel el nici nu avea caderea.
Se pare ca s'ar voi sa se formeze un nou
em, cu ca-
meter mai mult sau mai putin militar. In capul guvernului

-a; fi pus eu!
Ur guvern militar ar fi o solutiune. Dar de sigur nu cu
mine.
Eu voiu fi aratat ca prea periculos si chestiunea va aides.

Dealtfel, in zilele prin care trecem, cu cat raspunderea
.este mai mica, cu atilt mai bine.
Natural, acest mod de a gandi este foarte egoistic si putin
laudabil iii momentele de fata, dar cand cineva este inlaturat
in mod sistematic, pentru a se da Armata si deci soarta tarei
pe man unor diletanti, pe atilt de incon,tienti pe cat de presumtiosi, nu este firesc sa patrunda in suflet o amaraciune imensa, care sa inece toate celelalte sentimente
124
17. I.
Convorbire cu colonelul Ferigo la telefon. Parerea lui este,
sa merg numai deck la Bar lad, fiind sigur ca lucrul se va

face! Cum as putea eu sa rise un asemenea pas? Am eu vreun
motiv serios? A avea aerul ca alerg eu dupa situatia ce mi se
propune in culise, cind nici prin gaud nu mi-a trecut aa ceva I
Dimpotrivii, consider intreaga chestiune ca o adevrtratii
napastii pe mine 9i dace eventual, fiind cazul nu voiu da
va ft numai pentrucli socot, a fi de datoria on cui, in ziva de
azi, sa face once sacrificiu i s'ar cere.
Genera lul Auerescu inspectand transeele din Valea Casinului
23. I.
Am vorbit cu maiorul tirbei la Hughes i parerea lui este
sa merg la Iasi. I-am raspuns acelasi lucru. I-am propus 0.

intalnire la Tg. Frumos, uncle am recrutii. Acum el ma inffinteaza ca maine din ineatii va fi la Tg. Frumos pe la
orele 11.
De sigur ca am inaintea mea, o zi din cele mai importante.
I917
125
24. I.
Am venit inainte de ora 11 la Tg. Frumos, unde am gasit
pe g-lul Asian. i pe g-lul Pretorian. Timpul care eri a fost
atat de frumos, astazi este foarte urit: ninsoare cu viscol. Eu
am sosit cu bine, adica fara greutati. Pare-mi-se ca zapada
este ma' mare spre Iasi.
Suntem intiintati ca Regele. care a plecat dela Iasi spre
Tg. Frumos, nu mai poate continua, din cauza ca s'a inzapezit
la &area Am trimis cloud automobile in intampinare i cu mare
greutate, cu ajutorul unor atelaje de artilerie, s'a putut scoate
auiomobilul regal din. zapada.
De abia la ora 4 p. m. a sosit Regele la Tg. Frumos.

Am dejunat impreuna, improvizand o masa la Corpul II
Armata, partea sedentara, comandata de generalul Asian.
Mai pe sears, am trecut cu maiorul Stirbei intr'o camera
alaturata, unde am avut o lungs convorbire. In substante mi-a
spus ca lucrurile nu merg bine i ca ar trebui format un guvern cu caracter rnilitar, in capul caruia sa fiu pus en. Am raspuns, ca sarcina este foarte grea i nu-mi apartine mie sa
judec. data sunt sau nu la inaltimea ei. De sigur insa ea,
data voiu primi o astfel de insarcinare, as face toate sfortarile
posibik ca sa fiu util tarei mele.
Am fixat ideile i asupra unei e. entuale liste de guvern,
intocmind chiar doua, una cu persoane luate cu totul in afara.
de viar noastra politica, alta admitand in ea i oameni politici.
Cel mai de vaza dintre ei pe ambele liste figureaza Miu,
ministrul nostru plenipotentiar de la Londra. Planul conceput
de mine este urmatorul:
AdeN aratul meu loc este evident, la Armata. Pentru moment insa operatiunile stagneaza, Armata noastra este ca i
lovita de paralizie. Nu vom putea incepe o reluare a operatiunilor, deeat prin Lurie; eel mai devreme in Mai. Avem inaintea noastra deci trei, patru luni. In acest interval de timp,
zisul guvern ar putea prinde radacini i atunci, lasand conduceretz lui Miu, a putea sa ma intorc la locul meu, adica
pe front.
126
Cand am trecut in cancelaria de alaturi unde erau Regele

si adjutantii, maiorul Ressel, generalul As lan i generalul Pretorian. mi s'a spus, ca. dela Corpul II de Armata, generalul Vaitoianu, comunica de pe front, ea colonelul Sturdza, care trebuia
sa pitriiseased frontul Ii sa mearga in interior, a venit, de la aripa
dreapta a Armatei, la aripa stangd, sit vada brigada de grani-
ceri i ca acolo ar fi disparut cu locotenentul Wachman. S'a

gasit cadavrul ordonantei lui Sturdza; omorit de tine?
Retele de 8drmd
Ce s'a intknplat? Sa nu fie o greala la mijloc? Cum

putea Sturdza sa mearga in alte sectoare fara autorizare qi
fara sa intiinteze eel putin pe cineva de asta?
De la sosirea Regelui adica de la ora 4 s'a cerut un tren
dela Iasi, pentru Rege. Imposibil de avut! Nu este nevoie
de nici un comentariu.
Un moment Regele ar fi voit sa mearga cu sania la Harlan, in urma considerandu-se lucrul ca prea riscant, a ramas
petrece noaptea in Tg. Frumos. Am luat masa impreuna
tot la comandament.
Am dormit la generalul As lan.
1917
127
25. I.
Azi dirnineata am avut din nou o lungs couvorbire cu

Stirbei.
I-am spus ca reflectand bine, am ajuns la concluzia ca

locul meu adevarat este la Armata 9i orice alts insarcinare
nu ar putea sa fie deck cu caracter trecator; de aceea as formula o dorinta, care nu trebue luata in senzul unei conditiuni.
Aceasta dorinta ar fi, ca de indata ce noua stare de lucruri,
data s'ar realiza, ar capata destula stabilitate, sa flu trimis la
Armata, creindu-mi-se acolo situatiunea pe care a avut-o Cernat
in 1877, adieu Regele sa is Comandamentul Armatelor aliate
din Romania, iar eu sa comand Armata Romans.
M'a intrebat: dar cu s-lul Prezan ce s'ar face?

Am spus ca poate sa ramana pe langa Rege, in calitatea
sa de azi, ca Sef de Stat Major, prin raporturile dintre Comandarrentul frontului i Armata Romans.
Nu tiu cum va fi primita aceasta dorinta a mea, eu o

cred insa indispensabila, pentru ca Armata sa poatil fi puss
in conditiuni sr' recasige, din prestigiul pierdut. Sunt sigur
ca propunerea va fi rau primita de Camarilla dela Mare le
Cartier General i in special de misiunea franceza.
Am rugat atunci pe Stirbei, sa spuie Regelui a nu ma judeca dupa spusele altora. Este drept ca nu sunt din acei care
se incovoaie sau magulesc, dar nu cred Ca Regele poate spune,
ca in raporturile personale cu El, am fost vreodata altfel,

deck absolut corect. De abia la ora 5,30 a sosit trenul regal
i Regele a putut pleca in fine la ora 6 p. m.
Am incercat sa plec i eu in automobil; am facut numai
vireo 6 km. i m'am inzapezit. M'am intors la Tg. Frumos i
am cerut o maina cu un vagon la eful garei. Mi s'a promis
i totul s'a pregatit, dar in momentul plecarei, mi s'a spus

Ca dela inspectie nu se da voe sa plec pe linie. Am intrebat
cauza i mi s'a spus ca se opune generalul rus Meissner.
Am chemat la telefon pe acest Domn general Meissner

i mi-a spus ca da, s'a opus fiindca trenurile trebuesc sa circule pentru aprovizionarea Armatei. I-am spus ca circulatia
128
pentru moment este oprita pe toata reteaua i deci calatoria

mea nu ar aduce nici o perturbatiune; neavand ce raspuncle,
cu o politeta la inaltimea rangului ce are, a inchis telefonnl.
*eful de gars a avut curajul sa-mi dea drumul, pe raspunderea sa personala, sa plec. Am ajuns dupe miezul noptii
acasa, la Bachu.
larnd Area. Saida-0i curate zupada din tranqee
27. I.
Disparitia colonelului Sturdza deNine tot mai enigmatica.

Generalul Vaitoianu este convins. ca a trecut la inimic!... Sa
fie a;a?!
29. I.
Oribil!... colonelul Sturdza a trecut la mimic!
Astazi au fost prini mai multi soldati de ai notri prizonieri, trimii. de Sturdza cu manifeste, prin cari indeamna
trupele, sa treaca la duman! Locot. colonelul Crainiceanu
1917
129
comandantul Reg. 25 Inf., a fost arestat, pentru oil a avut o

intrevedere cu Sturdza intre linii si s'a inapoiat cu un sul de
manifeste:
Ambii acesti ofiteri erau eroii Generalului Grigorescu. Ii

socotea podoaba Armatei si cerea in interesul apariirei nationale
sii fie tinuti pe front.

.Bun cunoscAtor de oameni. Ambii cu calitati incontestabile, dar de sigur cu mintile turburate de zguduirile razboiului
si desechilibrati.
0 pagina urita pentru not 1
30. I.
Anr.. venit la Cotofenesti; am interogat mai. multi din soldatii cari au adus manifestele lui Sturdza.
Ali-au descris primirea ce s'a facut acestuia la Soveja de
catre ofiterii dusmani. Apoi cuvantarea ce a tinut soldatilor
nostri, alegand vreo 40 dintre ei pentru a veni cu manifeste
in liniile noastre.
Lipsa de judecatik- linistita se arata si in aceasta procedare.
Ma intreb insa cum a putut Ti incurajat de nemti I
Inteleg sit recurgi la orice mijloc, dar and pe langil a

fi murdar esti lipsit de cea mai mica probabilitate de reusita,
cred ca este prea mult si pentru nemtil
31. I.
Am continuat cu cercetarea. Am vorbit cu mai multi ofiteri si impresiunea ce mi-au lasat unii din ei a fost din ode
mai penibile.
Departe de mine sii bAnuesc buna for credintA, dar mi

s'au parut de o indiferenta culpabila. Mai mult bun simt si
revolta sufleteasca la soldati impotriva actului de tradare.
Am fost seara la Onesti si am interogat pe locotenentcolonelul Crainiceanu.
130
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOIII
Un adev5rat incontient.
S'a incurcat in raspunsurile sale i and a vazut c5 nu

mai poste s5-i justifice pasul nenorocit ce a facut, a cuutat
sa ma induiorze, spunand ca a fost o copilarie necugetata din
partea lui i ca eu a putea, daca ai voi, 85-1 scap, nedand
nici o urmare afacerii
Faptul este cert. A tiut de plecarea lui Sturdza, in ajunul
dezertarei i era convenit a se intalni in ziva de 29. S'a dus
In intalnire i s'a rotors cu manifestele!
Soldatli Blau to frame pe farad grea
Adevarat incontienti; orbitil Celli inchipuiau ca vor pu-
tea face, este imposibil de stabilit.

ySi aid mi se semnaleaza unii ofiteri a caror mutare ar fi
de dorit.
Intreaga chestiune este foarte urita i consider ca e
o adevarata fericire ca am provocat precipitarea lucrurilor prin
mutarea lui Sturdza in interior. Daca ramanea aici, comandant de Divizie pe timpul stagnatiunei din cursul iernei, este
1917
131
mai mult ca probabil CA ar fi izbutit sa creeze o stare de lacrud primejdioasa.

Efectele incurajarei arivismuluil...
5. II.
Am scris generalului Crainiceanu prin generalul Mardarescu,
sa vie la Bacau spre a vorbi cu el, despre afacerea fiului sau.

Cred ca s'ar putea rezolva chestiunea foarte simplu, data nenorocitul gi-ar aplica singur pedeapsa de care sigur nu poate
sit scape. La aceasta nu-1 poate hotari de cat parintcle ltd.
Dar, aveam de a face cu Crainiceanu. Mi-a raspuns car intro
patrie gi fiul sau, nu ezita a-gi face datoria fats de patrie gi

de aceea nu poate veni I
Ca gi and sugestiunea mea implica lipsa dela datorie.
Este de nedescris desordinea care domnegte in Armata gi
in Ora.
In Armata, dupe cum ideile nu au fost la timp fixate

asupra liniilor si punetului pe care se va retrage Armata pentru
a relua rezistenta gi totul s'a lasat in voia intamplarei, tot astfel
gi cu formatiunile din spatele Armatei.
S'au stabilit in ultimul moment garnizoanele pentru partile sedentare ale corpurilor gi ale marilor unitati.
Lucrul a fost fiicut in pripa, a fost refacut gi astazi 5

Februarie 1917, sent Inca unitati cad nu se gasese la punctele
ce li s'au fixat prin modificarile din urmrt.
Pentru ca sa -mi pot reface Diviziile, in cunogtinta de
e,auza, am trimis ofiteri sa faca catagrafia partilor sedentare.
De mai bine de o lung cutreeri acegti bieti ofiteri tare in toate
senzurile gi Inca nu au fost in stare sa-gi termine lttcrarea.
Prezida la reorganizarea Armatei noastre adevarate capacitatil
Ceea ce s'ar fi putut face in 2 col mult 3 luni, prevad ca

nu se va termina nici in 6 luni. Pentru Armata mea stmt
fnsa sigur ca, cu toata reaua vointa de sus, voiu fi gata la
finelc lui Aprilie.
Este ceva dureros, dar gi desgustator in acelag timp, de
132
vazut cantitatea enorma de oameni, ce se scurge prin Bacau

in cautarea unitatilor caror apart:in. 0 dezordine mai mare
este Freu de inchipuit.
Cu ramaite i oameni fugari am organizat 4 regimente,
pentru a le trimite ca intitrire pe front i le-am botezat regimentele A. B. C. D. Evident ca aceste regimente vor fi dizolvate de indatii ce vor fi reconstituite cele organice, cdci tot
disponibilul in oameni va fi viirsat in regimentele refiicute,
pc mantra ce va inainta re facerea.
Soldatl lucrdnd pe flown' lernel la facerea tranvelor
Starea higienica este deplorabila. Aici in ora' este o adevarata oroare. Nu pot s fac dealt complimentele mele spiritului de organizare al comandamentului de Armata rus care
a rezidat aici, pans la venirea Armatei a II-a, pe aceasta parte
a frontului nostru.
Starea oraului, oribila. Peste ,putinta a merge cu automobilul mai repede deck la pas.
Toate strazile sunt numai gropi.
1917
t Clotilda Maresal Averescu
133
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOID
134
Populatia moare de frig' i foame, lucru ce se arata in

toate paturile sociale.
Am format un comitet de doamne, pentru a veni in ajutorul populatiei. Am impartit oralul in circumscriptiuni gi am
hotarit ca, cu mijloacele Armatei, sa vin in ajutorul nenorocitilor
Sotia mea s'a devotat cu toata energia marelui ei suflet

acestei gigantice opere de adevarata caritate. Asista zilnic per-
sonal in diferitele parti ale oravului, pe rand, la distribuirea

de lemne i alimente.
;`tT L
I:
.0.
;..
"Lc
', Li
.ar xo
ec.
ir
,-----'
;Li
al
;i
ea&
'1 Pt".11'-41-7rV
,. 1
iii
I
A"
4,4
=11.-mm 40.
Peso) de lama, depe front
13. II
Am intentiunea ea vad spitalele din oral. Am vazut primul, cel dela 4 obuziere. Peste 3000 de bolnavi.
A inceput a se intinde tifosul exantematic; el ne prinde
cu totul nepregatiti. Am pus sa se construiasca cuptoare de
tlespaduchere, in toate partile, adica atat in oral, cat i pe

front.
1917
135
Este necesar sa se descentralizeze aglomeratiunea accasta

enorma de lume din Bacaul
Va trebui sa fac un centru de convalescenta poate la licicoasa. Trebuesc masuri largi i repede luate, caci altfel nu se
va putea stavili primejdia. Se spline ca in interiorul tarei
stares de lucruri este i mai urita.
In unele parti, la trupele in refacere, mor soldatii zilnic
cu sutele.
La Armata a II-a starea de lucruri nu este cum al dori
Deparazitarea efectelor
ci cum ar trebui sa fie; totusi mortalitatea nu este mare, din

contra, foarte mica.
Boa la se intinde insa din cauza ca oamenii de pe front

vin in contact cu cei sositi din interior, trimii ca intariri. Numarul bolnavilor crete vazand cu ochii.
136
14. II.
Am vizitat lazaretul de contagioi ; este pe cale de

creatiune, cred ca se va organiza cu incetul. Ar fi trebuit sa
existe deja. Dar, not ne gandeam la Buda-Pesta i faceam
inalta strategie, in aceasta parte a tarei, in loc sa luam cele
mai elementare masuri, pentru o bona stare sanitara a Armatei.
Colonelul Alexiu mi-a prezentat nigte modele de carucioare,
pentru mitraliere. Ideia e buns; se reduce la jumatate numarul tailor, ceea ce este un avantaj enorm in timpurile de rata.
Incuria noastra gi in ceea ce privete starea economica,
este de neinchipuit.
!...aoseasmaripliffliW
It
_.orrcaanAsaemec.,,, umbranWmargax
Aram.' A.
flucatdrii de campanie pe samare
Am luat uncle masuri. Ce rezultate vor putea sa dea

ele nefiind generale?
Am infiintat cartele pentru came. Voiu vedea ce va fi

de facut i pentru restul alimentelor.
Am numit o comisiune care sit* inceapa a se ocupa de cultivareb pamantului pentru recolta viitoare.
Va trebui sa se cultive pe o scar& cat mai larga legumele gi in special cartofii.

Pentru legume am hotarit it se cultiva tot ce este disponibil prin localitati: sate gi orae, gradini, cur%i, locuri virane, chiar i acoperiul caselor, acolo unde se poate puns
pe el un strat suficient de gros de pamant.
1917
137
16. II.
CAnd am fost la Cotofeneti am spus generalului comandant sil faca un atac asupra Momaiei, ca raspuns la manifestul
Sturdza.
In loc srt-1 Led imediat, 1-a facut de abia eri.

Nu a reuit pentru ca 1-a precedat de o pregatire de artilerie i 1-a intreprins cu forte insuficiente.
24. II.
Scrisoare dela colonelul Ferigo. S'a intors din Rusia. Zice,
ca pentru schimbarea de guvern. se ateapta: inchiderea Camerilor. Poate sa creada el. Eu nu!... Sigur este ca nu se schimbil
nimic.
25. II.
Sentinta in procesul
Sturdza-Crainiceanu, a fost
mon-
struoas a.
Acesta din urmh a fost pedepsit cu munch silnica pe 15

ani.
Va trebui absolut a se revedea procesul, clici este un ade-
viirat non Bens, prin faptul ca un soldat, cu aceeai vina,

a fos condamnat la moarte I
27. II
Guvernul a luat masmi sa se organizeze muncile agricole
i am primit o inOlintare, desigur in scopul de a suspenda
masurile ce voiam sit iau eu.
Voiu face aa in ceea ce privete araturile, dar pentru gradinitriile din localitliti, be voiu mentine; be consider in afarit
de muncile agricole.
138
Nu tiu care va fi rezultatul organizarei hotitrite de guvern.

Cred insit ca filth o sistematizare generals nu numai a pro-
ductiei dar 1 a consumatiei, mai ctulnd sau mai tiirziu vom

sufcri.
Generulul Auereseu merge prin zapadd inspect and trupele din linia lntdia
Ar trebui evaluate productiunea totals obinuitit, a o intensifica prin =burl bine chibzuitq, a evalua consumatiunea
qi a subordona aceasta celei dintaiu, prin milsurile cele mai severe posibile.
1917
139
Nu avem insg oameni pentru a9a. ceva. Sunt absolut convine, ca nu va ie9i nimic.
5. III.
0 adevgratA catastroftt pentru nol: revolutia in Rusiall

Aceasta inseamng prelungirea razboiului 9i data se produce o stare anarhicg in Rusia, ceea ce nu este exclus, on dad.
Rusia face defectiune, ceea ce deasemeni poate fi posibil, a-
tunci pentru noi este o adevarata catastrofg.

Nu avem e9ire decat prin Rusia 9i in plus, avem poate
un milion de ru9i in taral
Norocul ne-a rasfatat pang la acest razboiu 9i de aceea
poate trecem acum prin incercari atat de dureroaseI
Cc va fi!
Dacg cei cari vor lua puterea vor fi intelepti. 9i energici
in aeclaii timp, rgul Inca nu ar fi atat de mare.
Nu 9tiu ce suprafatii are Marele Duce Alihail 9i de cats
energie este animat. Mare le Duce Niculai este homme h poing,
dar nu are simpatii in Armata; din contra.
9. III.
Am fost eri noapte la Tescani, pentru ca sa vgd pe Prin%esa Maruca Cantacuzino.
Acum cateva zile mi-a trimis vorbit prin Locotenentul MeVann ca ar dori sa mg vada. I-am scris ea aceasta dorinta sung
ca un fel de imputare pentru mine, cad am fost in casa D-sale
aproape doug luni 9i nici nu m'am dus, riid nu i-am stns mgcar sa -i multumesc de ospitalitate.
Pe un drum cat se poate de urit 9i dupa multe peripetii

am ajuns de abia la 8 sears acolo. Am luat mai intaiu masa
9i apoi am avut o Intrevorbire de mai bine de doug ore.
In esentii:
Crede ca in stares in care ne gasim astral, sciiparea nu o
140
vede cleat intr'un acord intre Rege i mine. Uniti
amAndoi,
am constitui o fond care Sa" scoatrt Cara din pritpastie.
I-am ritspuns, ca sunt gata srt fac once in folosul tarei;

am facut ins& in modul cel mai explicit rezervele mele asupra
reuitei proectului D-sale.
Mat intaiu, mit indoesc foarte mult sit' am califiitile necesare
pentru a fi mai ales in aa grele imprejur/iri i filrrt nici un

noviciat, un om de Stat.
Apoi sunt convins ca o apropiere in adevar sincera i des-
brikatri de on ce restrictie mintala, intre Rege i mine, este

de domeniul imposibilitatei, nu din cauza Regelui i nici din
cauza mea.
Ii on ce caz, ideia Printesei este de un patriotism admirabil, ceea ce dovede,te ca in fundul sufletului are califiiti superioare.
Nu am voit sa." o descurajez, ci i-am promis ca voiu face

tot ceea ce este posibil, pentru ca din partea mea sa mearg&
totul inspre directiunea voifa.
Am pomenit nurnele lui Stirbei.
Atunci m'a intrebat: est-ce qu'il travaille pour nous?

Nu am prea inteles pe acel nous", dacti nu pe tofi, oamenii
de bine can nu sunt in contra prezumtioilor de azi.
I-am raspuns: je pense qu'il travaille sincerement pour

le Roi, auquel je le crois reelement devoue.
Trebue, in once caz, voesc sii pun punctul pe i in aceastrt
chestiune. Am s& -i scriu astazi, pentru a preciza lucrurile.
Nu mi-ar places srt se creada prin faptul ca nu ma dau

in llituri de a face once nil s'ar cere in folosul tarei, cil eu
insumi alerg dupli ceva. De asemenea nu a don s& mi se
exagereze insuirile, pentru ca in unfit s& nu aibri lumea decepth
14. III.
Am fost chemat la Iai. Am ajuns dupii amiaza i am avut
o audienta la Rege. Mi-a vorbit de chestiunea Berindei-Lu-
1917
141
pescu. Nu am putut sa inteleg in ce stop qi nici nu am putut

sii deduc data este fixat intr'un sees on altul in aceasta chestitme.
15. III.
Fapte importante astral.. Mai intidu Regele mi-a conferit
Ordinul Mihai Viteazul cl. II. Pentru ce?
Mi-a spus ca yi o solids rezistentit este un striducit fapt
de arme.
Dar tocmai in perioada aceasta nu am facut absolut nimic.
Foarte curios.
Cand am restabilit moralul unei Armate in debandada i

am oprit, cu adevitrati fugari, inaintarea dumanului pe fruntaria Carpatilor, in loc de distinctiune, nu primeam decat imputari
and am executat cea mai grea i mai penibila retragere

ce se poste inchipui, din intreitul punct de vedere: strategic,
tactic i moral, nu am avut un cuvant de incurajare, ba dimpotriva, data se prezenta ocaziunea unei intepaturi, nu era
scitpataI
Altora, pentruca erau in bunele gratii ale puternicilor

dela Stavca noastra, li s'au acordat distinctiuni, fancied au
Vint sit facii mult sgomot in jurul unor operatiuni, pe care eu
be consideram ca episoade neinsemnate.
Rascolind in fundul contiintei mele, nu gasesc nici o

urma de amariiciune pentru aceasta nedreptate. Dimpotriva,
aveam un sentiment de mandrie, caci mi se rezerva dreptul
de a spune odatit ca: ,.cu toate acestea" am ramas neclintit
in seninittatea mea, in patriotismul meu i in increderea mea
in mine insumi.
Cea mai mare recompense am gasit-o in iubirea ce am

tiut sit inspir trupelor mele, sau mai bine zis intregei Armate
i in increderea ce au to %i in mine i al carui ecou rasund in
toate unghiurile tarei.
In fine, lucrurile s'au schimbat. In Ianuarie, Printul Carol
142
a venit sa-mi inmane din partea Regelui si cu parade pe piata

Bacaului, marea Cruce a Coroanei Romaniei si acum Mihai Viteazu 1:
Doamna Cantacuzino mi-a povestit ce este dreptul, ca in

convorbirea ce a avut cu Regele despre mine, i-ar fi spus ca
El arc cele mai bune sentimente pentru mine si dupe cateva
zile i-ar fi spus ea m'a decorat cu Coroana Romilniei, ceea ce
este o dovada piprtita de sentimentele bune de care este insufletit fate de mine.
Vor fi, dar eu tot ma mir si nu ma bucur de loc.
Dace lucrurile nu yin la timp, nu mai au aproape nici o
valoare.
De altfel, in chestiunea decoratiilor cand a fost BrAtianu

in Rusia, a adus doua cruci Sf. Gheorghe. Una a fost data generalului Prezan si alta generalului Grigorescul
Eroii nostril
Nu au fost ei cei dintai decorati cu Mihai Viteazul? Faptul
este ca rusii au ramas surprini, aproape rusinati de excluderea
mea si generalul Zaharov a facut o propunere din propria lui
initiative pentru mine.
Am avut o lungs conferinta cu Regele si generalul Prezan,
asupra unei viitoare ofensive a Armatei noastre.
G-ralul Prezan propune a se forma o alai Armata romans, Armata I-a. Sa se puie aceastrt Armata in regiunea NAmoloasa. De
acolo impreuna cu Armata a VI-a ruseasca, sit porneascrt ofen-
siva principals, pe doua directiuni: Armata I-a romans spre

Ramnicul Sarat pentru ca sa arunce pe inimic in munti si deci
sa-1 nimiceasca, iar Armata a VI-a ruseasca prin aceeasi spartura sa inainteze spre Braila pentru a deschide comunicatia pe
Dunare.
Armata a II-a in timpul acesta va patrunde pe la Oituz, in

Trarsilvania si se va indrepta spre Brasov. In modul acesta
din o singurA lovitura, curAtim toatrt tars de dusmani. Am ramas
literalmente irunarmurit auzind Mates insanitatil

Mai intaiu spargerea frontului pe la NAmoloasa si inaintarea
divergenta spre Ramnicul-Sdrat snkaila ar creea doua flancuri
intr'o regiune care permite manevra! Apoi cele doua jumAtAti
1917
143
de Armate inaintand in directiuni divergente cu un flanc descoperit inspre baza inimicului, ar insemna ca infrangerea uneia
din elc sa atraga un adevarat dezastru asupra celeilalte.
Generalul Prezan mi-a raspuns ca intre cele dona Armate
va arunca o masa considerabila de cavalerie.
Nici pAna azi nu a priceput caracterul razboiului actual
ci nu a parvenit sail dea seama de adevarata valoare a dugmanului ce avem in fata. Cu cavalerie sa spulberi pe germani!?
Este adorabila apoi ideia patrunderii Armatei a II-a prin
o singura trecatoare
Oituz , care gi acum cade in sectorul
Armatei a IX-a ruse.
I-am opus la acest proect, urmatorul:
Armata a II-a, intarita cu cloud Divizii, sa inainteze spre
Putna gi apoi spre sectorul Focgani-1. Sarat, pentru a impinge pe mimic din munti spre ges, obligandu-I a lua front,
orientat cu flancul drept spre frontul nostru de pe Siretul
de jos.
Aceasta manevra de a card reugita aunt convins, ar inlesni trecerea Armatei I-a peste Siret gi ar obliga pe mimic
sail rectifice frontul inapoia Ramnicului gi poate chiar inapoia
Buzaului, ceea ce ne-ar inlesni ducerea frontului pe CricovIalomita.
Peste putinta sit ne intelegem. Vorbim dourt limbi diferite.

Regele mi-a facut impresia ca incline in spre ideile mele, degi
cu siguranta este indoctrinat in cealalta directie.
Cine sa fie autorul acestui genial plan?
Cu siguranta va duce la un mare fiasco, data nu la ceva
mai dureros.
Am facut mai multe vizite azi.
Am vilzut pe generalul Zaharov. Mi-a facut impresiunea
unui bun lucrator in birou.
Este foarte ingrijat de cele ce se petrec in Rusia. Probabil
ca nu este in gratiile celor tad azi.

Am vrtzut gi pe Take Ionescu. Din convorbirea ce am avut cu
el am dedus, ca la Palat el este considerat ca o persoana in

care nu se poate pune multi incredere.
Ar fi cotat deci ca periculosl
144
Aceasta le intrece pe toate I

Regele mi-a cerut sit ma duc sa vad pe Bratianu.
L-am vazut. Am stat de vorba mai bine de tTei sferturi
de ors. Un adevarat duel de banalitati.
M'am ales cu promisiunea ca-mi va da sprijinul, sa organizez un sanatoriu de convalescenti la Piatra.
Bine i atAt. Cel putin servete la ceva, aceasta plimbare
pe sub furcele caudine!
De altfel nu am avut Mihai Viteazul? ySi nu mai am de inregistrat Inca o distinctiune pentru ziva de azi? Am primit din
mana generalului Berthelot, in prezenta Regelui, insemnele Legiunei de Onoare in.gradul de mare of4er I
A fi renuntat la toate onorificentele acestea, in schimbul

adaptarei planului meu pentru viitoarea ofensiva.
Am vazut i pe ministrul Italiei.
Mi-a aratat un document foarte important. La timp voiu
vorbi despre acest document.
Imi face impresia insa, ca reprezentantul Italiei, insufletrit
de prea multa bunavointa pentru Sara lui, se amesteca in treburile noastre interioare. $tiu eu ce instructiuni are el?
16. III.
Am vazut pe M. Cantacuzino.
Conservatorii cred ca au gasit in mine pe viitorul for ef.

Nu tiu ce va fi. Pentru moment sunt soldat i atata tot;
vom vedea ce va fi mai tarziu.
Am dejunat la palatul Reginei.
Nimic de semnalat. Regele mi s'a parut de o extrema bunavointa cu mine. Regina ceva mai rezervata, dar foarte amabila.
M'a intrebat mai cu seams, asupra situatitmei din Rusia.
Nu am putut sa-i spun ceva cu miez, pentruca nu cunosc lucrurile, decat necomplect i foarte superficial.
Dela Palat am plecat direct A Bacau.
Ir Roman am vazut pe Numa Frumuanu. Din cele ce mi-a
spus el i din cele ce mi-a spus asearii generalul Vasilescu Pa-
1917
145
raschiv, fostul Comandant al Armatei I-a, am putut in fine sa

ma lamuresc asupra evenimentelor dela Tg. Jiu.
Marea victorie, despre care mi-a vorbit generalul Berthelot, tend a venit sa ma vada la Baicoi, gi multumita card
victorii, zicea el ca s'a imbunatatit definitiv situatia in Oltenia,
a fost o colorata bligica de sapun.
Divizia 11-a bavareza, care se zicea ca a fost distrusa
acolo, a fost aceea care 1-a strans de aproape gi necontenit pe
generalul Vasilescu, in timpul retragerei din Noembrie.
Strategia noastra I
19. III.
Ideile revolutionare din Rusia se intind cu repeziciune.

Soldatii poarta cocarde rogii. S'a suprimat salutul gi actele de
necuviinta (nu mai zic de indiscipline, caci disciplina a disparut)
nu mai cunosc margini.
Am fost la Piatra gi am dat acolo de o mare manifestatiune.
Am intrat in vorba cu nigte soldati (rugi) asupra intelesului acestei manifestatiuni gi nu au gtiut ce sa -mi spue. Stiu
numai ca ei an acuma libertate gi atata.
Cand au aflat tine sunt, mi-au facut o calduroasa manifestatie amicala.
22. III.
Regele a sosit din nou. Nici prin minte nu-mi putea trece
adevaratul motiv!...
In orice caz, este o zi de mare insemnatate gi denote, ca o
stare, de foarte serioasa ingrijorare domnegte in cercurile inalte
ale tarei.
Probabil ca au contribuit mult la producerea ei gi evenimentele din Rusia, can devin din ce in ce mai complicate.
M. S. Regele a inspectat centrul de instructie, a asistat la
146
un mic exercitiu tactic la camp i apoi s'au vizitat spitalele

Regele Ferdinand" gi Cazarma 4 Obuziere".
A fost multumit de modul cum aunt adapostiti i ingrijiti
bolnavii.
In realitate, la Obuziere totul este organizat foarte primitiv, dar pare ca la Iasi este ceva ingrozitor i de aceea modestia, ca sa nu zic saracia, de aici, nu este Wigan in seams.
Dupa amiaza (masa a fost luata in vagon) am mers la cele
cloud Divizii in refacere, a 8-a la Racaciuni i a 1-a la Negri.
Dupa revista i defilare, in fiecare loc, Regele a pus a se
M. S. Regele insatit de generalul Averescu pe frontul Mir lei a 8-a, la Rdcdc lard
strange trupa in careu i a tinut cate o cuvantare cam la fel.

In rezumat, dupe o introducere, cu care arata multumirile
Sale pentru bravura desfasurata in trecut ci nadejdea ce pune
in bravura viitoare, prin care se va izbuti a se libera Cara de
duemani, a dat soldatilor fagaduiala ca ptunantul, pentru care
lupta, va fi al lor.
Cuvantarea, deli inteun mediu exclusiv militar, avea in
partea ei finals, un caracter eminamente politic.
1917
147
Am crezut ca nu era in caderea mea, sa raspund Regelui,

caci ar fi fost o ne,cuviinta sa ignorez in raspunsul meu partea
politica a cuvantarei, iar pe de alts parte atingand acel punt,
m'as fi amestecat in lucruri cari iesiau din sfera atributiunilor mele.

Am tacut.
23. ///.
Am trecut noaptea in tren la Pufesti.
Am mers apoi cu automobilele la Divizia. a 12-a (general
'it
Ns
Tun lung to pozifie
Mcsoiu) la Varnita. Revista, vizitarea unei baterii pe pozitie qi

apoi dejun la Divizie.
Aspectul trupelor excelent. Oamenii bine sub toate raporturile, cu moralul foarte ridicat i foarte voiosi. Generalul
Mosoiu este tut bun soldat.
Dupa amiazii am mers cu trenul pane la Crtiuti, iar de
NOTITE ZILNIOE DIN RiaBOIII
148
acolo cu trenul pe frontul Diviziei a 6-a (general Arghirescu).

Vizita a tinut pans seara tarziu.
La ora 11 noaptea am luat masa la Bacau, la mine acasa.
In aceasta pri.vinta Bunt necesare uncle detalii.
Eri, in tren, maiorul tirbei mi-a spus ca Regele se astepta
sit' fie invitat la mine, la dejun.
Am spus ca nu mi-a fi putut inchipui aa ceva, insa

timpul nu este pierdut si daces M. S. voeste, poate lua masa de
sears la trecere, azi prin Bacau.
Regele a primit si am telefonat imediat acasa, pentru

pregatiri.
La sfarsitul mesei am tinut un toast, prin care multumeam
Re5elui de inalta cinste ce mi-a facut si drept recunostinta

Ii uram realizarea dorintelor si intentiunilor exprimate, in cuvantarile tinute pe front.
Dupes masa, Regele a plecat si mi-a spus in momentul despartirei, ca duce cu sine cele mai bone impresiuni.
Cu siguranta ca aa era. Intrebarea este, cat vor tinea ele.
Sunt convins ca amicii dela Iasi nu dorm.
2. IV.
Am avut o foarte mare multumire sufleteasca, noaptea

trecutii.
Am mers la Garbovani sa. serbez Sfanta Inviere cu delegati din toate Corpurile Armatci.
La ora 12 s'a oficiat Sf. Inviere in parc, foarte frumos

pregatit. La terminarea serviciului divin, am pus de s'a citit
ordinul de zi dat Armatci pentru sarbatorile Patelui si apoi
am ciocnit cu oamenii asezati in mese in prelungirea mesei
ofiterilor.
La sfarsitul dejunului am inchinat in sdnatatea familiei Re-
gale si apoi a familiilor celor care apara cu pieptul moia

stramorasca.
Apoi am pus muzica sa cante dansuri nationale.
Mai bine de o ora am asistat la dansul oamenilor, cari s'au
animat din ce in ce mai mult.
1917
149
Simteam foarte bine ca ofiterii 0. soldatii in strigatele for

de iubire pentru mine, vibra loath' nAdejdea i Increderea ce
pun ei in mine.
Era o bucurie nesMrita in sufletul meu, inconjurata insa
de o deasti ceata de mamire caci ei nu tiu anume ca:

in afar& de influenta morals, nu pot nimic sau aproape nimic.
Dimineata am sosit seas& avand Inca in urechi ovatiunile
spontanee ale soldatilor, la plecare.
11. IV.
Eveniment important.
Ieri Regina a fost la Roman ca sa viziteze spitalele, Intre

altele i pe acela al sotiei mele.
NeN asta mea a mers i ea la Roman ca s& intampine pe
Regina.
Azi dimineata au sosit cu trenul la Bacau.
Intamplator plecau 30 de noi companii de mitraliere pe

front. Le-am facut s defileze in fata Reginei.
S'a Inceput dupes aceea vizita spitalelor.
La ora 1 s'a luat dejunul in casa noastrA.
Cand s'a pus temelia casei Perlberger isi inchipuia cineva,
eh' vor veni Suveranii sa is masa i sa gazduiased in ea?
Si bietul stapAn al casei, detinut in tablei, urmilr. it de o
oat stupida i neinteleasa.
Dupes dejun s'a continuat cu vizita spitalelor, iar la ora
5,30, ceaiu la noi acasa, uncle am invitat familiile ofiterilor
insemnati i mai multi ofiteri francezi i rui.
Destula animatitme... Regina a fost foarte gentiles cu toatA
lumea.
Sears masa in tren.

12. IV.
Aseara am plecat cu trenul la Oneti.

Dimineata, inaugurarea spitalului i apoi dejun, pregatit
prin Ingrijirea generalului Grigorescu.
150
NOTITE ZILNIOE DIN RLZBOIL!
Totul a fost foarte bine organizat. Nu mi-a placut numai

cuvantarea tinuta in urma serviciului religios. Era prea tiimttietor $i de o fanfaronada cam nepotrivita. Cand mai mult
decat jumatatea tarei este cotropita i lupti alaturi cu un popor
in efervescenta, nu stiu dace suns bine cuvinitul de Imparateasit.
rade
si
curaj, da, cat de mult, dar cu belsug de fapte
si
sobrietate de cuvinte. Insa ce poti face, omul este cum este.

Dupa dejun, vinta la Manastirea Casinului.
M. S. Regina la Ws Satires Cagin
Si aici primirea a fost nu se poate mai frumos organizata

de colonelul Dabija, Comandantul Brigadei a 16-a.
Seara, plecarea sere Bacau. Masa in tren si apoi dela Bacau,
Regina a continuat mai departe.
22. IV.
Extraordinar.
La 6 sunt instiintat la telefon, de maiorul Florescu, ca
I917
151
voiu avea vizita a douii persoane, cari imi vor face mare
plitcere.
Comunicare enigmaticii; totusi am pus a se lua in grabs masurile necesare.
La ora 8, soseste Regele si Printul Niculae.

Au plecat incognito, din cauza ca in Iasi s'a biinuit o railcars
antidinasticii.
Ce farsiil
Zelosii au exagerat lucrurile, iar panics a facut restul.
ft:4
-="7
to
M. S. Regele In mtflocul ofiterilor fi soldatilor
Incontestabil, un moment de slabiciune.
Ali se va ierta oare, ca am fost ales ca punct de sprijin,

intT'o situatitme crezutli critics, dar care in realitate nu a lost
deck o inscenare nedibace?
Ar trebui o anchea din cele mai severe si aunt sigur, ca
se vor descoperi lucruri din cele mai interesante.
152
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOI37
23. IV.
Am plecat la ora 9 din Bacau cu trenul spre front. La

ora 11 am debarcat la Pufeti. De aici cu automobilul pang la
Moinoaele, unde am gasit rezerva Diviziei a 3-a, Regimentul
4 Arge.
Parada i distribuiri de decoratiuni.

Regele era fericit, simtindu-se in mijlocul trupelor.
Am mers apoi, pan& in apropierea postului de comandrt
al regimentului 2 Vanatori. S'au distribuit decoratiuni i s'au
tinut cuvantari.
Eu m'am oprit cu generalul Vaitoianu la marginea padurei,
in fata Alariitilor i am fixat cu terenul sub ochi, definitiv, directiunile de atac.
Terenul se prezinta foarte bine; cred ca spartura se va

putea face intre Marati i Incarcatoarea i apoi atacul se va indrepta spre Vizantea Manastireasca.
Am luat dejunul la Divizia a 3-a, la generalul Miirgineanu.
Pe drum inapoi spre Moinoaele, m'am abatut cu generalul Vaitoianu, spre a-mi alege observatorul, pentru timpul ofensivei
proectate.
L-am fixat pe Dealul Carpenului, in apropiere de cota 707.

Noaptea in tren.
24. IV.
Am vizitat spitalul in constructie la Cotofeneti.

Proectul a fost fricut pe baza unei idei cat se poate de
strtunte.
Am spus arhitectului Httrjeu, un om foarte priceput, sa

largesse& proectul in socoteala Armatei i sa comunice aceasta
Directiunei Generale a Sanatatei Pub lice.
Am calatorit apoi cu trenul, cale ing,usta, din valea BA lca
i apoi oseaua CotofenetiMeinoaele.
Toate aceste comunicatiuni, se datoresc activitatei i priceperei Comandantului Corpului II Armatrt, generalul Vaitoianu.
1917
153
Am mers apoi la Divizia a 7-a, cantonata la Valea-Seaca.

Regimentul 14 a defilat pe ploaie. Aspect mediocru.
Regele a decorat pe colonelul Rujinschi cu Mihai Viteazul.
Acura catva timp, am primit o propunere din partea generalului Grigorescu pentru decorarea colonelului Rujinschi cu
Mihai Viteazul, pentru bravura desfarrata in mares batalie
dela Oituz".
Am cerut sa mi se trimita o relatiune asupra acelei marl
batalii, pentru ca sa vad daca este cazul de a face propunerea
ce mi se solicits.
Trupe din Metzler a 7-a defiland
Nu am primit nimic, pans acum.

Totuvi astazi vad ca se recompenseaza bravura semnalata,
dar poate sa fie bine meritata.
Atilt cat cunosc eu pe colonelul Rujinschi, ma tem foarte
mult sa nu fie i aici o exageratiune, datorita acelei tacite i
mutuale admiratiuni, de care am gasit imbibata atmosfera in
care a operat Armata de Nord.
Dupa amiaza am avut parada la Divizia a 12-a, de sub comanda generalului Moriu.
154
NOTITE ZILNIOE DIN RA2BOID
Prezentarea recrutilor, revista 6i defilarea la Copacesti.

Aspect in adevar indicator.
Sears, masa cu ofiterii i trupa Diviziei, pe un teren anume pregatit.
Am tinut o cuvantare, in scopul de a ruga pe M. S. Regele
sa aiba incredere netarmurita in Armata.
Cred ca aceste cuvinte, erau necesare in imprejurarile de
fats, atat pentru Rege personal, cat qi pentru acei cari si-ar inchipui, ca o sguduire a asezamantului nostru politic, ar putea
sa fie incercata.
M. S. Regele decoreazd ofiterli ci sealant din [Meta 12 -a general Mogo lu
Generalul Mosoiu, Comandantul Diviziei, a tinut si el o

cuvantare.
Putea face mai bine sa se abbe, cu stet mai mult ca asa

qi era stabilit. Dansul a vorbit cand au fost prezentati recrutii.
.
Lasand la o parte ca totul nu a fost decat repetarea fragelor sunatoare de ideal, victorie, imparatii, etc., dar mi-a
facut impresiunea, ca nu este tocmai omul pe care it credeard.
Doresc sa fie gresita aceasta impresiune, de care de altfel
ma voiu tine independent, pana la o probe absolut sig-ura.
Seara a fost cat se paate de animate; la plecare, animatia
s'a transformat in entuziasm.
1917
155
25. IV.
Am sosit la Bacau la 8. Dupit doua ore, am plecat in automobile la Piatra.

Am mers la manastirea Bistrita, unde am vizitat biserica
gi monumentul lui Alexandra cel Bun.
0 parasire neiertata gi biserica gi monumental Domnitorului.
Am luat dejunul pe camp. Regele a fost in cele mai bune

dispozitiuni. Totul s'a petrecut in chipul cel mai simplu.
.;:
M. S. Regele tnsoi it de generalul Averescu primeste defilarea trupelor din Divizia a 12-a
La intoarcere, am trecut pe dreapta Bistritei, gi am aratat

Regelui local ce am ales pentru sanatoriul zis Carpatii". Este
ineantator gi cred ca vom face acolo, ceva gi util gi frumos
in aeela9i timp.
In oral, Regele a vizitat spitalul Crucea Rosie, unde a

decorat mai multi ofiteri gi oameni de trupii, raniti.
Masa seas& la mine, iar dupa masa, la ora 10, ceai pentru
ofiterii strain, din garnizoana, gi ofiterii superiori roman.
Destula animatiune.
Regele s'a linigtit cu desavtu-9ire.
Mai intaiu, atmosfera de pe front gi din Bacau atat de

asiguratoare, apoi stirile bune dela Iasi au Ierminat prin a-L
convinge, ca totul s'a redus la o alarms lipsita de temei.
Dar tocmai aici sta rind, cred, pentru mine.
156
26. IV.
Plecarea era hotarita pentru dupa amiaza. In urma s'a

schimbat i s'a fixat pentru noapte. Dupa amiaza o excursiune
in automobil pang la Moineti.
In cursul diminetii pe care am petrecut-o acasa, am avut
o lungs intretinere cu Regele asupra diferitelor chestiuni de
ordin general i asupra simptomelor de uncle micari socialiste
la noi.
Plecarea din Iasi s'a datorit mai cu seams faptului ca un
grup de vechi socialiti. i tineri liberali, sub G. Diamandi, s'ar
fi pus in legaturit ea revolutionarii rui.
Intre acei can formeaza grupul este i Tilled Ioanid.
Am spus Regelui ca-1 voiu chema la Bacau i sunt sigur ca
vom afla ceva dela dansul.
Regele nu mimai ca a incuviintat, dar a parut chiar multumit
de propunerea. mea.
Dupa dejun, o false alarms, ca intr'un tren venind din

directiunea. Burdujeni, in cloud vagoane ar fi soldati rui revolutionari cu femei i ca ar fi decii sit' villa la Bacau sEt
atace pe Rege.
La Roman ar fi vazut in gars trenul Comandantului Armateli I-a i crezand ca este trenul regal, ar fi incercat sA -1
atace.
Dupa minutioase cereetari, am putut constata ca nu a

fort deck exagerarea unor cuvinte, prinse de un impiegat inferior din Burdujeni, dela doi soldati rui.
Voiu pune sa se faca o ancheta minutioasa, pentru a pedepsi pe cei cari fac execs de zel.
Excursiunea la Moineti nu a prezentat nimic interesant;
era pur i simplu o trecere de time.
La ora 11 Regele a plecat.
Despartirea destul de calduroasii.
Atmosfera din Iasi va scohori desigur termometrul dispozitiunii Suveranului.
1917
157
6. V.
Am avut vizita generalului Berthelot, pe care 1-am gazduit la mine, impreuna cu adjutantul lui.
Am mers la centrul de instrucide, pentru ca sa se asigure
de activitatea ofiterilor francezi.
Pare ca trebue sa piece in Franca, unde va prirni comandamentul unei Armate.
Generalul Berthelot Insotit de generalul Vditolanu pe frontal Corpulul 11 Armata
Independent de sentimentele lui fats de mine, cred ca vom

ca.tiga, daca va fi inlocuit.
Cu cat it cunosc mai Nine si de fapt it cunosc foarte putin,
cu atat ma conving mai mult ca alegerea comandamentului sau
guvernului francez, nu a fost din cele mai fericite.

De o suficienta nenuisuratii, captusita cu o superficialitate
uimito are :
In Rusia, evenimentele nu au nici o important& pentru el:
ca se tassera bientot"I
La noi, lucrurile merg de minune!
In Franta, germanii de abia mai reristal
158
In orice caz, este o natura fericita qi aceasta se dovedete

prin proportiunile corpolentei sale.
Nu pune prea multe la inimii, vede totul in bine qi in doua
cuvinte rezolva chestiunile cele mai complicate.
Vom vedea ce va face in Franta, caci de activitatea lui

in Cara la noi, nu cred ca vor fi inciintati francezii, eand se von
cunoate lucrurile mai tarziu.
Fats de mine, de randul acesta a fost foarte amabil gi ce este
curios, ca in toate convorbirile a fost continu de acord cu parerile mele.
Ne-am despartit in termenii cei mai buni.
In realitate, cred cal este un suflet bun qi s'a lasat a fi influentat de cei interesati in cauza. Eu nu regret atitudinea lui
fata de mine personal, ci numai ca nu a vazut clar. Cu mai,

multa perspicacitate i prudenta, poate ca ar fi putut, prin in-
fiuenta lui, sa ne crute cel putin de wide parti din relele

s'au abatut asupra capului nostru.
Il cred foarte ritspunzator de dezastrele dela Jiu i mai
cu seams de pe Arge, uncle Armata noastra a fost infranta,
ceea ce s'ar fi putut cu siguranta evita.
can
Se poate sa ma inel, dar pana la probe sigure, aceasta este

credinta mea.
18. V.
Sunt chemat In Iai pentru a da relatiuni asupra afacerei

Wexler. Se crede ca lucrurile au fost puse la cale de Armata.
Am fost sa vad pe noul ajutor al augustului Comandant

al frontului roman" generalul Cerbacief.
Mi-a facut impresia unui,om ters.
Are ticuri: da din umeri, inchide din ochi If dad sta in,
picioare, are varful unui picior intotdeauna in sus, iar calcttiul
apasat in jos.
Vorbete multisor i foarte neinteles, pronuncia incurcata;
parca ar avea ceva in gurit.
19I7
159
Asupra situatiunei, mi-a spus ca nu poate emite nici o

parere, deoarece nu o cunoagte.
Nu cred ca este omul care ne trebuia.
Avem toate noroacele I
23. V.
Vizita Generalului Cerbacief. A venitaseara la Bacilli. L-am

gazduit la mine. Am trecut seara impreuna. Dupa masa, am invitat ofiterii rugi, ofiterii francezi gi ofiterii superiori roman.
Azi am mers pe front. Ma instalam dar la postul meu de
observatie de pe dealul Carpenului, unde am pus doua baterii
sa traga asupra unuia din punctele sectorului ce va fi atacat.

Rezultatul a fost mai mult de cat satisfacator.
Am mers apoi la Divizia a 12-a (general Mogoiu), care este
in Suceava. A fost trecuta in revista. Defilare.
Impresia excelenta.
Am luat dejunul la Divizie gi apoi am plecat indarat la

Bacau.
Am avut o lungs i interesandi convorbire cu generalul

Cerbacief.
Subiectul: viitoarea ofensiva.
A inceput prin a-mi spune, ca-i este foarte penibil oil amestece consideratiuni politice in proecte de operatiuni militare.
A gasit stabilit planul ca lovitura principals sa porneasca

de pe frontul Armatei a I-a, iar Armata II-a ea faca numai un
atac demonstrativ, sau mai bine zis, o acdune cu seal) limitat.
Mi-a spus, ca chiar cu acest plan, el ar fi fost de parere;
ca sa conduc eu atacul principal, adica sa fiu trecut la Armata.
I-a. I s'a spus insa Ca aceasta nu se poste, tot din consideratiuni
politice.
I-am arAtat defectele planului adoptat.
L-am pus in neplacuta situatiune, sa apere o chestiune,

de a carei rationabilitate nu era convins, de loc.
Am avut aceasta impresiune cel putin, cad la argumentele
mele, dadea nigte raspunsuri mai mult ca ubrede.
160
Cand i-am spus, ea impingand pe duman cu spatele spre

munti, it punem in situaliunea de a ne rezista cu putine forte
si de a ne invalui apoi stanga, indreptata spre R. Sarat, mi-a
raspuns ca in multi dumanul nu poate sit reziste.
I-am reamintit, ca stanga ofensivei lui Brusilov a mere

foarte bine, in Bucovina, pans a ajuns in poalele muntilor i
acolo s'a oprit.
Mi-a raspuns cal acolo au fost alte motive. Nu am insistat...
dar i-am spus ca la finele lui Septembrie 1916 am luat comanda Armatei in debandada i dacit am putut sa opresc pe
duman, a fost numai multumita faptului ca cram in munti.
Mi-a raspuns: acolo 1-ai oprit Dumneata, nu munlii sau
Armata". Cand ti se aduc astfel de argumente, once discutiune
mai departe este de prisos.
29. V.
Sunt chemat din nou la Iasi. Am fost primit de Rege, cat

se poate de bine, aproape cordial. Mi -a spus ca este o greala
din partea mea, ca permit sublocotenentului Grigore Filipescu
sa faca politica pe numele meu.
Am asigurat pe Rege, ca nu am dat sublocotenentului Gr.
Filipescu nici o irnputernicire a face aa ceva i ca nici nu cred
ca el sa fi facut o asemenea greala. Cred mai degraba ca

sunt nascociri de ale rau voitorilor, cu care de altfel sunt
foarte deyrins.
Regele a insistat insa a-mi recomanda sa ma tin departe
de politica, spunandu-mi ca sunt o forta i nu trebue sa ma

uzez i ca El dorete ca raporturile intre not sa fie amicale.
Desigur ca in momentul acela era sincer, dar era i Dansul
ca i mine victima unei manevre, pe cat de abile, pe atat de

perfide, care insa nu va reusi.
Toata istoria din cursul iernei a fost o simple manevra.
Au impins pe Rege a perrnite sa mi se oglindeasca posibilitatea chemarei mele in capul guernului, in speranta ca-mi voiu
baga cel putin un deget in angrenajul intrigilor politice. Din
1917
161
fericire am fost destul de circumspect i m'am tinut la distanta.

Neputandu-ma invinui direct, au cautat a da probe indirecte i atunci au prezentat pe Grigore Filipescu ca pe un emisar
politic al meu.
De fapt, lucrurile s'au petrecut in ala fel, ca proba materials contrary era foarte upr de facut.
Acum cateva zile, sublocot. Gr. Filipescu, fiind in Ia0,
scrie maiorului Reese!, ca acolo numele meu umbla din gurii
in gura gi ca, fiecare i1 intrebuinteaza cum crede. Spunea ca
ar fi de parere sa merg la Ia.gi pentru a cere o audienta la

M. S. Regele, in care sa artit ca tot ceea ce se spune, este in
afara de cunotinta mea.
Deci sublocot. Filipescu facea tocmai contrariul de ceea ce se
presupunea, sau mai bine zis de ceea ce cu intentiune i se

atribuia.
Am spus maiorului Ressl, ca nu cred necesar a ma duce

sa ma justific, de o Nina pe care nu am. Ar insemna poate
dimpotriva, a ma invinui singur. Eram de parere, ca sublocot.
Filipescu sa se duca la maiorul Stirbei gi sa-i spuie ceea ce

gandesc in aceasta privinta.
Sublocot. Filipescu s'a dus nu la maiorul Stirbei, ci la Henri
Catargi. In once caz, maiorul Ressel i cu Henri Catargi pot

on cand atesta ca Filipescu nu numai ea nu a uzat in soopuri
politice de numele meu, prin imputernicire dela mine, dar ea
atunci cand a vazut ca se abuzeaza de numele meu, m'a pus
la curent i m'a consiliat sa reactionez.
Concluzia practica a acestui incident, in care subloc. Fili-
pescu nu ayea absolut nici o vina, a fost ca Regele 1-a oprit

dela inaintare
Regele mi-a spus-o lamurit...
Regele mi-a mai spus intre altele, ca am vorbit cu Tine A
Ioanid gi. cu D-1 Ioan Cantacuzino (doctorul).
Era foarte bine informat
I-am spus ca era adevarat, dar cu Tilled Ioanid am vorbit

prin autorizatiunea insai a Regelui, iar cu Doctoral loan Cantacuzino, am vorbit numai chestiuni de serviciu i i-am pus
o simply intrebare politica.
162
Ioanid mi-a spus ea sentimentele dinastice sunt unul

din punctele principale ale programului lor. Ali-a spus insa
ca dace guvernul va iei din constitutie, prin mijloace violente,
atunci vor recurge i ei la mijloace violente.
L-am intrebat data pot spune aceasta Regelui i el mi-a spus
Tilica
a nu are calitatea de a-mi raspunde la aceasta intrebare, dar

ca peste putine zile va eni D-1 Cantacuzino i sa-1 irltreb pe el.
Asta a fost totul.

Cu toate protestarile de afectiune ale Regelui, am plecat
amarit, caci este mai mult ca transparenta urzeala perfida in
care a cazut i in care puteam sa cad i eu, data nu cram atilt
de circumspect, incat sa ma tin constant la distanta.
30. V.
Mare consiliu in vederea ofensivei proectate.

Participa: M. S. Regele, Printul Carol, generalii CerbaceN,
Golos in, Prezan, Christescu i eu.
G-lul Prezan face o expmere a situatiunei i email sa explice atilt motivele cat i dem oltarea ofensivei, astfel cum este
proectata.
Cand mi s'a cerut parerea, am inceput prin a spune, ea

nu inteleg scopul actiunei, deoarece in ordinul primit se pune
ca scop:
A fixa fortele dumane pe intregul front;

A nimici fortele clumane ce se gasesc in fata sectorului
Narnoloasa, inaintand in directia R. Sarat.
A fixa fortele este ceva concret, dar situatiunea generala
nu face a fi necesara o ofensivfi, pentru aceasta.
Pe nici un front al teatrului general de razboiu, situatiunea
nu este de aa fel, ineat sa necesite o grabnica concentrare de
forte dumane, prelevate de pe frontul din fata noastra.

Pe de alts parte, data ar fi chiar necesar, fortele dumane pe intregul front roman unt atilt de reduse, fata de
ale noastre, ca o preluare este aproape exclusa. In on ce caz
mare lucru nu s'ar putea lua.
I917
163
Ramane al doilea punct: nimicirea.

Aceasta formula teoretica, este i \raga i nerealizabila. Nu
se nimicesc fortele astazi. Nu am fost nici noi nimiciti, cu

atat mai putin vom putea noi sa nimicim pe germani, earl.
au dovedit ca tiu sa lack' razboiul.
Am conchis ca scopul trebue sa fie concret, bine definit.
Cerandu-mi-se parerea am spas, ca eu 1-a formula: ducerea frontului de pe Siret pe o alta lithe, buns oars: MostiteaIalomita-Cricovul sau o alta oarecare.
Golovin mi-a spus, ca asta va depinde de modal cum se
Nor desfaura operatiunile.
Parerea mea, am raspuns, este ca in desfaurarea operatimllor
trebue sa avem un front de orientare: obiectul material de

atins. Silinta noastra va trebui sa fie constant sa dominam
imprejurarile i numai in caz de absoluta imposibilitate sa ne
supunem lor.
A fost de prisos; au ramas in parerile lor.

Am trecut la detail.
Am spus ca daca se sparge frontal, in ample vom avea
doua man inconveniente.
Spargerea in centru ne va obliga sa facem doua conversiuni i in adevar noi avem intentiunea ca, cu Armata a VI-a sa
facem o conversiune la stanga spre Dunare, iar cu Armata I-a,
o conversiune la dreapta, spre muni.
Creem doua flancuri in aer, spre duman.

Copleirea uneia din aceste Armate se va traduce in dezastru pentru cealalta.
Ali s'a raspuns de g-lul Prezan ca flancurile vor fi aparate cu cavalerie
Mai sunt oare posibile astfel de enormitati?
S1pargerea frontului in campie va duce desigur la operatiuni manevrate i ar fi o greala enorma, a ne cre.de superiori germanilor in manevra.
Ei au i experienta lucrului i sunt mai bine incadrati i
mai bine utilati!
Generalul Golovin, cel mai de seams dintre toti, mi-a

spus ca a ales acel sector, din cauza condi%iunilor locale. Credo
ca spargerea este mai sig-ura pe acolo.
NOTITE Z1LNICE DIN PAZI:01U
164
Sunt mai putine intariri ca in alte parti.

In adevar am vitzut aceasta curioasa teorie des%oltata in
nite instructiuni emanate dela comandamentul rus.
Am cautat sa arat ca este bine, neaparat a prefera punctele
care. multumita conditiunilor locale stint mai upr de atacat,
cu conditiune insii sine qua non, ca atacul Odata rettit sa se
poata desvolta
desvolta cu Tu-mari corespunzatoare sacrificalor. ceea ce nu pare ca a fi cazul in sectorul ales.
Am vorbit cu g-lul Prezan.
Generalul Cerbacev m'a intrebat atunci, care ar fi dupa
mine directia de dat atacului.
Am spas ca inimicul are in e;ichierul romano-transihan,
doua fronturi: unul in Transilvania, care incepe la Oituz ,i se
termini in Buco Nina oi altul in Muntenia, dela Oituz pana
la Dunare.
Intentittnea noastrii este sa ne indreptam sforciirile, in contra acestui din urrnii. Dacii isbutim sa spargem linia dufmanii
in punctul de jonctiune al celor data fronturi ment,ionate, putem arunca sttinga ininzicti dela Kezdy Vasarketv spre Sttd,
iar dreapta lui din Muntenia, sire R. Surat. _It& in contra

stiingei cat fi a dreptei inirrricrrltti, acciunea noastrii va trebui
sa fie invaluitotzre.
In spatele dreptei noastre invaluitoare, s'ar gasi partea

neaccesibila a muntilor, tior de aparat i nefavorabila unei
concentrari mad de forte dutanane, pentru a ne ameninta serios.
Am aratat pe de alta parte ca actiunea noastra in munti
re0
cu siguranta, caci dupii ruperea frontului contra-manevra inimicului se va izbi de greutatile terenului i deci nu
va putea sa pareze la timp loviturile actiunei noastre de exploatarea primultti succes, intotdeauna sigur data este bine
va
pregatit.
Eram
tiunile.
i trist oi amarit, in acela7i timp, sa ascult obiec-
Cea mai puternica era, ca nu voiu putea sa mic si
sit
larline,sc trupele, in zona mea de operatii.

Am rdspuns ca-mi asum toata raspunderea, deoarece cu-
I917
165
nose perfect regiunea. Am operat in toamna trecutii retragerea

pe acolo pe un timp foarte defavorabil si in conditiuni morale
deplorabile.
Este interesant sa reamintesc acunz, dupii ce lucrurile au

trecut, ca trei Zuni &pa ce ant expus proectul men de contrd
ofensiva, s'a petrecut o acciune analoaga pe frontul italian, in
sectorul Isonzo.
Germanii an ales ca punct principal pentru atacul tor, stdnga
italianii, care avea ca punct principal de sprijin, Caporetto. L-au
nnvaltzit cu dreapta lor, obligdndu4 ad faces o uparti convershine In stdnga ina poi ti atunci au impins pe italieni pizza la.
Piave, nzenfindndu -sc constant in pozi(iune dominanai.
Evident ca nu faun:. in Iunie In Iasi, ce se va petrece in

Octoutbrie la Caporetto! La situafinni analoage, solufiunile se
int/mu.
Din cauzii ca s'a facut altfel decdt ar fi trebuit, sforriirile noastre au dus, tot n.unzai in zorza muntoasii, la un inceput
41e izbeirldii (la Maraiti) pe and germanii in situafie analoaga,
au pint ob(ine o stralucitti victorie, care data nu s'a transformat in dezastru, este nuzltumitii faptului eel italienii au fmtut
sa desfilfure virtufi nzilitare excep(io,nale...
Totul era de prisos.
km cerut sa mi se lase cel putin Armata neciuntitrt, adiea
toate Diviziile, caci mi p'att luat doua (7 7i 12) spre a le da

la Armata, I-a.
i aici rezistenta absolutes, deli Regele parea ca inclines spre
vederi le mele.
Szt le dea Dumnezeu noroc. Am com ingerea ca mergem
orbe;te la o actiune care se va sfaqi prin o infrAngere dureroasa pe frontul Armatei I-a.
Pe frontul men cunt sigur ca om avea victorie, dar o
victorie nefolositoare, din punctul de vedere strategic. Ne vom

spala putin, din eel moral.
Inainte de plecare am fost cheinat la o parte de Rege i

nil- a spus, ca atunci cand mi-a trimis un ordin observator ca
nu am rezerve, dandu-mi ca exemplu Armata de Nord, a fost
indus in eroare!
166
Pot sa consider aceasta marturisire ca o satisfactitme tardiva.

Ramtute insa in picioare, ca un Comandant de Armata care
izbutete prin influenta lui personals sa redea increderea unei

Armate in debandada, prime,te un ordin dur, pentru un fapt
care, data ar fi fast chiar just, Inca nu justifica procedarea.

Ce atmosfera favorabila mie, trebue ss fi domnit atunci
la Mare le Cartier General!
De altfel, azi, persaanele sunt altele, dar atmosfera nu

s'a madificat mult.
Am fast foarte penibil impresionat de atitudinea generalului Christescu pe timpul conslatuirei.
Cosi va it mondo I
3. VI.
Vizita pe front a ministrului de razboi belgian, Wanderwelde.
Am fast la Divizia 1-a (g-1 Stratilescu) pe frontul: VarnitaRacoasa.
Am vazut uncle baterii, apoi recrutii ,i in fine rem's a

Diviziei.
Am hat dejunul la rezerva; cu.antari banale.

Wanderwelde socialist, nu numai con. ins, dar mi se pare
chiar fanatic. A venit pe frontul nostru pentru a vorbi soldatilor
rui. Nu tiu ce rezultat practic va obtine; cred ca nici unul.

Am profitat de ocaziune, sa vorbesc din nou cu generalul
Cerbacev, care a venit i el cu Wanderwelde.
Mi-a spus ca spera sa capat cel putin o Divizie, daca nu
chiar o Divizie i jumatate, dar tiu ca Marele Cartier General
roman este contra. I-am spus de ce nu vorbe,te el cu Regele,
Ideoarece este de parere si am avut impresia ca i Regele inclina in a nu mi se lua Diviziile.
Mi-a raspuns ca nu poate sa treaca peste Marele Cartier
General roman.
Curioasrt organizatiune de Comandament!
Ce rol are Comandantul frontului, ce rol ajutorul, ce rol

qefii de Stat Major, cad sunt doi?
1917
167
16. VI.
Conferinta la Domneti, sub prerdintia generalului Cerbacev, in vederea actiunei ofensive proectate.
Prezenti: generalul Ragoza, Comandantul Armatei a IV-a
cu ySeful de Stat Major, Comandantii Corpurilor de Armata
ruse,ti, generalul VAitoianu, Inspectorii de artilerie, ofiterii
francezi, etc. In total cam 30 de persoane.
Trebuia a se hotari detaliile actiunei.

Am emis parerea, ca atacul Corpului VIII rusesc contra
pozitiunei dela Momaia ar trebui sa inceapa, dupa ce vom fi
ajuns not cu dreapta pe *uita. Ruii au insistat sa inceapa data
cu noi. Nu am putut sa am ceva contra. Daces le convine sa

faca sacrificii inutile, cu atat mai rau pentru el.
Am aratat insuficienta artileriei mele; mi s'a promis doua
baterii de munte, dar mi s'a recomandat sa iau obuzierele dela
Dhizia a 8-a.
Am atras atentiunea, ca ar fi imprudent a se face a;ii
CeN a. Nu trebue exclusa posibilitatea unei contra ofensive ger-
mane, care de obiceiu nu se produce in punctul atacat, ci in

apropierea lui. Directia Oituz pare indicata pentru o astfel de
contra manes ra.
Generalul Cerbacef cu Seful sau de Stat Major, consider&

ca puffin probabila o astfel de contra-mane% ra i in orice caz,
ce influenta ar putea sa aiba inaintarea unui Regiment sau

cel mult a unei Brigade pe vreo directie oarecare. De ce ii
inchipuesc ei ca nemtii vor face o astfel de intreprindere cu
un Regiment sau cel mult a Brigada, este greu de inteles.
Dar surprinzator este ca oamenii acqtia scapii din vedere
importanta directiunei Tg. OcnaMoine,ti.
Le atrag in aceasta privinta atentiunea, dar cu foarte

patin succes.
Martprisesc adevarul, ca m'am saturat de atatea discutiuni

Tar& folos. Am ajuns un fel de opozant permanent ni intotdeauna in minoritate, data nu chiar izolat. Evident, exceptez
pe ai mei, cari formati in vederile mele, vad lucrurile ca i mine.
Nu a* mai deschide gura de loc, data nu m'a* simti im-
168
boldit de faptul ca desfa'urarea ulterioarrt a evenimentelor

mi-a dat intotdeauna dreptate!
Dupes mass ne-am fotografiat impreuna.
La reintoarcere spre Bacrtu, am intalnit la Adjud pe geiteralul Grigorescu, care este mutat la Corpul al VI-lea, Armata I-a.
L-am intrebat data nu crede probabilii o contra lovitura a
dumanului pe la Oituz. Mi-a rrtspuns ca este chiar convins ca
se va produce o reactiune in acea directie.
Cerbacev i cu Golovin giindeau la fel.
17. VI.
Diviziile 7 i 12 mi-au fost luate. Totul a fost in zadar.

Tot concepia generalului Prezan (Antonescu) triumfrt. Sit' fie
numai cu foks
M'am desp6rtit cu adeN tirata durere in inimrt, in special
de Divizia a 12-a, de care ma leaga atatea amintiri, daces nu
frumoase, desigur insrt foarte scumpe, din uncle puncte de
vedere.
Nu am avut curajul a merge sa-mi iau ramas bun dela ek,

temandu-ma sit nu mil pot stg.pani in cuvantarea mea de a infiera faptul a,a cum merita.
19. VI.
Conferintrt la Cotofeneti asupra ofensivei, cu Comandantii

pans la Brigadrt inclusiv i *efii de Stat Major, crtrora le-am
dat ultimele instructiuni operative.
30. VI.
Totul gata, cel putin la mine.

In ultimul moment, amtmare.
Se putea altfel?
1917
169
Ce simt al realitatei?
Ne pregateam in realitate pentru acest important pas de
6 luni, iar dispozitiurtile concrete de detaliu au inceput a fi
fixate de mai bine de demi luni i totusi cand s'a fixat data inceperei actiunei, ezitare! Nu s'au imbratipt lucrurile cu acea
preciziune de vederi, can singure dau executiunei un curs nestramutat.
Ducerea unei piece grele pe front
Sa nadajduim totthzi, ca lucrurile vor merge bine i ca aceasta va fi ultima amanare!

0 monstruozitate! S'au redus in ultimul moment batalioanele la 3 companii. Este de neinchipuit wza ceval...
9.
VII.
In fine, ziva mult ateptata incepe.

Zi mare, caci este in joc reputatiunea Armatei, sau eel putin
a valoarei soldatului nostru. Nu cred in nimicirea du.;manului,
170
nu cred in ajungerea la R. Sarat, mai ales pe directiunea Narnoloasa; dimpotriva ma tern de o teribila infrangere in acea parte,
dupa un uor prim succes.
Am insa ferma incredere in succesul trupelor noastre pe

frontul Armatei mele. Sunt convins ca actiunea care incepe azi
va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie i pentru Cara
de mandrie.
Ne masuram, in conditiuni aproape egale, cu cei mai buni
soldati din lume.
Sunt convins ca vom invinge.
Mortier de trargree
Timp urit, posomorit, ploaie fiat... Bombardamentul a inceput de dimineata, dar din cauza timpului nefavorabil a trebuit
sa fie intrerupt intre orele 15-17.
Armata a IV-a, insa, 1-a intrerupt de asemenea.
Dupa ora 17 cerul s'a inseninat, bombardamentul a fost

reluat i s'a prelungit pans la Caderea noptii cu rezultate cat
se poste de bune.
1917
171
Maine voiu merge sus la observator; asta sears prefer sii

riunan aid la Ga lea.
Lini.,tea i increderea se citesc i in ochii celor can ma
inconjoara.
Genera lul Avereseu la postul salt de comandd
10. VII.
Bombardamentul a continuat [oath ziva. Rapoartele din

toate partile sunt satisfacatoare.
172
Am ordonat ca pe timpul intreruperei bombardamentului de

dupa amiaza, sii se simuleze inceperea atacului infanteriei, trimitandu-se inainte patrule puternice.
Stratagema a izbutit complect, dusmanul si-a desvaluit cui-
burile de mitraliere, can au putut fi numaideck reperate de

artileria noastra.
Am intrebat Armata a IN -a rusa daca este gata pentru atac
si mi-a riispuns ea da.
Armata I-a a cerut o prelungire de o zi a bombardamentului.
..t4,..1
IrrT
Virt.4.1.11
--t
Efect de artllerle la Maraeti
\oi vom incepe insa actiunea maine in zori.

N oiu dormi in bubuitul tunului. daca voiu dormi. caci am
o baterie de 120, la 200 metri de baraca mea!
Sunt perfect linistit. Vom avea victoria!
1917
173
11. HI.
Nu am dormit deloc. A trebuit sa merg la postul de comanila al generalului Miirgineanu, Comandantul Diviziei a 3-a,
pentru a fixa detaliile atacului, in acord cu rezultatele obtimite
!Ana atunci. M'am Intors pe la 1; am terminat ce mai aveam

de ordonat pe la 2 i am irttrat in baraca mea. Atilt bateria
Brea din dreapta cat i cea de camp din stanga au tras toata
vremea. Peste putinta sa inchid ochii. De altfel nici nu m'am
desbracat.
Fix la 4, am mers la observator; era Inca Intuneric, dar

partea stangii a sectorului de atac era lutninatrt, de satul Maratiti. in flactiri.
Exploziunile proectilelor noastre acopereau Intregul sector
de atac, dela inclusiv Martwi la Incarcatoarea. Spectacol maret,
peste masura de emotionant. Incetul cu incetul se lumineazrt de
zi .i ochiul poate distinge numai cu binoclu i cu mare greu-
tate, coloanele noastre. Incep a se auzi armele infanteriei, apoi

Tnitralierele i in fine grenadele; s'a ajuns deci corp la corp.
Din toate prirtile rapoartele sunt favorabile; soldatii notri
patrund in pozitia inimicului i Incep curatirea anturilor.
De altfel, pe unele puncte, se pot vedea distinct oamenii
nostril alergiind in lungul anturilor i asvarlind grenade in ele.
La ora 8, intreaga linie este a noastra! Dumanul se retrage, mai cu seams la centru, in dezordine. Incep a se aduna
prizonieri numero,i. Se raporteaza capturare de timid.
La aripa stanga, adieu la Mantistioara, dumanul opune
foarte mare rezistentrt.
Aceasta nu ma ingrijoreazii; este deja stabilit de ed seara,
ca la Sud de Nlara,ti sa fie numai o actiune demonstrative. Man5stioara trebue sa cadit prin actiune de intoarcere pe la Nord
de Mara,ti.
Mai Ingrijitoare este vestea ca Regimentul 11, care pi-armsese in prima linie la Incarcatoarea, a fost respins de un contraatac i toate incercarile de a patrunde iarrti in pozitia dumanului, au rrimas farit nici un rezultat.
Am dat ordin Diviziei a 6-a (general Arghirescu), sa ince-
174
NOTITE ZILNICE DIN RUBOR'
teze ofensiva i sa se margineasca in acel punct, la o actiune vie
de front, de fixare. Diviziei 1-a (general Stratilescu) i-am ordonat sa trimita Regimentul 17 in ajutorul Diviziei a 6-a, indrep-
tandu-se dela Sud spre Nord, pe dealul 114ara4ti, pentru a lua

Incarcatoarea prin intoarcere.
Am dispus in acela,i timp a se bombarda Inciirciitoarea.
cu toata artileria Brea, care este la distanta necesara.
Actiunea infanteriei va trebui sa inceapii maine dimineata,
dupa o scurta bombardare de artilerie.
Tun de 105 mm In actiune
Primesc un ordin dela Mare le Cartier General, ca stanga

mea ramane inapoi i ca este peiicol pentru dreapta rusilor,
cari nu sunt destul de sustinuti de noi.
Enormitati ridicule. Inimicul este in debandada i ei se
tem de un contra-atac I
Centrul meu este pe dealul Tei,, iar dreapta pe dealul Mare.
Am ajuns deci cu frontul pe Suita. Dreapta la Incarcatoare a

ramas inapoi i aceasta ma cam stingherete, deli aunt sigur
ca maine se vor indrepta lucrurile i acolo.
t917
175
In fine, avem o zi frumoasa, o zi cum nu a avut Armata

noastra pan& acuml
Se vor bucura oare toti, de victoria Armatei a II-a, cad

cunt convins ca victorie desavarita va fi?
Armata I-a a cerut o zi de pregatire. Asa dar 48 ore intArziere. Strategii nostri cari au ales pe acolo directia principal& de atac pentru conditiunile locale", pot s& se felicite.
Intre acetia a fost i generalul Christescu, Comandantul de azi
al acelei Armate; ce crud& ironie a soarteil
Am apropiat rezerva (Diviziei 1-a) de noua linie de lupta
mi,cAnd-o in valea Limpejioarei.
Infante:. la romand In fi/npul atacului
12. VII.
Inimicul fuge peste tot. La Incarcatoarea nici nu a mai

Post nevoe de atac; simpla amenintare cu intoarcerea Regimentului 17, pe la Sud, a facut pe Busman sa." se retraga chiar in
cursul noptii.
NOT1TE ZILNIOE DIN RAZBOIO
176
De asemenea i la Nlanastioara, amenintarea pe la Nord i-a

produs efectul.
Am oprit de aseara trupele pe linia Su.lita, cu ordin de a

duce artileria de camp inainte i de a o instala pana la ora 1
pe terenul cucerit. Ordin pentru reluarea actiunei se va da
la timp.
Imediat dupe dejun, am plecat cu generalul Vaitoianu spre
postul de comanda al Brigadei a 5-a (colonel Constantinescu Stan),
la Alba.
":
4 1....4.,
-., ,
".
.
-..,..
_....
.),....
orw pp-o
'
.-..,-.
:.,.:';..
'
:.
,'
..k
7r..
.
,.....s.t
....,.....,..,.
:.`,' 7, `` , .
,....4.v.z...
4,4 t.1.,t.la' 't
':". r`r.:'-4.`,..
..7h.i'-'..tri..-fcit
.....4,,...,,,.1....,..5.....,.-.
.5....".
...
4.
:'.7"--v
.: ..,
-!-s-4':-
t'N.-
.
..,..-7..
"
t.
s'
1 ft,
Transee betonate distruse de artileria romand
Am trecut apoi spre Marati, strabatand campul de lupta.

Un adevarat labirint de anturi i retele de sarma, dulmane.
Nici nu-mi vine a crede, ca o aa formidabil intarita pozitie a
pant fi pariisitti de cluman.
Cadavrele voinicilor notri soldati, alaturi in uncle parti
cu cadavre dumane; prin anturi, prin retele! Ce priveli,te!
La Marati, am vizitat un post de comanda german i un
depozit de munitiuni.
1917
177
Totul, foarte bine organizat.

Am glisit pe generalul Margineanu; 1-am felicitat i am
hotarit cu el si cu generalul Vaitoianu, reluarea inaintirrei la
ora 4 p. m.
Doream sa ajungem cu coloanele dincolo de Vizantea, iar
cu detasamentele inaintate Atli la Putna.
Am reintrat apoi la observator.
Seara, primesc ordinul dela Marcie Cartier General, cal se
su.spendd operatiunile ofensivei, din cauza ca trupele ruse din
Bucovina au fticut defectiuni!
Ce conceptiune!
Nu ar fi trebuit oare ca acesta sa fie un motiv mai. multi
pentru a impinge viguros inainte si, deoarece se flicuse spartura pe la mine, sa fiu intarit pentru a exploata pans in ultima
posibilitate succesul deja ob %inut?
Am dat ordin ca miscarea sa se continue neintrerupt, ptma

in Putna.
tm chemat la telefon pe generalul Margineanu i i-am explicat, ca este de Matti importanta ca trupele noastre sa ajunga
pe Putna chiar in noaptea aceasta.

Aceastii intorstiturd, pentru Armata mea este aproape indiferentii, caci cu fortele de can dispun desigur ca nu as fi putut
mergc, mult mai departe de linia Putnei, pe care vreau sa,

ajung. Pentru Armata I-a sunt convins ca este o fericire. Mergea
cu sign ants la o infrangere, din cele mai dureroase.

Am aceasta cons ingere si nimeni nu mi-o va putea sdruncina.
13. VII.
Contrar celor afirmate de generalul Margineanu ieri seara,

peste noapte am fost informat ca aripa sa stanza s'a oprit inainte
de a ajunge la Putna; am fost foarte contrariat. Vina este a

colonelului Alexiu, comandantul Brigadei 6-a, care a obiectat
ca trupele de sub comanda sa erau obosite. Se odihnisera." pans
la ora 4 p. m.1 Aceasta parere a fost a ofiterilor francezi, cari
nu cunosteau inch' puterea de rezistenta a soldatului nostru.
178
Greseala a 'fost a colonelului Alexiu, ca s'a lasat usor convins.

Am dat ordin sit se continue azi miscarea.
Pang sears, Putna a fost atinsa, dar cu Iupte. Dusmanul a
avut vreme sa-si restabileasca ordinea in cursul noptii.
Am facut sa intre in link restul Diviziei 1-a, oprit in

rezerva Armatei si am constituit rezerva cu trupele cele mai
incercate, din Divizia a 3-a.
Am inceput inaintarea si la aripa dreapta a Armatei, cu Divizia 8-a (general Patrascu); inimicul se retrage din valea Casinului, impins de Brigada 16 infanterie, de sub comanda colone-
Generalul Auerescu la Vizantea dupd bdtdlia dela Mardstl
lului Dabija. Pe Magura Casinului, rezistenta e mare si rusii

aflati la dreapta Brigadei 16 infanterie nu vor sa miste.
Am mers dupe amiaza cu generalul Vaitoianu la Rricoasal
la Vizantea si la Campurile.
0 victorie stralucita. In toate partite material de razboiu in

cantitati foarte mari.
Aram fotografiat la Vizantea, in curtea unui fost depozit
de munitii de artilerie.
1917
179
La Campurile am gasit pe generalul Stratilescu, comandantul Dig iziei I-a, dela care primesc frumoasa tire, ca parte din
Regimentul 31 a intrat in Soveja i a facut circa 1000 de pri-,
zonieri.
Acest nou avantaj imi da curajul sa imping linia mea ceva

mai inainte.
Generalul Vaitoianu este de parere ca in directiunea Lepvei,
am putea merge pan& peste frontiers.
i)
/1.;
";T:f.
.44 "'
Te.
:PY
19 11
go,-
48?
'
fr
''
li
a
-4
Mira 'lard in prima lints gala sd deschidd focal
Ideia imi surade; mi-ar prima s pot planta un drapel pe

un petec din pamtmtul ce voim s& cucerim pentru a se simboliza
aspiratiunile noastre. L-am rugat in acest sens 1 mi-a fagAduit
ca dorinta mea va fi satisfacuta.

14. VII.
Dupa ordinul dat de mine, asearit trupele au ajuns pe linia

pe care cred ca ne vom opri, afara de o upard, data va fi posibila, inaintare la centru spre frontiers.
180
Suntem pe linia Anita Mocanului

Magura Cainului
Tuia Neagra
Geloasa
Negrile0i
Sboina Neagra
V.
Seaca.
In uncle puncte, mai ales pe frontul Diviziei 8-a, situatiunea
nu este Inca limpede; linia fixata nu este Inca atinsa si stint

lupte foarte serioase, mai cu seamy la dreapta, din cauza retragerei ruilor de pe Magura Casinului, hisand in vant Brigada 16
infanterie (colonel Dabija), dela extrema mea dreapta. Colonelul
Dabija a luat masurile necesare.
Munitiuni ?i material de rdzbolu capturat la Vizantea
Din contra. pe restul frontului, daca a, area forte (lisp

nibile, as putea impinge, fie spre soseaua FocsaniIlamnic,
fie spre Keszdi Vasarhely.
Am vizitat din nou campul de lupta: observator. Marasti

Incarcatoarea
Coada Babei
Campurile.
Ce organizatie extraordinara a avut dumanttl!
Al le Ehren!...
Am sa dau ordin. pe de o parte, sa se faca o calatorie de

instructie. cu reprezentanti din toate corpurile, pentru ca sa ada:
1917
181
cum se intarete dumanul, iar pe de alta, voiu pane sa se

face o ridicare topografica amanuntita a intregului camp de
lupta, pentru ca sa pun sa se intocmeasca o descriere a lui.
Am ajuns cam tarziu la Campurile; nu mai putin am rugat
.
pe generalul Vaitoianu sa ma insoteasca pang la Soveja. Doream

sa pun piciorul in acea localitate.
Pe drum am depait Regimental 24. Soldatii m'au recunoscut i m'au aclamat cu entuziasm. Am fost foarte viu micat.
In Soveja am gasit un spital german, evacuat de bolnavi, dar
un depozit farmaceutic foarte bine aprovizionat a fost lasat

cum era.
.70
E?1,.
-"
Trupe merg spre front
Am mers pe osea spre linia inaintata; am gasit in Dragoslave Brigada de calarayi sub comanda colonelului Scarioreanu,
iar sub poalele 'Pad pe colonelul Stoenescu, comandantul Bri-
gadei a 11-a, cu care m'am intretinut, asupra modului cum

sa dispue trupele.
Peste tot: incredere i avant.
Este o adevarata crima de a opri ofensiva, care se adaoga
la aceea, de a nu-mi fi dat forte suficiente spre a o exploata,
lipe cum prevazusem ca s'ar putea I
182
Nepricepere on rautate?
Am luat masa la Campurile, inteun local care a servit pro babil de cazino germanilor. Toate localitatile ce am vizitat sunt
in buna stare i se vede ca germanii au tinut ordine.
15. I'll.
Au reinceput atacurile Marelui Cartier General. Nici nu se
putea altfel. Se spune ca am inaintat prea mult; ca am de-
Efecte de artilerie
p4it ordinele ce aveam, precum
libertatea de action de
care ma pot bucura!

Citesc i nu-mi vine sal cred!
Este o adevarata ruine, cad e greu de inchipuit o imperechere mai monstruoasa de neadevar cu nepricepere.
Nu voiu ceda nici un deget din terenul ce am luat afara de
ordin taxativ, ci din contra, acolo unde situatia locals va impure,.
19I7
183
voiu merge pane la atingerea liniei impusa de formele terenului.

Am reintrat la BA lca.
Pe drum, am trecut pe la Domnegti, pentru a vedea pe ge-
ineralul Ragoza. Intrevederea noastra a fost cat se poate de

cordials. El a avut cuvinte foarte elogioase la adresa mea gi a
trupelor mele, dar gi el este foarte amarit di nu s'a continuat
ofensiva prin spartura facuta de noi.
Rolul Corpului VII Arm. rus a fost gi mai limitat.
REZULTATELE BATALIEI DELA

MARASTI *)
Instructiunde operative" Nr. 29 din 19/1) spun in ceea ce
privege Armata II-a:
1. Operatiunile ofensive vor fi reluate pe intregul front
roman:
2. Scop:
a). Complecta imobilizare a tuturor forcelor inimice;

Arm. 11 -a va trebui sa inainteze pared in Valea
3. lit. b.
Putnei.
In scopul de a acoperi fi inlesni operaciunile aripei drepte

a Arm. IV-a, Arm. II-a va trebui sit' atace viguros fi S d puma
stapartire, repede, lie D. Momaia, cota 632.
In raport cu succesul operatiunilor Arm. IX-a, Arm. II-a
va trebui sa pastreze necontenit legritura cu stiinga acelei Armate.
Cum grin Ord. Oder. Nr. 31 din 11 VI, M. C. G.1. rom. a

nodificat fronted Arm. II-a fi linia de demarcacie dintre aceasta
elrznatii fi Arm. '11)-a rasa, grin aceasta urma ca Momaia sa
fie atacat't de Arm. 11)-a rush.
A .7a dar, Arm. II-a ramiine cu trei insarcinari precise:
1. Sii imobilizeze forcele inimice.
2. Sii inainteze pans" in Vl. Putnei.
3. Sii pastreze legatura cu stanga Arm. IV-a ruse.

Din descrierea acciunilor Arm. II-a se constatd ca ea fi-a
indeplinit izzstirciniirile primite.
In adevar:
*) Rezultatele bcitciliei dela Mcirclyti" le dau din importanta lucrare a
generalului Gh. Dabija qi anume Armata romanii in rdzboial mondial",
vol. IV, unde stint foarte clar si precis redate.
1917
185
1. Imobilizarea fortelor inimice, 4ci nu trebue inteles litera acestei prescripriuni, ci spiritul ei. Imobilizarea forcelor se
Putea dobdndi prin sinudiiri de atacuri, ceea ce ar fi fizat, ar fi
irnobilizat nunuzi fortele inimice ce erau in fafa Arm. II-a.
Dar aceasta nu rezolva deceit in mod simplist insdrcirzarea
data. Aci nu era nevoe nunzai de imobilizarea rezervelor sale,
ci de atragerea for in cea mai largo maesurii posibild ci din alte
pupate ale frontuhti. Acest lucru nu se putea dobandi decat printr'o
viguroasti ofensivd, cu caracter de rupturd, cu caracter de acfiune profzuldei. Asa a rezolvat generalul Averescu prima sa in-
sfircinare. A atacat viguros, a rut frontul inimic, l-a pus in

retragere, apoi l-a urrneirit, l-a zdrobit, desfiinceind gru pul Ruiz,
(Div. 1 Cay. Div. 218 I.) silindu-l:

a). &Ili aducd rezerve din toate piirfile nu nurruti dintre
acele ale grupului Gerolt, ale Arm., I-a AU, dar f i din cele
pe care le-a mai putut scoate Arhiducele Josef fi din alte pcir(i.
in total 41 btl., 45 btr., 41 esc. .7i anume:
UNITATILE ADUSE
Div. 117 I
R. 3 Gr. (dela D. I. 1. germ.) .
R. 13, 14 hv. (dela D. 37 hv) .
btl. I[ /R. 373 L (dela D. 225 I.)
btl. I/R. 69 I. (dela D. 3 I)

btl. asalt
Restul Div. 36 hv.
Div. 7 Cav,
Div. 8 Cav,
R. 314 hv. (dela D. 70 hv) .
Dela Armata IX-a
Total .
BTL.
9
.
BTR,
9
ESC,
13
18
19
11
41
45
41
186
b). Inimicul a fast silit sit' nu mai execute cu Arm. IX-a

proectata f i pregatita ofensiva pe la Est de Siret (intre Siret fi
Prut) care reufea la sigur, pentrucci Arm. VI-a rush era push'
pe fuga; ci 1-a silit sci-fi deplaseze intregul sistem la Vest de
Siret, anume la Nord de Focfani, in ingusta zond dintre munti fi
Siret, creinduli astfel o situatie tactics foarte desavantajoasa;
c). Armata a IX-a a fost silit'd sci inceapd contra-ofensiva intre Siret, creinduli astfel o situatie tactics foarte desavantajoasci
tuturor fortelor de care dispunea; a fost puss deci intr'o situatie
de inferioritate operative evidentd.
2. Armata a II-a prin viguroasa ofensivd luatii, inainteaza
pans in Valea Putnei, uncle ajunge in ziva de 14 /VII, pe care se
fixeazif pans la 17 /VII.
3. Armata a II-a a Omit tot timpul legatura cu stiinga Arm.
IX-a i cu dreapta Arm. IV-a ruse.
Afa dar Arm. II-a a executat intocmai dispozitiunile M. C.
G-1. roman cuprinse in Instructiunile operative" Nr. 29 din

19/V fi a Ord. Oper. Nr. 31 fi 32.
Fritz aceste realiziiri, sit' vedenz care au fost rezultatele do-
&indite de Arm. II-a, din punctul de vedere strategic, tactic fi

national.
a). Din punctul de vedere strategic:
a rupt frontul mimic (11 Julie);

a desfiintat Grupul Ruiz (11-19 Julie);
a silit pe mimic sd-fi aducii rezerve din toate plirtile (1624 Julie) la Grupul Gerok;
a determinat oprirea ofensivei strategice a Arm. a IX-a pe la
Est de Siret (16 Julie);

a determinat rnzztarea ofensivei Arm. a IX-a la Vest de Siret
(24 Julie).
b). Din punctul de vedere tactic:

a respins inimicul;
iar prin desfiintarea Grupului de Armata Ruiz, ii ia:
1917
oficeri
prizonieri
1
trupa
tunuri de camp
tunuri de 105
tunuri de 120
material
tunuri antiaeriene
obuziere de 105
mortiere de 250
zizortiere de trancee
mitraliere
aruncatoare de mine
proectoare
sec(ii de t. f.
arnze
chesoane nzunitii
nzulte nutniciuni.
187
32
2716
13
1
4
4
21
4
18
27
4
4
3
2500
84
illoralul of i(erilor fi trupei Arm. a II-a rom. s'a ridicat Parte

meth, caci pentru intdia oars dupa 11 luta dela intrarea Rotndniei in rcizboiu, ei au vazut cii inimicul atacat fuge din tam lor,
cii el be cedeaza terenul, ca-i ialt prizonieri, ca-i captureazii material (arme, mitraliere, tunuri).
S'a ctiftigat a pozitie de rezistenp mai puternica deciz't aceea
de plecare la ofensiva.
c). Din punctul de vedere national:

S'au liberat 30 sate;
S'au cliftigat 500 km. p.
Arnzata a 11-a romans de sub conducerea generalului Averescu,
dobandise deci o victorie decisiva, care in tactics inseamna arun-
carea ininziczdzii inapoi, sdrobirea lui grin desorganizarea uni

tafilor sale, faciindu-i rizonieri, ludndu-i material fi panicandu-l.
Este faro nici o indoiala ca aceasta victorie, prezenta cele mai

bune fanse de continuare, ea trebuia desavdrfita, dar aceasta nu
nzai era nici in voia generalului Averescu, nici in puterile Arm.
188
II-a, ci era sarcina Contandamentului Superior, ca sa atace dada
14 /VII Arm. a IX-a germane, in direcria IreftiValea Putnei,

irttorcand rezistenta acestei Armate. Importanca succesului dobandit de Arnbata a II-a, a sciipat deci Conzandatnentului Superior roman, altfel nu s'ar putea explica de ce nu face act de ittifiativa fi aiteapta 10 :de (14-24 VII), ca sa -1 atace ininticul in
direccia Miirafefti.
16. VII.
Strategicienii dela Mare le Cartier General, sunt adorabili

prin inconstienta loll
Mi se redau Diviziile a 7-a si a 12-a. dar mi se impure a
ocupa sectorul Corpului 24 Arm. rus, compus din trei DiNizii.Ceva
mai mult, mi se cere ca ocuparea sa o incep eta de curand, adica

inainte de sosirea Diviziilor. De Nor sosi la 21 VII.
Am mers la Corpul IV Arm. si am dispus inlocuirea Divi-
ziei a 6-a de tragatori ruse, cu trupele ce am in rezerva la

dreapta Armatei.
Mi se va produce o adeviiratii perturbacie in distribuirca

trupelor. Oamenii acestia uita ea de abia ies dintr'o ofensiva
si ca nu este acuma momentul a ma dilua pe front si a jongh
cu tmitiitile.
In orice caz, am dispus ca Divizia a 7-a sa mearga la eKtrema dreapta in locul rusilor, Divizia a 6-a sa se intercaleze in-
tre a 7-a si a 8-a, iar Divizia a 12-a sa intre in locul Diviziei

a 6-a in sectorul SoNeja.
17. VII.
Am lucrat la dispozitiunile pentru evacuarea trofeelor. Este

o chestiune complicate. Trebue a se proceda metodic, bine si
repede, cad nu se stie ce poate *duce ziva de maine.
Am impurtit eampul de biitiilie in patru zone si am dat

fiecare zona, pretorului Diviziei respective.
1917
189
Dupa amiaza am facut o rectmoastere pima la Morroaele,

dincolo de Tg. Ocna, in portiunea frontului in care trupele mele
vor inlocui pe cele ruseti.
M'au interesat in special dealul Mag,ura pe care este o biserica ,i. dealul Candea care, ambele inchid Ora Shinicului.
20. VII.
Am organizat un parastas la Soveja, pentru odihna celor

clump in batalia dela Mara,ti. A asistat i Printul Carol.
Am tinut o cuvantare. Trupele cu tinuta impunatoare.
.
-44'.77
1,
-iwik.44,4c`
-.;$
.--.!1
it.
t ,t
,,-:-
_jot,: 4
.- \
--10'
I. t_.,
:-
k.;.:.,-,
.. _ . _.:
.
r
-.
,,
: .62
.--- 1i
'
- J.
tt
,
I
:4
g,
i. .
_,
.:,..,.. .>
.:k ''...
`0''''--`
4
`J.9
;#
.7
'
..4-..:
it-C
,
.
.r!
i
.
..11
-,
ik_f.
..
:1
Prizonierl germani luatl la Mlirdqt1
Am stat de vorba cu locuitorii din vecinatate.

Se plang de nemti ca le-au luat ce aveau ca proviziuni;
ca erau supui la uncle vexatiuni, dar nu au fost maltratati i
femeile pare ca nu au fost siluite. Acelasi lucru mi-au spus ..;,i
cele din Vizantea. Una chiar povestea ca a dormit in aceea,i
odaie cu un neamt ,i nu i-a facut nimic. Este drept ca trebue
sa fi avut cam vreo 60 de ani.
Am ordin sa merg la Iasi...
190
NOTITE ZILNICE DIN RAZBO1U
21. VII.
La ora 11 am fost primit la Palat, i Regele mi-a inmanat

Mihai Viteazul clasa a 1I-a. Am fost invitat la dejun la Regina,
iar dupa amiazA a avut lac o consfatuire, unde au participat generalii: Prezan, Cerbacef 1i eu, sub pre,identia Regelui, privitor la
evacuare. A asistat i Printul Carol ; mai tArziu a venit
i Bratianu. S'a discutat eventualitatea evacuarei Moldovei. Era
chestiunea, unde sa se retraga Armata. Se prezentau mai multe
solutiuni: Kerson, Poltava, Charkov.
Am pus intrebarea: care va fi motivul retragerei? Acest

punct este esential, caci dela dansul depinde modalitatea retragerei, deci i alegerea zonei.
Bratianu a inteles intrebarea mea i a ai spus: generalul

Averescu ridica o chestiune nu numai de ordin militar, dar
i politic.
Ne-am separat fara sti fi conchs ceva.

24. VII.
Ordin de a rectifica frontul Armatei a II-a retragand centrul

pe linia Vizantea I
Parasim fara motiv ceea ce am chtigat cu attita sfortare!

25. VII.
Am fost chemat din nou la iai. La ora 11 Consiliu de mini,tri. ParticipA generalul Prezan i cu mine.
In discutie: acuarea Moldovei. D-1 Porumbaru, dupil evpunerea situatiunei de catre Bratianu, opineaza ca poate ar fi
cazul, inainte de a face un pas atat de important, a se lua si

avizul! reprezentantilor puterilor aliate. Bratianu spune ea un astfel
de aviz nici nu trebue lasat a use presupune, ca ar fi in intentiunea noastrA sa ne retragem, caci alia ii vor profita pentru a
se uura de noi.
1917
191
Tot ce a fost in putinta noastra am facut pentru aliati, de

i vor profita de cea
mai mica sovaire a noastra, pentru a nu se mai simti obligati
fats de noi.
Este si aceasta un mod de a vedea, de sigur insa ca daca
este impartasit de aliati, atunci putem sa ne felicitam de tovarasia in care am intrat. Cred mai degraba ca este o Were
personals a lui Bratianu, care nu ar voi cu nici un pret sa se
gfindeasca cineva la o aka solutiune, decat aceea a aliatilor,
oricum s'ar desfasura evenimentele.
aici incolo, noi suntem; o _povara pentru ei
Generalul Iancovescu, Ministrul de razboiu, atrage atentiunea
asupra salmi de anarhie din Rusia, asupra lipsei de proviziuni

in uncle parti i asupra transporturilor. Nu se primeste nici
250/e din ceea ce este stabilit, iar pentru evacuare, deabia daca
ni se pune ate un vagon la dispozitie.
Din aratilrile generalului Iancovescu, transpire un fel de
pesimism asupra reusitei evacurirei.
Atunci Ministrul Duca pune intrebarea, indreptata cu sigurantli, mie: pima lace punct stint intemeiate uncle svonuri
ca in caz de evacuare, ofiterii i trupele s'ar impotrivi de a
trece Prutul.
Duca roagrt pe domnii generali sa informeze Consiliul in
aceasta privinta.
Eram singurul general de pe front si am luat aproape de

drept cuvantul.
Am inceput prin a declara, ca Armata a II-a i cred ca i
restul trupelor, adica intreaga noastra putere militard, este in-
sufletita de un solid spirit de discipline, ca este cu desavfirsire devotata tarei si cum dinastia este identificatrt cu Cara, se
intelege ca ea este pe deplin devotata dinastiei.
Armata va executa ordinele ce va priori. Este Irish' o datonic a se examina urmarile ordinelor date.
Aceasta nu inseamna ca poate fi sovaire in executare.
0 astfel de presupunere este o jignire nemeritata adusa

ofiterilor.
Evacuarea poate fi considerate sub cloud aspecte diferite.

Ea este datorita consideratiunilor strategice. In cazul a-
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIL7
.192
cesta lucrul este clar. Se rectifica frontul prin operatiuni pur

militare, ducandu-se inapoi de pe Siret pe Prut, pe Nistru saa
gi mai departe.
Dacii evacuarea nu se face din consideratiuni strategice,

Si ea se face i din consideratiuni de altii nature: de pilda defectiunea Armatei ruseti; in cazul acesta Bunt de examinat 3
puncte:
1.
Unde ne retragem;
2.
Care va fi situatia Armatei acolo;
3.
Care va fi perspectiva ei in viitor.
Sa incepem acest examen, pentru ca densitatea populatiei

in Rusia este slaba i pentru a adaposti qi intretine Armata,
trebue a o raspandi pe suprafete intinse, ceea ce va slabi eficacitatea comandamentului, deci trebue avuta in vedere contaminarea morala.
Daca dimpotri. a se Na cauta a se prezerva Armata de contaminare, va trebui tinuta masata. in care caz, N or fi necesare
adaposturi, aprovizionari, etc....
Apoi care va fi perspectiN a, cum se vor desfiqura in viitor
evenimentele in Rusia?
Ministrul Duca obsen a ca se constata uncle imbunatatiri:

a stabilit un acord intre Kornilov 9i Kerensld i miisuri eficace
au inceput a fi luate.
Am raspuns ca instructiuni bune nu pot lipsi dela centru,
este de vazut insa daces unda pornita dela centru parvine sa se
propage pans la periferie.
Nu tiu pentru ce Take Ionescu a voit sa deduce din celo
npuse de generalul Iancovescu i de mine ca voim pacea separate.
Am protestat numaidecat. ca nici in intentiunea camaradului meu, nici in intentiunea mca, nu a fost sa alunece pe panta
politica a chestiunei. Am crezut necesar a releva dificultatile

evacuarei, dificultati decurgand, evident. din cauzele care au de-
terminat evacuarea i ca un rezultat bun nu este de ateptat,
1917
193
deck numai data totul este prevazut, in cele mai mici xuniinunte i pregatit din vreme.
Generalul Prezan mi-a facut qi de data aceasta o impresie
deplorabila. Zice ca pregateste evacuarea partilor sedentare i
a familiilor ofiterilor din Basarabia.
Este aceasta o masura? Daca nu putem tine Siretul, nu vom
putea tine cu siguranta nici Prutul.
Ali-a raspuns ca este numai o masura provizorie, va sa zica
o evacuare pe dibuitele. Repetarea ordinei din iarna trecuta!
Sit speram ca evenimentcle nu vor ingadui acest bis in idem
i vor impune ele drumul de urmat.
Dupe dejun, iarasi consfatuire military asupra situatiunei
Armatei a II-a.
Se discuta retragerea frontului. Am aratat ca aceasta retragere nu este impusa de situatiunea operative.
Generalul Prezan atata ca Armata I-a este foarte violent
atacata de du,man in directia Mardeti i acest lucru pericliteaza situatiunea Armatei a II-a.
Ali-am mentinut parerea ca nu este nevoie sii mu retrag,
ci numai sa mai intaresc stanga mea. Atunci generalul Cerbacev,
care are planuri marl de a concentra forte numeroase in Nordul
Moldoei i in Basarabia, pentru a face, dupa cum spunc, un

pumn sdravan" cu care sa is ofensiva spre Bucovina, arata ca
trebue sa ducil in acea directie Corpul al VIII-lea gi de aceea eu
trebue sa-i ocup sectorul. Daca cu fortele ce am, pot ocupa

sectorul, Valea Sarei i mentine frontul, el nu se opune la propunerea mea.
Evident, ca ma punea intr'o situatiune din cele mai rele,
totui am raspuns ca primesc propunerea, cu conditiunea de a
mi se reda Brigada de graniceri, care-mi fusese data i apoi
de cloud zile, reluatit
Cu multi greutate am putut obtine acest lucru.
Generalul Prezan exercita o adevarata tiranie asupra Regelui, cu ajutorul generalului Berthelot ,i a maiorului Rosetti.
Dar de asta data M. S. liege le a rezistat. Am mers direct la

Alarele Cartier General i am dat de acolo ordinele pentru
executare.
194
NO1ITE ZILNIOR DIN RAZBOIU
27. VII.
Inimicul ataca .1i dreapta mea in sectorul Diviziei a 7-a.

Trupele noastre au cedat pe toata linia.
La cererea generalului Valeanu de a retrage dreapta inapoia
Nanesei, i-am raspuns ca nu incuviintez. Imi raporteaza ca mivcarea s'a executat deja I
Ordin dela Nlarele Cartier ca Brigada de graniceri nu se va
mai da Armatei mele, ci rarnanea tot la Armata I-a.
Genera lul Valeanu !motif de Otter! romdni, francerl el rue' (nista la un seruiclu
religion pe front
Ali se largete frontul pe ambele aripi, front ocupat de 5

Divizii ruseti si mi se adaoga numai cloud Divizii, tocmai in
momentul and se desemneaza pe stele sectoare o intoarcere
ofensiva a dumanului.
28. VII.
La aripa suing& se continua ca inlocuirea Corpului VIII rus

prin trupe trase din Corpul II Armata.
1917
195
Situatia schimbfindu-se, a trebuit sit modific i proectul de

inlocuire, astfel ca in loc de a forma un nou sector, al Vfiniito-f,
rilor, a trebuit sa prelungesc sectorul Diviziei a 3-a spre stanga.
La aripa dreapta, situatia tot mai critics. Diviziile 6 i 7

serios atacate, sunt impinse mereu inapoi.
Aruba diNizionari sunt sub apasarea moral& a presiunei
inimicului.
Generalul lin jinschi, Comandantul Diviziei a 7-a, este corn plect desorientat asupra situatiunei, iar generalul Arghirescu, ca
intotdeauna, de iiidata ce lucrurile merg rau, este stapanit de

desaNfir;ita neincredere in trupele sale.
Am dat ordin Batalionului de munte a forta marul astfel,
ca in dimineata zilei de 30, sa fie la Tg. Ocna.
29. VII. 917 *)
Generalul Mfirdarescu a plecat pe front la Corpul IV Arinata.
Am fost chemat la Palat pentru Dumineca, dar din cauza

di am operatiuni in curs, am cerut amfinarea deplasiirei mele. Se
aproba amfinarea deplasarei 'Anil la o nouti chemare.
Mi se aproba din nou Brigada de Graniceri; ea trebue insa
transportata in autocamioane dela Tecuci la Adjud 7i de aci

cu trenul i autocamioane, la Oneti.
S'au lust mfisuri ca sa se execute transportul astfel, ca Brigada sa se gaseasca in Oneti maine la ora 5.
30. VII.
Am plecat, insotit de colonelul Ressel, la ora 5, spre One,ti.
La Gura Vaii am gfisit trenul regimentar al Batalionului de

munte, care se gase,te pe front. La Oneti am gasit pe gene*) Dela 29 VII. pant la 1. X. am saris notele mele pe foi volante, de
pe care $eful meu de cabinet, colonelul Ressel, si-a facia insemnarile sale
in carnetul propriu. Pentru acest interval m'am servit de insemnarile din

carnetul colon elului Ressel.
196
ralul Schina, comandantul Diviziei I-a roiori. Eri, roiorii au

avut o zi buna; au oprit pe mimic, 1-au dat ceva inapoi spre
NicoretiPargareti i i-au luat patru mitraliere. Am mai gasit
i pe colonelul Cantacuzino, comandantul Brigadei de graniceri, dar fara Brigada, care urmeaza foarte incet.
Am hotarit:
1.
A se da generalului Schina doua batalioane de graniceri
doua batalioane din Regimentul 22 infanterie, pentru
ca sa atace maine dimineata in direclia cotei 789 (Cona).
2.
DiN izia a 7-a. intarita cu Batalionul de munte, sa execute chiar azi un atac general in sectorul Tg. OcnaCirepaia.
Divizia a 7-a are sa fie sustinuta pe dreapta de trupe din Corpul
XXIV rus.
Brigada de graniceri sa se transporte la Sticlarie, pe

Batca carelor i sa atace prin surprindere =line dimineata inspre Dealul Arita, apoi sa facrt o conversiune catre Dealul Le3.
untului.
Inainte de amiazi, am trecut pe la postul de comanda al

Diviziei a 6-a pentru a stabili cu gencralul Arghirescu detaliile
pri\itoare la atacul granicerilor si al Diviziei de caN alcrie. Mai
tarziu am trecut la postul de cornanda al Diviziei a 7-a, general
Rujinschi, i urcand pe un (Limb deasupra Tg. Ocnei, am urmarit atacul deja inceput in acest sector. Rezultatul obtinut foarte
satisfacator. Inimicul este dat inapoi. Se recucerete cota 772,
(Batalionul de munte face 400 prizonieri) reluam Dealul Magura
i ie,irea de Vest a defileului dela SlanicGura Slanicului. Am
urmarit partea aceasta a luptei de pe Dealul Piscu, cu binoclu.
31. VII.
La ora 6, ne gasim la Postul de comanda al Diviziei a 6-a;

atacul Diviziei de cavalerie s'a produs in conditiuiii favorabile
progreseaza. Brigada de graniceri nu incepe atacul deck

dupa ce se repeta ordine foarte severe. Actitmea a inceput deabia la ora 10.
Atacul Diviziei de cavalerie, general Schina (Div. roiori,
i
1917
197
2 Batalioane graniceri, 2 Batalioane din 22 inf.) reurste pe

deplin. Divizia cucereste cotele 789 si 703, dupa lupte Inversunate. In schimb la Sticlarie, atacul granicerilor nu reuseste,
Brigada se rcintoarce inapoia vechii Bail.
Seara ne intoarcem la Bacau.
Un busier de 155 mm. to adltpost
1. VIII.
La Sud (FocsaniMarasesti) lucrurile merg din ce in ce

mai rau. De aseara am primit stirea ca inimicul a ocupat Panciu,
ceea ce pericliteaza stanga Armatei a II-a. Din comunicatul offi-
cial al Armatei a IV-a rusa de aseara nu reiesea, dar azi se

confirms acest lucru.
Am luat masuri de a se trage cat mai multe rezerve posibile in spatele Diviziei a 3-a, pentru a avea posibilitate ca la
nevoe sa-mi intaresc stanga.
S'a dat ordin de retragerea frontului Corpului II Armata

pe stanga paraului Vizante, scotandu-se Divizia 1-a, care va
forma de aci inainte rezerva generala, cu o brigada la Campurile
i alta spre Verdea-Racoasa.
198
Pe frontul nostru, linite relative. Granicerii (4 batalioane)

se retrag in rezerva Corpului IV Armatii. Divizia 1-a este scoasit
de sub ordinele Armatei a II-a i puss la dispozitia operative a
Marelui Cartier General, urmand a se aduna pe valea Zabrautului, intre Verdea i Anglieleti. Cartierul la Anglieleti.
Am trimis detaamentul colonel Alexiu, compus din Regimentul 2 Vanatori, Regimentul 1 Mar al Diviziei a 3-a, urmat
de Regimentul 4 Vanatori, spre flancul stang al Diviziei a 3-a,
pentru a sustine flancul drept a Corpului VIII rus.
Montarea unui tun de 53 Inni.
2. Viii.
Detaamentul colonel Alexiu a intrat in linia de lupta cu
Regimentul 2 Vanatori i Regimentul 30 infanterie (in loc de
1-ul Regiment de Mar) de oarece Regimentul 411 rus s'a debandat i nici Regimentul 412 nu tine mai bine. Detaamentul
a inaintat liana la Muncelu cu ordin sa impinga spre Straoani
Repedea.
In cursul noptei Divizia 1-a este push iariii la dispozitia

Armatei a II-a.
1917
199
Pe de aka parte, generalul Margineanu, trimis de mine pe

stanga frontului, cere intArirea Dettgamentului colonel Alexiu.
Corpul VIII rus fiind in e,omplecta debandada, Divizia 12-a
raporteaza a este atacata violent din directia Soveja i a nu

mai are rezerve.
Am dat ordin Diviziei 1-a de a trimite dotal batalioane la

Campurile, in rezerva Diviziei a 12-a, iar 2 batalioane pe Dealul
Mare, pentru intarirea Detasamentului colonel Alexiu.
Dupa ce se vor linisti lucrurile, Divizia 1-a va fi impartita in
doua grupe: o brigada la Onesti, rezerva generals i o brigada
la Poiana Renghia, tot in rezerva, dar la flancul stAng al Armatei.
3. VIII.
In urma cererei Corpului II Armata i a Diviziei a 3-a,.

am intarit Detasamentul colonel Alexiu dela extrema stAnga a
Armatei cu o brigada din Divizia 1-a, un divizion de 75, una
baterie grea i este pus sub comanda generalului Stratilescu, cu
misiunea de a ataca in directia StraoaniiRepedea. .(Se sere

generalului Stratilescu proectul de atac). Am plecat la ora 15
pe front la Oneti.
Aci am aprobat propunerea Diviziei 1-a de a schimba Regimentul 31 cu Regimentul 18 (de oarece Regimentul 31 mai avea
un Bata lion pe linia de lupta a Diviziei a 6-a). Restul de 2

Batalioane este lasat la Brigada dela Onesti (Malul) iar Regimentul 18 se trece Brigazei dela flancul Wing al Armatei.
La Corpul IV s'a gasit la un capitan prizonier, ordinal de
operatii at sectorului insarcinat cu demonstratia din ziva de
26. VII. (Demonstratia a reusit, pe and atacul principal, a

fost oprit).
4. VIII.
Dimineata Ittcru la vagon, apoi la Corpul IV, uncle am luat
dejunul la generalul Valeanu. Pe front, in general, liniste. Cateva
200
atacuri inimice cari au fost respinse. Pe la orele 11, Armata 1-a,
unde se giisete Regele, face o intrebare curioasii: pe ce bazeaza Comandamentul Armatei a II-a actiunea StraoaniRepcdca (cu Divizia 1-a?)".
Am rAspuns ca actiunea se bazeaza pe faptul ca frontal

trupelor rusqti a fost rupt. Totui, Armata I-a contests ca
frontal rus a fost rupt, contests deci i intrarea in linie a trupelor din Armata II-a. Atunci am ardtat situatia i am cerut
ca daca nu este aga, cum raportez eu, sa ;ni se comunice aceasta
oficial, pentru ca sa rectific o situatie nejustificata de amestec
de trupe, sa retrag deci trupele mele din sectorul Armatei I-a.
La aceasta cerere lamurita dar foarte neplacuta pentru Armata
I-a, Comandamentul acestei Armate ma roaga sa las Detavamentul colonel Alexiu sa mai ramaie pe loc Inc& doua zile.
Am dat insa ordin Diviziei 1-a ca pans la not dispozitiuni, sa nu mai execute atacul. Regele mi-a comunicat prin colonelul Baliff, ca considera reluarea punctelor: Straoani 1i Panciu
ca o actiune-: inoportuna si inutila". Am regretat ca Regele a
fost indus in eroare.
5. VIII.
In timpul noptei, lini,te. La Divizia a 6-a se mai reocupa o
portiune din terenul pierdut.
Chestiunea liniilor telefonice i telegrafice este o adevarata
pacoste in Armata noastra. Dupa opt luni de *edere pe loc, serviciul nostru potal, nu a fost inca in stare sa consolideze macar
directiunile principale. Sarma se mentine tot pe copaci aa incat
o furtuna sau o ploaie, fac sa se intrerupa comunicarile.
Dejunul la Regimentul 17 infanterie, la Malul, comandat de
colonelul Obogeanu. Moralul foarte ridicat.
Colonelul Baliff s'a intors dela Tecuci; va eta cateva zile la
Oneti.
Ideia actiunei Diviziei 1-a este definitiv parasita. Aceasta

constitue o evident& eroarel Sa speram ca nu va avea urm5ri.
1917
201
6. VIII.
Atacul dat de trupele Div. a 7-a pe amdea i cota 789 nu

a dus la rezultatul dorit. Inimical a primit intariri simtitoare.
Atacurile sale au fost respinse.
7. VIII.
Situatia neschimbata.Senme de stabilizarea frontului pe noua
linie.
Pupa mitraliera In actiune
8. VIII.
Plecarea din Oneti. Pe drum am aflat ca Divizia a 7-a nu

a ocupat cota 772, dupe cum raportase. Am pus pe colonelul
Ressel sa cheme la telefon pe generalul Rujinschi. Acesta a convent ca a fost indus in eroare i ca a raportat in scris de asearii.
La Comiinwi am vizitat i m'am intretinut cu Comandantul
202
Corpului 24 rus. Am discutat eventualitatea unei actiuni comune
intre Oituz i Doftana. Nu pun lush' mare temei pe concursul

trupelor acestui Corp, did, de'i generalul este animat de foarte
rnulta: buntwointa, in aer se simte suflul desorganizarei in trupe.
Nu mai exists vechiul spirit, atilt de cunoscut mie.
Dejunul cu ofiterii Corpului 24. Dupa masa, inapoi la
Bacau.
Am fost chemat la ora 18 i 15 minute Ia Hughes, de generalul Cerbacev i am luat intelegere asupra posibilitatii unei
actiuni viitoare.
Totul preve,stete o destraMare generals.
10. VIII.
Am avut vizita ministrului Frantei, marchizul St. Au laire,

Diplomatul francez are Inca moralul ridicat, baziindu-se pe faptul
istoric cii Anglia nu a riimas Inca la urma urmelor invinsa.
11. VIII.
Se anuntii vizita M. S. Regina, pentru maine.

12. VIII.
Am insotit pe M. S. Regina dela Bacau la Piatra-Neamt.

In cursul diminetii au fost vizitate spitalele Crucea Roie
i Casa francezii din Piatra.
Ora 11.30. Regina a vizitat sanatoriul In Carpati", jar

in urma a luat masa la sanatoriu. Dupa amiaza: am insotit pe
Regina la spitalul rus din Piatra-Neamt i apoi Ia Centrul de triaj
Garleni. La ora 17 Keintrat la Bacau, unde Regina a binevoit
a lua ceaiul, iar seara mass, la care a fost invitat i g-ralul Ragoza, cu efu1 de Stat Major, generalul Mankievici. Generalul Ra-
1917
203
goza, comandantul Armatei a IV-a ruse este un ofiter eminent.

El ii da perfect seama de nenorocirea care se intinde pe zi ce
trece asupra tarn sale i nu-mi ascunde prevederile sale foarte
pesimiste.
14. VIII.
Sunt de eri in regiunea Corpului IV de Armata, unde am

facut uncle mici recunoateri cu generalul Vaitoianu.
Vederea sanatorialui Jr: Carpati' dirijat de D-na Clotilda General Averescu
A enit aici i primul ministru Bratianu. insotit de ministrul

Constantinescu Alexandru. Am luat dejunul cu totii la masa
comuna a ofiterilor comandamentului Corpului IV de Armata.
In timpul mesei o convorbire putin placuta pentru mine.
Prerdintele Consiliului de minigtri, cu o suficienta absolut nejustificata in cazul acesta, a facut in gura mare ni,te aprecieri
cat se poate de putin magulitoare pentru Armata italiana. Stia
tottqi ca eu imi facusem studiile in Italia. Spunea ca Italienii
n'au facut nimica i ca nu sunt buni militari. Nu m'am putut
204
NOTITE ZILNICE DIN RAZBODI
i i-am atras atentiunea asupra faptului ca Italia este

singura Cara care a izbutit sa ducts pans acum razboiul in afara frontierelor sale. Cam incurcat de aceasta observatiune,
mi-a riispuns: da, au izbutit, pentruca au avut de a face cu
abtine
Austriacii, can au o Armata ,i mai proasta".
Domnule Prim ministru, and am stat pe frontul Campulung-Predeal-Buzau, am avut in fata mea i o Divi Lie austriaca
(a 51-a). Aceasta din urma mi-a dat mai mult de lucru deck
oricare alta. Generalul Vilitoianu, care a avut-o in fata, poate
sa ne spue lucntri interesante.
M. S. Regina la un seruiciu diuin pe front
Am schimbat insa vorba pentru a scoate pe Prerdintele

de Consiliu din incurcatura in care se varise farts nici tin rost.
singur.
Dupd masa, pe la ora 16 a sosit si M. S. Regina pe care am

insotit-o calare pans la P. C. Straja, de unde i-am putut ariita
frontul. Apoi am trecut imprquna la Detaarnentul din Bata-
lionul de vanatori de munte, din can urmau sa fie decorati

pentru bravura aratatii in ajun, cativa ofiteri i soldati. M. S.
1917
205
Regina a pus chiar personal decoratiile pe pieptul soldatilor.

La ora 19 am plecat in automobil cu Regina la Bucium, la
Divizia 1-a, pentru a lua masa cu ofiterii Diviziei. Dupa masa
ne-am intors la tren, unde am gasit (neanuntat) pe Primul ministru. Am plecat cu trenul Regal spre Adjud. Pe drum am
avut o lunga i interesanta intrethwre cu Regina.
M'am intors cu automobilul la trenul meu la Radvana i am
trimis de acolo la Mare le Cartier General proectul de operatiuni
pentru actiunea viitoare.
15. VIII.
Un an dela declararea razboiului. Greclele comise pe timpul
neutralitatei s'au platit enorm de scump. Pare ca nu am teraninat. La Armata I-a lucrurile sc incurca din nou; la Divizia
124-a rusa, frontul a fost rupt, tocmai la punctul in care acum
zece zile am voit sa iau ofensiva cu Divizia 1-a pentru a reatabili situatia i a relua Straoanii i Panciu, dar mi s'a spus
(la 4. VIII) ca acca ofensiva ar fi fost inoportuna i inutile.
A trebuit sa trimit acum doua Regimente: 2 Vanatori i 18 Infanterie, pentru a opri pe mimic.
Cand am intrebat acum numai cateva zile i Marele Cartier
General i Armata I-a, daca nu este nevoie de Divizia 1-a

inapoia flancului sting al Armatei, pentru a coopera eventual
cu Armata I-a, mi s'a raspuns din ambele parti ca nrt, afirmandu-se ca s'ar fi luat deja masurile normale la punctele de jonctiurle. Am intrebat in acelai timp, daca nu era nevoe acolo
de artilerie, mi s'a raspuns ca net; in fine, culmea la intrebarea
mea daca pot lua Divizia 1-a spre a o intrebuinta in alta parte,
mi s'a raspuns de Mare le Cartier General hota'rit ca dn. Toate
acestea dovedesc ca nici Armata I-a nici M. C. G. nu i-au dat
socoteala de graNitatea situati3i in acea regiune i nici nu tiau
de ce mimic trebue sa tie socoteala.
206
16. VIII.
La Armata I-a se agraveaza situatia. Semn de zapaceala

este eii Comandantul ei da un ordin Corpului VIII rus, prin care
se trece Divizia 124 ruseasca (fugita de pe front) sub ordinele
Corpului II Armata roman (?!) iar cele 5 Batalioane ale Corpului
II roman, care s'au intercalat intre trupele Corpului VIII rus
trupele Armatei I-a romans pentru a astupa un gol, le trece

sub comanda acelui Corp de .Armata
Ce usor este sa to lepezi de o Dhizie ruse aflata in debandada

sa iei in schimb trupe proaspete ai disciplinate.
Din Divizia 124 mai Linea la Ivesti Re,gimentul 496. Acum
acest Regiment a inceput a se debanda; a parasit fara lupta

frontul 1i s'a retras in desordine si de pe linia doua si de pe
linia treia. Desorganizare in toata puterea cuvantului.
Din aceasta cauza, situatia Diviziei a 3-a este periclitata la
ai
flancul stang, care a fost retras pe a doua line.

Toate cererile ce am adresat Armatei I-a pentru a pune in
libertate trupele Armatei a II-a, care au reusit sa goneasca pe
mimic in spiirtura facuta de retragerea rusilor (din Armata I-a),
au 'limas fruit rezultat. Mare le Cartier General a fost instiintat
despre aceasta de aseara, iar Armata I-a a fost instiintata de
doua on in ennui dupa amiezei. Totul fara rezultat. Corpul II
este cu drept cuvant in.grijorat. I-am dat pe de o parte ordin,
sa reziste pans la ultima extremitate 5r numai atunci sa se re-
traza pe linia PuturoaseiMotaul-MareCretuPoenile Po ei;

pe de alts parte, am supus cazul M. S. Reelui.
In noaptea de 16 17, in fine, vine un raspuns al Armatei
I-a, prin care se indrumeazil pentru maine dimineata un atac
general in acea regiune yi o eventuala punere in libertate a
trupelor noastre.
0 hotarita schimbare de atitudine la Armata I-a.

Se recunoaste ca situatia a devenit primejdioasa la Corpul
VIII rus ai la flancul stang al Armatei a II-a, marturisind, in
fine, ca Divizia 124-a s'a debandat fara ca sa lupte ai ca,
trupele noastre din Divizia a 3-a au oprit inaintarea inimicului.
19I7
207
17. VIII.
In fine, raspunde si Mare le Cartier General.

Incercarea facuta de Armata I-a, de a trece o Divizie, aflatit
in debandada (a 124-a rusa), in Comandamentul meu si de a-mi
lua 5 Batalioane in schimb (Regimentul 2 vanatori si Regimentul
18 infanterie), punandu-le sub comanda Corpului VIII rim, a
dat grey. Probabil aceasta ca rezultat al raportului meu personal
eatre Rege. In orice caz acest rezultat favorabil, nu mi-a fost
comunicat direct de Mare le Cartier General, ci 1-am aflat dela
Armata I-a.
Astazi primesc i ordinul Marelui Cartier General grin care
se prescrie ca trupele Armatei a II-a care lupta pe frontul Armatei I-a, sa fie liberate pawl la ora 7 seara, deoarece, prin.
fuga Diviziei 124-a rusk aripa stanga a Armatei a II-a ar fi

periclitata. De mult ar fi trebuit Marele Cartier General sa is o
hotarire in aceasta cliestiune. De resortul lui era sa combine
coiilucrarea celor 2 Armate, iar nu sa lase la chibzuiala for aceasta conlucrare; un desacord era inevitabil.
Acum pare ca inimicul a fost in fine fixat; toate atacurile
lui au fost respinse. Regimentul 18 infanterie din Armata a II-a
s'a distills prin soliditatea lui, respingand patru atacuri din
cele mai violente pe un spatiu intins (aproape 2 km.) si avand
si un gol in dreapta lui, care a fost umplut foarte tarziu cu 2
plotoane si o sectie mitraliere. De abia seara, la ora 9 au sosit
doua batalioane din Regimentul 34 infanterie, pentru a umplea
golul.
Cu tot ordinul Marelui Cartier General, pana tarziu noaptea
Inca nu am avut tire ca s'ar fi eliberat Regimental 18 de pe.

frontul Armatei I-a.
Spre seat% *au vent sa ma vada, medicul maior francez
generalul Vinogradski, ambii ofiteri foarte disReverchon
tinsi, fiecare in felul sau.
18. VIII.
Intoarcerea la Bacau.
208
19. VIII.
Eri am avut o conferinta la Saul de Stat Major at Armatei

a IV-a ruse, impreumi cu Generalul Ragoza.
20. VIII.
Azi o noun conferinta tot aeolo (la Domnqti.). La accasta

a luat parte i inspectorul artileriei Armatci a II-a, care a sosit
in timpul noptii de pe front. Dupii o amiinuntith consfatuire,
..._ ..,
-I,
_.,,..
1-4i... .,
,,,
.
.:
46
._
4%:1
...
i.
.,is
...
AD
r:
TO&
..
k)
I
N'
IN
Aar,
-..7,t--ci..,... umait -- a,, i " , -r,
*qr.:. ...4,.....,_-_,.
:44
.0)
' ,-/. '..-,?"',.-91
Genera lul AJerescu cu generalul Ragoza la Bact Su
s'a hothrit ca atacul celor cloud Armate sa aid loc in ziva

de 25 August.
La Armata I-a, cu toate ca zilnic ordinul de operatiuni

prevedea atacul frontului inimic, dela 18 ale lunei ptma azi
nimic; nici o mirare care sa denote intentiuni agresive.
22. VIII.
Am reluat locuinta in vagbn pe front, in vederea ofensivei

proectate. Armata a IV-a illsa, cere anfanarea operatiilor pentru
ziva de 27.
1917
209
Generalul Ilagoza spunea, ca nick artileria Brea, nici infan-
teria, nu vor putea sosi mai de vreme pe pozitia initiala. A

trebuit sa consimt.
23. VIII.
Au venit la Onesti, maiorul francez Cho let, comandantul

Grupului I aeronautic, intendantul general Zaharia i intendantul
general Leonte. Acestia pentru a se informa asupra starii de

lucruri pe front, cAci dupa spusele Primului ministru, trupa si
mai cu seams ofiterii, ar suferi din cauza subzistentei. Primal
ministru fusese indus in eroare i ar fi fost o prea mare oboscala pentru el a le controla, imediat, fiind la fats locului.
24. VIII.
Azi dimineatii cloud avioane inimice au aruncat doua bombe
fares efect, intre gars i, satul Onesti.
M. S. Regele Ferdinand involit de generalul Averescu pe front, urmarind

zborut unui canon tubule
210
Dejunul 1-am lust la Cotofene,ti, unde am fost invitat de

M. S. Regina, la pavilionul Majestatii Sale. Dupii masa, am mers
la Corpul II Armatii, unde m'am intretinut cu generalii Viileanu
i Margineanu. La vagon a venit locot.colonelul Florescu Banu
pentru a primi ordine privitoare la nouile leglituri telefonice 'in
vederea ofensivei proectate.
25. VIII.
La ora 6 au %enit unul dupa altul, 5 avioane, care au aruncat
in total vre-o 10 bombe spre One,ti, fare efect. La Adjud hart,

avioanele inimice au incendiat un tren de munitiuni, care a ars
M. S. Regina:1d A. S. Prints, Nicolae la sanatorlul dela Cotofeneftl
toata ziva. Pagubele, deli nu se pot Inca preciza, evident sent

marl. La ora 11 s'au decorat nw-nerosi raniti din spitalul Cotofeneti. De,coratiile au fost puse pe pieptul lor,yersonal de M. S.
Regina.
19I7
211
Am cerut Armatei a IV-a rusesti, a& ne dea Divizia Zamurskaia pentru o zi la Milnastirea Casin, in vederea posibilitatii vreunui atac. Genera lul Ragoza mi-a pus-o la dispozitie,
fara a-mi limita durata.
26. VIII.
Pagubele dela Adjud sunt destul de mari; vreo 80 vagoane cu munipi distruse; din fericire se zice" ca numai opt
erau ale noastre. S'a putut restabili li circulatia trenurilor.
La 7,30 a sosit M. S. Regele la Cotofenesti. I-am expus situa%ia, care in linii principale este destul de satisfiicatoare
Un avioninimic a fost doborit de locotenentul pilot francez,
Brulard.
Divizia Zamurskaia a trebuit sit fie mutate in cursul noptii

dela Manastirea Casin la Plitrascani. Comandantul ei, generalul
Polofzow, in trecere s'a oprit la mine. Ne cunosteam din Dobrogea, unde a fost Sef de Stat Major la generalul Zaiontschikowski.
27. VIII.
M. S. Regele a veldt la vagon la ora 9,30 si am plecat impreuna la postul de comandli al Corpului IV Armata (cota 429 -
Est Gioseni). Actiunea ofensiva a inceput sub bune auspicii;

numai Ru7ii data vor merge si ei, suntem siguri de reusita.
Dejunul la postul de comanda. Regele, foarte bine dispus.
Thy& amiaza insa, actitmea a trebuit sit fie ()prin. Divizia 49
rusli in loc sa conlucreze (cu Divizia 1-a a noastra, a luat o dirqctie divergentii. Cheia situatiei era Ciresoaia, iar Divizia a
deviat la dreapta, mergand asupra satului Pravila, fara a face
vreo isprava. Aceasta Divizie a mai fost pc front acum dotal zile
i a refuzat sa lupte. Probabil ca alaltaeri cand a refuzat sit
212
lupte a lost sincere, iar eri, cand a declarat ca va lupta, nu;

poste sa se fi pus intre timp in legatura cu dumanul, cad a
intrat in lithe dar n'a luptat aproape de loc. In orice caz, pansy
seara, nici un rezultat.
28. VIII.
S'a continuat actiunea inceputd eri, urmandu-se acelqi pro-
gram. M. S. Regele a venit la Comandamentul Corpului IV.

Nu s'a obtinut insa nici un progres.
II
.;..71
rr
4.
.
1.
--e,
trt
...., ,,,..
41.7 .0.174,rel.1
pi 1,10Y 7!
.:14
-, -
do."4".
4se
75
Nsj.'1.,P,.
.,,s, N.V.,
.04
`....1.s:
iSY
illItivam..-._ -..00....0 N,.. . V

:...
!".;t*rj:
'''' -.:\
't
,_
1.. , I.
-- 4
N:-'4:: ''''-;". al;
M. S. Regele Inspectand un post de pe front
29. VIII.
Se rectified pe cat posibil poVitiunile liniei inaintate si se

lucreaza cu mult zel, pima seara tarziu la intarirea punctelor
pe care trupele noastre au izbutit a le catiga.
1917
213
30. VIII.
M. S. Regele a venit la vagon pentru a merge la postul de

observatie de pe Dealul Magurei.
La scoborirea din vagon, M. S. Regina, care era in automobil,
m'a chemat i dupd ce m'a felicitat de ziva mea, luAndu-ma la
o parte, Regina mi-a inmAnat un plic i mi-a spits: pour

votre jour de fete, je vous prie d'accepter ces papiers; je ne
puis pas les garder; ils me brillent les doigts".
Warta le din plic au o mica istorie, foarte interesantA, cel
putin pentru mine, i cred ca merits sa o reproduc aici.
Acura catva timp, fiind in tren cu Regina, am vorbit mai
pe larg i de unele chestiuni personale. Intre acestea, i-am spus
Reginei ca ma simteam adAnc jignit prin faptul ea se puneau
in sarcina mea unele banueli, care au fost intotdeauna cu totul
departe de sufletul meu. Astfel se crediteaza banuiala ca a fi
foarte ambitios, ca a avea aspiratiuni foarte inalte i ca nu a
avea nici un scrupul pentru a realiza aspiratiunile mele.
Vaz And ca Regina s'a mentinut intr'o vadita reticenta, i-am
spus atunci ca pentru a dovedi ca toate aceste calomnii nu au
nici o temeinicie, am sa-i incredintez o demisie nedatata, cu a
declaratie explicita ca se va putea uza de demisia mea and se
va vol. Vous feriez cela?", m'a intrebat Regina. Mail certainement, Madame", i-am raspuns eu i i-am trimis a doua zi prin
colonelul Ressel plicul cu demisia i declaratia promisa.
Acesta a fost plicul pe care mi 1-a restituit drept cadou
de ziva mea.
Colonelul Ressel mi-a relatat spre sears urmatoruI fapt, iarai
destul de interesant. A avut un schimb de cuvinte cu un general din
suita Regelui. Reproduc dupa notele personale din carnetul

colonelului Ressel:
Eh! ce este cu actiunea, nu s'a facut nimic i prevederile

au fost cam marl?"
I-am raspuns: s'a facut mult".
S'a cAtigat vreo 2 km. in adAncime, realizandu-se
1.
dintr'o parte inconjurarea Cirepaei i avem astfel o noud baza
excelenta pentru viitoarea actiune.
214
Pierderile sunt relativ foarte midi, la dour,. Divizii, in total

1450 scoi din luptii, din cari numai vreo 160 mor%i.
In Franta, pe frontul englez sau francez, pentru a se realiza un astfel de succes se pierd zeci de mii de oameni i se
cheltuesc tnzecit munitiuni.
2.
S'a obtinut ceea ce doream: s'a smuls inimicului inipaths actiunei. Acum el este in defensiva i Nenic hiirtuit de
noi, pe cand pans acuma a fost liners".
M. S. Regele tnsotit de generatul Vdltoianu, dd acolada until Ater dupace l'a decorat
Colonelul Ressel terming astfel schimbul de city inte:

Dupii dejun am fost la Divizia 8-a pe Dealul Carpeniv, in
sectorul Brigadei a 16-a de sub comanda colonelului Dabija.
M. S. Regele a vizitat acolo vechile tranee nemteti, pe care
le-a gash foarte bine organizate, apoi a mere inainte pang la

Poiana Seciu, de uncle se descoperil perfect tot frontul Diviziei a 8-a".
1917
215
31. VIII.
La postul de comanda al Corpului IV Armata, M. S. Regele a decorat ofiterli trupa din Divizia a 7-a qi Divizia 1-a,
can au luptat la Cirepaia.

Dejunul a fost luat la pavilionul Reginei, la Cotofeneti.
Dupa dejun, Regele a mers Ia Muunoaele pentru a decora
trupele i drapelele Diviziei a 3-a, iar eu cu generalul
ianu am mers la Filipeti pentru a stabili planul actiunei proec-
tate spre RunculLeuntul. Dupii masa, plecarea Ia
Bacilli,
uncle am sosit la ora 0,30.
In aldeptarea M. S. Regelui
1. IX.
Este alteptata sosirea Regelui ad. ora 10.

Dimineata, lucru la birou.
Dupa masa, vizita sanatoriului ,.In Carpati" la Piatra-Neamt.
Regele a ramas foarte multumit de eele ce a vazut acolo.
216
2. IX.
Suveranul viziteaza toate spitalele din Bacau. Serviciul sa-
nitar a fost gash foarte bine organizat. Ordine i curatenie

peste tot.
5. IX.
La ora 10 am plecat spre front 9i dela postul de observa%ie
al Diviziei a 6-a (Varful Magurei) am urmarit actiunea Diviziei a 6-a, general Arghirescu, care a mers destul de bine la
inceput, dar seara trupele s'au retras in vechile tranre. Rezultat: cheltuiala mare de munitiuni, mari pierderi cauzate du-
manului, 40-50 prizonieri, dar nici un catig de teren, din

cauza ca au lipsit rezerve in apropiere pentru a exploata avantajele castigate la inceputul actiunei.
La Divizia a 3-a, generalul Margineanu, s'a executat o actiune
ofensiva i s'a reuit a se rectifica frontul; s'au cucerit Dealul

Porcului, Varnita i cota 406.
6. IX
29. IX.
Mai multe vizite pe front, uncle am tinut diferite conferinte

comandantilor de unitati, pAna la cei de regiment inclusiv, a-
supra modului cum trebuie sa se procedeze in fiecare sector

pentru a smulge inimicului initiative actitmei i apoi asupra mo-
dului cum trebue regulata rota%ia unitatilor pe front
qi in
repaos.
Am insistat asupra activitatei metodice a exercitiilor trupelor pentru a se asigura conlucrarea infanteriei cu artileria in
diferite faze ale unei lupte de pozhie: pregatirea, executarea,
atacul i exploatarea succesului.
M'am ocupat in deosebi de pregatirea qi intrebuintarea ba-
talioanelor de asalt, pe care leorganizam pentru prima oars in

Armata noastra,
In ziva de 26 Septembrie, am asistat la Gura Vail la o-
1917
217
adeviirata. manevra ;le regiment in razboiul *de tranre, fara

concursul efectiv al artileriei.
Manevra s'a repetat de trei ori, cu cite un batalion si odata

cu o singura companie. Rezultatul a fost multumitor.
In seara acelei zile, am trecut, in drum spre Bacau, pe la

Tetcani, unde am avut cu printesa Maruca Cantacuzino o lungs
convorbire asupra situatiunei politice. Foarte putin ceva subitan-
pal. Am putut sa ma conving insa ca la Iasi tragcdia din

Rusin nu a rarit deloc atmosfera sufocanta de nimicuri si intri-
Ruine la Targu-Dena
Ord care invaluia acolo si lumea politica i aka zisa societate!

Mi s'a pus si Divizia 1-a de cavalerie la dispozitie. Asta
sears ea va sosi la Onesti. Maine o voiu vari in linie in sectorul OituzSlanic.

La Armata I-a lucrurile merg deasemenea cat se poate de
prost; dusmanul inainteaza pe tot frontul dintre Siret si stanga
mea, dar mai cu seams in directia Panciu.
Ce s'ar fi intamplat dace la data aceasta, Armata I-a ar

fi fost pe dreapta Siretului, dirijata spre R. Sarat?
Pare ca trupele rusesti din Armata a IV-a au o atitudine deplorabilal
218
Am trimis azi pe generalul Mardtirescu pe front; it voiu

trimite i maine. Este nevoie sit am o imagine fidela a situatiunei,
ceea ce nu-mi este cu putinta sa obtin din rapoartele primite.

1. X.
Am plecat dela Piatra spre Mosoarele, pentru a face o recunoatere in sectorul de atac, in vederea ofensivei proectate.
Timpul nefavorabil. Nu am putut merge pe pozitii, caci
nu a fi vazut nimic. Am amtmat pentru o altadata.
Am trecut prin. Tg. Ocna; o adevarata jale. Cea mai mare
parte din case daramate. In ce stop?
Nu inteleg razboiul in acest chip! Este o intoarcere la barbarie.
Am trecut prin Tetcani, unde m'am oprit vreo trei ore.

Lunga convorbire cu Printesa Maruca Cantacuzino, complicea
mea in uneltirile politice!... De ne-ar fi auzit cei cari m'au

iminoNatit, nu s'ar fi putut opri de a se ruina!
3. X.
Ce comedie nesabuita. Am fost chemat aseara la Iai. Fel

i chipuri de intrebari mi s'au pus.
Nici prin cap nu putea sa-mi treats adevaratul motiv I
Printul Carol implinete azi 24 de ani i va fi decorat cu
Mihai Viteazul. Ali-am inchipuit ca M. S. Regele va decora pe
Print. Neaparat, conferirea decoratiilor este o prerogative Re-
gala i nimeni nu are nimic de spus, mai cu seams ca era

vorba de a se decora Printul Motenitor, viitorul Rege. Dar lucrurile nu s'au petrecut astfel.
La ora 12 suntem adunati la Palatul Reginei i acolo generalul Prezan face un discurs bizar.
In numele Armatei, ofera Printului Carol ordinul Millai Viteazul, drept rasplata pentru vitejia aratata in cursul bataliei
.dela Maraeti.
1917
219
Prin curajoasa prezenta a Printului intre soldati, trupele

au fost imbarbiitate aga hick se poate spune ca s'a calgtigat aces
biitalie multumita Printului" (!).
Mai intili, acest act sava'rgit in numele Armatei, este lipsit
de cea mai mica urma de realitate gi seriozitate.
Cinc este Armata? Generalul Prezan?
Nu am cea mai mica cunogtinta ca s'ar fi facut vreo consfiituire sau ca ar fi pornit din vreo parte a frontului aceasta idee.
In ce calitate vorbea apoi generalul Prezan? El nu este nici
decanul Armatei, nici railcar cel mai vechiu dintre acei prezenti,
fn exercitarea vreunui comandament.
Este un prizonier moral, pe cat se spune al abilului Brassi un produs fericit al vreunei fericiri trecute
Victoria gi batalia dela Mara'gegti!... Suntem nu pe margine, ci in fundul prapastiei gi tot cu megtegugiri.
Un atac reugit al dugmanului este tradus intr'o mare ba
talie cu Victoria de partea noastra.
titm
Trupele dugmane, pe care presupuneam sei le nimicinz" cu
ofensiva dela Nainoloasa, care din fericire nu s'a realizat, se

arunca asupra stangei Armatei noastre pe care o asvarle inapoi
dincolo de linia MuncelPanciu i cu centrul reugegte sa atingd
iabiectivul, care probabil a fost interceptarea comunicatiei MAriietiTecuci, Inimicul este oprit
dupa ce-gi atinge obiec-
insa trei Divizii ale noastre sunt literalmente distruse!

Iata marea batalie ci victorial...
.tivul,
REZULTATELE BATALIEI DELA

MARA$ESTI*)
Bata lia dela Alara,eti, este continuarea in timp i spatiu
a bataliei dela Marati.
Bata lia dela Marrqqti incepe in ziva de 24/VII prin ofensiNa Arm. a IX-a germane asupra Arm. a IV-a rusa, zi In care
Arm. I-a romans incepuse micarea de pe malul sting, pe malul
drept al Siretului, in stop de a inlocui Corpurile VII ,i XXX
din Arm. a IV-a rush' depe frontul RacoasaClipice;tiTifeti.
far Arm. a IV-a rusa urmand sa primeasca o alts destinatie.
Zile le de 24-28/VII an fost zile de criza pentru Arm.

I-a romans, fiindca a fost surprinsa in timpul mi,carei sale,
micare care nu se putea termina in mod lini,tit deal eel putin
in 4 zile. Dar criza nu venea numai dela faptul di Arm. I-a
era surprinsa in timpul m4carei, ci i dela faptul ca Arm. a IV-a
rusa, fund atacata la 24/VII, nu rezista, ci se retrage, parte fuge
de pe front, motiv care a determinat intrarea in actiune a Arm.
I-a in mod succesiv i precipitat. Este Lira indoialii ca batalia
dela Maraeti s'ar fi desfaurat cu totul altfel data Arm. a IX-a
germana nu ar fi atacat la 24 VII, ci la 28/VII sau i mai'

bine la 30/VII.
Conditiunile in care s'a dat batalia dela Maraeti nu sunt
*)
Capitol extras din lucrarea Armata remand' in razbeial mondial"
Vol. IV de generalul G. Dabija. Ed. Stroila.
1917.
221
cele ale unei batAlii de intalnire, pentruca la 24/VII Arm. a IX-a
germ. ataa de front Arm. a IV-a ruse ce era in defensive, tocrnai in timp and Arm. I-a romans era in curs de micare spre
Vest, pe la spatele qi paralel cu frontul Arm. a IV-a rush', in scop
de a o inlocui, inlocuire care s'ar fi putut face in mod normal dace
Arm. a IX-a germ. nu ar fi atacat la 24/VII, ci duptt 28/VII;

pe and aa, prin atacul Arm. a IX-a la 24/VII, a fost imperioasa nevoe ca Arm. I-a romans sal inttireasa succesiv Arm.
IV-a ruse pe frontal ei defensiv, eh reziste, sh contra-atace, sa
se retraga, sa reziste din nou; acest fel de a opera, nu se chiamA
in tactics batalie de intalnire, ci batalie de pozitie, deci batAlia dela MAraeti este o batalie defensivii pentru Arm. a IV-a
ruse i Arm. I-a romans.

Armata a IX-a germane a atacat i ea precipitat la 24/VII,
pentruca grupul de Armate Arhiducele Iosef a cerut cu insistenta acest lucru, din cauza ofensivei Oita de succes a Arm.
II-a rom. de sub conducerea g-lului Averescu (pag. 184). Atacul
Arm, a IX-a a fost dat in convingerea nu numai ca va rupe

frontul Arm. a IV-a rush, ci, ca va trece i Siretul spre Tecuci.
Atacul ar fi reuit la sigur dace nu ar fi fost in apropiere si

Armata I-a romans, care prin intarirea frontului Arm. a IV-a
rush, a oprit inaintarea Arm. a IX-a germ. spre Adjud i nu a
permis nici trecerea ei peste Siret.
Durata bataliei
Bdtalia dela Martifefti ince/ie la 24 Julie fi se (ine en intrerupere panala 21, August, adich 29 zile.
Din accste zile: 16 an fost de lupth fi 13 de linifte.
Din cele 16 zile de lupth, Arm. a IV-a rush fi Arm. I-a

ronzanti an luptat:
a) in dcfensiva,
(44'800/0)
10 zile:
124 25 26 30 31/VII, 2 6
1
15 16 i 19/VIII
b) in contra-ofensivrt 6 zile 127 28 29/VII, 1 3 21/VIII

(34'5000)
c) lini,te, 13 zile
(20'700/0)
14 5 7 8 9 10 11 12 13
1
14 17 18
20/VIII.
222
Liniftea pe front (deci nici atac fi nici contra-atac), se

explicii grin faptui di Armatele austro-germane, au avut nevoe de repaos f i refacerea ,unitatilor, prea dczorganizate, asemeni fi din cauza timpului ploios.
.Proportia fortelor
Divizii
Frontul
ofensiv
1)e
austro-germ.
10
pur defensiv
tot timpul
briteiliei
Divizii rom.
Divizii ruse
2-7
71.
1. C.
1 D. C.
1 Brg. C.
2 Brg. pe jos
Total .
11
7 D. I.
1 D. C.
2 -7 D. I.
1 D. C.
1 Brg. C.
2 Brg. pe jos
li D. 1.
11 D. 1
2 D. C.
f2. AU\
Total general .
1 Brg. C.
2 Brg pe jos
9. Germ./
Nuzniind unitatilor i proportia fortelor
Unitati
193
050
90
(90%)
<400
148
(60/s)
(610
26
(39%)
Batalloane
102
(354)
Escadroane
. .
10
K10/0)
camp
. .
11.1
41
baterii
grele
rusoroman
austro-german
I917
223
Deci forcele austro-germane erau intr'o proportie mutt

mai mica ca forcele ruso- romdne; nunzai in baterii grele erau
in proportie de 3/2.
Conducerea forfelor austro-germane era unitarii.
Conducerea fortelor ruso-ronzezne nu a lost unitara, ci
greoae si cornplicatci (jag. 466-473, 475, 484, 503, 509, 510 din
Vol. IV at g-lului Dabija).
Moralul a fost de partea Armatei austro-germ. La rufi,

unde parte erau pufi )5e fugg fi la ronaini, surprinfi si indignaci
de ceea ce vedeau, nu putea fi un moral egal aceluia a ininzicilor lor.
Concentrarea forfelor in vederea bataliei era mai buns In
austro-germani si deci, cu toatd inferioritatea for nurnericii, erau
mai in miisurii sd dea lovituri cu superioritate de force.
Rezultatele bataliei
Din punctul
de vedere
Pentru
Pentru
Arm. austrogermani
Arm. rusoromans
Scopul strategic este atins
Scopul strategic MI este

atins, pentruca Arm.
pentrucil
1X-a
a)
Scopul
6)
Nu reugeste a respin-
ge Arm. 1Va rusk si

1-a rom., spre Nord
Nu reugeste a sill retragerea
strategic
a)
Arm.
b)
al sau.
El a fost
tnaintarea
Il - a
oprit to
sa spr e
N ord
rom.
c)
Inimicul (Arm. 1Xa)

nu qi 1-a realizat pe
c)
Nu reugegte a trece
Siretul spre Tecuci,

ceea ce ar fi realizat
tntoarcerea frontului
Nu ia permis sa punk
picior pe malul slang
al Siretului
gi
deci
sa tnainteze pe Valea
Barladului.
Muldovei.
d)
Silegte Arm. 1Xa ger-
maul sk renunte
la
atingerea scopului sau

_.il
strategic.
224
Scopul tactic au a lost
Scopul tactic a fost
atins:
a)
b)
Scopul
tactic
Arm. IX.a nu a reu-
it tad Infrangd revs

tenta Arm, rom. ruse.
Fortele Armatei Ger.
mane pierd din ce In
ce capacitatea for de
lupta, uzanduse In In-
mins;
Forte le roman -ruse,
pierd teren, dar re,
zist bine pe pozitie si
a)
b)
opresc tnaintarea.
Fortele romane
Isi
pdstreazd pond la lir

ma capacitatea for de
tregime.
Iowa, pdstrandtci tot
Terenul east;gat la
tnceput (168 km). si
timpul rezerve.
apoi (57 km.) a fost

castigat cu foarte marl
sacrificii.
c)
Terenul pierdut a lost

proportionat cu pier.
derile
fi fost
avute,
si
ar
ele
mai mid
dacd rezista la Ince.

put gi Div. 34 1. rusd.
Armata IX are In morti

si riiniti :
ofiteri
U nita {
47 000
Arm. 1-a romani are :

Ofuteri Trupa
FFILUL
morti
raniii
disparuti
125
5000
367
12100
118
9700
I oral.
610
26800
Arm. 1V-a rasa are :

Oftteri I rupd
FELUL
Pierderi
morti
83
7000
in
raniti
400
10000
167
8000
650
25000
disparutt
personal
Total.
Se constatii deci cit.:
In general Armata 1X-a

pierde in morti siriiniti:
Arm. 1V-a tli Arm.

pierde in
1-a
rom.
morti si riniti g
34.675
47.000
datoreste
Aceasta se datoreste : la
pul to ofensiva sl contra
rusi faptului ca parte au

fugit, cand totdeauna pierderile sunt marl I la romcini.
din cauza contra.ofensivelor
si contra.atacurilor a bu zi ve,
Aceasta
se
faptului ca Arm. IX - a
germ. s'a ggsit tot um
ofensiva
care
cer
mai marl sacrificii.
mutt
la care faro o buns pregatIre

de artilerie, au fost pusi.
Tablou referitor la pag.
ARMATA II-a ROMANA
Actionea
OitezMariati
Peri
ARMATA IV-a RUSA SI I-a ROMANA
Cate divizii
si
au luptat
Cite ahem
,1
au Millet
Moir
ruse
X
3
I/
ascii gi D. Duclului..-D.Iclupi-D.Colace.
M. C. GI. opreste no Ord. No. 34 ofensiva
Arm. II-a, dar g-lul Averescu urmeaza ofensiva si care M. C. GI. continuarea ofenivel.
Arm. 11-a continua fens'va 11 respinge
zz
-0
11
.0
0
..
I( --II
I /di
km. S. 659-D. Ritiona-V. Par. Netedel396-912-13. Dudului-D. China-D. Ghat-
II
--
___
12
42
gheleu 850-0. Gear... 760-D. Silo 685.

Amara II-a continua ofensiva siMaintena.
Armata II-a continua feastva si inainten
Armata II-a continua ofensiva gilnaintea
Armata II-a continua ofensiva alluaintena.
Armata II-a dual ce a aline oblectIvele,
04
11/s/1
2Y8/1
3t /e /3
'
En
Iti
II
15
II
E.
13
4
4
3I/8/3
IN
II
F.
opreste ofensiva. Mgr. Capin 1080-1125-919
-Mt. Razboiu-685-962-1014-1171-D. Se.

delta 1234-Sboina Neap. 1375-Tin Neagra-Raschila-568-634-Pricopie (889) -D. 3%/3
Baba Maria -Vet. Momairt-Plegu-Caralla- .
Plesloara-459-1088-1048-960- Cora 555
o..
17
TT
.0
-606-561-VI. Putne1-491-530 - 533 --
01.
445 - 459.
Dela 18-22 incl. lupte grele la Div. 8-a
pentru cucerirea Mgr. Caginului si Gonad
3'/,/3
18
19
6/3
6/3
MAgurel.
Div. 8-a laid&

II.
-n ..
;....
.P.
A.
...
'
DFC-12Pfh-tn76M16-1-A
/s/3
-06- /rent Div 6-
Div. 8-a lama.

Div. 7-0 intra pe front la dr. Div. 8-a In
lucuind trupele C. 40 Arm. rus
Div. 6-a Inlocueste parte din Div. 7 -a.
Div. 8-a lupta.
Div. 8-a lupta.
Mini actlani pentru rectificari de front
6/3
6/3
i.
1---
'I
6/3
.e....
24
C1'
11
ill
6/1
6/3
Gl. ca sa retraga central si stanga.
0-101 Averescu core sa camas Pc loc. M,

C. Gl. cu Ord. No. 42 ameba sa rarnae pc
loc, der largeste frontal pans la Irma Or.
Crook la ofensiva la Oituz gi VL Slanicului
cu C. VIII Armata.
. 6/3
Al
26 10
Pad. Cali.- coital Susitei Stare - V. RIgastru-S. Prisaca-Siret

Arm. IV-a rasa lupta gi se retrage pe
l'/
il-
DIv.7.16-a contra-ataca,dar fare result..

Div. 7-a e respinsa pe linia P. DoftanaCinema-- 657 -Muncel-Matinca.
Lupta D. 5-a rom. gi se retrage pe linia

221-Siret. Div. 9.a Incept" a Men pe
dr. Siretului.
Arm. IV-a rasa Meta yi se retrage pt"
linia Allan, Salt, Nou 127 100 85 po
dal c. f. din VI. Snit..
Div. 9-a intro la dr. Div. 5.a ale Ins..e,,,, ca a m orensiva
31 mentine pc linia
In lungul boselei Saud Non -Cosmesti-
'
6/3
27 10
6,1
Rea-Pl.ris.
Div.
8 -a pt"
lima
S. Pad. Prisaca-Satul Nun.

Ann. I0 .0 rasa lama.
Div. 9-0 si 5-a rom. rear. sa is contra

ofensiva, se retrag pe linia 84-ct. 222-
Matinca.
lo
6/3
6,1
Div. 13-a cu 3 Reg.
pe
dr. Siretolui
Arm. 1V-a rasa lupta, Div.
Ziva 4-a a M.P. dela Oltuz.
Div. 117 L ataca hare VI. Slane
0.
1
;;,.- -1mrr. 9.-:-.7....--..---1
T.
_
se re
-.
-
8
'-'
p
' .i
-9 l
-e.
.;
.2
v'
":
1
..
0
.:g.
s'
'3
0.
sk
1i
..
-ii
C. IV Arm. rom. ataca sure Cited.. 772,

da Inapt, D. 70 hv., mange pt" frontal Po.
Iona Fund. BogaM-772-764-Magurs.
6,
6,,,I
03
Ord. Na. 40 din 25; VII Ii Ord. No 44 al M.

C. Gl. din 28 /VII, 51 tali de retragerea
dreptei Arm. IV-a rasa pe Bela Iregti-Dim
.hell. g-rul Averescu distal. Cr D 8. 12.
6',,1
6/3
f..-S. label. parcbete-S. Pad. Canna

Div. 73 111071 ru Bre. 25 fume Div. 71 I.
rasa si Div. 9.a rom., iar mu Brg. 26
rererva.
Arm. IV-a rasa Moth. se retrage pe lora
Iresti-403-221-Repodea-334
ram.
Parlits 181
1 sa se rshags Pe D. Rasholulai -Stallnei-Marei-lluncm-RAchitasu - Munteanu

-Iresti. S'a alcatult pt" stg. Arm. 11.0 dela.
samentul col. Alexia cu R. 2 V. R.4 I., R.
ts
71
1, VIII
-Panda- Prisaca-Siret.
',is
C. XVIII A.
Sus
Res.
is
--a.
';,,,
Ir
..,,-,
IP
0
ataca Intre Crucea de X
I )..
Muncelul, Div. 10.a rom. contra-a- ....,. ?,

taca. Inimical reuses. a (rope 334-N Crm ,t, '
91
cea de Sus-E. si N. Stranni-R-V. Mon- ..

celul.-D. 216 L ataca M cucereste canal M
de pad Prism. dela Div. 5.a re.
I'
2.
o
I
gi 3.
Detas. col. Alexia intervine
Si
IP
Ziva 8-a a bataliei dela Oita.

Lupte pt" frontal Div. 7. 1 Cay., A 8, 12
-unrest
6' ',1
mange' C.18 Arm.Rez. pe liziera
Res.
10-a rom., atacul e tint de loc. Pe restul
3/3
'''
frontalui Arm .1.a bombardam, de artilerle.
-i
C. XVIII Arm. ataca frontal rus si frontal
Div. 10-a rom. din call. retragerel stangel Div. 15-a rasa. Div. 10-a a foal atm
6V,1
3, I
nin(ata sad Millard' dr., a contramtacat cu
10 V. ,!roundel
R.
germ.
6%1
f__--
Lapis pe Ironed C. VIII Arm res.

Lupte grele pe frontal Div. 10. 13
rom
oil
; 0/01
7/3
Stagnare.
-- 1".
0
situatia.
Pe restul Poundal Arm. I-a slaba acliune.
4
73
Sugilel.
Carpel Alain ataca dupe ora 19.30 gi Div.
4%
1
i
-..-:_11
4:1
gi 9
Div. 115 germ. alma Div. 13.a. o di Ina.

poi, dar trio contra atacul execulat de unitoll din Div. 13-a gi Div .10-a, se vela te.
renal murder. Div. 76 germ. ataca Div. 9-a
tom. 11 da Inapol R. 9 V. care plerde fatal. de parchele al dreapta Div. 9-a se re-
trage pc Mem S. Maragesti. Un contra.

mar dot de Div. 9 nu ports rest.. sinull
Div. I4-a rezista pe partite pe care era
Arm. 11-a execute un contra-alai Co Iron.

tul D. 1 D. pentru recucerirea pozitiei pier-
in elan, dar nu reuses. Div. 85 nu
rep,e,te a recuceri D. Sticiaria. Div. 12-a

1..=
I., 2 plerde 767-891-896 (RachiMsal.
Div. 12-a rom. contramtaca pentru a re.....Z tuned pozBille plerdute, dar nu rouseste
dealt sa reonme cola 891.
--
7/
6',1
7/3
60,1
7/3
6',
atacata.
.13,..1tonbiar%dcainapreonctde artilerie pi min In.
corded reciproce.
It
lb
.4.
Bornbardament de artilerie si mid Incur.
sled recIproce.
XVIII Arm. Mara Muncelul-Inalti. 3
C.
mile Vest
7/3
rite! si Ciresoala a ion respins de D. 7-a.
dote
:,-
i.-
30 I.
rt
=
,52
0 /lout In loc.
3;1
10
Arm. IV-a rasa lupta. C. XVIII Arm. alard frontal Repedea-Dumbrava.

D. I Arm. Res .lard Div. 9 gi 5 rom. dar
''''
10
18-200 m. S. (abr. parr/tete-lc 334 500 m.

S. 53-Pd. C. XVIII Arm. ocuPP Sand Non
.ti,'
..., 'I M.
109. Arm. 1-a ram. rom. dela 109-100-km
Ail
3,
Div. 117 I. cuceresto D. Comm (789)-703

dela Div. 1 Cay. Atacul executer pt" VI. Cu-
c.
''''
C. IV Arm. trace In defensivl. Pe Tara
Ziva 10-a a bataliei dela Clitn.

Lupte pt" frontal Div. 7, 1 Cay. 6,12 si3.
GI. Averescu urea sa la ofensiva In direct'.
Muncelul cu Div. 1-a. dar gIld angora..
se opune.
Bombardament reciproc de artilerie.
C. 8 Arm. A. U. (Div. 70, 71, ill). ataca
D'. 7, 1 Cay. si 6-a.
2
r,
6/1
'''
_Ziva 7-a a batiliei dela Oita.
C. 18 Arm.
,..
Serbemi-N. Clipicesti --Vi D

linla Ideal
mneml Sand Nou 129 la,
Div. a gi 5-a rom. mama din nou sa m r, I
cum ra.of pasty, se deicer pe linla km. 89 E.
6,3
Div. 71 ataca Div. 6-a gi 0 da Inapol,

contra-ataca fare renal.. Div. 218 I, ataca
D. 12-a, care respinge atacul.
Detasam. col. Ales, lead contra stangel
4064
29 10
6'/2I
'
II
-It
Zina 5-a a MUIR. dela OM..
Zhu 6-0 a baraliol data Diem.

C. IV. Arm. contra -antra re D. 7,
C. si Br. Or.
1.3.
6/3
S. Munceial-D. Peale.
Ziva Im a Natalie' dela Oituz.
Ina
'
'....
71
-e
trage sure N. Frontal Arm. IV-a este p
;I Oita,
cacereste D. Coma. Arm. II.a contra -tax.

re D. I C. A I btl. R. V.
Sugila Seaca.VI. Jugastru-55 V. Doaga.Siret

rezerva.
I'
pana In Susila-podul do fler distrus-11-
Ziva 3-a a bataliei dela Oituz.

Div. 7-a n respinsa pt" Comm (789) -3/1
Santa.
frontal freed- Pletroasa c

Cl.
Ziva 2-a a bataliei dela Oitn.
Arm. IV-a rasa lama gi se retrace Co stg.

pe Bela Patrascani - km. 15, - Bizigbesti.
Iota In actiane Iowa Div. 5.a rout V.
6/I
111
Arm. I.a gI Chrmteseu e pt" stg Sire.lull trees V, din Div. 5.a rom. pt" dr. Siref 1 si intra pt" front pt" linia Moara Alba
-Moara Rogie-S. Doaga-Siret.
Bombardament$de .art. gi mini :salad.

Arm. Dm primes. Ord. 'N o. 40 al NI C.
Jsi...1
Arm. IX-a germ. is ofensiva contra Arm.

IV-a rasa ce ocupa frontal pt" stg. Patna gi
rasp. D. 34 I. rusa peal la Moara AMA.
11.1i'' 2
i:
11
POMO
M 3 r a a e a t i (dr, Siretutui)
root
11
Grupul Derek pt" linia Fundul Largulet-1
1.
ruse
Actiunea
pt" linia D. Arsitel-D. Teheraele-Par. Su..

lta-V. Rotilesti - Infra VIzantea ManastiAs
Armata 11-0 Incept" ofensiva dela Marasti

cu Div. 8, 8, 1 $1 3, respinge grupul (revile
:.
rom.
Armata II-a pregateste cu ',rifled'. sa 0Senior dela Marasti.
--.
230
12
.--
'-,I
0
14
Div. 117 L ataca Div. 6-a la Oltuz, plerde

cotele 383 si 408, to recartiga prin contraMac.
Div. 124 I. rasa a lost respinsa, stanga

Arm. II-a intervene la Podigul-Muncelul si
, ,,
Mangalaciul si opreste pt" inimic p0 linia
a reamed cots 383.
Div. 124 I. rasa paraseste pont. Tread-
.5
Div. 3-a din Arm. II,a Intervine si opreste pr Mimic la 1 km. N. de

lresti-Mangalacial. Div.1124 se retrage pe
hula 554-406-461.
Dt, 216 I, Div. 76--R7- geom.-n.1 Div.
3-a del stanga Arm. 11.a spro ObarsiaD. Porcului, atacul a tot respins.
Mangalaciul,
'2
.4
-;
4
..
l'
..;
castelul Negroponte a lost respins. Inimical

ataca D. 3-a pt" D. Ptur.mm- Fundul Rupturel, apol dluspre D. Voloscani-D. Obar-
..,
plot". InamIcal ocupa Varna', dar e
'
..,,..
..
7.,
,i
:2
.1'
s
15
AI
C. VIII Arm. rus
Muncelul.
'1
1
1.
I.
WM
4/1
..
D. 9-a rom. spre

Div. 124 I. rasa fags de pt"
se retrage pe linla 554-406-
90.1110 91
461. Div. 216 I.
beet/ 91 Vanilla.
185
pi
germ. cucereste
487
-eg
P..
It,
E. E.
5-
E
l'
1
8/3
-1.i
61,. zI
-.-
to
Nu an loc actin'.
g/3
..,1
Div. 9 gl 13 atacti In dIrectia Muntmlul ale V
'
7'.
loos
Dreapta Arm. I-a (Grum.' g-I Poorer),
Pe frontal C. IV Arm. bombardament de

artilerie.
Div. 3-a lucrena canal,' cu grand g-1

Popescu, tu dire... D. Drumul Portlier pi
8/3
CO II
8'
'
D. Porcului, fare rendtat, dotal amend taimice au lost response.

Pe frontal C. IV Arm. bombardament de
Inimical ataca puternic D. Porcului st pe

V. Susitel, a lost rasping de Div. 3.a, numai la era 17 pierde D. Porcului, dar prin
nu pot aline oblectivele ce II se holliese,

.21
Ohl
8/3
20 ....
I:MI-is/100
Totalul Diviziilor rile" amice gi iMmice -----3,,,,_

pt" frontal Arm. Ilm rem.
'.
306'/a
61 /
21
4/1
et
Din came oboselei tnmelor contra -oleo-
siva, lark rezultat.
Grupul 3-1 Popes. (Div. 9,
8/3
--
08/18 -141 74/16

......
226
II. 13) is o
feniva, SIMI remItat.

ofensiva Ann. 13(.11 germ. se opreste de.
56'/a
..--
-----.. --141 .-,..__...

239
Mold: ,Nza.rrodto,cu Iaarnatirlz,,,Duir:Irdtleo,,dLinizterle

Nundiorderald Idele1110 de cavede01e.
90
146 /x
Totalul -Madder die" melee

pe
frontal Arm. I-a rom.
,..,'
Haiti,
;
;
Si
Mimic
III,
Pad. N. Muncel-Mangalaclu-IMIera
S. Mulled), Brg. 26 I. (D. 13) castiga pull. O
tarots_ nana la 200 m. de sand Mimed.
contra-else 11 renicereste gi respinge 2 noui

atacuri.
Inimical ataca Div. 6-a Intro P. Sara[ gi

383 dar e respins.
Div. 12 si 3-a slut ofensiva grupului pl.
Popescu. Div. 3-a reaping. a n mac steers
D. Porcului si pt" V. Iresti.
1.1
artilerie.
ci
...
Atacul &supra Brg. 12 L (Div. 6-a) to
sia fi P. Porcului, atacurile on foot res-
ruse din poz111e, coop Mangalaciu, co Mu.

coral Arm. 11,a s'a restabilit In parte sl.
Matta.
Mangalaciu - a Rotunda - Marco - P.
T. Pietris- 441.
Div. 6-a ataca de douA on si nu reuse te
Arm.
6',.11
''.
L si Corp. Alain ataca C. VIII

nu la Iresti-Munceltd, scot Inmate
DM. 210
-i
7.
st
1917
225
Romftnii:
arme
10.300
Plerderi to
pusti mitr.
material
mitraliere
290
140
guri de foc
Teren
catigat
Teren
pierdut
29
Arm. IX-a catigl

225 km. p.
Arm. IV-a rind
pierde
rom.
pierde
169 km. p.
Arm. I - a
57 km. p.
Arm. I-a rom. captureaza

9
Capturri
ofiteri
cadeti
720
soldati
1400
arme
mitraliere
20
11
CONSIDERATIUNI GENERALE ASUPRA

BATALIILOR MARA$TI- MARASE$TI. *)
&Italia dela Altirafefti nu este o batalie izolatii; ea este con-
tinuarea bataliei ofensive dela ilarcifti. Dacci nu ar fi fost aceasta, nu ar fi existat nici bcitiilia dela Marafesti, fie care Arm. a
IX-a germana nu o dorea ; ca probil evidentcl este faptrzl ca
aceastii Armato pregatea ofensiva contra Irmatei a IV-a ruse
intre Siret si Prat, deci inainte de ofensiva Armatei a II-a plina
de succes dela Aleirciti (9-16IVII), Arm. a IX-a germ. nici

rut se gandea la of ensiva intre rruinfi si Siret.
Dar ceva mai Inuit,
Al. C.
Cl. roman de comun acord
cu M. C. Cl. rus studiase si dispusese la Alai 1917 cu Ord. Oper.

Nr. 29 din 19/V ofensiva fie directia:
Arm. a II-a spre VI. Putnci;

Arm. a IV-a rusci fie direcfia PoianaBaloteftiFocfani;
Arm. a I-a rom. fie direcfia Oldneasc,aRtimnicul Sarat;
Arm. a VI-a rusci sii arunce entre Dunare for(ele inimice care
opereazci in regiunea Brclila.
Afa dar, cele cloud proecte ofensive amice si inimice, nu

indicau o ofensiva dela Adjud spre Focfarzi si viceversa.
Intrebarea ce se tune este urmlitoarea:
1. Se pot desparti bcital iile dela Milreifti si dela MariLyefti
'ma de alta?
Din punctul de vedere at conducerii superioare ele se pot
*) Capitol extras din lucrarea : Armata rominA In ritzboiul mondial"
Vol. IV de generalul G. Dabija, Ed. Stroll&
1917
227
klespiirfi, dar din punctul de vedere operativ in amp .i stafiu,

ele rut se pot despiirci fi nu trebuesc despiirfite una de alta;
fasemeni din punctul de vedere didactic, din punctul de vedere
alp infelegerii lor, este mai bine de a le despcirfi. Deaceea, defi
eram convins ca aceste cloud btitiilii nu alciituesc in timtz fi
srpaciu de fat deat una singura, eu le-am despiirfit in cloud.
Nu vtid un alt motiv, delaceea nici nu vreau sa discut argumentele invocate de alcii, care pun anumite interese personale fi
anumite ambiciuni, mai presus de adevarul istoric, care este
rzumai unul. Peintru a satisface acest adeviir istoric romiinesc,
Coate ca acele douti batalii, ar fi mai bine dada s'ar numi:
Bata lia dela OituzMtird,tiMarrimti", indicand astfel

frontul adeviirat fie care s'a dat aceastii batalie cu incepere dela
9 Julie la 21 August. San mai bine dad!' i s'ar da denumirea
generics, de Bata lia Moldovei".
Dar fi aci istoricul militar independent, deci neoficial, ani-
piat ina de un mare simVirniint at adevarului istoric, va inanzpina o greutate fi va fi pus intr'o mare incuraturii, cad,
Bata lia dela OituzMiirdtiMilearsti", sou Bata lia Moldovei" nu a fost condusd in intregul ei de M. C. Gl. dela inceputul
fi pans la sf &said ei. Batalia s'a condus de Armatele II fi I
rom., (depiirfite intre ele de Arm. a IV-a rush), apron fie indefiendente, legate insti in mod permanent numai grin timp fi
grin spariu, nu insii fi printr'o conducere permanents superioarii,
care nu s'a manifestat continuu, ci sporadic i succesiv, prodesigur lard' voincii, ciind
duccind din and in ccind di f iculta i
intr'o parte, and in alta, lucru ce am ariitat in cuprinsul acestui studiu.
*
4.
Se ftie ca Brussilof is ofensiva la 18 lunie cu directia Lemberg; la 26 lunie Rufii sunt oprici, la 6 Julie sunt dari inapoi,
iar la 11 Julie cu mare greutateo g-Jul Kornilof a plant opri
of ensiva germanci pe frontul BrodySkalatBoianCiimpulurzg
(Bucovina).
Dar la 9 Julie g-lul Averescu is cu Armata a II-a ofensiva

plinii de succes, rope la 11 Julie frontul inimicului, impinge
228
inapoi gru pal Ruiz (Brg. 8 Man., Div. 1 Cat). A-U si 218 germ.)
it distruge, it desfiinteath, ajuizgand in ziva de 14 VII in Unica
Putnei.
In acest tinzp se inttimplase la 12 VII pentru Armata a II -a
rontrina un lucru straniu. M. C. Cl. roman ordona cu Nr. 34

din 12 VII incetarea ofensivei Armatei II-a; acest lucru era
pentru aceasta Arnzatci un ce neexplicabil si 0 inzposibilitate,
pent/7c armatoarele trei motive:
1. Nu executa Ord. Oiler. Nr. 29, 31 0 32 al M. C. Gl.,
adicti:
a) De a inzobiliza forcele ininzicului;

b) De a ajunge in Valea Putnei si
c De a tine legatura cu Arm. a IX-a 0 a IV-a rush.

2. S'ar fi oprit pe o pozitie foarte desavarztajoasa, dominata
de pozi(ia pe care fusese inzpins inimical; era deci absoluta nevoe de a ajunge pe o pozifie care sa ofere nzai bane mijloace
defensive.
3. Ofensiva plina de succes a Arm. a II-a ridicase foarte

mult moralul ofiferilor si trupei acestei Arnzate. Daca, insa,
deabia dupa cloud rile de succes (11, 12 VII) s'ar fi oprit ofensiva, ar fi devenit ceva neexplicabil pentru trupa, i-ar fi
scazut nzoralul, i-ar fi adus in suflet neincrederea in comandamente, care dupa ce da drumul ofensivei, ea luptii cu succes,
auzgereath si totufi acelafi camandament oprefte ofensiva.
Pentru aceste trei motive, g -lul Averescu protesteaza imediat contra
ordinului de oprire a ofensivei. De fapt el
nisi nu o oprefte, face raport cercind continuarea ofensivei,

iar Al. C. C-l. se vede nevoit a dispune continuarea ofensivei
Papa de argunzentele g-lului Averescu, dar nunzai pilau la -,ocuparea liniei bune defensiN e". De !apt ofensiva Arm. a II-a a Gnat
/ina in ziva de 17 VII.

Faptul insa ca g-lul Averescu nu a oprit ofensiva la 12 VII,
imediat ce a primit ordinal M. C. Gl., ci a continuat-o /Ana in
ziva de 17 VII, a avut un considerabil si decisiv efect. Intr'adevar, Arhiducele Josef, comandantul frontului, speriat de aceasta ofensiva, cere:
1. Ajutoare urgente. I s'a trinzis: Div. 117 I. Germ. Rgt.
19I7
229
3 Grenad. germ. (dela Div. 1 In germ.), Div. 37 hv., btl. lid R.
373 I. (dela Div. 225 1), batal. de asalt, Div. 7 Cay., Div. 8
Cay., btl. 1/69 (dela Div. 31 1.), Rgt. 314 honv. cu 3 btr.
(dela Div. 70 hv.), iar dela Arm. IX-a i-s'au trinzis 11 btl. 3
esc. fi 9 btr. fie inaltimile Putnei.
hz total i s'a trimis deci in aiutor: 41 btl., 45 btr. fi 41
escadroane.
Numai din cererea si trimiterea acestor ajutoare egale cu

4 Div. Inf. fi 2 Div. Cay., se poate usor constata pertutibarea
fie care a pricinuit-o ofensiva g-lztlui Averescu la Grupal Gerok
si In Comandanzentele sttperioare.
2. Cere ca Arm. a IN-a sei atace fie dreapta Siretulai, dela
Focfani spre Pancia-Adjudul Nou, ceea ce s'a aprobat in :ilia

de 16 VII. Aceastii dispozirie a avut de rezultat ca de uncle
4rnz. a IX-a germ. pregirtise ofensiva itztre Siret si Prut, contra
Armatei a VI-a ruse, care rewea la sigur, acitnz,dupci cererea Arhiducelui Josef si insistenfa M. C. Gl. Austro-Ungar, Arm. IX-a
germ. trebue sa-si mute Diviziile In Nord de Focfani, dar aceastii nzutare cerea tinzp, iar rezultatul operativ, nu mai putea
fi attit de sign: ca of ensiva ditztre Siret si Prut.
Dacci, inset, gelid Averescu ar fi executat ordinal M. C. Gl.
dela 12 VII si ar fi oprit ofeniva, atunci nu ar nz.ai fi inzpins
inainte, nu ar fi distrtts complet Gru pal Ruiz-, nu se mai speria:
nici M. li. Cl. Austro-Ungar, si deci nici M. C. Gl. german nu
ar mai fi ordonat mutarea centrului de greatate at Arm. IX-a
germ. in Vest de Siret. In acect caz, aceasta Arnzatii, ataca in-
tre Siret si Prat, inainta spre TecuciBiirlad si intreaga abarare a Moldovei ar fi Post intoarsti. Tenacitatea g-ltdui Averescu
de a continua ofensiva dela 12 VII inainte, contrar ordinului

prinzit, a avut deci un rezultat foarte bun, un rezultat fie care
faptele ce au artnat, 1-au confirmat in modal cel nzai evident
posibil. Caci lrnz. IX-a presata de M. C. Cl. A-U fi de Adaducele Josef, piirasefte ideea of ensivei de la Est de Siret si
Coate pregatirile Petite aci si is la 24 VII of ensiva la Mirasesti. Dupa un prim succes avut asupra Arm. a IV-a rasa-, isi
consul:1d nzult forple in Po Ann. I-a rom. (Div. 5 fi 9) ; vaza'nd ca aci nu ,5oate dobtitzdi an rezultat decisiv, nzutti central
230
de grezitate nzai sire Vest, ataca zadarnic fi stdnga Arm. a II-a
tom., tar nereufind nici aci, este in fine nevoit a opri la

21/VIII definitiv ofensiva.
Deci, data g-lul Averescu nu ilia ofensiva dela Mara .,,sti

i mai cu seamy daca o oprea conform ordinului Nr. 34 din
12 VII al Al. C. Gl. 191711111 atunci total ar fi Post pierdut.
apararea Moldovei ar fi lost intoarsa prin ofensiva Arm. a IX-a
germ. intre Siret fi Prut fi soarta cea mai tragica s'ar fi abatut
asupra armatei fi poporului rorittinesc. Pe cand afa, ofensiva
Grupului Gerok s/ire Tg. Ocna fi a Arm. a IX-a sire Mancelul, s'au lovit de o diirje apiirare in prima link lie dreapta
fi stanga Arrnatei a II-a fi pe dreapta Arm. I-a roniati.
Dacti se au in vedere cele dozza direccii de atac ale Grupuha Gerok fi Arm. a IX-a, atunci se ajunge la convingerea ca
cele (loud atacuri avean mai malt un scop tactic, care era greu
sa porno fi realizat,; decisiva s'ar fi dobeindit nzai ufor Baca
Grupul Gerok in loc sa atace spre Tg. Ocna ante nu avea

o influenfa directa asupra acfiunilor Arm. a IX-a germ., ar fi
atacat sire Valea Brunei. Adicii in loc sa atace s /ire NE., ar
fi atacat direct spiv E., lucrand astfel in contact nzai intim cu
Arm. a IX-a germ.
* * *
Dau alaturatul Tablou" in care am impar(it perioada dela

9 VII-21 VIII, adica cele 44 zile in trei perioade:
a) Perioada 9-24 VII, cand iota nurtuzi Arm. a II-a;

b) Perioada 24 VII-6 VIII cand anzbele Armate tupta un
numar de zile aproape egal;
c) Perioada 6-21 VIII in care Arm. a II-a lupta un numar
de zile malt mai Inuit ca indoit deceit 4rtn. I-a.
Din acest tablon se deduce:
1. Nanzciral de zile ce an laptat Irmatele a II-a ci I-a rom.
1917
Perioada 1-a
9024 lulie
Perioada 2-a
24/VIII6/VIII
Perioada 3a
Durata 16 z.
din care :
Durata 13 z.
Durata 15 z.
din care :
luptl I nu lup.
II.
231
14
I.
din care :
luptA
nu lup.
Total
9/VII-24/VIII
6-21/VIII
lupta
Durata 44 z.
din care :
nu lup.
luptA
nu lup.
12
10
36
16
11
11
15
29
Prin urmare, in timlhal de 44 zile (9 lulie-21 August).

Armata a 11-a lupta 36 zile;
Armata I-a lupta 15 zile.
Diferenca este foarte mare, caci Armata a II-a lupta mai
milt ca un indoit numar de zile, ceea ce face cif din 100 zile
'Arm. a 11-a lupta 82 zile, iar Arm. I-a numai 34 zile.
Dacii facem insa socoteala de Divizii de infanterie fi CaValerie am ice fi inimice ce au luptat in timp clj 44 zile
pe frontal fi in lam Arm. a 11-a fi Arm. I-a, atunci ajungem
la zsrmatoarele:
Zilele de lupt l dela
9/7-21/9
(44 zile)
Diviziile ce au luptat efectiv pe front

Inimice
II.
36
3061/2
i.
15
150
A mice
ruse
rom.
Total
226
234
90
561/2
1461/,
Se constata din acest tablou: nu numai ca Arm. a II-a a

luptat un numar mai mull ca indoit de zile ca Arm. I-a, dar
Iirtand seams de Diviziile ce au luptat zilnic, adicii fintind seams
de elemental Divizii zile", atunci se vede ca pe frontul Arm. a

II-a an luptat 226 de Divizii zile" romdne fi pe frontal Arm.
I-a an luptat numai 56'/, Divizii zile" romdne, adica 8001s
pentru Arm, a II-a fi 20010 pentru Arm. I-a. Prin urmare activi-
232
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOILT
tatea romans la Oituz-Mdrilfti, a fost cu mult mai mare ca

activitatea dela Marlifefti.
3. Daces sinem seams de ajutorul dat ambelor Armate de

Diviziile ruse, atunci se constatii ca Arnzata a 11-a a lost ajutatai
de 8 Divizii zile" ruse, iar Arm. I-a de 90 Divizii zile" ruse.
Diferentii colosalii. Deci revine ea dintr'un total de 100 Divizii
ruse, 920/s ajutii Arm. I-a si 80/s ajutti Arm. a 11-a. Trebue (Mut
insii seams ca Arm. a 11-a avusese o misiune ofensivii, iar 4rmata I-a numai tuna defensivii.
4. Daces se observes tabloul de mai sus so mai constatd:
Ca in facet celor 234 (8+226) Divizii zile ale Arm. a II -a au
luptat 30611, Divizii zile ale inimicului; deci cu o mare suiterioritate, adicii cu 72112 Divizii zile in plus din partea inimicului;
iar in faca celor 146112 (90+56112) Divizii zile ale Armatei I-a
au luptat 141 Divizii zile ale inimicului, deci inimicul are 51 2

Divizii zile in minus.
Redd Ude dela Mar iifti si Mdrikefti ramcin pentru poporul
ronzdnesc glorii neperitoare, care vor ariita generatittnilor viitoare, cum generacia marelui ret'zboi si -a taut datoria fata de
neamul Mu. Slava s i inchindciune vecinicd se cuvine sa' se ridice Regelui Ferdinand at Romtkiei Comandantul frontului rusoroman, generalilor Cristescu Constantin si Grigorescu Erentia,
Comandantii Armatei I-a fi g -lului Averescu Alexandru, Conrandantul Armatei 11-a, cum fi ofiserilor si soldatilor ce i-au varsat
sdngele si au ftiut sci moarci eroic pe sfeintul altar at Patriei,
cleasemeni se cuvine recunoftintd addrzcd tuturor ofiferilor si
soldasilor ce au luptat in aceste cloud marl si decisive biitalii,
care au asigurat viitoarea existents si definitiva intregire a neamulzti romanesc.
Ofiterii si soldatiii dela MHO si Mcirdfefti, nu vor vita

nici pe pcimant si nici in cer pe Regina Maria a Romiiniei, mama
celor raniti si descurajati in acele momente; nu 0 vor rata,

ci 0 vor proslavi vecinic pentruca Ea le-a alinat durerile f izice si le-a micqorat suferinsele morale. Pentru aceasta, intregul
neam romdnesc trebue sa podte marei Regine o recunoscatoare

si caldii dragoste, iar generatiunile viitoare o vecirzicii amintire.
Irmia Romano ',Rif Maw Mend af
Volume/ 4' gum& C &row
rod, u M'S
t
Crochiu comparatle wire terenul merit la 11111rafti 0 terenul pleraut In Martlgeftl
234
3. X.
Dupa dejun am avut o scena foarte neplacuta cu marele

strategian. generalul Berthelot.
In prezenta Printului Carol a voit sa ma convinga, bazat

nu stiu pe ce si in ce scop,c5, pe frontul Armatei mele am numai
4 DiNizii dusmane, iar pe frontul Armatei I-a sunt 8!

Pentru ce are omul acesta o asa de mare simpatie pentru
Armata mea i pentru mine personal, nu.. pot sa-mi dau seama.
Si de ar avea macar bunul sim.t a se tine in cercul afirmatiunilor academice. Dar trece i in domeniul faptelor concrete care ii iau intotdeauna sarcina de a-i da cea mai formala
desmintire.
18. X.
Am putut in fine
fac recunoaterea mult dorita, in

vederea actiunei ofensive pe frontul Corpului IV.
Inca odata am putut constata, spree marea satisfactie a
amorului meu propriu, ca vederea terenului nu aduce cu sine
vreo schimbare, in cele hotarite pe harta.
Ca si la Marasti, recunoaterea nu a avut alt efect dectit
a ma incredinta in mod. sa zic, definitiv, ca proectul conceput
sit
este corespunzator situatiunei.

Am mers cu Eeneralul Vaitoianu in tranr,ele de prima linie
dela cota 443 unde este Cireraia.

Vederea asupra terenului de atac foarte interesanta. In
fats aka Slanicului cu adaposturile si tranr,ele iei, cam la
900-1100 m. de noi, iar in dreapta transeele de pe linia

Fundul-Faneata.... cam la 200 m. de noi.
Cum se prezinta de fapt lucrurile, pregatirea de athletic
se poate face in perfecte conditiuni i atacul va putea sa inainteze cu mult mai mici dificultati deck la Marasti.
Aici va fi insa necesar a se face paralele de pornire cat
mai aproape de fundul vaei Slanicului.
Interesanta va fi pregatirea asupra punctului Cireraia.
Pentru ca sa vad aceasta parte a ampului de lupta, am
1917
235
mers la Poiana Popei. Nu se vedea deck foarte putin. Ar fi

trebuit poate sa mergem ceva mai sus, dar era deja prea tarziu.
De altfel harta era precisa.

Am avut pe drum o lungs convorbire cu colonelul Darvari,
Comandantul Brigadei a 13-a.
El zice ca ar fi fericit sa reia Cireraia i este convins de

reuOta atacului.
Am hotarit chiar pe data ca brigada lui, intarita cu un

regiment de Vanatori sa opereze la extrema dreapta
ca prima insarcinare, oucerirea Cireraiei.
gi sa
aiba
Am hotarit chiar pe data ca brigada lui, intarita cu un

determinat pierderea pozitiunilor noastre, la finele lui Julie
dintre Slanic i Doftana.
111i-a spus ca a primit ordin in rim de 27 Julie, ca a fost
mirat pentru ce se ordona retragerea, ca a doua zi ar fi putut

relua pozitiunile parasite, cad nu a fost macar urmarit.
Am avut prin urmare foarte mare dreptate cand nu am
incuviintat atunci retragerea!
Generalul Rujinschi unul din eroii Armatei de Nord, membru cu vaza al societatii de mutuala admiratiune.
Stint bune legendele, dar cred ca ele trebue sa se margineasca la soldati, sau pentru comandanti, cel mult la bravura
personals. Legendele privitoare la capacitatea de conducere sunt
sin pericol, chiar dace se creiaza dupe razboiu, dar cu atiit

mai de temut pe timpul insui al razboiului.
19. X.
foarte interesanta experienta, pe care

doream sa o fac de multa vreme.
Artileritii sustin ca bataia prey lunge nu este de intrebuintat, in tragerea de distrugere.
Am suscinut ca atunci ctmd pozitiunile durlanului stint
Aan asistat la
pe panta, efectul tunurilor lungi nu poate diferi de acela al

obuzierelor contra pozitiunilor pe teren orizontal.
Am avut mai mult d.e,cat dreptate.
Nu numai ca tragerea tunurilor lungi nu este inferioara,
236
NOTITE ZILNICE DIN RAZEOIU
dar chiar superioara, din cauza preciziunei for mai marl. Ce.a
mai mult, efecte mai bune s'au obtinut chiar si contra pozitiunilor in teren orizontal.
Tunurile lungi au tras la distanta bataei maxime (8500),
iar obuzierele la circa 3000. Unghiul de cadere era simlitor
acelasi, dar efectul material al loviturilor si gruparea for superioara la tunurile lungi.
Am ordonat a se face o tragere'impotriN a pozitiunei orizon-
tale dela distanta de 3000 m. cu tunuri lungi si a face aceeasi

tragere cu tunuri de camp.
Voesc sa constat care este raportul de efecte si consum
de munitiuni intre cele cloud feluri de artilerie.
In orice caz odata mai mult %ad ca propria experienta
este tot cea mai instructive...
23. X.
Am trimis acum della zile pc Int. general Dimitriu, intendentul Armatei la Iasi, pentru ca sa arate Marelui Cartier General
siMinisterului de razboi, care este atitudinea Armatei din punctul
de vedere al aprovizionamentelor pentru iarna.
Raspunsul ce mi -a adus intendantul general este cel putin
foarte curios.
Cu toate impiedicarile ce am avut dela centru, prima\ ara

trecuta, caci orice masura de preN edere ce luam era urmata
de un ordin ca se or lua masuri dela centru, masuri ce in
parte nu au fest luate, iar in parte s'au luat altfel de cum trebuia, totusi izbutisem sa-mi asigur aproN izionarile necesare, cu
propriile rude mijloace, pans la recolta viitoare.
Ordine au fost date acum in urma, ca din propriile noastre
aproNizionari si
din recoltele lucrate de Armata. sa se dea
Armatei I-a si Marelui Cartier General!

O pnocedare comoda, insa injusta si umilitoare pentru cei
can abuzand de puterca ce au, i i dau singuri pe fala lipsa

de pnevedere.
1917
237
S'a dispus a se dis"tribui rezervele destinate pentru insamantare! Vom vedea urmarile.
Am foarte mare teams ea iarna aceasta vom trece printr'o
criza mai serioasa deck anul trecut.
S'a crezut ca data se inliitureaza o dificultate politica, se
amelioreaza si starea economics fara a se sine seama ca, cu
aceia4 oameni, aceleasi procedee si deci aceleasi rezultate.
Ofensh a Austro-Germanilor pe frontul italian pune intr'o
lumina din cele mai strAlucite, capacitatea strategical a celor can
prezida la conducerea operatiunilor noastre.

Cand se proecta ofensiva noastra, propuneam ca lovitura
principals sal fie data pe frontul Armatei mele si ceream pe o
intindere de 30 km. sa mi se dea 6-7 Divizii (in loc de 4,

caci mi s'au luat 2).
Intro alte obiectiuni puerile cea mai hotaritoare a fost,
Ca nu vom putea misca si lwani atAta lume!
Comandainentul austro-german, dimpotriva, nu s'a temut
sa ingramadeasca intr'o regiune mult mai aspra, mase enorme
si a avut dreptate.
As fi curios sa stiu, data i-a izbit acest lucru pe ilustrii

strategi Berthelot-Prezan (Antonescu) si Golovin, la care, spre
rnarea mea surprindere, se asociase si Christescu!...
24. X.
Buletinul misiunei franceze face loc in Nr. 53, unui articol
publicat in Le Petit Parisien", intitulat La Bataille de Marasesti".
Francezii au voit sal Lea, din o luptd desigur serioasa o

adeNarata batalie" si din respingerea unor atacuri, deja in
parte reunite si fara restabilirea situatiei, o victorie!
Pentru a umfla lucrurile s'a vorbit de numeroasele divizii
aduse de dusman pentru a sparge frontul nostru, de superiori=:
tatea sdrobitoare numerics, etc., etc.
Se va vedea mai tarziu ce a fost adevArat si ce nu. Se stie
insa, ca Armata I-a, ajutata de parte din Armata a IV-a rusa,
238
a pierdut mult din teren la centru i aripa stanga, a avut

dour( (dace nu chiar trei) Divizii, literalmente scoase din lupta
ci a absorbit intreaga rezerva generala, de care dispunea Marele
Cartier General.
Nu tiu pita la ce punt la o asemenea actiune, cu rezultate atilt de modeste, pe pretul unor sacrificii atilt de mad, se
poate da numele de victorie.
Mi-am pus adesea intrebarea: care sa fie motivul?
Buletinul misiunei franceze imi da explicatiunea. In articolul pomenit, se spittle ca lupta dela Marati nu constitue
deck une belle promesse" proba definitive s'a facut la Maraesti, uncle Armata romans (in realitate Armata I-a i rezerva
Marelui Cartier General), reorganisee, equipee, bien conseillee,
flit capable de tres belles choses, etc. etc...
Da, la Armata I-a francezii au jucat un foarte mare rol
i la reorganizarea ei i la conducerea operatiunilor de pe timpul
ofensivei, dela inceputul lui Julie, cat i in luptele defensive urmatoare, din August.
Gaud se va scrie istoria, va trebui se nu se treaca sub titcere valoarea i rolul autoritar, ce au avut aceste consilii, in
spargerea frontului nostru la Tg. Jiu i in dezastrul de pe
Arge...
In urma constatarei ce am facut cu ocaziunea luptelor din

Julie, August i Septembrie, ca trupele noastre nu poseda technics asaltului pozitiunilor intarite, am dispus ca in fiecare
regiment un batalion sa fie mai in special exercitat, asupra

acestei parti a luptelor de pozitii.
Marele Cartier General a aflat de acest lucru i natural
am fost intrebat.
Am dat relatiunea ceruta i am primit un ordin ca M. S. R.
au admite sa se constitue unitali de asalt, ca toate unitatile trebue sal se compue din trupe de asalt; va trebui evident sr( revoc
ordinul dat.
Este un frumos exemplu de centralizare i de anihilare
a initiativei.
A voi sa tiu de uncle provine ordinul...
1917
239
25. X.
fitiri foarte ingrijitoare din Rusia. Guvernul provizoriu a
fost atacat i rasturnat de revolutionarii maximalisti, in cap cu
Lenin si Trotzki. Kerenski a putut sa fuga spre Stavca.
Ce va fi? Razboiul civil?
Ce vor face Germanii?
Ce vom face noi?
Cand am spus in consiliul de ministri, ca trebue sa des

chidem bine dill, data ne vom hotari sa evacuam restul Ord,
pentru motive altele deck strategice, deoarece in Rusia este o
atmosfera foarte periculoasa i un teren absolut nesigur, mi
s'a raspuns de ministrul Duca, foarte categoric, ea lucrurile merg
din ce in ce mai bine.

$i de asta data s'au aratat guvernantii nostri cat de profund cunoscatori ai rnarilor evenimente sunt ei, cad nici unul
nu a facut oea mai mica rezerva la afirmatiunile ministrului
Duca!
26. X.
Am fost la Cotofenesti, ca invitat la dejun de Regina.

Foarte gentila. Conversatiune basiala. Oarecare ingrijorare
de cele ce se petrec in Rusia. Prevede posibilitatea unui desnodarniint catastrofal. Pentru tine? Desigur m'am abtinut sa
intreb.
Am constatat prin zarea acestei gentilete, o mica deosebire,

o mica deosebire in comparatie cu trecutul apropiat.
Oricat de tare sa fie cineva, tot nu poate sa reziste cu

desavtu-sire mediului inconjurator; i desigur medial inconjurator
din Iasi nu este de natura a face sa prinda radacini i sa se
desvolte, bunele dispozitiuni fata de mine.

Am vazut in sat la Cotofenesti pe generalii Vaitoianu,
Valeanu i Margineanu; am discutat chestiunea restaurarei satului Marasti i ridicarei unui monument in amintirea succesului" dela Marati.
Propunerile mele au fost acceptate.
240
14. IX. 917.

P. C. Dea lul Curnziitura
Domnule General *)
Neluitatele clipe ale marecei bacilli dela Miirtifti,

zirm.atii de viguroasa of ensiva spre Patna, in care bra-
vele noastre true au operat sub inalta directive a comandanzentului D-voastra

au liisat urnze nefterse
in inimele noastre.
Total se spulberil cu vremea din cadrul anzintirei,
afarii de ceea ce ran-air-re in sufletul trripelor dupe biruinfa.
Astfel, Domnule General, numele D-voastrzi riimcine
pentru totdeauna legat de sufletul eroilor dela MarWi.

Clu inima filing de cel mai desavtirfit devotament
ci
cu credinfa nestramutatti in vittorul nostru glorios, of
Orli fi trupa Diviziei a 3-a vti trimit alaturatele daruri,

faurite din nzaterialele cucerite de ei, strigdnd cu toata
pizterea: Sa. traiascii Donznul general Averescu Al
comandantul Armatei a II-a, care ne-a dus la birrzinfe.
Comandantul Diviziei 3-a
General Al. Miirginear-uz.
28. X.
Am primit raspunsul, la o intervenire a mea, pentru a

reincepe publicarea ziarului In Carpa%i ", aratand ca la Armata
I-a se imprima un ziar.
In raspuns mi s'a spas, ca cu data de 14 Octombrie, Armata I-a a solicitat autorizarea i Marcie Cartier General a
refuzat-o.
Nu inteleg refuzul Matelui Cartier General nici pentru Ar*) Scrisoare primitA dela generalul Margineanu.
1917
241
mata I-a, cum nu 1-am inteles nici pentru mine; este curios
insii cum cererea de autorizare este pornita la 14 Octombrie, pe
and ziarul a aparut la 8 Octombrie i la 12 Octombrie

30. X.
Colonelul de Roince a fost la Iavi, pentru a interveni sa

mi se pule la dispozitie o Divizie pe timpul ofensivei proectate
in sectorul Tg. Ocna.
Mi-a adus rezultat favorabil. Este ins& ceva de notat.
Colonelul de Roince a vorbit cu generalul Berthelot si dupa
ce 1-a c,onvins, generalul a mers la Mare le Cartier General, de
uncle s'a intors, spunand ca a gasit pe maiorul Antonescu, care
a opinat favorabil; deci chestiunea este rezolvata in sensul do-
rintei Armatei. Aa dar, de propunerile Armatei au a hotari

intfii generalul Berthelot si in ultima instance, maiorul Antonescu!
In once caz, personal sunt multumit ca pot obtine ceea ce

trebue.
De Roince este un bun dicer, pentru care am toata consideratiunea 1 De ar fi to ca el i asemeni colonelului Marie.
1. A/.
Azi a venit colonelul Petin, trimis de generalul Berthelot,

pentru a sti dela mine ce concurs doresc sit am, pentru ca sa
poata stikui in acest Bens.
Ma surprinde aceasta schimbare de atitudine, dar desigur
nu numai ca profit de ea, dar fac tot ce-mi, sta in putinta a

o fixa.
Vor ajunge oare sit inteleaga ce mare gre,sala au comis ctuid;
fare nici un motiv, au lust o atitudine start fata de mine,

facfindu-se jucaria intrigantilor dela Marele Cartier General?
242
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOIO
7. X/.
Din ziva de 2 am trimis lueruirile privitoare la ofensiva din
sectorul Tg. Ocna i pana azi nici un raspuns.
Le-am trimis antune prin colonelul Petin, pentru ca sa am
rezultatul mai neintarziat, dar nu a folosit la nimic.
Nu-i dau seama, ca sframutarea unei linii, in cursul iernei
este o operatiune, cu atat mai Brea i periculoasa, cu cat se
face mai tarziu.
Daca survine up ger sau o zapada mare, inainte de a nel
fi sapat noile ant-mi?
9. XI.
Situatia in Rusia din ce in ce mai incurcata

prin urmare, mai primejdioasa.
gi
pentru noi,
Pare ca situatiunea este in mainile maximali,tilor. Ridieolul Kerenski, comandantal de capetenie al Armatelor (l) s'a
facut nevazut (ori 1-au facut nevazut).
Azi am primit un ordin telegrafic, direct dela Stavca, prin
care se spune ca noul guvern a hotarit sa se imite comandantii
trupelor dumane, sa inceapa tratativele de pace. Se pune la
indoiala autenticitatea acestui ordin. In mice caz, ne gasim

intr'o situatitme fara ielire.
Ce hQtarire se va lua de autoritatea noastra centrala?
Am comunicat imediat ordinul primit, Marelui Cartier General. Desigur ca char de ar' fi perfect autentic, tot nu creel
ca se va tinea seama de el. Dar nu mai putin se pune teribila
intrebare: ce vom face?
Am ajuns iarai la o cotiturii, in care pacatele din trecut
ii arata efectele inteun mod neindurat.
In fundul conOlintei mele imi pun intrebarea daca am

ceva a-mi imputa.
Cred ca nimic.
Am fost incontestabil pentru razboiu, dar bregatit

momentul prielnic.
ai la
1917
243
Asupra pregatirei, and vorbit, am scris chiar si nu am fost

ascultat.
Asupra momentului intrarei iu razboiu, nu am fost intrebat.

Am con% ingerea ca, cu o alts pregatire, cu o buns alegere
a momentului, cu o aka' organizare a Comandamentului. am
fi fost in masura, data am fi si intrat in razboiu inainte de

revolutia din llusia, sa ne putem gasi totusi intr'o situatiune
cu esire.
Imi sangereaza inima in fata catastrofei a cArei apropiere
o aunt si de care nu cred ca putem scapa decAt prin o adevarata minune.
Mereu Imi rein in minte cuvintele lui Bratianu ca. atunci

cared vom intra in razboiu, nu vom avea de a face cu trupe,
mai bine conditonate ca ale noastre.
Ce bine i-am raspuns Ca: o pregatire judicioasa trebue
sa aiba in vedere toate posibilitatile!...
Glasul meu nu 1-a putut convinge pe Bratianu care pentru
partea militara avea pe cei mai luminati si incercati organizatori si conducatori: pe Iliescu, pe Raseanu si pe llosetti!
10. Xl.
Situatiunea ameasi. Inotam in necunoscut.

0 schimbare brusca a raporturilor dintre Rusi si Busman
nr periclita situatiunea noastra foarte serios. 0 retragere poato
sa devie imposibila.
M'am gandit sa-mi asigur aripa dreaptA si de aceea am hotarit sa fac un detasament de 3 arme, pe care sii-1 pun in zona
Tescani.
Am cerut sa mi se aprobe aceasta dislocare, caci zona cade

in afara liniei mele de demarcatie spre Armata a IV-a rusii i
in acelasi time am cerut sa mi se dea Batalionul de munte.
_ Ali s'a aprobat cererea, dar Batalionul nu mi se da. pentru
ca este in curs de reorganizare.
244
Dace Germanii ar fi pus hmi de zile pentru reorganizarea

batalioanelor lor, foarte inaintate ar mai fi azil
Batalionul are 5 companii. Celelalte Batalioane ale noastre
au numai sate 3. Spre a-1 face Regiment de doua Batalioane,
dupe tipul Regimentului de vanatori, trebuia sa i se mai adaoge o
companie.
Operatiunea s'ar fi putut face pe front, intr'o singura stiptamtma.
Suntem cum suntem si tot ce vine asupra capului nostru

este bine meritat.
0 mitraliera to wilipost
12. XI.
0 bombe de aeroplan a cazut la 12,30 in gradina casei

unde locuesc. Nici o stricaciune, pamantul fiind moale, bomba
s'a infundat si can(' a exploadat nu a aN ut putere sa arunce
sfaramaturile. Numai bulgari de pamAnt carbonizat au ajuns
pana la fereastra, Tanga care ma guseam cu un colonel, venit
de pe front.
Prezan a facut inoNatia de a da si o linie ingusta, con-
1917
245
struita de Armata, in exploatarea tailor ferate, deli linia mergea
pane aproape de frontul pozitiei. Cand i-am atras atentiunea

ca este cotra tuturor principiilor adnise, mi-a raspuns ca aka s'a
facut in 1913.
Polemica deci in toata puterea cuN antului. Dar polemics
proasta, caci in 1913 nu s'a facut astfel, deoarece in 1913 nu
*am ajuns la contact propriu zis cu inimical!.
S'a revocat ordinul pentru ofensiva dela Tg. Ocna. Era de
ateptat, din cauza evenimentelor din Rusia. Rama'ne insa faptul
ca data nu s'ar fi facut atata strategic diletanta, ofensiva ar

fi putut avea loc acuin o lung.
Teama unui atac in Bucovina i pe frontul Armatei a VI-a
ruse, chinuete pe strategii notri dela inceputul lunei lui Sep-
tembrie. I-am spus atunci colonelului Petin, di nu cred in

posibilitatea unei ofensive in Bucovina qi ca ma indoesc de
una spre Nordul Basarabici. In orice caz, cu o Divizie pe care
o ceream eu, nu s'ar fi restabilit o situatie, amenintata de un
atac in stil mare.
17. XI.
Pe la ora 4 p. m. sunt anunlat dela Palatul Regal ca maine

la ora 11 sa ma prezint la Iasi.
Nu-mi dau seama pentru ce, desigur nu pentru ceva placut.
Seara, cand lucram cu generalul Mardarescu, mi se anunta
ca generalul Iancovescu, ministru de razboiu, este la Cartierul
Armatei.
L-am invitat imediat la mine.

Am avut cu el o lunga intretinere. M'a pus la curent cu motivul chemarei la Iai.
Ruii au inceput deja in cele mai multe par%i ale frontului,
tratativele pentru armistitiu; pe alocurea a fost chiar incheiata.

Este vorba: ce facem noi?
Da, ce facem!
-
A trebuit sa vie apa la gat, pentru a ne pune aceasta in-
trebare.
246
NOTITE ZILNIOE DIN RAZEOIII
Acum eatva timp. cand a aflat Marcie Cartier General ea

iau masuri a creia depozite in spatele Armatei, panii in vales
Barladului, in vederea retragerii, mi s'a pus in vedere ea incetez, ca doar nu s'a dat ordin de retragere i ca atunci, cand
se N a da un asemenea ordin, se va aviza i la mijloaeele necesare I
Zaharia s;i. cu Lupescu.

Da. ce facem?
Analizand situatiunea, am ajuns la trei solutiuni:

retragerea in Rusia,
dizob area Armatei,
tratathele cu du,manul.
Pentru prima, generalul Iancovescu imi afirma ca trecand
peste Prut, Armata nu va putea sa subsiste nici 24 ore. Nimic
pregatit.!
Pentru a doua, dificultatile organizarei i apoi primejdia

urmarilor morale. Ce se N a face cu aceasta masa de oameni,
parasita fara mijloace de existenta?
Ce or deveni farniliile ofiterilor?
A treia solutiune este incontestabil necunoscutul, dar tocmai
pentru aceea poate ca este cea mai indicata. Adieu ar trebui

mai intaiu tiut data i ce se poate Nine prin tratative, este
sau nu acceptabil i apoi a hotari asupra solutiunei.
Dar este fapt cert, ca solutiunea tratativelor inseamna nimieirea lui Bratianu, cu o ora inainte i pentru el totul se reduce
arum a-i intarzia sfar*tul cat mai mult, cu nadeidea lute

minune.
18. XI.
Consfatuire la Palat sub preedintia Regelui; Bratianu, generalii Berthelot, Prezan, Grigorescu, Iancovescu i cu mine.
S'au pus 4 chestiuni, fats cu atitudinea Ruilor (despre
cari se ,tie, ca au incheiat annistitiu in mulle parti ale Irontului).
1917
247
Chestiunile au Lost, care va fi situatia Armatei romane in

urmatoarele presupuneri:
1.
Armistitiul este incheiat independent de Inaltul Comandament.
2.
Armistitiul este incheiat, chiar de Inaltul Comandament.
3.
Cari ar fi mAsturile militare de luat imediat, potrivit
cu atitudinea inapusa nouA.?

4.
In cazul retragerei trupelor ruse, care ar fi conditiunile de stipulat, pentru efectuarea ei si care ar trebui sa fie
masurile de luat in acest sens de trupele noastre?
A inceput a vorbi Bratianu in intentiunea de a face sit
reiasil cA este o datorie pentru noi, sa ne tinem de angajamente,

pentru ca sa iesim din razboiu fora cea mai mica micorare morals.
Este convins ca victoria va fi a aliatilor i cA Germania
va fi sdrobita.
Nu am inteles partea practica a cmantarei.
Am pus de aceea chestiunea cu totul pe un alt teren.
Am spus, ca in calitate de Comandant de Armata, nu am caderea si nici obligatiunea de a emite o parere in ceea ce priveste
partea politica a situatiunci. Sunt dator a -mi da insa parerea a-.
supra partei militare.
Trebue sa stiu pentru aceasta, care este scopul politic avut
in vedere sau intentiunile urmarite?
13ratianu spune ca scopul politic este sa invingem pe du,man.
Am raspuns ea aceasta este o formula generals, teoretica.

In cazul nostru, trebue sa concretizam.
Vazand ea se tine mereu alaturi cu chestiunea i voete ca
altii sa intre in ea, 1-am intrebat:
Ruii incheie armistitiu; guvernul nostru are intentiunea sa
incheie si el arrnistitiu sau nu?
Atunci a Post nevoit a spune, ca data situatiunea military
ingiiduie, guvernul nu vrea sa incheie armistitiu.
Am raspuns ca situatia nu impune incheierea armistitiului
pentru noi, intrucat pe timpul cat va dura armist4iul, trupele
ruse vor pastra pozitiunile lor.
248
Am facut o mare deosebire intre cele doua prime puncte,

caci data armistitiul este incheiat de trupa, noi avem mana libera sa facem ce voim, dar data este incheiat de Inaltul Comandament, noi suntem inglobati in Comandamentul rus. Regele comanda trupele ruso-romane i este sub Comandamentul
-superior rus. Daca acel Comandament incheie armistitiul i noi
nu urmam aceiai tale, este o ruptura cu ruii, ruptura care
trebue sa o hotarasca i sa o traduca in fapt, guvernul.
In fine, dupa multe discutiuni, s'a putut hotari ca deoarece
guvernul nu are intentiuni sub nici un cuvant de a infra in

tratative cu dumanul, in caz ca Ruii incheie armistitiu, sub
orice forma, noi pastram pozitiunile; data suntem atacati, rezistam. Daca se retrag Ruii, ne retragem i noi pans pe linia
Barladului cu aripile sprijinite pe Prut, cuprinzand si Iaul.
Mi-a facut o impresiune din cele mai penibile generalul
Berthelot, care cand a luat cuvantul a vorbit exclusiv in interesul aliatilor, fara a se preocupa catui de putin de soarta
noastra.
Vede in Rusia toate in roz. Se va forma acolo un stat

ucrainian, care va avea. o Armata credincioasa pentru continuarea razboiului, iar o misiune franceza care a plecat din
Romania, va lua in main transporturile pe caile ferate I Era
omul, poate din cauza gravitatei momentului, mai mult ca oricand, in nervil
19. XI.
La ora 2 prirnesc telegrams de a merge maine la Iasi, trebuind a fi la Pa lat inainte de 10,30.
Dupa 2 ore se revoaca ordinul.
Comandantul Corpului 24 rus a fost arestat de soldati, iar

la Corpul 30 s'a tinut consfatuiri in acelai stop. Nu s'a luat
insa nici o hotarire.
Totul merge spre completta dizolvare, i la noi mai sunt
oameni care-i fac
1917
249
20. Xl.
Comandantul Armatei a IV-a a fost arestat, in urmii insa

pus in libertate!
Bietul general Ragoza!
21. X/.
Asti' noapte pe la ora 24,30 a venit la mine colonelul

Ressel sii-mi spue, ca dupe informatiunile primite dela Aloinelti,
7-
-7-
,;2;d:"!
M. S. Regele trisofit de generalul Auerescu asista la un exercitiu
pe frontal Armatel a 11-a
ar fi pornit de acolo vreo 100 de canute i cateva automobile

eu soldati ru0., can ar avea intentiunea sa vie la Bacilli, sa
manifesteze pentru pace i contra Regelui.
Am dat ordin a se pune trupe la bariera gi a opri intrarea
trgkurilor dace vor veni; cred insa ca este o exageratiunet

dacii nu o inventiune pe de-antregul.
La ora 5 dimineata a venit generalul Miirdarescu, cu o telegrams data de generalul Cerbacev, prin care ordona a se hi-
250
ceta ostilitatile. pentruca se \ a incheia armistitiul. Zice el
asura este luata de acord cu guvernul roman.

Am raportat Marelni Cartier General telegrafic i in acelasi timp am dat ordin pe front sa nu se is vreo masura Mara
ordine explicite, dela mine sau dela Marcie Cartier General.

Seara am fast in;tiintat Ca maine ora 10,30 trebue sit ma
gasesc la Iasi, la Palat.
Mai in firma doua telegratne, una prin care se ordonit in-
eetarea ostilitatilor de maine ora 8, in vederea incheerei armistitinlui, iar alta prin care mi se face eunoscut ca pana la
noi ordine. se insarcineaza cu comam Armatci. generalul Prezan.
22.X1.
Mare Consilin de minitri i 4 generali.

Se discuta numirea delegatilor, can vor merge sa incheie
armistitiu.
Misiunea delegatiunei este sa incheie armistitiul, pe aceleai baze ca Armata rusa, fara a se angaja eittui de pu%in
in 's ederea pacei, deoarece, in intentiunile guvernului nu sta
sa incheie pacea. cu nici un 'wet.
Am pus uncle chestiuni.
Deoarece nu voim, pe de o parte, sit incheiem pace cu nici
un pret, iar pe de alta primim armistitiul, pentru a inlesni

Ruilor incheierea artnistitiului, la ce este nevoe sit mai trimitern
noi delegatiuni? Ar fi destul sa fim cuprini in tratativele

delegatiunei ruse, pe baza faptului, ca noi facem parte din
grupul aliat de pe frontul roman, care de fapt a fost sub
Inaltul Conzandament Fits.
Mi s'a spus de Bratianu ca a apucat sa se angajeze deja

in acest sens fata de generalul Cerbacev i aceasta dupit ce
consultase pe reprezentantii puterilor aliate.
Acetia ar fi raspuns, ca nu au instructiuni dela puterile

respective, dar ca personal, reounose necesitatea in care se
gitsqte Romania, de a se a4ipi Ia demersurile Rusiei.
Eu tiu pana Ia ce punct era indreptatit Bratianu sa
1917
251
faca c.oe,a ce a facut, in mice caz, am spus ca deoarece s'a angajat a participa la armistitiu. sa numim un dicer care sit Cacti
parte din delegatiunea frontului.
Nu s'a primit propunerea pe motivul, ca trebue sa ne

pastram independenta!
i
Am raspuns ca probabil dela duman va fi o delegatiune

nici decum cate o delegatiune din cele patru state aliate.
A fost de prisos.
Am obiectat asupra mandatului delegatiunei, parandu-mi-se
putin probabil ca delegatiunea dumana sa se multumeasca cu
raspunsuri eNasive. S'a recunoscut oarecum temeinicia obiec-
tiunei mele, dar nu s'a schimbat nimic din rezolutiunea luata.

S'au mai discutat alte chestiuni secundare, asupra carora
nu am emis nici o parere.
Am pus intrebarea: in caz de retragere ce se face cu
familiilc ofiterilor, cu formatiunile sanitare, cut depozitele, etc...
Si nu am m ut un raspuns precis; aceste chestiuni an a fi studiate, de aici inainte I

In line, consfaituirea s'a sfarsit si am plecat cu impresiunea
ca scum, cand suntem in rostogolire spre fundul prapastiei,

nu facem deck a urma, cu acelai sistem nenorocit de pana
acum al subtilitatilor i at argutiilor.
Unul. cel mutt doi, hotarasc ceea ce este de facut i apoi,
ceilalti sunt chernati nu sa-i dea parerea, ci sa asculte mqteugitele apartiri ale hotarirei proectate.
Doi sau trei, mai independenti, id spun vederile, pentru
a nu fi luate in consideratiune; ceilalti tac intQcmai ca i cand
ar fi pierdut darul cuvantului.
Gump/it/tire, in momentele grele ale neainului!
S'a hotarit armistitia
Pentru ce?
Pe cinste, nu am inteles!
Pentru a servi personal pe Cerbacev?
Mi s'a raspuns de Bratianu, hotarit ca nu.

Atunci in speranta ca se va produce un miracol care sa
schimbe starea de lucruri in Rusia; un stat Ucrainian? Un manunchiu de forte doritoare de a lupta? Cazacii?
252
Am spus larnurit, ca atat cat cunosc eu sufletul rusesc, posibilitatea unei puteri militare organizate, pentru operatittni militare, este de domeniul fanteziei.
Soldatul rus nu mai vrea sit se bats i nimic nu-1 va mai
readuce
in starea lucrurilor de astazi
in fata dumanului.
S'a convenit ca am dreptate i totui s'a persistat in hotarirea ambigua, luata.
0 adevarata i foarte trista comedie.
Am fost invitat sa dejunez la Pa lat.
Dupes ce ne-am sculat dela masa, am rugat pe Rege sa ma
desarcineze de Comandamentul Armatei, de oarece nu pot relmane sub comanda generalului Prezan.
M'a rugat sa raman la postal meu i sa fac asta pentru
Faites vet your moi".
I-am spus atunci, ca-L rog sa-mi dea un concediu. Mi-a

raspuns ca ar putea sa se interpreteze ca o protestare qi ar
fi in defavorul meu. I-am raspuns ca sunt obinuit cu interpretarile calomnioase.
In fine, a convenit sa-mi dea un concediu tacit, faro aface formalitate.

Stifles, schweigendes, Ur limb.
In toate, jumatati de masuri. Vorbind apoi de situatie, am

intrebat pe Rege data tie care ar fi conditinnile ce ne-ar im.pune Germanii. Mi-a raspuns ca nu. Deasemenea nu tie nisi
vederile aliatilor asupra situatiunei noastrel...
I-am spus ca dupes ce ne vom retrage i se va dizolva Ar-
mata, desigur Ca se va stabili o stare de lucruri in Romania.,

o stare de lucruri cu aparen %a cel putin, daces nu cu reintatea, de a fi cea voita de tara, adica de cele 7 milioane dq
roman.
SA admitem ca razboiul dupe un an, doi, trei, etc... se
terming cu victoria aliatilor
ca aliatii nu ar fi multumiti cq
ceea ce a facut Romania realer i ar voi sa se readuca Romania
1917
253
oficiala din Decembrie 1917, in drepturile ei. Prin ce mijloc

material s'ar realize aceasta?
In Rornimia va exista atunci un guvern, o Armata, un aparat
administrativ complect! Cum ar putea fi rasturnatii aceastii
stare de lucruri?
Pe cale militarii, cu neputinta materials. Pe cale diplomatica?
Regele Ferdinand al Bulgariei a domnit sapte ani, farii sii
fie recunoscut de Europal...
Mi-a spus ca s'a gandit la acest lucru, precum si la alte

situatiuni si are pentru fiecare o solutie.
Am mers in mmA la Regina in audienta si I-am spus acelasi
lucru. M'a intrebat dad"( am vorbit si Regelui in acelasi mod.
Bilantul zilei de azi este di ne sbatem in intuneric.
Cei cu franele larei nu viid realitatea. orbiti de povara

greselilor comise.
Am plecat din Iasi cu inima plina de amaraciune, durere

si schrba!
Totul este de multumit fictiunei parlamentare, poate chiar

regimului parlamentar insusi!
In teorie poate s'a fie judicios, in practice se dovedeste,

cel putin in tarile nepreglitite ca educatiune civics si temperament. a poartil in sine germenele fictiunei care duce la coruptie gi declidere.
26. Al.
Ru:,,ii au inceput sa intre in tratative cu germanii. Ostilitatile au fost suspendate mai intaiu sporadic pe intregul front,
prin initiativa trupelor, iar in ziva de 22 s'a incheiat o con. entimie pentru suspendarea ostilitatilor in vederea incheierei
armistitiului.
In conventie este spus pur si simplu, a ostilitiitile se suspenda pe tot frontul dela Baltica la Marea Ne,agrii.
Abilitatile noastre nu vor duce la nimic. Vom fi tariti de
e. enimente, in mod fatal.
254
NOME ZILNIOB DIN RAZBOIU
In ziva de 27 este hotarita a doua intrunire a delegatilor,

la Brest-Litowski, in scopul de a incepe tratativele pentru incheierea
28. Xl.
In ziva de 26 s'a incheiat pe frontul roman o cons entlune

pentrt, un armistitiu provizoriu de fapt, pentru suspendarea
ostilitatilor. Un bis in idem, din cele mai copilare;ti! Important este insa urmatorul fapt: Armatele ruse incheie un armistitiu provizoriu Oita ce cliestiunea razboiului sau pacei va
fi decisa de Adunarea constituanta a intregii Rusii, iar Armata romans de sub ordinele gcneralului Prezan" incheie eon% entiunea, pentru timpul cat va dura armistitiml Armatelor ruse.
Este foarte instructiv mai intai de toate cu unitatea de organizare a dtimanului: o singura comisiune cu reprezentanti din
toate Armatele aliate, dar o singura coinisiune qi cu perfecta unitate de vederi.
La noi, pe acelaji front, doua comisiuni. Slabiciunea aliantei noastre este perfect pusa in evidenta.
Pe aceea,i portiune de front inteun act put. militar, fiecare
cu veleitate de independents.
Ce unitate de ederi i dcci de actiune poatc sa fie pe

intregul teatru de razboiu?
Oamenii notri politici cred, in aceasta conventiune, a fi
gasit o solutiune, care sa-i duca la incheierea pacei.
Voni e d ea daca vor izbuti i in caz ca vor izbuti, yam
vedea care vor fi sacrificiile Ii care foloasele!
Abilitatea ne-a prapadit I
Inca ceva interesant. Delegatiunea dumana, reprezcntand
doua Armate (frontul Makensen i frontul Arhiducelui Iosef) qi
patru nationalitati, se compune din 3apte membri.

Delegatia noastra, reprezentand o Armata (frontul roman)
i numai doua nationalitati, se compune din 20 membri, din
care numai patru roman I.
Simplicitatea a fost intotdeauna o proba de soliditate, iar
complicatiunile, de slabiciune.
1917
255
Mai este de mirat ca am ajuns la aceste stralucite rezultate?
Am umblat dupe o Romanic Mare, ca teritoriu. kvem nevoie de o Romani& Mare, ca organizatie socials i politica.
Un popor care sufera coruptia i imbecilitatea, in capul

situ, greu poste realiza Qapte marl.
Inainte de a se gandi ca sit amputeze alte state in favoarea
lui, trebue sa se gandeasca Bali amputeze el insuli din propriul situ Corp, ceea ce este atins de cangrena.
Traneee mimics distrase de artderia noastra
Mai este oare timpul sa putem intreprinde aceasta salutara

operatie i se vor gasi operatorii necesari?
Sit nadajduim ca da.
30. XI.
Am intrunit la Mica pe Comandantii de Corp de Armata,

de Divizii i de Brigazi din toata Armata, precum i cativa din
Comandantii de Regiment.
256
NOTITE ZILNICE DIN R1ZBOIU
Am pus bazele Societatii Marasti" cu scopul de a yerpetua

amintirea victoriei dela Marasti.
Prima activitate a societatii va fi indreptata in sensul de

a restaura satul
i de u ridica o cripta-nzonurnent in
gunintirea biruinfei noastre.
M'am intretinut cu ofiterii asupra spiritului trupelor.

Impresia produsa de incheierea armistitiului a fost peste
tot cam aceeasi. Un fel de indiferenta la inceput si apoi necaz.
PriNesc pe nemti cu flusmanie si nu sunt deloc inclinati a fraterniza cu ei.
Soldatii nu au fost pana acum atinsi de propaganda rusa:
nu se poate garanta insa ca cu timpul sa nu ineeapa a se simti
efectele ei.
Cei mai multi din comandanji cred ca prelungirea armistitiului poate sa amorteasca spiritul razboinic al trupelor $i la
reluarea ostilitatilor s nu mai prezinte soliditatea morala de azi.
mai ales in cazul unei retrageri.
Am luat masa impreuna.
Am rostit cateN a cuvinte pentru a le exprima multumirile
mele, pentru cele ce au savarsit ptma acum si deplina mea

incredere pentru viitor.
Mare si calduros entuziasm.
Generalul Margineanu a raspuns in dues a cuvinte la adresa
mea. Exploziuni de urale.
Dupa masa am avut o lunga intrevorbire cu generalul Grigorescu, care a venit sa ma vada.
A marturisit. ca tensiunea care a fost intre not in Julie si
August. se datoreste instigatiunilor generalului Prezan si sotiei
sale.
Acum a aNut indicatiuni dela Palat. pentru o apropiere de

mine.
I-am spus, ca ma sitnt destul de solid pe picioarele mele

pentru a primi ca sa fiu mantuit de sfori, oricine le-ar trage.
Mi-a Iwomis ca in viitor va fi, in orice imprejurare, alaturi
de mine. Sa speram ca va fi asa.

Nu a fost. S'a purtat foarte writ cu colonelul Ghenciu, ofifend de legatura intre Armata a II -a si Armata I-a. A volt sa -1
1917
257
traducii tnaintea Consiliului de reizboiu, 25entruca facand perche-
zi(iune acasii in el, a Visit un carnet din timpul neutralitacii;

of iferul exprima acolo piireri pesimiste.
Pe timpul guverrairii mole a avut iarcifi o purtare cat se

poate de urita.
I-am atras atentiunea asupra seriozitatii timpurilor in care
team si i-am declarat, ca steaua mea polarit este: interesul

exclusiv al Orel.
Ne-am despartit in comunitate de idei si de sentimente.
Aceasta este cel putin impresiunea mea.
S'a doved;t 2n urmii cii a fost foarte grefita aceasta impresume. Nu cunofteam inca la acea data starea lui mintall
Lungs convorbire cu Tavernier (ofiter francez de rezervii,
ziarist de profesiune).
Ar don sii-i spui, ce consilii pot sii dau Ministrului Frantei
asupra celor de fiicut.
I-am raspuns cii asupra solutiunei politice nu pot exprima

nici o parere.
Sri vie Ministrul sau, fie la Bacilli, fie in alts parte undo ar
dori sa ne intAlnirn; sil-mi spue acolo ce solutiuni politice credo
cii ar fi de adoptat si-i promit ca -i voiu spune dace militareste
sunt sau nu realizabile.
1. XII.
Am fost pe frontul Diviziei a 6-a, in sectorul Grozesti, Regimentul 11 Siret.
Am vorbit cu mai multe grupuri de solda%i. Moralul foarte
bun. Animati Inca de spirit rlizboinic. Dorinta for este sit recucerim partea pierduta din Cara.
Echipamentul, dar mai cu deosebire incaltamintea, in stare
deplorabild.
Am lust apoi dejunul cu reprezentanti din toate Corpurile

de trupit ale Diviziei.
Am tinut o cuvantare, pentru a exprima satisfactiunea area
deplinit de modul cum trupele Diviziei au stiut id infrunte
258
privatiunile si sa lupte cu greutatile razboiului Ora acum i

ca pun mare nadejde pe soliditatea Diviziei in viitor.
Generalul Arghirescu mi-a multumit pentru cuvintele de
incurajare ce am ro3tit si care it obliga a reveni asupra unor
aprecieri severe de detaliu, astazi, cand aude si pe Comandantul
Armatei, ca rezultatul total a fost satisfacator.
1-am dat mijlocul sa repare unele jigniri nedrepte aduse
trupelor sale, jigniri datorite naturei sale, cam prea impresionabile.
Am mers apoi la spitalul dela Cotofenesti unde am vizitat

pe ofiterii si soldatii raniti. Pe toate fatale iubire 1
Se poate o mai mare satisfactiune?
Am avut o lungs intrevorbire cu Cella Delavrancea. Vede
clar, ca cei cari duc destinele card sunt desorientati.

Mi-a spus ca Regina a fost foarte amarita ca s'a trecut
paste mine la Comandamentul Armatei.
Printul Carol ar fi spus Reginei cii asa trebuia fault, dupa
regulele erarhieil
Fara a ma explica cam mult, am lasat-o sa inteleaga bine
ca tot ce se face in cercurile inalte, ma lass race.

Am aflat in :Irma, ca dupii explicacia Princultd, ordinca
erarhica se stabilefte luandu-se de baza data inaintarei la gradul
de sublocotenent, nu aceea a inaintarei in zdtimul grad salt aceea
a inaintarei in gradul imediat anterior. La gradul de general de
Divizie, eu cram cu doi ani mai vechiu; iar In grad:11 de Brigadii, eu 1-am propus la inaintare cu insister-1p, fiind ministru
de razboiu. Regele Carol I nu voia sa-1 admits.
2. XII.
Am fost la Divizia a 3-a. Am distribuit unele decoratiuni la
ofiteri, in Regimentele 4 si 22 infanterie.
Am vizitat sectorul Regimentului 4. Admirabil organizat.
Lunga convorbire cu soldatii de pe front.
Spirit excelent. Doritofi de lupta si condamna purtarea
1917
259
Ruilor. Au Malt rau ca au stricat randuiala in Armata i este

twit din partea for ca ne parasesc tocmai scum 1
La masa la care au luat parte ofiterii din toate Corpurile
Diviziei, am facet elogii Diviziei pentru admirabila ei purtare
din cursul razboiului, numind-o Divizia Stanca".
In raspunsul generalului Margineanu, am fost asigurat de
iubirea trupelor care vad in mine izbanda i nadejdea neamului.
Sunt anuntat ca maine vom avea in Bacau vizita Printului
Carol, care va trace noaptea la mine in cash'.
3. XII.
Regale i Regina mi-au trimis prin Printul Carol, ordinul

Regina Maria".
Poate este decoratiunea din acest razboiu, care imi va face
mai putina desplacere i voiu fi in stare sa o pun la trebuintii.
Printul mi-a mai facut o comunicare din partea Regelui,
priNitor la concediul meu probabil, pa care insii nu am inteles-o
bine. Dacii este a se prelungi starea actual& de lucruri nu era
ne. oie de nici o comunicare, dacii dimpotriva, Regele reia
comanda, ar trebui sa dea un ordin pe Armata.
Seara am avut iar o lunga intrevorbire cu Cella Delavrancea.
Mi-a spus ea Regina Maria este dezolata i ca vede limpede
lucrurile, dar este ceva care o impie,dica sa exercite asupra

Regelui toatii influents ce ar trebui.
Posibil sa aiba dreptate. Pozitiv este in orice caz, ca una
din caracteristicele Palatului azi, este precipitarea solutiunilor
i neinlaturarea lor.
6. XII.
Situatiunea nelamurita continua. Regele nu a reluat comanda.
Sunt chemat pentru maine ora 11 la Ia0., de Regina.

Inainte de plecare primesc dela Roman comunicarea ca
260
ROUTE ZILNIOE DIN RAZBOIU
Comandantul Armatei a IV-a (pare a fi un locot.-colonel) a

hotarit srt retragA Armata de pe front. Retragerea va incepe in
ziva de 8.
Intentiunea Comandantului este de a duce trupele sale impotriva Ucrainienilor pe cari guvernul maximalist, ii considers
ca rebeli.
7. Xll.
Zi foarte complicata.
La ora 11 intrunire la Regina; Comandantii de Armata,

generalul Vaitoianu, Min4trii Frantei, Engliterei, Statelor Unite.
Italiei, caiva medici, D-nii Bali, colonelul american Anderson.
Se discuta regularea distribuirei ajutoarelor in natura, populatiei nevoiae.
S'au luat uncle mAsuri confuze, cu toate sfortgrile Reginei de a proceda metodic i a trage concluziuni lamurite.
Caracteristic: Anderson imi spune ca de 2 luni a vorbit

cu diferite persoane la noi. In toate partite intentiuni excelente
exprimate in fraze cat se poate de frumoase, dar nu a putur

face Inca nimic real!
Am fost oprit la dejun de Regele i Regina, foarte binevoitori cu mine.
Dupa dejun, Regele mi-a facut uncle confidente cu privire
la atitudinea ce i-a fixat Ltd cu evenimentele din ultimele zile.
SA nu survie numai vreo schimbare.
Am avut o lunga audienta la Regina. Foarte gratioasA

cu mine. si -a deschis inima. Simte ca totul se prabulete furl
ca sa alba putere de a impiedeca rata. Are convingerea, ca a

facut tot ceea ce-I eta prin putintii.
Cu tot respectul, i-am spus ca nu aunt de aceeai parere.
Mi-a spus ca a lucrat continu din rasputeri i and pre-
gates lucrurile intr'o directie i parea a fi sigura de Rege,

interveneau altii i schimbau totul. Atunci valurile criticilor
eau ale nemultumirilor ajungeau pang. la Dansa i avea senti-
mentuf ca nu poste gitsi scaparea cleat in sinucidere.
1917
261
Pozitiv ca trebue sa sufere mult. Cauza suferintelor, sa

nu fie oare in vecinatatea imediata?
Am motive sa cred ca da.
M'a dus la ceainaria infiintata pentru soldati. Foarte bine
organizata. Alaturi, este un azil pentru soldatii farce gazda. Am
promis ca voiu face si eu unul in Bacau. M'a rugat sa-i dau
numele Principe le Mircea".
M'a condus pant): la Bratianu, unde eram chemat pentru ora
4. La despartire i-am promis ca-i voi fi devotat. Mi-a raspuns
ca ma crede.
La Bratianu, Consiliu de minitri cu 4 generali: Iancovescu,
Prezan, Grigorescu si eu.
Prima chestiune a fost pe cine trebue ea sustie Armata

noastra pentru restabilirea ordinei in Rusia: pe Leninisti eau
pe Ucrainieni?
Am ridicat numaidecat chestiunea de principiu, daca trebue
si avem noi caderea sa ne amestecam in luptele intestine din

Rusia. Bratianu mi-a raspuns ca ajutand pe Ucrainieni, noi
servim cauza aliatilor cari recunosc Ucraina.
I-am raspuns ca puterile aliate au recunoscut oficial guvernul provizoriu (Kerenski). De unde urmeaza ca toate celelalte formatiuni politice din Rusia sunt revolutionare, in contra
guvernului provizoriu si noi nu putem sa ne amestecam.
Chestiunea de altfel a cazut prin cele ce s'au discutat mai
in urma.
In noaptea tTecutit, generalul Prezan, invitat de generalul
Cerbacev si, cu consimtimantul guvernului nostru, hotarise a
trimite trupe de ale noastre pentru ca sa atace si sa dezarmeze
pe maximalistii cari erau la Socola. Generalul Iancovescu a in-
tervenit si a oprit acest pas imprudent. Cateva ceasuri mai

tarziu, Cerbacev declara ca el se dezice dela orice lupta, depute Comandamentul si ca pleaca in Rusia 1
Ce ar fi fost daca atacul proectat s'ar fi produs L..
S'a discutat apoi masurile de luat pentru impiedicarea de-
vastarilor, fats de hotarirea luata. de Armata a IV-a de a retrage trupele.

Generalul Grigorescu se arata optimist. Nu crede ca tru-
262
NOTITE ZILNICE DIN ILIZBOIC
pele se vor retrage, cad de multe on a auzit acest lucru
$i
totusi trupele au tinut frontul; Ca in orice caz noi trebue sa fim

credinciosi aliatilor, luptand puns la ultima extremitate.
Generalul Iancovescu spune ca acestea sunt fraze; realitatea este ca nu avem subzistente si acestea nu se pot inlocul
cu optimism.
Generalul Grigorescu face o wire din cele mai nenorocite.
Spune ca cu optimismul lui a realizat lucruri mari, ca deli

i s'a dat ordin a se retrage el nu s'a retras si a facut ceea ce
toatil lumea stie si ca generalul Christescu care voia sa se
retraga era gresit, etc., etc...
Uimire din toate partile si murmure; nu suntem in
chestiune.
Am reluat cuvantul si am spus ca este o iluziune a crede,

ca trupele rusesti, in starea actuala, mai sunt un element de
lupta. Trebue sa ne fixam asupra solutiunilor de adoptat finand seams de aceasta trista realitate.
S'au emir diferite pareri, fall a se ajunge la vreo con cluziune.
La ora 6 am plecat cu totii la Pa lat.

Pe drum Misu Pherekide mi-a cerut pentru capitanul Stan
ca sa mearga sa stea cu sora lui (Domnisoara Mustata) la Odesal
La Palat, Bratianu face o expunere foarte incurcatii; generalul Prezan da niste lamuriri si mai incurcate.
Totul se reduce la ce facem si cum impiedecam pe rusi
as devasteze lam?
Asupra primei chestiuni Take lonescu spune: noi trebue sa
ramanem fideli pane la ultima extremitate.
Bratianu spune ca trebue sa facem orice sacrificiu, care
ar servi aliatilor, dar este de cantarit bine, ce sacrificii facem
gi ce ajutor aducem aliatilor prin die.
Chestiunea a fost puss clar de d-1 Bratianu, dar deli foarte
judicioasa, dupa credinta mea de adevarat om de stat, ea nu
a fost sau nu s'a volt a fi inteleasa.

Ministrul de interne fares o lungs expunere de cele petrecute in Nordul Moldovei si trage concluzia ca rusii fac propaganda, ca sa tulbure ordinea interns din Sara noastra.
1917
263
Am luat atunci cuvantul si am spus, ca toate acestea sun

detalii, chestiunea mare este cea puss de d-1 Bratianu, comparatia intre sacrificiu si castig.
Armata va fi nevoita a se retrage i and va veni la punctul extrem, va trebui sa luam o hotarire; care hotarire va fi
acea a desnodamantului?
Cat timp se va castiga prin aceasta intarziere?

Am aratat ca dupa calculele mele din momentul retragerii 1i pane la desnodamant, ar fi cam 23 de zile; 13 pentru
retragere $i 10 pentru ca inimicul ea ne reduce la ultima extremitate. Va sA zica, de o parte un castig de 23 Ale, de alts,
restul tarei supus grozaviilor razboiului.
Se pune chestiunea atunci, data nu este preferabil a primi
desnodrunantul din capul locului 1i acesta se prezinta sub impatrita forma:
Capitularea
1.
2.
Imprastierea Armatei
3.
Trecerea in Rusia
4.
Tratarea cu dusmanul.
Guvernul sa hotarasca solutia de preferat, examinandu-le
in parte pe fiecare.
Am, adilogat ca fare ordine superioare eu nu capitulez.
Este o desonoare a capitula.
Gl. Prezan spune ca imprdtierea s'ar putea face dupA ce
vom ajunge la Bar lad.
Gl. Iancovescu arata ca chiar data ajungem la Bar lad, nu
vom avea hrana nici pentru o zi; cum dam drumul oamenilor
atunci?
Am reluat cuvantul si am spus ca data se adoptii solutiunea dispersarei, atunci este preferabila dispersarea din pozitiile
in care ne gasim gi s ne subtiem continu in retragere 1i cat
mai repede pentru a cruta tara.

De altfel dispersarea intre Bar lad si Prut, adica in ultima
extremitate, va prezenta dificultati de executiune.
BrAtianu are un strigat de indignare si spune ca, atunci
este mai bine sa facem o wire spre mimic

cel putin eroic.
gi
sa terminaml
264
Sunt dintre aoeia can gasesc in aceasta solutie un gest

frumos.
Sunt $i dintre aceia cari isi inchipuie ca in razboiul de azi

se mai poate vedea, ca in trecut, o falanga de `viteji, cari se
arunca in dusmanl (Planul generalului Vimpfen la Sedan).
0 inoercare de natura aceasta ar insemna un esec formidabil, pierderea intregului material de razboiu, iar pentru du -man, o noufi victorie stralucita I
S'a hotarit a se face o noua intrunire la care sa is parte

si generalul Berthelot. Am aratat ca nu inteleg ce rol ar avea
generalul Berthelot in hotarirea noastra, care devine mai mult
politica decat militara. Bratianu a dat uncle explicatiuni, care
nu m'au satisfacut, dar a 'limas asa.

Am cerut Regelui audienta; era aproape 9.
L-am rugat sit rezolve chestiunea mea, cad era vorba ca

faupa 4-5 zile ea reiau comandamentul si sunt deja 15 zile
fara ca sa fi facut vreo schimbare. Mi-a raspuns ca sa-I mai
dau timp sit reflecteze.
I-am opus cA-I voiu inainta raport pentru concediu.
8. X11.
Alea jacta est. Nu stiu ce va fi.
Am inaintat raportul prin care cer, sau un concediu de

boala de o lung socotit dela 22 Noembrie, sau sa fie numit un
alt general in locul meu.
Dupit amiaza primesc o telegrama dela generalul Ramniceanu, ca sunt chemat la Iasi, unde este posibil sa stau mai
multe zile. Am raspuns ca din cauzii de boala nu pot merge.
Alta telegrama: dace nu este ceva gray, sa viu la Iasi cad
prezenta mea este necesara.
Nu voiu merge. De ce necesitate poate fi un om umilit
si maltratat, far& crutare, dela inceputul razboiului si pima
azi?
i apoi, cel putin de s'ar tine seama de cele ce spun!
Un simplu figurant cu raspundere si filth inratuire.
1917
265
10. XII.
Eliza Soutzo a mers la Iagi. Am rugat-o sit vorbeascii cu

Regina, pentru a-i spune cat sunt de afectat de faptul, ca una
mi s'a promis gi alta se face. SA 0 roage a interveni pentru
ca sii mi se aprobe ceea ce am cerut.
Regina i-a spus, ca gtie el am dreptate, ca-I pare foarte
ran de cele ce se intampla gi ea va face tot ce-I stA in putinta. I-a spus in acelagi timp, ca mi se imputa, de a nu fi SPILI
nici odatci ceea ce gdndesc i cal am evitat responsabilitAtile.
Este oare cu putinta, a se inventa asemenea lucruri. Din

fericire sunt probe contrarii scrise. Cred ca clack' am avut o
vinA este aceea de a fi spus prea des gi prea pe fatli ceea ce
gtuadeam, gi nu gandeam la fcl cu factorii determinanti.
De altfel mai mi-a spus Regina acest lucru, cand m'a

primit pentru prima oars in audienta in vagon, pe cand ma
intorccam dela Onegti. Sant insii unele idei care le desrAdAci-
nezi foarte cu greu, chiar din unele spirite luminate ca acela

al Reginei.
11. XII.
Oroare I S'au apucat sA se amestece in certurile Rugilor. S'ar
fi arestat gi desarmat un grup de maximaligti la Socola!

Vom plati scump, in viitor, acest pas nesocotit 1
12. XII.
Mi se telegrafiazA din Iagi, ca indata ce voiu fi bine, as

merg acolo, fare ea mai agtept alai invitatie.
Am scris o scrisoare lungs Reginci, pentru a-I dovedi
ca nici nu am tilcut gi ca nici nu mi-a lipsit vreodatit curajul
rAspunderei. I-am arAtat in acelagi timp, in ce chip am fost
maltratat.
266
Am trimis pe col. Ressel la Iasi pentru a face sa se insiste

pe langa Regele, sa rezolve chestiunea mea.
Maine vine Printul in Bacau si va sta o zi la noi.

Eu sunt de trei zile in pat...
13. XII.
Am vazut pe Cella Delavrancea, care trece la Iasi.
I-am spus cat de amarit sunt, de modul cum am fost

si sunt Inca tratat. Este si dansa de aceeasi parere, crede ca
totul se rezuma in: teama ce inspir eu.
Ince leg teama sa fie o piedica a mi se da lucrurile pe
mans, 'dar nu vad pentru ce ar fi un motiv de maltratare.
Va vorbi si cu Regele si cu Regina, pentru a-I influenta
sa rezolve chestiunea mea in mod favorabil.
Convorbirea cu Printul a fost absolut banala.
I-am spus ce gresala se face cu intervenirea noastra in

luptele dintre Rusi. Nu 1-am convins deloc. Am avut impresia ca
este de alts parere cu mine.

A venit si generalul Anghelescu Paul, care mi-a spus a
este indignat de ceea ce fac Francezii. Ca toata chestiunea cu
Ucraina este o nebunie.
14. XII.
Azi a plecat Printul. Nu am vorbit deloc de chestiunea

mea personals, fiindca nu m'a Intrebat. Ambii aghiotanti ai
Printului, colonelul Gavanescu si colonelul Anastasescu, vad
chestiunea Ucrainei, cu mult optimism si in orice caz, ei sunt
de parere ca chiar de s'ar face sacrificii foarte mari, va trebui

sa tinem cu aliatii pans la sfarsit.
Sunt, Imi pare, mai aliati deck aliatiil
0 fi si acesta un fel de patriotism, dar eu nu-1 inteleg.
Din nou convorbire cu Cella Delavrancea. *i dansa inoata
in aceleasi ape, chiar data s'ar_ ruina Cara, noi nu trebue sa
ne despartim de Franta.
1917
267
In caz ca evenimentele vor fi mai taxi, dansa se va expatria.
A venit Raranu, avocat, din Rusia qi spune ca Radna

Ucrainiana este ceva ridicol. Vreo 60 de persoane cumparate
se affita Atat.
17. XII.
A fost generalul Iancovescu. Este statornic in parerile sale.
Dupit convingerea sa, ceea ce se face in guvern este o nebunie
i ca cel mai intelept lucru ar fi sa luam contact cu puterile

centrale, pentru a sti care stint conditiunile lor.
Din informatiunile sale, insa, pare ca Germania este dispusa a ne face toate avantajele posibile. In privinta Regelui
fi Prinfului Carol, se arata intransigibili.
18. XII.
Am primit o scrisoare dela Regina. Este aproape jignitoare.
Ma consoleaza, ma face sa sper in viitor
gi
ma invita sal nu
pierd curajul 1
Nu am nevoie nici de consolare, nici de promisiuni, caci

nu aspir la nimic i nici de incurajare, ciici slava Domnului,
am curaj i de dat altora.
I-am raspuns, cam in sensul acesta, desigur insa sub o
forma acceptabila.
Dela Cella Delavrancea nu am avut nici o Mire, dei mi-a
fagaduit ca chiar in ziva sosirei va merge la Palat i seara imi

va scrie.
Nu i-am dat mai multa importanta dec.& se cadea? MA
tem, ca am fault aceasta greala.
21. XII.
Am e nit la Iasi, unde am fost chemat din nou, eri, car' ta

am comunicat ca starea salnatatei imi permite sa callatorese.
268
Am ajuns la 111/2 i am mers direct la Pa lat. Un automobil ma atepta la garA eand am sosit.
Consfatuire politico - military :
Regele,
Bratianu, generalii
Prezan, Iancovescu, Grigorescu, Vaitoianu i eu.
Bratianu face o expunere a situatiei politice, din care reEnka pe de o parte, ca tirile privitoare la constituirea Ucrainei i mai cu seamy a unei Armate nu Bunt edificatoare, iar
pe de alta ca atitudinea Ruilor, in urma tunestecului nostru armat in luptele lor, a devenit ostila noua.
Cere apoi avizul nostru asupra temeiului, ce se poate pune
militarete pe Ucraina.
Cu totii am fost de parere ca nici unul.
A ceru apoi avizul asupra timpului cat ar mai putea sa
se tie o fictiune de front in Moldova, pentru ca Armata noastra sa nu fie nevoita a se retrage.
Parerile au diferit.
Generalul Grigorescu crede ca in orice caz poate sa se
mentie frontul i 2 luni.
Am opinat, ca in caz ca nu se incheie pace in acest interval, se poate conta pe o luny, multumitA dificultatei insai
a retragerei.
In fine, s'a pus i chestiunea retragerei in Basarabia; gl.
Iancovescu. i cu mine am fost pentru imposibilitatea Eli perieolul acestei operatiuni. Ceilalti nu au avut opiniuni bine lammite. Gl. Prezan a fost insa hotarit pentru.
In timpul discutiunilor am putut constata, ca amestecul
in luptele cu bolevicii a fost incuviintat de guvern, dupe
cererea reprezentantilor puterilor aliate.
Dispozitiunea de a desarma unitatile constituite, intrebuintand chiar focul, este datorita generalului Prezan. Bratianu a
fost surprins i nemulturnit. Prezan a cautat sa atenueze faptul,
spunand ca masura era numai pentru oameni in cete mici i
ca unitatile se desarmau plink' la imbarcare.
I-am raspuns ca in ordin s'a spas:

1.
A se dezarma orice trupa care nu are ordinal generalului Cerbacev,
2.
A se retrimite la front, desarmata.
1917
269
A se depozita armele.
A contestat existenta unui asemenea ordin, dar Grigorescu
a sprijinit afirmatiunea mea.
3.
Am dejunat la Paint; Regele qi Regina de o amabilitate

exceptionala cu mine.
S'a vorbit mult de Sturdza.

SA' fi fost aceasta in intentiunea de a-mi ti parerea? Mai
era nevoie? Am avut impresia ea se tern de parasire.
S'a vorbit mult de cele ce se petrec in Rusia. Prinful

Carol se mire' ea o revolurie ala de mare s'a futut face cu atilt
M. S Regale decorand ()Merl fl eoidati din Dluizia a 7-a
de pufine victime. Suntem de abia la inceputul ei fi nu se pot

trage deja concluziunile finale.
Dupa masa lunge convorbire cu Regele, despre inaintari
vi de situatia politics.
La inaintari mi-a spur ca toata lumea se plange i ca ar
voi sa facia ceva pentru a imputina nemultumirile.
De situatia politics am vorbit mai mult. In rezumat, avem
270
datoria sa consideram situatia din punctul de vedere romanesc.

Este posibil sa alba nevoie de serviciul meu in afara de Armata.
Dupa amiaza am avut vizita lui Tilica Ioanid. Voete a

merge la Paris pentru a face propaganda.
I-am spus cal este o dezertare.
Convingerea lui este ca trebue sa ramanem cu aliatii pan&
la sfarit, oricare ar fi sacrificiile. El personal insa, pleaca la
Paris 1...
Imi da tirea ca via mea este in buns stare, dar ca atat

casa de acolo cat i cea din Craiova au fost devastate.
22. X//.
Dimineata convorbire cu Iona Graditeanu. Aceleali vederi
in ceia ce privete linia noastra viitoare de conduita; a ramane
fideli aliatilor cu orice pret. Victoria va fi a for i atunci vomi
avea compensatiuni. Spera in lichidarea Austriei. Duca dimpotrivA.
ceea ce nu crede
aliatii vor fi invimi, nu se va
creia Romaniei o soarta mai rea, cleat aceea ce s'ar obtine
acum Cu pacea.
La ora 3, audienta la Regina.

I-am spus mai intai ca sunt jignit in suflet tiind ca Regele ar putea sa ma creada in stare sa fac la un moment dat
ceva in afara de marginile stricte ale loialitatii.
A convent ca ap. este. Am trecut mai departe.
Pentru prima oars am examinat chestiunea unei eventuale
paci. A pus foarte net chestiunea dinastiei.
Am spus ca este singura dificultate serioasa, dar cred ca
va putea fi inlaturata.
Regina crede ea data se pune chestiunea dinastiei, ar trebui adoptata o solutiune, care sa dea dreptul M. S. Regelui sa
revendice mai tarziu tronul.
Ar voi pacea, dar este torturata de ideia, de a reintra la
Bucureti, in mijlocul acelor cari au fost contra razboiului i
cari vor avea aerul triumfator.
1917
271
I-am spus ca zqa ar fi, dacd nu va reintra inconjurata de

acei cad au luptat si au si azi credinta ca au facut bine.
Am mers la Matei Cantacuzino. Am avut un lung schimb de
idei. Avem comunitate de vederi. Am plecat cu impresiune

foarte bung. Priveste lucrurile exclusiv din punctul de vedere
romanesc si real.
La ora 6 am vazut pe ministrul Frantei. Convorbire de

2 ore.
Am isbutit a-1 face s inteleaga, ca in Rusia once masurA
militara este de domeniul fanteziei.
A terminat prin a se convinge, totusi crede ea se mai

poate prelungi rezistenta, cad, zice dansul, pe timpul iernei
Germanii nu vor putea intreprinde ceva serios, cu atAt mai mult,
ea au retras artileria grea.

Din punctul de vedere politic ar avea importanta, cad in
timpul acesta, s'ar putea incerca unele demersuri diplomatice,
in scopul de a induce pe Turcia si pe Bulgaria la pace separates.
Asupra Bulgariei, spune ca mijlocul ar fi de a i se ceda
Cadrilaterul. I-am spus ca Bulgaria nu a intrat in razboiu

pentru Cadrilater si nici chiar pentru Dobrogea, ci pentru Macedonia. A convenit.
Adevitrate copilarii.
In fine a terminat prin a spune, ca daces vom fi pusi in

imposibilitate de a mai lupta, s'ar putea incheia o pace nelegalii, pentru ca la incheierea pied generale, s ne putem
valora drepturile noastre.
Zice ea acest lucru este important, chiar data acum aliatii
ar da deplina libertate Romaniei de a face ceiace voeste, caci
la conferinta de pace va influenta mult opinia publica, la care
prevaleaza sentimentul. I-am amintit, ca in 1878 la conferinta
dela Berlin, deli ne facusem pe deplin datoria, Europa ne-a

maltratat. A raspuns ca atunci era pacea guvernelor, acum este
a popoarelor. In realitate a fost pacea lui Wilson. I-am amintit
atunci cum ne-a judecat opinia publica in 1912 pe not si cum
pe Bulgari (in Franta, Anglia si Italia).
Ali-a raspuns cam ambarasat, ca se intAmpla si variatiuni
de felul acesta, cand este indusa in eroare I
272
NOTITE Z1LNIOE DIN RAZBOIU
Seara am fost la d-na Cantacuzino, pe care am vAzut-o

i in timpul zilei. Este in aceleai vederi ca vi GrAditeanu 1
Era si Regina, cu care m'am intretinut foarte mult. I-am
relatat cele vorbite cu ministrul Frantei.
In urma a povestit foarte mult din trecutul ei. Copildria,
primii ani ai marit4ului, Regele Carol, Regina Elisabeta. Spunea
cA a depins de vointa sa, cA nu este azi Regina Engliterei.
23. XII.
La ora 12 am mere la Palat, pentru a revedea chestiunea

inaintArilor.
Am constatat odata mai mult, ca Regele este victims $i

prizonierul celor care II inconjoara.
In orice caz, and voete sa fats un pas greit, nu gasete in jurul sAu piedici, iar pornirile bune Bunt exploatate
pentru a duce la rezultate diumAtoare.
A venit dupes amiaza la mine, g-lul Iancovescu; este statornic
in parerilc sale, care sunt si ale mele.

Se accentuiaza tot mai mult indiciile,
cli in conditiunile
de pace probabile ale Germanilor ar fi eliminarea dinastiei.
intreb ce atitudine va trebui sa aiba, acela care va fi

insarcinat cu tratativele de pace, de catre Rege insui.
Ma
Urita dilema.
Totul va sta in maim Regelui. Lui sm gur ii va reveni

datoria de a hotari.
Seara, lu ga convorbire cu Mihai Cantacuzino, dela ora
9 la 1 noaptea. Este pentru mergerea cu sacrificiile pims la
extrem. Crede Inca in posibilitatea prelungirei rezistentei ci in
orice caz considers ca o necesitate absolutes sa nu pierdem
dreptul
prietenia cu puterile aliate, ceea ce este convins cs s'ar intAmpla,
data am face pace separates.

Este dureros lucru a vedea, ca chiar oameni de stat roman
cred a fi ceva moral i perevoltator, ca daces nu am face ci
ultimul sacrificiu, de un folos foarte relativ pentru alia %i, am
1917
273
pierde drepturile castigate, prin sacrificiile anterioare. Nu este

aceasta o adeviiratrt tiranie?
Cantacuzino crede ca sunt in teritoriul ocupat curente defavorabile Regelui. Carp este pentru schimbarta dinastiei, Stere
pentru republica, Marghiloman pentru mentinerea dinastiei, dar
la nevoie cu sacrificarea Regelui.
Toatii convorbirea noastra nu a dus la nici o concluziune
practice. Am 'limas fiecare in ideile sale.
24. XII.
Audientrt la Rege. Mi-a aoordat concediu. In fine!
Crede si El, a in conditiunile de pace, va fi puss de

germani i chestiunea dinastiei.
Nu stiu dadi este fixat asupra celor de facut; din convorbire nu a rezultat nici un indiciu.
In cursul audientei mi-a spus, ca nu a fost niciodata neincrezator in mine, dar a a avut impresia a nu spun ce gin.
desc I Aici deci origina legendei I
Amintindu-I insii atitudinea mea, la toate consfAtuirile avute,
nu a putut sa nu convie ca am fost acela, care mi-am exprimat

prtrerile in modul cel mai explicit.
Astfel am facut and s'a vorbit pentru prima data de evacuarea Moldovei, spunand a este de examinat uncle ne retragem
si care va fi situatia noasta acolo.

Astfel am facut and s'a vorbit de organizarea rezistentei
in Ucraina, astfel cand s'a discutat amestecul nostru in luptele
intestine din Rusia, etc....
Am plecat multumit, ca mi s'a himurit situatia, dar trist
cif nu vad nici o hotarire luata. Se poate sa fie luath i sa nu
stiu eu.
Seara am avut o lung& intretinere cu Duca, ministrul cultelor, care a venit cu o zi inainte, sit ma caute la vagon.
Cand am dat mina, a crtutat sit face aluzie la trecut. De
sigur era un moment penibil pentru el. I-am usurat situatia
274
NOTITE ZILNIOE DIN RAZI3011)
spunandu-i: sa lasam trecutul gi sa ne ocupam de prezent, care

este mai serios, mai important gi mai interesant.
Sincer sau nu, in toate punctele a fost de acord cu mine.
Are insa convingerea ca din chestiunea dinastiei, trebue a se
face conditia sine qua non. Eu cred ca in aceasta privinta, nu
trebue sa fim mai catolici dealt Papa. Regele trebue sa aiba

CUVantul hotaritor.
Daca am un mandat it voiu indeplini cu sfintenie, sau it

depun. Daca am libertatea alegerei, nu am dreptul sr' ezit intro
Zara gi orice alts consideratiune.
Am plecat spre Bacau.
Maine este Cracitmul: fara porn!
27. XII.
In comunicatul misiunei franceze Nr. 66 din 23. XII este

reprodus un discurs al ministrului Pichon, in care spune, vorbind evident de Armata romans: C'est un General Francais
qui a reorganise son armee
aide dans cette tache par des
officiers francais".
Chiar dacit ar fi fost astfel, Inca este o necuviinta a se spune
aceasta de ingigi cei interesati direct.
Am avut intentiunea sa protestez impotriva acestei afirmatiuni jignitoare, eel putin pentru Armata mea, la reorganizarea
eareia nu a participat decat ofiterii roman gi care a fost mai

la timp gata, degi a tinut ea singura gi frontul.
Puteam trimite protestul: Regelui, sau lui Brittianu, on generalului Prezan?
M'am gandit ins& ca situatiunea este deja destul de urita
gi ca orice complicatie, oricat de mica, poate fi vatamatoare. Pe
de altit parte, nici nu cred sit alba vreun rezultat practic, acum.
Imi rezery a face un protest public dupii trecerea hopului
in fata carui ne gAsim 1).
1) Vezi rezumatul asupra misiunilor strAine.
1917
275
28. Xi/.
Nu am citit, dar mi se spune ca Lloyd George ar fi facut

o declaratie, in care precizeaza conditiile de pace. Intre acestea
ar fi, ca o conditiune sine qua non, retrocedarea Alsacieii Lorenei
i ca ar fi de dorit ca tinuturile din Austria, locuite de Italieni,

Sarbi i Romani, s fie anexate tarilor respective.
Nu este aceasta o greala politica? Nu vor putea spune Germanii lumii, dar mai cu seamy natiunii germane, ca ei fac un
razboiu de aparare i ca aliatii fac un razboiu de cucerire?

Nu se va produce un reviriment in opinia publics germana, in
favoarea razboiului, pans la ultima extremitate i unul contrar,
in uncle tari aliate?
30. XII.
S'au afiat i conditiile de pace ale Preedintelui Wilson.
Nu tiu, data sunt autentice, dar pentru noi vor avea efectul unui du racoritor, foarte salutar celor cari aunt mai
mult francezi deck roman.
Pentru noi, in acele conditiuni se prevede pur i simplu, evacuarea. Pentru Italia, rectificarea frontierei pe nationalitati,
pentru Serbia, eirea la Mare. Se spune ca nationalitatilor din
Austro-Ungaria sa se dea o prima organizare; care sa le indrumeze spre autonomie.
Urarile de Anul Nou, Monte trupelor Armatei a II-a.

lubici ostafi ai Armatei a 11-a
lntriim in anul 1918 sub un cer posomorit. Imprejuriirile

au adunat nori grofi peste capetele noastre fi nu putem f ti ce va
sctipiira, din ei, dintr'un minut intr'altul, asupra ciirifoarei noastre
scum pe.
276
Eaptele mtirete stivdrfite lard' de voi, in cursul anului ce am
trait, este o garancie sigurd, ca once ne afteapta in viitor, Armeta a II-a prin solid;tatea ei neintrecuta fi prin spiritul ei de
sacrificirt, mai presus de orice lauds, va fti a se menfine necontenit fi neclintit la inaltimea gloriosului ei trecut din acest razboiu.
Dela prima impufctitura, santinelti neclintitd in PM dufmanului, dupes o retragere din cele mai grele, cum ',urine cunoafte
istoria rtizboaielor, de indata ce flanzurile voastre nu au mai
fost descoperite, Vaci oprit in fate dufmanului: hotiirifi, cu
fruntea sus fi bracul vanjos.
Defi istoviti de obosealii, defi bantuiti de boale, deli lipsiti

de cele trebuincioase, nu v'aci mifcat o palms din loc fi toate
f garde dufmarullui au lost zadarnice; s'au izbit de liniile voastre ca de o adevtirata sternal
Cu baioneta necontenit sere pieptul 'dttfmanului fi in bdtaia neintrerupta a tunurilor lui, ati inceput, ciiltiuzici de Comandan(ii voftri ci numai de ei, de Comandan(ii voftri tot
ateit de scum pi vouci ca fi mie, sti vd ref aceci fi in ca pat iri
trei launi ati putztt spune: suntan gate, mai tari fi mai increzatori in izbanda ca oriciind, afteptarn numai senznalul pentru
a rostogoli once din calea noastra".
Imprejurarile ne-au silit sr' mai irztdrziem, dar ca'nd s'a
dat semnalul, ati dovedit cu prisosinta, ca increderea ce avefi
in taria voastra este intemeiatii.
Cu un avant care a inscris pentru vecie in Istoria neamului
o paging glorioasa, v'aci aruncat in luptd, masuryindu-vii cu trupele incercate ale unei Arinate din cele mai puternice din lame
ci ati impodobit drapelele voastre cu laurii biruirgei. Ati facia
prizonieri, ati liberat sate, ati brat bogata pradd de rdzboirt.

Ati avut adevarata victorie!
Nu ati apucat apoi bine sti iefiti din of ensiva, ciind deodata ati lost chemati sa faceti feta la cloud atacuri insemnate
ale clufnzanului, la aripile voastre, in sectoare ocupate print:- a-
tunci de alte trupe fi pe care ati trebuit sa le aparari voi.

Nu nunzai ca ati izbutit a pune stavilii sfor(cirilor dufmanului
fi pe aceste noui fronturi ce vi s'au dat, dar ati putut, la ne-
1917
277
voie, sii alergari fracefte in ajutorul Armatei vecine, cdnd a lost

in stramtoare.
Acestea sunt faptele voastre din cursul anului incheiat,
fapte mill-ere care vor trece in 5oveste, crici de glorioasele voastre
ispriivi data Aliiriifti, Soveja, Aliigura Cafinului, Muncelul, Cirefoala fi altele, vor povesti fii din f iii voftri, spre gloria nearnului.
0 Armatti cu un astfel de trecut, nu se mai paate ariita

altfell
Aliindrtu peste seams de a va fi fost in frunte, inchinemdu-md cu eecunoftincii, ca tot ce este roman, inaintea voastrii,
ci, increzdtor 25e de Jilin in statornicia, credinfa f i soliditatea
voa,stra in viitor, vii urez cu zzeliirmuritii iubire vouii fi la ai
voftri: sanatate, zicemdu-vd din addncul inirnei: La multi ani,
sub un cee senin.
General AVERESCU
278
1918
1. 1. 1918.
Am primit o foarte frumoasa telegrama dela Bratianu, ca

raspuns la o telegrama a mea, in care ii spuneam ca cea mai
buns urare ce-i pot face este ad ne ajute Dumnezeu, sit ieim
cu bine din greaua incercare prin care trecem.
3. I.
Intrunire la D-1 Bratianu: Genera Ili Berthelot, Prezan, Iancovescu, Grigorescu, Vaitoianu ,i cu mine.
Chestiunea de discutat era dace trebue se trimitem sau nu
trupe in Basarabia pentru a prizi depozitele de acolo i chile
ferate.
Pe de alta parte, este necesar ca operatiunea de ocupare

ad se face cu forte suficiente, pentru ca ea sit nu fie compromise,
iar pe de alta, este de avut in vedere ca dupa plecarea Ruilor,

trupele noastre vor trebui sit ocupe intreg frontul dela Galati in
Noua Su lita.
Am aratat ca ocuparea unui asemenea front cu fortele de

care dispunem, nu este ceva serios i de aceea cred ca se pot
duce in Basarabia oricate trupe se va crede, caci nu schimba
nimic in ceeace privete organizarea rezistentei noastre, care
tot aceeai va fi, cu o Divizie mai mult sau mai putin.
Generalul Berthelot a volt sa demonstreze ca not putem organiza o rezistenta serioasa cu o dispersare a fortelor, cu atilt
mai mult cu cat pe de o parte fortele inimice din fata noastra stint
in desorganizare complecta, iar pe de alta, transportul de noui

forte ar cere un timp indelungat.
Ei au pus doua luni pentru a lua 12 Divizii de pe frontul
oriental i in orice caz, transportul unei Divizii, cere 15 zile.
Am ramas foarte uimit de cele spuse de generalul Berthelot
i am intrat in oarecari detalii cu el, punandu-1 intr'o penibila
incurcriturii.
1918
279
Am discutat mai intaiu transportul. I-am pus chestiunea:

ce randament atribue unei linii ferate? N'a tiut 85. raspunda.
L-am ajutat. Am ajuns la 16 trenuri pe zi. L-am intrebat atunci
the trenuri crede ca are o Divizie; a raspuns ca 60. I-am spus
atunci ca socoteala este .simply si foarte departe de 15 zile.
Mi -a obiectat ca sunt miscari preparatorii, imbarcarea, debarcarea, etc. I-am admis un oarecare time mort, nu insa de
10 zile i in orice caz el este de atribuit numai primei Divizi4
Atunci ca sd ma convinga, mi-a spus, CA: l'etat major
francais compte 15 jours, et, ce ne sont pas des Imbeciles.
I-am raspuns, ca data intrebuintam: des Bros mots, toute
discussion est impossible.
S'a mai potolit.
I-am explicat apoi cA apararea frontului nostru cu forte

putine, ar duce la o dispunere in cordon.
Mi-a raspuns ca trebue numai o linie de supraveghere si
in spate rezerve esalonate in adancime.
I-am spus ca pierde din vedere configuratia geografica

a tArei. Nu avem adanchne proportionala cu extensiunea frontului i reteaua de comunicatiuni nu este de natura a favoriza
o astfel de manevrd.
I-am atras atentia si asupra situatiunei inimicului, amin-
tindu-i, ca bazati pe aceleasi isvoare, acum clitva timp, eei

dela misiunea franceza, in special colonelul Petin, se temeau
de un atac, sau grin Bucovina, sau pe la Galati si tocmai atunci
in realitate Germanii pregAteau atacul contra Italiei, fArA a se
sti de el.
Mi-a raspuns: on le savaith
Nu am voit sa relevez accasta afirmatiune extraordinary
i desigur nu de naturA a intari simpatiile dintre Francezi si

Italieni.
Am arAtat in fine, cA trupele nu stint in stare sit execute

miscari repezi, din cauza starei cailor si a incAltamintei.
Aici generalul Berthelot a avut un fel de explozie. A

strigat ca sunt 600.000 perechi de bocanci la Nicolaev si
not ne vaitAm de incaltAminte:
ces chaussures?"
Ou sont, Monsieur le Ministre,
280
NOTITE Z1LNIOB DIN RAZBOIU
In furia lui a aruncat n4te hartii pe mass, strigand: je

suis navre.
I-am raspuns: toate aoestea nu schirnbt faptul, ca soldatii

nu sunt incaltati.
Am rtimas cu destvarire edificat, ca este un impulsiv absolut necunoscator al meseriei.
Luand cuviintul, generalul Grigorescu a inceput prin a spune
ca noi am convenit ()data ca trebuie sa ne tinem cuvantul fats
de aliati i este de mirat cum generalul Averescu i generalul
Iancovescu mai fac obiectiuni. 0 eire curioast i prost desvoltata.
Am raspuns pur qi simplu ca niciodatt nu am fost intrebat
asupra parcel. politice a situatiunei noastre. Convingerea mea
este ca am fost intrebat exclusiv asupra chestiunilor militare

i atunci card aceste chestiuni erau in stranst legliturt cu cele
politice, am pus intotdeauna chestiunea a mi se antra mai intaiu
care sunt vederile politice ale guvernului i numai ciind am tiut
care sunt acele vederi, am arlitat intro Cat actiunea militant este
sau nu posibila.
Am atras atentiunea generalului Grigorescu, ca a opus ca
o masurt militant poate sau nu duce la bun sfarit, nu inseams ca ea nu se va executa data situatia politica o va impune, chiar stiind di se vor lega de ea marl sacrificii.
Impresiunea celor de fait a fost ca eirea lui Grigorescu
s'a intors impotriva lui.
In cursul edintei a sosit o telegrams dela Petrograd, prin
care se pune guvernului nostru un ultimatum.
I se imputes ca a arestat revolutionari (militari) rusi i
ca a desarmat trupe.
Se cere a se pune in libertate cei are,stati, a se pedepsi cei
cari au facut arestari i daces nu se va raspunde in 24 ore,,
se vor lua masuri militare in contra 'wasted.
Briitianu a raspuns et informatiunile nu aunt exacte gi ca
s'au luat de noi numai mtsuri de politie, pentru garantarea sigurantei si bunurilor populatiunei.
1918
281
4. I.
Invitat la dejun de Bratianu. Am trecut mai intaiu pe la

Berthelot, pentru a primi Crucea de razboiu. Azi 1-am gasit
mai lini9tit. A volt sa-mi explice enervarea lui de eri, prin vorbele care umbla din gura in gura, ca ar fi o mare du9manie
intre mine qi el, din cauza ca aliatii nu ne dau ajutoare.
I-am spus ca face rau a se lua dupe cele ce se spune. Eu
nu ma ocup de svonurile care circula gi nici nu citesc ziare.
Revenind asupra intretinerei de eri a trebuit sa convie la
urma urmei ca situatia militara in Romania nu mai poate sit
depinda de ceea ce voim sau vom voi sa facem noi, ci numai
de intentiunile 9i hotaririle inimicului.
Situatia noastra geografica gi fortele de care dispunem, ne
paralizeaza orice actiune necesara.
La Bratianu am gasit Consiliu de mini9tri 9i am fost chemat
sa iau gi eu parte.
Am repetat cele spuse eri gi cuvintele mele au fost foarte

favorabil primite.
S'a hotarit a se trimite trupe in Basarabia, 9tiindu-se ea o
rezistenta serioasii nu se poate organiza.
Mai sunt mini9tri cari mai incline in spre o ultima rezistenta, intr'o po*iune extrema.
Am spus ea este de competinta guvernului sit judece gi sa
hotarasca, dace aceasta jertfa va gasi compensatiuni, chiar dace
din punctul de vedere militar nu va duce la nici un rezultat.
La masa era 9i D-na Bratianu; convorbire asupra Rusiei:
revolutie, mentalitate, psichologie, Tolstoi, Korolenko, etc....
Dupe masa am fitcut pace cu D-na Bratianu. Mi-a spus, ca
ii pare bine ca ma vede in casa Domniei-sale 9i eu i-am spus
ea-mi pare bine, ca o and spunandu-mi aceasta gi ca a. dori sit
am o intrevedere mai lunga cu D-sa.
Cu Bratianu am vorbit mai mult. Impresia lui este ca Germanii vor primi pacea Fara a separa dinastia de Cara gi cu integritatea teritoriului, exceptand Cadrilaterul.
Nu trebue gritbit, pentru a obtine consimtiuniintul aliatilor;
232
eu am spus ca nu trebue, nici prea intArziat, pentru a nu ne da

cu totul, pe mAna dumanului.
El mai vede incA o dificultatc: pregatirea spiritelor i mai cu
seams a oamenilor politici in special, parte din conservatori

fiind foarte intransigenti.
Dupa masa am avut iarki o intrevedere cu Mihail Cantacuzino, de aproape douA ore. Este o mare Nitta in sufletul sdu.
Cel putin am aceastA impresie. Pe de o parte, nu se poate des-
parti de ideia, de a fi cu aliatii, iar pe de altA parte nu se

impaca deloc cu ideia, de a fi de alts pArere cu mine, pe o
chestiune atilt de important&
Care din aceste doua idei va iesi biruitoare, nu pot el

are totui a inclina spre mai puling intransigent&
prevAd.
Inainte de plecare am vrtzut i pe generalul Petala, care a venit
in tren la mine.
Foarte razboinic: trebue sa facern mice sacrificii, pentru a
nu ne pune rau cu alialii.
Ace Iasi cantec, prin urmare. Daca nu-ti. dai i ultima suflare, pierzi tot ce ai facut, ha eti chiar privit ca: lacheur I
Trebue a ne mai mira, ca spiritul general incepe a fi contra
Francezilor?
Este trist, dar faptul e acestal

Dupa unele explicatiuni, am avut impresia ca Petala s'a
mai calmat. Este insA mult sub influenta generalului Prezan qi
a generalului Grigorescu, care de altfel, nu tie dace are o convingere in adevAr personals&
6. 1.
Reprezentatie la teatru sub patronajul meu. In sala manifestatie de simpatie, iar la sfairit, manifestatie cu torte i muzicA, prost organizata.
19. I.
Am intrunit comitetul de patronaj at coloniilor de copii.

Am pus bazele organizatitinei. Cred ca va prinde. Am vrtzut
pe toti animati de foarte multi" bunAvointa.
1918
283
20. I.
Conferinta la Iai: Regele, Bratianu, Take Ionescu, generalii Berthelot, Prezan, Iancovescu, Grigorescu i cu mine.
Din cauza micarilor noastre de trupe, Marealul Makensen
a trimis un mesaj in care arata ca s'a derogat dela 2 articole din
armistitiu i cere explicatiuni.
Bratianu face o expunere i conchide ca este sau o amenintare sau un bluff.
S'a alunecat in o discutie incurcata asupra intreprinderei
noastre in Basarabia i complicatiunilor cu Ruii.
Indata ce am avut cuvantul, am citutat ad reintrAm in

adevaratul subiect al consiliului.
Am spus ca nu vild nici amenintare, nici bluff; este numai
dorinta de a regulamenta o nouli situatiune, creiata prin mi.7cdrile trupelor noastre.
Am opinat ca data Germanii ar avea cea mai mica intenliune sa ne atace, pot sii o faca oricand, prin simpla denuntare
a armistitiului, furs nici o explicatiune. Ar fi putut, pentru ca
sa arate ca au fost siliti la aceasta, sa denunte armistitiul in

ziva in care s'au inceput micdrile noastre. Este mai degraba
de presupus, ca pentru motive politice on militare, nu au interesul ca sa atace, dar nu pot sA lase, in acelai timp, sa se
producit schimbari in fata frontului lard sa ceard explicatiuni.
S'a discutat apoi a doua parte a chestiunei, ca data ne-ar
ataca, ce mrtsuri militare ar trebui sa lurtm.
Asupra acestui punct, Bratianu a ardtat ca in Germania se
produc acum unele lucruri care vor duce la o noud hotarire.

Sunt serioase turburdri in favoarea pacei i atunci, este posibil
ca guvernul sa recurga la o energica actiune milliard, sau sa is
fatd de aliati o atitudine mai conciliantii.
Aceastit hotarire s'ar putea produce in douir srptamani i
ar fi important pentru noi, sii tinem frontul Oa atunci. Cie

dispozitiuni militare ar fi de luat?
Generalii Berthelot i Prezan spun ca amenintarea este numai
pe la Nord mai de temut i di ar fi necesara gruparea a trei

Divizii de nouti formatiune, dar ca acestea nu vor fi gata deck
284
NOT1TE ZILN14JE DIN RAZBULU
in trei saptrimtini. Cand le vom avea vom fi in stare s facem

fatli dusmanului.
Am raspuns ca chiar daca am avea tot oeea ce putem organiza
1i
dacti am presupune cii prin miracol in cursul acestei
nopti am putea distribui fortele noastre in modul cel mai

judicios posibil, inert nu vom fi in stare srt rezistam unui atac
serios.
Este inadmisibil, ca maresalul Makensen sit se imbarce intr'o
intreprindere, inainte de a fi in masurri sa o dila in mod

sigur hi, bun sfarsit.
Inteleg, cum a spus primul ministru, rezistenta pentru

un scop determina,t 'Anil se lamureste situatiunea in Germania,
day nu organizare de rezistentri nedefinitif, crici aceasta inseama
sacrificii filet semnificatie practicti.
S'a convent in fine, in sensul arattirilor mele. Se va lua

contact cu maresalul Makensen, pentru a vedea care este scopul
mesajului sau.
Take Ionescu a intrebat dacli in situatia actualli se poate

ca o parte din trupele noastre sa-si deschidri drumul spre Est,
chiar peste Nistru.
Am rAspuris Anabasil
Am vitzut, dupe sedintti, pe Bratianu. Vede situatia ca

mine. Dacii este sincer, suntem in comunitate de vederi.
Ieri, am scris D-lui profesor Xenopol, care a luat initiativa
sa ofere o sabie de onoare generalului Grigorescu; in urma

unei scrisori a acestuia, a hotririt sri-mi des
qi
mie o asemenea
sabie.
L-am rugat sa -rai spuie dacii hottirirea porneste din inicia.tiva personals, sau este o delegatie si in acest caz de la cine
o are.
24. I.
Sunt chemat din nou la. Iasi de BrAtianu pentru maine.
1918
285
25. I.
Am dejunat la Bratianu. Ali-a spus ca s'a primit dela

Mimic un ultimatum prin care se cere ca in termer de 4 Zile,
sa se dea lamuriri asupra mirarilor de trupe.
Bratianu vede 3 solu%iuni: reluarea ostilitatilor, inceperea
tratativelor de pace, sau tergiversarea.
Prima solutie este i el convins ca nu poate duce de,ctu la
ruins complecta.
A doua, trebue sit o respinga deoarece, el care a inceput

razboiul, nu poate sit facrt i paces.
Singura solutie de adoptat pentru actualul guvern, este a

treia. Crede insa ca nu se va izbuti, caci se vor opune conservatorii.
M'a rugat sa raman in Iasi pe a doua zi, caci nu gtie ce

intorsatura vor putea lua lucrurile.
26. I.
Am dejunat din nou la Bratianu. Guvernul a demisionat

din cauza ca nu a fost acord asupra hotarirei de luat.
Am primit chiar la Bratianu in casa, comunicarea mareplului Curtei ca voiu fi primit in audienta, de Rege. Bratianu
mi -a promis ca-mi va da tot concursul fare sit ceara sa se
amestece in hotaririle guvernului, care este rasptumator de actele sale.
Am fost in audienta la liege i am primit insarcinarea
de a forma guvernul.
Am intocmit o lista, pe care am prezentat-o Regelui. Mi-a
sugerat uncle nume: Manolescu, Preedintele Curtei de Casatie
i Garoflid, Inspector agricol.
Multi lipsesc din cei pui pe lista: Generalul Cu lcer, lu
Seulescu, Garoflid.
Sper sa-i vad maine.
Am vazut seara pe d-1 Manolescu. care a refuzat de a

intra in guvern, pentru ca simpatiile sale sunt pentru Franta:...
286
*it aceasta poate fi un aspect al patriotismului, dar pe care eu

nu-1 inteleg.
A judeca interesele card, in momente in adevar tragice

dupa simpatiile i legliturile personale, este ceva care trece
peste marginele priceperei mele.
27. I.
Am combinat ministerul; sunt find doi lipsa: g-lul Cu lcer
care va sosi maine sau poimaine i 1\'1i u, dela care nu am avut
incA rAspuns.
Am trimis o nota adversarului arAtand, ca a survenit schim-
bare de guvern i ca nu se poate da Inca rezultatul cerut.

Am artitat cA o prelungire a termenului se impune prin forta
lucrurilor.
A raspuns ca acorda o prelungire de 48 ore, dar opera

ca in noul guvern nu vor fi membri din eel vechiu.
28. I.
Am venit la Bacau pentru a -mi lua din lucruri. Clind am
plecat, crezusem ca voiu sta putine ore.
Am yrimit gtirea ca Migu SAule9cu gi cu Garoflid, nu
mai voesc sit intre in guvern, pentru ca-i deconsiliazii amicli
politici i pentru consideratiuni personale.
Patriotil...
Pare ca gtirea venirei mele la Guvern, a umplut mai pe

toti de bucurie.
Pe soldati, in special.
29. I.
Am depus juramantul. Regele a tinut o mica cuvantare.

Am putut lua la Finante pe Fotin Enescu, aproape cu sila.
1918
287
L-am vazut la Palat, o jumatate ors inaintea depunerii juramantului i dupa multa staruinta din partea mea 0 a Regelui, a sfar0t prin a primi.
Cornpunerea guvernului a lost urnzeitoarea:
General Averescu, Prefedinte faro portofoliu, dar
ad-interim la Externe.
C. Sarcireanu, Interne.
C. Argetoianu, Justifia.
General Culcer, Lucrari publice.
Matei Cantacuzino, Instrucfia publics.
Luca Niculescu, Cornell fi Industrie.
C. Garoflid, Domenii.
Fotin Enescu, Finan(e.
General lancovescu, Razboiul.
Mifu, titular la Externe, dar lipsa din card.

Ceva caracteristic in compunerea grivernultri: C. Siirareanu,
Magistrat de profesiune fi judecator la Curtea de Casafie, este

numit la Interne. C. Argetoianu, om politic este numit la Justifie.
Mifu, funcrionar al statului in cadrele ministerului de Externe (dar in politica liberal de rrtarca), in loc de a veni imediat
la post, a stat cu dela sine putere in strainatate.
Toate acestea datorite abilitaii acelora cari aveau panta de a-si itnpune voinfa in conducerea supremo a reirei.
Am mers la Ministerul de Externe impreuna cu Bratianu
0 am facut cunotinta cu personalul.
Am avut un consiliu de minitri, dupa amiaza la ministerul
de Externe, iar sears consiliul a Post prezidat de Rege.
Politica guvernului va fi a incepe negocierele de pace
dar desigur nu paces cu orice pret.

30. 1.
Azi au plecat la Bucureti d-nii: Papiniu, colonel Besse!

0 major Mitilineu.
Papiniu are insareinarea.. de a comunica vederile guvernu-
lui, in ceea ce privete pacea i a cere o prelungire a armistitiului de cel putin 20 zile, pentru a ne complecta ministerul.
288
Colonelul Ressel avea insarcinarea de a spune Marqalului

Makensen ca doresc sit am o intrevedere personals cu el.
Maiorul Mid linen are insarcinarea de a lua contact cu oamenii no.,tri politici din Bucureti, in special cu Marghiloman,
pentru a vedea, daca nu poate sa tie dela ei, cam pe ce baze
s'ar indruma negocierile de pace.
ORDIN de ZI Nr. 6956 din 31 lanuarie 1918

Iubiti Ostai ai Armatei Romane,
Chemat de M. S. Regele la carma trebilor tarei,

sunt nevoit a parasi comanda Armatei a II-a.
Inainte de a ma desparti de voi, vin s va arat
Inca odata din adancul sufletului, multumirile i recunotinta mea nemarginita, pentru statornicia i devotamentul cu care ati stat la sfanta voastra datorie,
in mijlocul celor mai mari. greutati.
Doresc sit mai titi totdeodata, ca iubirea ce mi-ati
aratat necontenit i de care mi-ati dat atatea dovezi,

a gasit necurmat un rasunet calduros in ivima mea.
Ma despart deaceea de voi, scumpii mei tovar4i
de lupta, prin legaturile de comandament, caci cu gandul i cu sufletul voiu continua a fi in mijlocul vostru
i va voiu urmari pretutindeni cu mandrie, cu dragoste i plina incredere in virtuliile voastre ostaeti
i romaneti.
Sunt convins, ca slat cat tara va avea nevoe de

bratul vostru, fiecare micare a voastra va fi un act
de bravura, oricare ar fi jertfele ce vi s'ar cere.
SA mai titi in sfarit ca una din grijile mele de
capetenie de ad inainte, va fi ca rasplata virtutilor
i jertfelor voastre sa fie intaptuita, spa cum s'a hotarit i cum v'a fost cheziquit prin viul grai al M. S.
Regelui.
1918
289
641
_T
'
1918 la biroul d-sale de lucre din Piatra-lleam
it
17
ry
I
111
Generalul Averescu fotografiat In 1918 la biroul d-sale de lucru din Piatra-Neamf
290
NOTITE Z1LNICE DIN RAZBO1U
1. II. 1918.
Am fost azi la Camera gi am facut o declaratiune din care
a ree;it linia de conduita ce \ a avea guvernul. Am cerut sprijinul Parlamentului, pentru a mi se da curajul necesar sa eiin
cat se a putea mai putin rau din situatiunea inextricabila,
in care ne gasim.
Am fost viu aplaudat. Prirnire cat se poate de simpatica.
A vorbit Bratianu, declarand ca va sprijini guvernul; cerea
numai sa fie tinut la curent, cu mersul evenimentelor.
A orbit Cuza .;3i apoi Trancu. Ambii favorabil pentru
guvern i in special pentru mine i au atacat cu violenta fostul guvern.
S'a ridicat edinta caci ameninta sa devie foarte incordata.
Situatiunea lui Bratianu era din cele mai penibile.
2. II.
S'au intors delegatii dela Bucure;ti.
D-1 Papiniu a constatat o mare satisfactiune la Mare,alul
Makensen, cand i-a spus ca noul gin ern este hotarit de a
pili pe calea negocierilor.
Nu a voit sa admita prelungirea armistitiului. Dupa multe

discutiuni, s'a con. enit ca in ziva de 7 sa se comunice numcle
delegali or no,tri pentru negocieri, iar in ziva. de 9 Februarie

sa aiba loc prima intalnire a delegatilor.
Alitilineu nu a putut aduce nici un rezultat.
Col. Ressel ilni spune din partea lui Makensen, ca prime,te
sa ne vedem, dar nu et ede ca or putea fi schimbate condi
tiunile.
Delegatii nostri au avut contact cu oamenii politici din

teritoriul ocupat: Carp, Lupu, Nenite cu. Beldiman, \ irgil Arion,
Wli hotariti pentru indepartarca Regelui.

Am trimis pe Crainiceanu cu o telegrama prin care cer
lui Makensen intainire,a.
1918
291
3. II.
Rezultatul dela Makensen afirmativ, pentru Luni 5.
Plec la Bacau.
4. II.
Mi-am luat ramas bun dela ofiterii Armatei a II-a. Colonelul de Roince mi-a adresat cateva cuvinte din cele mai
cordiale, la care i-am raspuns foarte calduros.
5. II.
Plecat dimineata din Bacau. Ajuns la liniile noastre, am
fost ateptat de colonelul L4cu, inlocuitorul Comaiidantului de
Divizie. La liniile germane, am fost ateptat de capitanul de
cavalerie Scholtz, ataat pe ltinga mine i alai ofiteri ca sa
ma duca la Foc,ani.
Am fost dui direct la Cercul Militar, unde am fost primit de Seful de Stat Major al Corpului I de rezerva, colonelul Krenrab; am dejunat, iar la 12,15 (ora veche) am plecat
cu trenul spre Buftea. Mi s'a pus la dispozitie un vagon din
parcul imperial (al Principesei Luise).
Am fost primit la Buftea de Makensen, care mi-a eit

la scara inainte. M'a condus la apartamentul ce mi-a fost destinat i am avut o lunga convorbire cu el.
I-am spus ea dorinta mea era s tiu, pe ce baze se vor
face negocierile. Ilerultatul:
I-am spus ca, chestiunea dinastiei este de ordin prh at.
Nu va intra deci in tratativele de pace. Cred ca a inteles. Mi-a
spus insa ca Armata va fi respectata cu toate onorurile, ca o
vom putea tine mobilizata i intrebuinta in Basarabia, impotriva bohevicilor. Eventual am putea fi ajutati prin o cooperare in Rusia.
In privinta teritoriului vor trebui facute cesiuni.
292
Dobrogea se va ceda, cu acces insa la mare. El crede totui, ea s'ar putea ajunge la o intelegere, cediind numai Cadri-
laterul i o fa,ie locuita de Bulgari Oat la linia Mangalia

Adam Klissi.
Austria cere o rectificare de frontiers, dar nu va fi nimic.

Mi-a promis tot sprijinul lui, dar mi-a repetat ca intretinerea noastra are un caracter privat.
Vazand ca nu ma poate pune la pullet in mod explicit

sigur, cu bazele tratativelor, 1 -am rugat srt-mi inlesneasca
o intrevedere cu Kuhlmann i Czernin. Mi-a riispuns cii va
putea obtine aceasta.
Tot in convorbirea cu caracter privat, mi-a spus ca prima
chestiune de regulat va fi aceea a dinastiei.
i
Ali-a
facut con f identa cii este hotaritti schinzbarea di-
nastiei, lucru la care au convenit gi fruntagii nogtri din Bucuregti.
Am spus Maregalului ca pentru mine, acesta este punctul

cel mai greu; ca deoarece am primit mandatul de ?ef de gu'ern dela actualul Rege, nu pot sub nici un cuviz'nt conveni
la decapitarea Suveranului meu.
Maregalul a convenit cii situaciluzea nu este pliiczetil, dar
gtie ca Impiiratul este fixat asupra acestui punct. I-am spus
ca in cazul acesta voiu merge personal fi imediat la Berlin.
L-am rugat pe el sii-mi solicite o audientd la Kaiser.
Ali-a spus ea la miezul nopfei, va da grin Hughes raportul
zilnic direct Imparatului. Va profita de aceasta ocazie qi -i va
supune cererea mea.
Am trecut apoi jos in salon, unde am avut o conferinta
mai precisti cu generalul Hell, Seful de Stat Major al Marealului Makensen, un secretar de legatie i un capitan de Stat
Major. A asistat i Marealul Makensen, far% a se amesteca
in convorbire.
Conferinta a luat un caracter oficial. Generalul Hell face
o expunere a situatiunei i cere sa admitem conditiunile preliminare pentru inceperea tratativelor de pace.
Pe de o parte, cererite formulate erau neadmisibile, inr
pe de alta nici generalul IIell nu a putut sa ma orienteze
19I8
293
precis, asupra bazelor pe care se vor face tratativele de pace.
tm refuzat de aceea a lua orice angajament 1 am insistat

a-mi spune hotArirea, dupil ce voiu fi vazut pe minitrii de
externe.
Anz trecut apoi la math.
In tinzpul ei, cum fedeam la dreapta Marefalului, a revenit aproape in foaptil asupra chestiunei cu dinastia, spuniindu-mi ca fac riiu sa nu profit de ocazie pentru ca sa sciipiint
de artztala dinastie, caci toci cei din Bucurefti afirmii ca este
o pacoste pe card fi doresc indepiirtarea ei.
I-am spus ca aceasta poate sa fie piirerea lor, dar am fi
eu pe a nzea fi nu nzi-o schimb, de aceea it rog inch odatii sa -nri
inlesneascii audienta la Imparat. De altfel, 1-am intrebat in

locul melt ce ai face? A teicut mai intaiu fi apoi mi-a spus:i
poate ca ai dreptate, voiu vorbi chiar noaptea aceasta cu Impiiratul, prin Hughes.
Dupii masa convorbirea a mai fost reluata, privitor la

preliminarile piicei, dar am ramas in aceleai margini.
Generalul Hell crede ca in chestiunea Dobrogei s'ar puitea
ajunge la solutiunea, de a o lasa deschisg pang la pacea generals.
Rind mare agrarian, el crede ca data am fi bine calauziti,

in 5 ani am indoi productia noastrg.
*i el este de parere ca asupra trecatorilor in munti nu

trebue sa fim prea ingrijorati.
9. II.
Primesc o telegrams prin care mi se spune ca intalnirea
cu Czernin i Kuhlmann se intarzie cu 24 ore.
10. II.
Am sosit la Buftea unde am gasit pe Mare,alul Makensen.
Din nou foarte amabil personal cu mine i foarte bine voitor
pentru noi.
294
NOTITE ZILNICE DIN IIAZBOIU
Am aN ut o lunge convorbire i a repetat aceleai lucruri,

dar am obsem at o mica schimbare in ceeta ce priNe,te exigentele formulate in chip de conditiuni, pentru inceperea tratativelor.
Mi-a spus in acelai timp, confidential, ca el a vorbit prin
fir special Impiiratului i chi Impiiratul are incredere ca in-
tentiunile mele de a incheia pacea sunt sincere i de aceea

ma consiliazii sa merg fara oNaire inainte, sit nu am grija
de chestiunea dinastiei i sa contez pe sprijinul Germaniei in
toate tratativele si pe al lei in special.
A plecat apoi la Bucure,ti.
La conferinta cu cei doi ministri de externe: von Kiihleruznn si contele Czernin, m'am gasit dela irzceput in fata unei
situeztiuni schimbate. lcest lucre, fara sa ma desorienteze, m'a
zndispus foarte malt.
Nici macar nu am dat riispuns direct, ci am spus pier fi

sinzplu: eu am primit sa formez guvernul. bazat pe declarafige public facute de euvernele Dvs., ca vor sa incheie pacea
fora despagubiri sae anexiuni; ma gasesc acum in data unei notti
situatiuni. Este firese sa modific si en hotarirea nzea. Voitz
adore aceasta chiar azi in cunostinta Suveranultri men. ll'am
scut& si conferinta noastra a heat sleirsit, dela sine.

In nzonzentul plecarei, contele Czernin nti-a spus ca avea
insarcinarea sa faca o comunicare personala Regelni, din partea Imparatului Austrici. I-am pro/Iris ca-i voi da raspunsrtl
indata ce voi sti hotarirea IL Sale, ceea ce anz si fault.
14. II.
Lrtalnirea Regelui cu Czernin. Era liotarit (.11 Regele sa

vie in automobil la Bacau i sa primeasca pe Czernin in casa
mea. Regele ar mai fi stat peste noapte la mine.
Tot programul a Post schimbat insa. Regele a sosit la mine
azi. la era 12.30. Eu 1-am precedat cu trenul, sosind aseard
la Bacau.
Am luat hoc in trenul Regal si am continuat spre Sud.

Intalnirea va avea hoc in gara Racaciuni, deci Rezele era
1918
295
inaintea lui Czernin. Dupes intrevedere, Suveranul se va intoarce la Iasi.

Pe timpul audientei, am convorbit cu colonelul austriac
Ilranilovici. Mi-a spus ca nu trebue sa ne speriem de cererile for si sa incepem tratativele did vom ajunge la intelegere.
Dupes plecarea trenului am fost chemat la Rege si am vorbit pana in gara Bacau.
Rezultatul audientei defavorabil. Regele foarte abiaut. Czer-
nin a fost inflexibil si lipsit de deferents.

A cerut a se da rezultatul definitiv in 48 de ore.
15. II.
Audienta la Rege. L-am consiliat a convoca un consiliu

de Coroana *) A incuviintat.
Este de parere ca un trimis al Regelui sal mearga la Imparatul Austriei. Ideia este a colonelului Stirbei care mi-a exprimat-o eri in tren.
Dupa amiaza, am telegra fiat prin Ressel care este la Di".izia a 5-0., pentru audienta la Impitratul Carol al IV. Regele
a reN enit asupra consiliului de Coroana; este de piirere sit mai
ao.eptam. Cred ca face o gresala.
Parerca mea este ca. cu toate ea conditiunile stint grele,
nu mai putin solutiunea pacei este Inca singura cea indicata.
Am pus in curent pe Briitianu, pe Take Ionescu si pe

reprecentantii aliatilor intruniti, de situatiunea in care ne gasitn:
si am conchis ca tot solutiunea pacei este
favorabilrt. Din
partea for am vazut o atitudine rece.

Le-am spus ea nu este nici just i nici in interesul aliatilor a fi atilt de exigenti cu noi, aid cu o astfel de atitudiute
or arunca tara in bratele Germaniei. Le-am dat a intelege ca
nu am intentiunea a duce eu ,lucrurile mai departe, caoi cred
ca nu am reusit in misiunea mea.
N
*) Acest consiliu Fans cerut Regelui ilia din ziva de 13 dim. dupes ce
avusesem o convorbire cu Fasciotti.
296
NOTITE ZILN WE DIN RAZBOIII
Mi-au raspuns mai indulcit, aratandu-mi ca in declaratiunea data lui Bratianu, ca atunci cand Romania nu va mai
avea nici un mijloc de rezistenta, vor considera ca ne-am
facut datoria.
Am raspuns: da tiu, dar tine va hotari asupra posibilitatii sau imposibilitatii rezistentei?
Eu consider ca de mult rezistenta nu poate duce decat

la sacrificii inutile i poate materialicete rezultatul ar fi . atamator aliatilor, prin faptul ca materialul nostru de rlizboiu
ar cadea in cea mai mare parte in mairdle durnanului 0-1 \ a
intrebuin%a pe frontul occidental.
Ne-am despartit cam rece.
Am ramas a vorbi in urma in particular cu Fasciotti,

care mi-a spus ca in limitele instructiunilor ce au, ei nu pot
vorbi, deck cum au vorbit.
16. II.
Am trimis raspunsul nostru prim care arat ca primim bazele tratativelor, insa nu cu conditiuni sine qua non.
Mi se raspmule cii rezultatul meu nu este satisfacator -,,i
ca dace nu dau un raspuns categoric i neconditionat 'Ana
attune la ora 12, armisiitiul va fi denuntat.
Ain vazut pe Saint Aulaire. Personal este foarte bine dispus pentru noi. Pricepe situatia in care ne giisim, dar evident
ca trebue sit se tie in marginele instructiunilor ce avea.
Mi-a vorbit cu multa afectiune i i-am multumit; cuvintele
lui mi-au facut mult bine.
17. II.
Consiliul de coroana. Am expus situatiunea i am aratat

ca neisbutind a obtine o pace aa cum speram, era natural
sa consider misiunea actualului guvern incetata.
Bratianu este pentru rdluarea rezistentei. Take Ionescu pentru retragere.
19I8
297
Am aratat ca nu-mi iau raspunderea nici uneia din aceste

solutiuni*).
Pe do alts parte, propunatorii celor doua solutiuni nu-si

iau raspunderea for in mod exclusiv, ci vor sa ma asocieze la
ele, ba chiar sa prezidez eu guvernul.
Am refuzat categoric.
Ali se cere ceva monstruos. Sa prezidez si sa asum raspunderea unei solutiuni, care dupa adtmca mea convingere
ar duce Cara la dezastru I
S'a hotarit in orice caz, ca orice solutiune s'ar adopta,

actualul guvern trebue sa ramie la carma.
Nu s'a hotarit insa care solutie se va alege.
De o important& deosebita este faptul, ca Bratianu a opus,
in cursul discutiunilor, ca poate ar fi bine ca Regele sa recurga
la oamenii politici, din teritoriul ocupat.
Dupa amiaza am mers la Regina.
Scena de lacrimi, foarte neplacuta. La un moment dat,
cand am cautat sa-I explic, ca in desfasurarea evenimentelor
marl, este cite odata nevoe a ,se primi situatiunile asa cum sunt.
oricat de grele ar fi ele, mi-a raspuns ca in vinele ei nu
curge singe de sclay. Am tacut. M'am inclinat si am exit!

Dupa o lunge convorbire cu Regele, in care s'a hotarit
a se adopta politica pacei, Mi-a spus ca este necesar sa con% oc
iarasi consiliul de coroana, pentru a comunica hotarirea luata,
ca Rege constitutional.
*) La inceputul sedintei, Generalul Iancovescu a voit sA is note dupa

cuvantlirile ce se vor tine.
Ion Bratianu a spus, cA chip/ consibile de coroana nu se incheie

procese verbale si deci nu este nevoie a se lua note pe timpul sedintelor.
Mai tarziu s'au pus in circulatie ralatiuni asupra consiliilor de coroana.

Mi-a intrat si mie un exemplar in mina revAzut gi corectat de insAs Ion
Bratianu. Erau niste relatiuni, ad usum Delfini. Nu au deci nici o valoare
istoricA, dead aceea de a fi dovada mai molt de moravurile politice din
aces vreme.
298
18. II.
Consiliul de coroana. Regele a inceput a ceti declaratiunea
sa, prin care arata ca dei solutiunea pacei este dureroasa, dar
este in mice caz preferabil a suferi o rand, deck a primejdui
existenta.
Imediat dupd aceasta mi se aduce un plic, din partea

inimicului.
Din cauza ca nu i s'a dat rdspunsul la timp i armistitiul

a fost intrerupt, pentru a restabili armistitiu, inainte de scurgerea celor 3 zile dela denuntare, pune conditiuni noui, pe Tanga
cele existente ca: demobilizarea a 8 Divizii, trecerea trupelor
germane prin nordul Moldovei, transporturi pe caile ferate,
etc...
Efectul acestui mesaj a fost din cele mai deprimante,

rezultatul mnsa a fost ace14.: conditiunile trebuesc primite.
Iata uncle ne-a dus tactics balconied a tergiversarilor.
In orice caz, hotarirea totuO. nu a fost definitive i s'a

amanat pentru maine sand se va reuni din nou consiliul de
coroana.
Dupa amiaza consiliu de mini;tri la care am chemat i

pe generalii Prezan. Vaitoianul, Grigorescu i intendantul Zaharia, pentru ca sa lumineze consiliul asupra posibilitailor i
rezultatului unei reluari a operatiunilor.
G-lul Prezan a facut o expunere ca de obiceiu foarte grandiloc en.ta, dar consistand numai din consideratiuni strategice;
generalul Grigorescu, nedesmintit, poate sa reziste i sa invinga, el N rea sa fie consecvent cu angajamentele luate fata
de aliati. L-am rugat sa se men 'e in limitele consideratiunilor militare. G-lul V aitoianu a spus ca el poate sa apere frontul
sau, dei are 14 km. de Divizie!
A fost pentru mine o dureroasa deceptie.
Intendantul Zaharia a expus documentat situatia, arattind
ca din punctul de vedere al subzisten %elor, rezistenta este o
utopie.
Am rezumat cele spuse
aceea ca rezistenta este posi-
1918
299
dar va fi de durata ]imitate si se va termina prin nimicirca Armatei. Armata ar scapa de acest sfarsit fatal, numai
dada inimicul nu ar voi sau nu ar putea sa ne atace sau dach
s'ar produce, pe timpul rezistentei, vreun eveniment care sa
schimbe fats lucrurilor, pc teatrul general de razboiu.
Iarasi nu s'a luat nici o hotarire.
bird,
19. II.
La consiliul de coroana de azi, au fost chemati: generalii

Prezan, Vaitoianu si Grigorescu fare stirea guvernului. 0 adevarata anomalie. Joaca soarecii pe masa, deli biata pisica este
acasii.
In primul consiliu de coroana, Bratianu i-a exprimat mirarea, ca nu vede si generalii.

I-am raspuns ca atat cat stiu, la nici un consiliu de coroana nu au fost chemati generali. Acum insa intamplator
in minister se gasesc trei generali (Cu leer, Iancovescu si cu
mine), pe catii vreme inainte nu era nici unul!
Se intelege, a tacut din gura; totusi rezultatul a fost ca
astazi s'au chemat generalii.
Nu este a se conchide, ca Bratianu guverneaza si cand
este afara din guvern?
Regele a facut o expunere aproape plangand, conchizand
Ca trebue sa ne supunem imprejurarilor si ca din sacrificiul
ce facem, poate va ie,i recompensa meritatd.
Eu am aratat ca conditiunile sunt foarte grele, dar cii o
rezistenta ar fi totusi mai dezastruoasa.
Am aratat concluzia la care am ajuns, consultand pe generali.
Printul Carol is cuvantul si spune, ca deli nu este constitutional, din partea Reginei declare in numele femeilor ro-
mane, ca este trist ca nu se rezista pina la ultima extremi.,

tate si se spera ca se va gasi un barbat de stat destul de patriot
care sa impied ice pe Rege de a semna o astfel de pace.
Regele 1-a mangaiat si a spus cateva cuvinte pe care nu
le-am inteles!
300
S'a ridicat sedinta; atunci generalul Prezan, fara a fi intrebat, is cup antul si spune, ca Armata a fost chemata si de-
clara in numele ei, ca este gata
a-9i
face datoria, pink
la.
ultima extremitate.
Am observat nurnaideat, ca sunt convins de accasta

ca sunt sigur, ca
va face, indiferent de persoana care ar
fi in capul guvernului.
G -lul Prezan a raspuns: cu siguranta!
Foarte curioasa aceasta intervenire a generalilor neintrebati.
Se pregatise ceva, dar nu a reusit.
Am stfans pe ministri ind'un colt si am spus, Ca noi
trebue sa parasim guvernul. Toti am foot de acord.

Am intrat la Rege si i-am spus ca in urma declaratiunilor
Printului Carol, noi nu mai putem sta la guvern, gasindu-ne
intre cloud politici!
Regele a exclamat, foarte consternat: Ma parasiti si Dvs.?
Lasati toata raspunderea asupra mea?
Sire! Noi nu Ira parasim, dar nu voim sit fim crezuti de
nepatrioti, atunci and facem dovada de cel mai mare patriotism si de o abnegatie fara margini.
Da, dar nu luati in seamy aviintul tineretei.
Am revenit asupra demisiei si am plecat la consiliul de
ministri, uncle mi-am gasit colegii foarte agitati. Cu mare greutate i-am linistit; cei mai agitati erau generalii Culcer si Ian
covescu. Mult mai linistit si mai obiectiv a fost Matei Cantacuzino.
Ne-am promis sa ra.'mfinem si am promis ca voiu face o

expunere lamurita la Camera, pentru ca sa se ,tie situatiunea
noastra.
20. II.
Intrevedere cu Stirbei caruia i-am spus gresala mare
ce se face la Palat cu doua politici, una a Regelui si alta a
Reginei cu Printul Carol.

Mi-a promis ca va face tot posibilul sa inceteze aceastA
stare de lucruri, cad toata lumea cu judecata este cominsa, ca
ceea ce fac este singura solutiune rationale.
1918
301
21. II.
Am pranzit asta sears la marqalul Curtei, Henri Catargi.

Era i *tirbei. La plecare 1-am intrebat data are trasura, mi-a
spus ca da, ar don sa mearga insit cu mine i ea ceea ce fac

este patriotic.
Deasemeni i Printul Carol va cauta la prima ocaziune
sa faca astfel ca sa tearga impresiunea produsa cu qirea lui din
ziva de 19 la consiliul de coroana.
Delegatii notri au sosit eri la Buftea i azi au luat contact cu Czernin i Kuhlmann.
Intre conditiunile pentru armistitiu, era fi aceea, ca misiunile militare striline sit piirtiseascii Ora.
Evident am pus lie generalul Berthelot in cunoftintii despre aceasta, precum fi de itinerarul die care ar putea ceihitori.
In cursul zilei a vent colonelul Petin, pentru a-mi arata

conditiunile sub care ar putea sa cAlatoreasca prin Austria. Mi-a
spus in acelai timp, ca ei pregAtesc plecarea i prin Rusia.
pentru cazul ca guvernul francez nu ar incuviinta, sau ea

Germanii nu ar conveni la conditiunile puse.
Am primit dela Argetoianu raspunsul, ca conditiunile cum
sunt formulate se vor satisface *).
23. II.
0 complieatie care pune odata mai mult in evidenta starea
noastra de nervozitate i lipsa totals a judecatii. reci.
Ffri am primit o comunicare dela Argetoianu prin care
inai spunea ca conditiunile pentru misiunile straine raman aceleai, dar ca vor trebui sa faca o carantind de 4 saptamiini.
Toata lumea alarmata ca este o calcare a cuvantului, ca
este o cursii pentru a-i tine prizonieri, etc...
Eu am intrebat numaidecat, care este motivul acestei masuri. Bilnuiam ca este o masuril sanitard.
Francezii s'au hotarit sa mearga prin Rusia. Nu cred ca
*) A se vedea anexa A.
302
exclusiv din acest motiv, dar i pentru ca guvernul francez

nu aprobii prin Austria.
Se indimpla insa ca Germanii inainteaza spre Odesa i ca
au cerut si trenuri pentru ca sa ajunga mai repede.
A venit colonelul Petin foarte alarmat i cu un aer cat
se poate de necuviincios, mi-a cerut sa le garantam ca nu
vor fi suparati de Germani.
I-am raspuns ca, desi nu cred ca este cazul a se alarma,
totusi voiu lua masuri astfel, ca primul tren german sa nu
ajunga la Bender decat 24 ore mai tarziu : dupa ultimul then
francez. hO -a spus ca ei in Odesa nu se opresc deloc.
Am chemat pe generalul Iancovescu i 1-am rugat sa dea
instructiuni, pentru transportul Germanhlor, in sensul ara tat.
24. II.
Astazi am avut ziva cea mai penibila, prin ridiculul ei,

din due am trait.
Cele ce s'au petrecut, bate recordul celei mai fecunde
imaginatiuni umoristice.
Dupa o zi foarte incordata, caci de abia la 10 am putut

sa-mi iau masa, pe la 11,30 m'am culcat, and ma pomenesc
chemat la telefon. Colonelul Starcea uni comunica sa merg la
Palatul Reginei, caci Regele vrea sa-mi vorbeasca.
Am mers, am gasit pe liege jos si-mi spline foarte alarmat
ca misiunile straine nu mai pot pleca, fiindca le este taiat

drumul de Germani, cari au trimis la Beni 140 de camioane
cu ordin de a pleca la destinatiune necunoscuta.
Nu am avut cunostinta de aceasta noua complicatie, pe
care Marele Carder General nu a .gasit cu tale de a mi-o
comunica. In cursul zilei intreband pe g-lul Prezan pentru
ce nu mi-a comunicat-o, mi-a spus ca, credea ca are caracter
operativ. France:dor tsi Regclui insa a comunicat-o!
In ceea ce priveste plecarea cu destinatiune netunoscuta,
am a% ut mai tarziu, in cursul' zilei de azi, cons ingerea ca data
nu a fost o inventiune rautacioasa, a fost desigur o infor-
1918
303
inatiune gre,ita, care nu putea sa reziste, la cea mai mica

critics serioasa.
In once caz, am avut eri un raspuns dela Argetoianu,

prin care imi spunea ca chestiunea misiunilor straine se aranjeaza.
Am cautat sa linitesc pe liege, sa-i spun ca nu cred

ea este o vanatoare din partea Germanilor ci o pura coincidentii,
dar ca in tot cazul voiu lua masuri, ca o intalnire sa fie

exelusa. De va trebui voiu face sa se distruga poduri, pentru a intarzia mersul Germanilor, iar la De\ oie voiu intrebuinta
chiar forta.
Am spus, ca am telegrafiat dela Bucureti, ca pentru not
este o chestiune de onoare, sa asiguram libera trecere a misiunilor straine.
La plecare am punt sa \rad i pe generalul Berthelot care

era la Regina, impreuna cu multi ofiteri francezi. Imi inchipui
ce atmosfera de calm i incredere in sine, trebue sa fi domnit acolo.
G-lul Berthelot contrar de ceea ce mi-a spus din partea lui
colonelul Petin, imi cere un inter. al de 3 zile, intre ultimul

tren francez i primul tren german!
L-am intrebat prin ce rnijloc a, putea obtine rezultatul
oft. Am pus aceasta intrebare, numai ca sa-mi dau seams de
taria judecatii lui.
Mi-a raspuns ca in adevar imi cere ceN a exprimat in

termeni generali, dar nu reNine lui de a gasi solutiuni, ci noua.
Este dtstul Sd. tim ca puterile intelegerii nu \ or icrta nici
odata Romaniei, de a fi cauzat cel mai mic neajuns misiunilor.
I-am raspuns, ca nu tiu ce vor gandi puterile intelegerii,
insa ca ceea ce ma preocut pe mine este. ca not Irvine

nu am I of sa se intample azt ceN a. I-am adaogat, sa fie
sigur ca tot ceea ce omenete este posibil se s a face, pentru
ca drumul sa fie la adapost de orice suparare.
Ne-am despartit cu impresia, ca s'a lini,tit i ca inci9tiu
clentul este inchis.

La ora 21 2 noaptea ma pomenesc cu colonelul Stoicescu
la mine, ca sa-mi comunice din partea Regelui sa telefonez
304
din nou la Buftea i sa convoc consiliul de coroana a doua

zi la ora 9.30.
I-am spus ca voiu telegrafia, dar ca nu gasesc necesar
a convoca consiliul de coroana, cad este o chestiune pur de
guvern i ca masurile necesare stmt luate.
S'a intors la Palat spre a vorbi in acest senz Regelui gi
a-mi telefona rezultatul.
Peste trei sferturi de ora imi telefoneaza ca Regele mentine parerea.
Am chemat pe col. Ressel, am dat telegrama i in acelali
tiny am spus a se convoca consiliul.
25. II.
La consiliul de coroana, au venit i generalii. Convocati

de tine? Se zice de Reginal... S'a discutat ce?
Am expus situatiunea, masurile i intentiunile guvernului.
A vorbit Bratianu gasind natural ca a fost greit cum s'a
procedat, insa conchizand cu nite masuri, care nu erau deceit
masurile guvernului, exprimate cu alte cuvinte.
A voit sa alunece qi pe terenul politicei generale exterioare; am obiectat ca era in discutie chestiunea misiunilor
straine.
A vorbit M4u Cantacuzino cu fraze frumoase li foarte

aprins, dar dupa ce a terminat, i-am spus ca era de prisos
un asemenea discurs, cad cu totil suntem de acord asupra celor
de facut.
La inceputul consiliului un uvier aduce o insemnare din
partea reprezentantilor aliatilor, veniti la Palat in corpore pentru a face acest demers 1
BrAtianu, cu mare dreptate, a rugat pe Rege sa nu citeasca biletul, ca sa putem discuta mai liberi.
Dupa ce s'a vazut ca suntem de acord, Regele a mere
pentru a comunica minitrilor straini rezultatul.
Am plecat cu generatul Prezan la Marele Carder General,
unde am chemat i pe Berthelot, pentru a-1 asigura ca poate
sa piece.
1918
305
A formulat dorintele lui, le-am incuviintat mai adaogand

i alte garantii, pentru mai multa siguranta i ne-am despartit ramanand sa-1 mai vad acasa la el, inainte de plecare, caci
nu voia sa viu la gars. Trenul pleca tarziu i el area intentia
sa se duce la gars mai de vreme i sa se culce inainte de

plecare.
Seara am cinat la legatia italiana i apoi la 101/2 m'ain

dus la g-lul Berthelot. Am stat de vorba cu el o jumatate de
ore, pe un ton foarte cordial. Cand ne-am despartit, 1-am
rugat sa se intereseze de soarta RomAnilor din Odesa.
Bilantul:
Pe o simple banuialii, panica.

Precipitarea plecarei, consiliu de coroana, demersuri diplomatice, etc., etc...
La plecarea Francezilor, manifestatie pentru rlizboiu, organizata de ciiteva fete sub egida Principesei Elisabeta, mani-
festatie care a mers la Pa lat. Rege le i Regina au eit in

balcon.
Au fost luati la manifestatie schilozi din spitale, can au

terminat prin a se injura ,,,i bate, unii fiind pentru pace Aid
pentru razboiu.
Chestiunea cu viinatoarea Francezilor s'a lamtuit.
Am primit lucrarile subcomisiunilor pentru demobilizare
qi pentru schimbul prizonierilor. Din ele se vede, ca masura

carantinei este generals, se intinde chiar i la prizonierli germani.
De altfel Argetoianu a venit i ne-a comunicat ca GerKnanli consimt la turmatoarele:

1.
Misiunile sit piece, and vor voi.
2.
Pot sa mearga prin Austria spre Elvetia; prin Bulgaria spre Salonic; prin Rusia.
Carantina se suprima.
3.
4.
Daca merg prin Rusia, vor fi protejati contra bol-
evicilor.
Iata pentru ce ne-am alarmat i s'a convocat 'Ana i consiliul de coroanii!
Inainte de ameaza am fost la Camera, unde am facut o

complecta expunere a situatiunii. Nascuse uncle curente ostile.
Se zicea chiar ca voiu fi atacat.
306
Cuvfintarea mea a linitit pe toti; am simtit ca parlamentarii, in mare majoritate, erau satisfacuti.
Dupes amiaza, am mers la Palat, unde Argetoianu a facut
in consiliul de minitri, sub preidentia Regelui, o expunere
amanuntitrt a mersului tratativelor.
Rectificarea frontierei se va reduce la foarte putin lucru.
Chestiunea Dobrogei este cu putinta sit se rezolve favorabil,
adica cedarea Cadrilaterului i a unei portiuni pe frontiera
de Sud, pinta la linia MangaliaAdam Klissi.
In ceea ce privete celelalte stipulatiuni, cele patru puteri
cu care tratam i-au formulat cererile. Trebuesc examinate pi
vom da instructiuni asupra fiecarui punct plenipotentiarilor no-
tri in ce mod pot fi ele rezolvate.

Am ales ca delegat juridic pe Petre Missir i este hotarit
ca maine dupa amiaza, sa studiem in consiliu toate cererile
dumanilor.
Aveam de Bind sa cer Regelui sa arate daca are eau nu

incredere in guvern, caci dupa modul cum s'au desfattrat
evenimentele, impresia generala este Ca nu.
Regele arata CA este obosit i pentru aceasta, am amaiiat.
Totui dupa terminarea edintei, am trecut la Rege, care mi-a
dorinta exprimatrt
reinoit dorinta de a vedea pe Marghiloman,
deja de cand a plecat Argetoianu prima data ca delegat al guver-
nului pentru negocierile de pace.

I-am spus ca daca este pentru motive politico ar fi o gre..?ala.
Mi-a raspuns ca nu. Atunci i-am repetat ca Regele, ca Suveran, poate sa vada pe on tine, dar ca in cazul acesta special,
daca intrevederea are legatura cu situatia politica, ar fi o

eroare. Mi-a repetat ca nu are nici o legatura cu politica.
Mi-a vorbit de Cocea, despre care imi vorbise cu o zi.
inainte. Este foarte suptirat de opiniile sale i de stilul ziarului ce publics.
I-am spus ca a fost amnestiat fares tirea mea, dar ca nu
era nici o Nina: in sarcina lui. Vina, mi-a raspuns Regele,
este insai persoana lui. I-am spus atunci, ca avem legi i

daca insai guvernul nu respects legile, atunci mergem spre
anarhie.
I-am promis ca va fi supus unei cenzuri foarte severe.
1918
307
26. II.
A venit St. Aulaire azi la mine si mi-a spus ca marinarii

francezi, cari veneau cu arhiva din Odesa prin China, s'au httalnit la Belgrad cu Germanii, dar nu au avut nici o suparare.
Ed era foarte alarmat in aceasta privinta i mi-a cerut
sa-i luam sub protectiunea noastra. Am dat numaidecat or-
dinele necesare, dar desigur erau de prisos. Inca o dovada

Ca numai la ofiterii straini nu se gandeau Germanii, in mersul
for spre Odesa. Tot interesul era pentru ei, sa apuce inaintea
Austriacilor.
Am explicat lui St. Aulaire, ca noi avem interesul chiar

sa facilitam inaintarea Germanilor asupra Austriacilor, pentru
ca primii ne garantau. depozitele -noastre din Rusia, pe cand
cei din urma nu.
Toata ziva mi-a fost peste putinta sa am o audienta la

Rege;
totusi era asa de necesara.
27. II.
Azi a sosit Marghiloman. A avut, in cursul diminetei audienta la Rege.
La ora 4 d. a. am fost primit i eu in audienta.
Explicatia a durat o ora si jumatate. Am inceput prin a

arata Regelui, ca din cauza ultimului eveniment, impresia ge-
nerala este, ca Regele nu are incredere in noi. Eu aunt deprins cu aceasta, dar colegii mei nu; ei simt ca nu au autoritatea necesara, mai ales in momentele de fate si aunt hotariti
a ma parasi.
Daca Regele mai are incredere in noi, it rugam ca la
primul consiliu de ministri, ce trebue sa aiba cat de curand loc,
sa spue cateva cuvinte de incredere ministrilor; data nu, suntem Bata sa lasam locul liber.
In momentele de fats, este necesar sa fie o perfecta incredere, reciproca. Dupti ce mi-a facut diferite obiectiuni care nu
stateau in picioare, caci le-am rilsturnat rand pe rand, fare cea
308
mai mica sfortare, a terminat prin a spline, ca este o chestiune

de sentiment, ca trebue sa fie un fluid intre El si guvern si.,
dacit robin,etul nu functioneazil, atunci lucrurile nu merg.
In fine, dupii multe inc,erchri de derobare, 1-am facut sa

spue pe fatii, di nu mai are incredere in not i ca ne primetite
demisia.
Venind la Consiliu si anuntand aceasta, am fost salutat de

colegii mei cu un strigat unanim de usurare. Genera lul IancoN CSCU mi-a adus o foaie de hartie si mi-a spus: to rog eerie
demisia, sa nu se riicgandeascii.
Am trimis demisia, iar not am discutat situatia si micile
chestiuni la ordinea zilei si ne-am despartit, cu un sentiment
real de vie sati'sfactie.
28. II.
Astazi a plecat Argetoianu la Bucuresti. I-am dat instruc

iuni dupii hothrirea luatit in consiliul de mini,tri, sa anunte
criza, s nu mai lucreze, ci sa dea delega %ie D-lui Papiniu,
care sa continue lucrArile, sub rezerva aprobarei noului guvern.
Seara am avut masa la Cercul Militar, la care au luat

parte doi fruntasi basarabeni, Presedintele republicei (Domnul
Inculet) si Presedintele consiliului de ministai (Domnul Ciugurcanu).
Am fost chemat pe la 10, dela masa, la liege, pentru a-mi

spune ca ar fi bine sa nu mai trimit pe Argetoianu. I-am aratat
inconvenientele citrora ne-am expune si i-am explicat cu ce
instructiuni 1-am trimis.
A profitat de ocaziune ca sa -mi arate un articol din Chemares" a lui Cocea, intitulat Lovitura de Stat". I-am spus ca
s'a publicat prin frauds, treand peste cenzuril, ca ziarul va

fi suspendat pentru 15 zile, iar girantul raspunzator si tipograful vor fi dati judeciltii.
Sunt chestiuni care preocuph foarte mult pe Rege.
Am chemat inch data fie Argetoianu la mine si i-am repetat instructiunile relatandu-i convorbirea avutit cu Regele.
1918
309
In privinta fruntailor basarabeni, trebuesc urmeitoarele idmuriri:

Acuff" cdteva zile a venit la mine D-1 Inculet, Preedintele
republicei, sa -mi spue ca Parlamentul for (Sfatul Tara) este
aproape in unanimitate pentru unirea cu Romdnia. Ctind voinz
sa venim, se va face imediat, ctici ei sunt Bata.
I-anz spus cu trebue f acute mai inttliu dernersurile necesare pentru a lip se recunoayte calitatea de stat independent, putfuzd a dispune, cu deplina libertate de sine insti.g.
Pentru aceasta voiu (la pe de o parte instructiunile necesare
Comisarului nostru dela Chiingu (Duiliu Zamfirescu, de frolesiune diplomat), ceea ce am i fiic,ut fi comisarul a dat instructiunilor 5uvernului cursul necesar, iar pe de alta, voiu face
sa fie invitati la Buftea pentru'a lxirticiixt la negocierile de pace,
in calitate de reprezentanti calificati ai Basarabiei, ceea ce echivaleazti cu o recunoatere de fapt'a suveranitilfei Basarabiei.
Am disiSus fi in aceasta privinca grin Argetoianu. Cei doi
fruntafi au primit invitatia formal&
2. III.
Criza continua.
A venit St. Aulaire ca sa-mi spuie, ca nu are nici un amestec in chestiunea Marghiromau i ca nu o poate privi cu
ochi buni.
Am primit o telegrams dela Argetoianu in care-mi spun ca.,
din cauza crizei, dumanul crede ca are nevoe de noui garantii i ca, data pans Marti la expirarea armistitiului, nu se
stabilete un acord, va fi nevoit sa schimbe conditiile
sa rupa chiar negocierele.
gi
poate
Am trimis copie Regelui.
In consiliul de min4tri impresia a fost adinca.

Am mers la D-1 Porumbaru, Preedintele Senatului, s-1
rog a se duce la Rege, sa-I spue ca situatia este destul de serioasii.
310
3. III.
Asta sears a sosit D-1 Argetoianu vi mi-a spus, cA impresiunea produsa la Buftea de demisia noastra a fost din cele mai
deplorabile. Conditiunile care se vor face, vor fi foarte grele.
Retragerea noastra se impune, ctici desigur cA Germanii
au pierdut increderea in taria guvernului vi deci perspectiva

sigura a unei relatiuni viitoare bune vi de aceea, vor apasa mai
mult asupra piezentului vi vor cere vi garantii.
In cursul dupa amiezii am fost la Rege, pentru a-I prezenta nivte lucrari curente, dar in special pentru a protesta
contra vtergerei dela inaintare a colonelului Buzetescu, admis
de comitet, dar contra caruia s'a pronu.ntat defavorabil noul
Comandant al Armatei, general VAitoianu.
Mi -a spus ca nu 1-a admis:
1.
Pentruca pe vremea contrabandelor, s'ar fi compromis.
2.
3.
Pentruca s'a ocupat de movie.

Pentrucii in procesul Berindei a fost Area aspru.
In fine, dupa lungi explicatii, mi-a promis ca it va admite.
4. III.
In vedinta de azi a Consiliului de minivtri, Argetoianu a
facut o expunere detailata a rezultatului mergerii sale la Bucurevti.
Sinteza acestei e\puneri pentru mine este ca: din ceea ce

izbutisem a lega strans vi a pune in acelavi curs, interesele tarei
cu ale dinastiei, acum de cand cu criza, aceste interese mi se

pare ca incep a se desparti. Se pot scapa unele, nurnai in detrimentul celorlalte.
Se poate sa ma invel, dar ava vad eu azi situatiunea.
Maine vine Marghiloman.
Minivtrii voiau sa ma duc numaidecat la Palat ca sa spun

Regelui sa rezolve imediat criza, fiindcil poimaine este termenul
scAderei armistitiului.
1918
311
M'am opus, deoarece Regele gtia prea bine aceasta. Am.

plecat la Bacrtu.
5. III.
Marghiloman a venit.
A fost insiircinat imediat sa formeze guvernul gi la ora 6,

tam primit decretul pentru contrasemnare.
Am avut in cursul zilei, vizita D-lui Mavrocordat, deputat.
Imi propune sa ma pun in capul unei micari de asanare.
Sunt dispus a-mi inchina restul energiei, pentru binele Orel.
Nu cred ca va iegi ceva din sfortarile mele; suntem prea viciati
in . iata noastra politica.
of
7-74171:r3,
ATviip4
htei*
414,
"*-
411'
.
64
RI
"
m/Wil
La Marasti : ofiterii din Armata /l -a prezinta domnului Maresal AVERESCU un baston cu frunze de stejar
pe care sunt gravate numele localitafilor unde au avut loc luptele la cari a luat parte Armata 11 -a
ANEXA A.
MISIUNEA MILITARA. FRANCEZA

In cursul lunei Septembrie 1916, guvernul nostru a cerut guvernului france: sci deta$eze pe Idngti Comandamentul de c'dpetenie
roman tin ofi(er general calificat, care $i-ar spine la fa(a locului,
punctul &In de vedere $i ar colabora la direc(iunea opera(iunilor"*).
Genera lul Jof fre a ales in acest stop pe generalul Berthelot,

Coniandantul Corpului 32 Arnntd, la Marna, cdruia i-a atusat circa
12 o /i(eri superiori, cei mai multi locot. coloneli, cart sa fie detasati
pe langd marile noastre unitd(i, ca agen(i de ,legeiturci $i de informatie $i mai tarziu ca agen(i de execu(iune").
La instructiunile sale scrise, generalul Joffre addoga verbal: rolul
de consilier evte intoldeauna foarte delicat; Inainle de toate, trebue

sa clistigati increderea $i inimile lor" (Romani lor).
La 3 16 Oct. 1916, generalul Berthelot descindea in sta(ia Peris,
Intlirnpinal fiind de I. I. C. Breitianu, presedintele Consiliului en
vorbele:
Fiti bine venit, Domnule general. Saint in Dvs., dacci accepta(i,

pe Se lul Statului major general al Armatelor romane".
Ulterior, generalul Berthelot a declinat aceasta onoare, rezervdndu-$i rolul de consilier.

Of iterii francezi din misiune au fort trimisi la Armate $i Corpuri
de Armatd, cu misiunea de ofiteri de legaturci.
Odata cu retragerea Armatei noastre $i in urma interven(iunei
facuta de generalul Berthelot dela Inceputul lui Noembrie 1916,
misiunea milliard francezet prime$te un supliment de ofiteri (circa
12 ofiteri superiori, 200 ofi(eri subalterni, 60 medici, etc...), care sit
dea posibilitalea misiunei sei asigure o colaborare infirm-I si zilnicci
!Ana la esalonul regiment de infanterie (Brigadci de artilerie).
") Le drame roumain" de Generalul Petin, pag. 18.
316
NOT1TE ZILNICE DIN RAZBOID
La inceputul anului 1917, generalul Sakarou fiind numit ajutorul

Regelui Ferdinand, Comandantul de capetenie al Armatelor ruso-romane din Moldova, generalul Berthelot reimane atasat pe langa Mare le
Cartier General roman.
La 24 Februarie (9 Marne) 1918, misiunea milliard francezif parrdseste tam, pentru a se reintoarce in Franta.
*
Care a lost rolul misiunei militare franceze?

Acest rol nu are un aspect uniform si nu formeaza un intreg.
Pentru a-1 defini, trebue sel privim rolul sefului misiunei separat de
rolul membrilor componenti ai misiunei.
$eful misiunei. In aparentif rolul sau era acela de consilier",

atagat persoanei Regelui, Comandantul de capetenie. Acest rol a crescut
insd si a luat proportiuni, care, in special in prima parte a campaniei,
conduceau la o substituire a Comandamentului de capetenie. Note le"
pe care Seful misiunei le supunea Regelui, se transformau in ordine

imedkit executorii.
Aceastei quasi substituire, gird nici o riispundere insa in fats

consecintelor asa ziselor sugestiuni,14 are originea, pe de o parte, in
actul lipsit de demnitate si inexplicabil
data consideram ca Armata
noastra avea frith generalii sdi de valoare , al primului ministry,

care oferind generalului Berthelot, la sosirea in taro, $efia Statului
major general al Armatei noastre, a dat acestuia masura sferei sale
de interuentiune posibilei, iar pe de alto parte, de interesul pe care
Franta fl avea, de a mentine energic prin actiunea misiunei, interesele
franceze de pe frontal oriental, care constau in pdstrarea echilibruhri
necesar in Balcani si in opunerea ST la o hegemonie oricare ar fi fost
ra, avand ca mijloc Armata romand.*).
Rolul cu total preponderent al sefului misiunei, care lucra intocmai cd' un ajutor al Comandamentului de capetenie si pe deasupra
M. C. G. roman, a fdcut ca aprecierile generalului Berthelot asupra
of iterilor romani
oricare ar fi fost cornanda pe care o exercitau
sei fie adesea hoteiritoare, sau sa creeze eel putin o almost era nefavorabilei acestora.
Generalul Berthelot nu a procedat asa fel ca sei castige Merederea noastriz' si inimele noastre
cum i se recomandase de generalul Joffre
ci, in fats sldbiciunei Comandamentului nostru, fi-a
impus lard nici un menajamient fetal sari de a vedea.
Spiritul actiunei Sefului misiunei a fost transmis si membrilor
*) Le drame roumain" de Generalul Plain pag. 150.
ANEXA A
317
misiunei, delasati pe ldnga Comandatrzente, unde fusel nu au gdstt

intotdeauna acela$i ecou.
Membrii misiunei. Ro lul acestora a Imbracat lrei forme bine

'distincte.
1.
In prima parte a campaniei, membrii misiunei au jucat rol I
de Merl de legaturd $i informatori ai M. C. G.
Anumiti ofiteri francezi an primil $i misiunea de a e deplasa a
Diviziile care erau atacate $i de a asigura execularea ordinu at ca

acestea sci nu se retragd sub nici un molly (Anexa Nr. 1) M. C
creia astfel organe de Comandament
inferioare Comandantilor de Diuizii
fare rdspundere ci avelind grad
fn afard de acelea ce to ma
natural trebuiau sei conducci operatiunile to spiritul intentiunitor al
C. G. Aceasta deformare a conceptiunii exercitarii comandamentalu
era consecinta fireascci pe de o parte a presiunii ;efului mis-uner *
pe de alto a sldbiciunei M. C. G.
2.
In prima jumcitate a anului 1917, cdnd Armata noastrei
rgorganiza $i cdnd misiunea milliard francezd lnldrild, maw oftjerpanci la Corpurile de trupd, rolal acestora era de a lucra la refacerem
uniteitilor $i la instructia trupei $i cadrelor, deci rol de mstructort *
consilieri technici.
3.
Cu fncepere dela 7/20 lunie 1917, rolul de mat is a fos
extins la acela de controlori ai actiunei Contandanjilor, curl eras obligati scl-i tins la curent cu tot ce vine In legaturd cu organtrarea.
pregatirea $i executarea operatiunilor.
Felul cum of iterii francezi $i -au indeplinit rola! defuut mat sa
a variat dupd temperamental fiediruia $i dupd puterea de apreciere
a situatiunei delicate In care se gaseau, ca o conse laid a ord nel r
M. C. G., dale sub inspiratia directil a $efului misiunei.
Acei cari au fost prezumtiosi, au trezit in sujletele noastre se
limentele ce natural trebuiau set provoace o asemenea atitudme aces
cari au avut frith discernitmantul $i facial necesar, an faced sit' nasal
sentimente opuse ;i an lcisat impresiuni din cele mai bone.
s'
Compunerea misiunei. La finele anului 1916, locot. colonel De
Roince, mai dpoi locot. colonel Martha!, au avut rolul definit mai sus
(a se vedea $i anexa 1, 2).

La fnceputul anului 1917, gruparea ofiterilor francezi era
arcitata la anexa Nr. 3.
La Statul Major at Armatei a 11-a se aflau:
Locot. colonel Hitcher, $eful grupcirei $i
Cr./
318
Capitanul Cravoisier, ajutorul sear.
Activitatea cea mai pronuntata pe care a avut-o misiunea tranceza la Armata a 11-a, este aceea a gruparei conduce de locot. colonel
Hucher; asupra ei vom insista deci mai mutt.
Gradul de pregaire
si
raporturile de serviciu.
Ofiferii francezi detasati la Armata a 11-a erau proveni(i, in mare

parte din rezerva $i aveau o pregalire military destul de samara. Erperienia razboiului fi ajutase sei se perfectioneze in comenzile pe care
le exercitau pe frontal francez, comenzi de un ordin sensibil infer'or
insarcinarilor ce primeau pe frontal roman.
In general prezumlio$i, aduceau in Corpurile de (rapid totasi o
nota de demnitate, devotament in serviciu si eroism pe cc-intim! de
lupta.
Au colaborat cu tragere de ininal la instruc(ia unitalilor si m ti

ales la cunoasterea $i utilizarea armamentului ce rte sovea din Fran(a.
Alai locot. colonel de Roince, cat si locot. colonel Hacker, setal
grupului francez, aveau legaturi de serviciu foarte restranse cu aunt,
intrucat lucrau in cadrul Statului major. Mai strdnse au fort legatttrile cu locot. colonel Marie, care, in calitatea sa de convilier p,ntru
artilerie, lucra direct cu mine.
Dddusem ordinelP aecesare $efului de Stat major, ca ofi(erii francezi sa-si poatd indeplini insarcinarea ce aveau anexa 2 0 4) in condi(iunile cele mai bane.
Locot. colonel Hucher mi s'a plans intr'un anumit mom nt ca

nu este fratrebuinfat. Intrebdnd pe .5eful de Slat major, a.esta a justificat insuficienta utilizare a locot. colonelului Hacker prin insuficienta
pregatire a acestut oilier francez.
In ceea ce priveste pe locot. colonel Marie din articrie si locot
colonel Dumont, din genii:, atasati la Comandarnentele respective din
Cartierul Armatei, acestia au ;Hut sit creeze o ambiania favor ibila.
Sentimentele pe care le-am trezit in su Raul ofi(erilor franc: zi,
cari m'au cunoscut si In(eles in imprejurcirile pe cat de grele, pe alai
de glorioase prin care a trecut Armata a II-a, si-au gasit o fericita expresiune In persoana locot. colonelului Dumont din geniu, care cu
ocazia sarbeitoarei na(ionale franceze
14 Julie 1917
mi-a dedicat versurile Voeux et projets pour un proche avenir dans la Patrie
roumaine" (anexa Nr. 5).
Dupe plecarea misiunei franceze, la inceputal lui 1918, in ordinal de zi ce am adresat osta$ilor din Armata a II-a (Anexa Nr. 6),
intr'un pasagiu spuneam:
Cu baioneta necontenit spre pieptul dusmanului si in
beitaia
ANEXA A
319
netntreruptci a tunurilor lui, ali fnceput, calcluzi(i de Comandanfii

vostri $i numai de ei.... sa vei refacefi
Aceste cuvinte au fost interpret ate, de o anumita presci, ca o
intentionatei negate a actiuitd(ii misiunei franceze, de pe loud Armata a II-a, ceea ce a trezit protestul unui francez, Domnul Tavernier,
de pe long?' Legafiunea Fran(ei din la$i, in scrisoarea sa dela 13/26
lanuarie 1918 ( Anexa Nr. 7), care a avut la limp, rdspunsul seta
(Anexa Nr. 8), unde respingeam cu energie acea insinualiune.
* * *
Raporturile locot. colonelului de Roince cu &fat de Stat major

au lost mai malt decal corecte. Acest ofifer francez lucra chiar In
biurourile Statului major. In ceea ce prive$te pe locot. colonel Hucher,
acesta, stimulat de succesul $efului misiunei, a sperat sa poata disloca
din funcfiunea sa pe $eful de Stat major al Armatei a II -a, substituindu-i-se.
Reac(iunea naturals provocatei de o asemenea atitudine, a condus
in raporturi destul de fncordate Entre generalul Meirdarescu $i ;dui

grupului francez.
Doud situatiuni bine cunoscute, ilustreaza aceastef inten(ie de

dislocare.
1.
Intr'o notes, adresatei de locot. colonel Hucher, $efului serviciului intendenki Armatei, prin care solicita bocanci pentru ordonan(a
sa, ()literal francez semna In calitate de set de slat major al Armatei a II -a .
Aceasta a condus la expliearuni nepkicute $i mai apoi la evitarea ofikrului francez de cdtre $ef al de Stat major.
2.
Cu ocazia vizitei la Armald a II-a a lui Vanderuelde, care era
insolit de generalul Berthelot,.acesta prezintei celui dintdiu pe locot. co-
lonelul Hucher ca le chef d'etat major de l'Armee". A fost necesard

inferuen(iunea mea, pentru a pone lucrurile la punct, In sensul cd
mi-am prezentat pe Seful de Slat Major efectiv, mentionond calitatea generalului Meirdeirescu.
Aceastei imprejurare eviden(iazei co rdul pornea de sus
$i el
tindea la acapararea Comandamentelor $i la exercitarea acestora,
ford Insii a-$i asuma $i rdspunderea unei asemenea ac(iuni.

Locof. colonelul Hucher nu era fntotdeauna Leal cu WO de Stat
major at Armatei. Astfel cu ocaziunea beitciliei dela Mcireisti, dupes ce
aeneralul Mdrddrescu fi comunicase ordinal _general de opera(iuni
fnainte de a fi lansat la trupe, locot. colonelul Hucher nu a fdcut nici

o observa(iune; dupes ce ordinal a lost comunicat trupelor, a fnceput
sci-1 critice.
320
Raporturile dintre locot. colonelul de Roince cu ofiferii din Statul
major al Armatei, au lost din cele mai bune. Afabil si curtenitor, a

trezit sentimente de simpatie.
Locot. colonelul Hucher care i-a urmati nu a continual pe cdlea
deschisii de predecesorul sciu. Insinuant, producea fndoiald fn sufletul
ofikrilor romdni. Desi gentil, totusi o anumitii rcicealci patrunsese in
raporturile sale cu ofilerii din cartierul Armatei.
In schimb, locot. colonelul Dumont din geniu si locot. colonelul
Marie din artilerie, stabiliserd cele mai bune raporturi cu acei cu care
aueau contact mai des. Prietenosi $1 de 147711 culla,* au stiut sa inspire fncredere $i simpatie.
In rezumat, locot. colonelul Hucher este singurul dintre ofi(erii
francezi alasafi Armatei a II-a, care nu a stiut sci cucereascd inizna

ofifer'ilor romdni. Prin faptul ca era seful Grupului de ofiferi francezi, destinali Comandamentelor de marl unitcili $i Corpurilor de
trupci, resentimentele sale erau transmise si gdseau ecou la $eful
misiunei franceze.
*
In ceea ce priueste actiuitatea lor, ofilerii de pe ldngd Statul major
al Armatei a 11-a aueau deplind libertate sei se informeze in biurourile Statului major, asupra tuturor chestiunilor ce fi interesau. In
aceastcl privintei nu a existat nici o restriclie pe care scl o fi impus.
Deoarece misiunea francezci a sosit la Armata a II-a In cursul lunei
Februarie 1917, opera de reorganizare a Diviziilor era pe cale de

terminare, iar instruclia trupelor se urma cc asiduitate, Inc& contribulia ofilerilor francezi a fost redusci.
Cu prilejul bcitciliei dela Mcircisti, generalul Mcirddrescu a cerut
locot. colonelului Hucher sii fritocmeasca un memoriu operatiu, in

care sci trateze aceastei actiune. Lucrarea ofilerului francez a lost apreciata de seful de Stat major at Armatei a 11-a ca fund de o valoare redusii.
Of iferii dela Comandamentele de Corp de Armatd, Diuizii si
Corpuri de trupd au depus tot zelul pentru Indeplinirea rolului lor,
in raport cu situafiunea giisitil la sosirea lor.
In ceea ce priveste raporturile lor cu of ilerii nostri si cu ofilerii
rusi, este interesant sfi relevez cazul maiorului Legros: chef d'etat
major adjoint" la Divizia 12-a. Raportul sau, datat din 29. I (11. II)
1917, catre locot. colonelul Marchal, atasat pe ldngd C. II A. cu privire la cazul Sturza, confine aprecieri si insinualiuni (Anexa Nr. 9),
care m'au obligat sci be reledez in raportul meu catre M. S. Regele,
dela 5. II. 1917 ( Anexa Nr. 10).
ANEXA A
321
Dupes ce expuneam cazul Sturza, incheiam astfel raportul men:

In orice caz, colonelul Sturza conta pe un ce real, caci o stare
de incordare data nu generalci, dar destul de riispdnditel exists fare
of iferii nostri $i rusi; soldatii pare ca. se Infeleg foarte bine intre
ei, evident excepkInd pe cei din Divizia Tuzemna, care de alit el erau
ran vazu(i chiar de soldatii rusi.
Starea aceasta de lucruri este alirnentatei $i de nutnerosi ofi(eri
francezi, ce avem la Armata. Pe de o parte, ei surd foarte reci cu cei
rusi; un'i chiar fatis neprietenosi. Am avut ocaziunea set' and insumi
observatiuni foarte incisive la adresa Rusilor, in prezen(a for chiar,
$i trebue sci marturisesc pentru respectul adevcirului, ca in cea mai
mare parte de cazuri, atiludinea Rusilor, fatei cu not cel pu(in, este
mai la adcipost de critics. Pe de alla parte, multi of iteri francezi au
o alitudine care face pe of iterii no$fri sei deuie reci si neprietenosi cu
toti ofiterii straini In general. Ofiteri capabili, ofiteri deuotafi, ofi-
(eri pcitrunsi de patriotism, nu pot a se des face de tin sentiment

de umilinta, cand mid pe unit of iteri francezi care prin atiludinea tor,
euvintele $i modal for de a fi, lasci a se intelege ca ei nu sunt venni pentru a le adu^e tributul erperientei din acest razboiu, ci so
le foal scoalci, a-i supraveghea $i contract'.
Intr'un raporl al maiorului Legros dela C. II A. (Divizia 12)
ecltre colonelul illarchal, este relatat cazul Sturza cu urmcitoarele reflexiuni:
ce qui parait a retenir c'est la Non dont a ete etabli l'ordre

de Galante, qui est Tres critique. Le commandant Lanchot a red a ce
su jet des indications stir des fails qui ne paraissent pas exceptionels:
avec des traitres dune part, d'incapables de l'autre, le succes de noire
oeuvre pourrait etre compromis, disent-ils (qui ?).
TO acei can au putut auea cunostinta de acest raport,
Mire caci cdez pe generalul Vaitoianu, nu au putut sci reprime un

actlinc sentiment de indignare, caci desigur nu pentru a emite astfel
de aprecieri stint venni acesti ofiferi in mijlocul nostru. In orice caz,
(apt pozitiv este cif si-a facut drum un sentiment de raceala fats cu
ofi(erii straini, fare caci natural stint cuprimi si Rusii, deli atiludinea
acestora este caracterizata prin o excesivil modestie.
In raportul mentionat mai sus, uorbind si de animozitatea dintre
romdni $i rusi, maiorul Legros zice:
il ressort le sentiment que j'ai dj signale: la /wine du russe,
provoque surtout par ses exces."
Din aceaslci exagera(iune, caci nu suntem inca la punctul de a
fi ajuns la tirci" si nici ruFii nu an ajuns la excese, ca linie genent:11cl de purtare, se poate deduce ca maiorul Legros nu este un factor
tetnperant in raporturile dintre of iterii aliati. Este extraordinar cif
acest of iter se crede indreptalit de a insinua o umbra de banuiala la
322
adresa generalului Mannerheim, cdci dupes ce aratif ca colonelul Sturza
ura pe rusi, spune:

toutefois i1 s'entendait parfaitement, avec son voisin de gauche,
le general Mannerheim. 11 m'en a fait l'eloge. le tie puis ebidemment
firer a ucune deduction de ce fait".
Este bine ca Majestatea Voastrei sa cunoasca aceasta stare de

lucruri, precum si cauzele cdrora presupun al se datoresc, cel pu(in fn
mare parte. Mai fmi permit &I adaog, totodatd, cd am dispus a se

face total pentru fneibusirea animozildfilor si pentru strdngerea raporturilor de cordials camaraderie, cu of ikrii straini.
Am dat ordin ca acolo unde se gil;esc la un toe ofiteri strain!
si romdni, set se provoace ocaziuni ca ei sei fie cat mai des Impreund,
ca of iteril nostri sa fie prevenitori, la trebuinN, frigcsiduitori, iar Comandanlii de Coate treptele, am cerut, sa reprime cu cea mai mare
sever:tate once urind de atitudine nerespectuoasd fa(d de alialii nostri, explicandu-le cd numai cu ajutorul for vom fi In me-tsar& dupes
reorganizare, sa curdlim (ara de invaziune.
Raporturile mele cu generalul Berthelot

Raporturile dintre mine si seful misiunei militare franceze, dacd
au pdstrat fritoldeauna aspectul de curtenie, au fost In schimb destut
de reci.
Explicafiunea se gdseste: pe de o parte In rezistenfa ce am depus
fa(11 de ac(iunea de dominare a oli(erilor francezi, pe de alta si mai
ales In conflictul de pireri asupra conducerei opera(iunilor si In fine
almost era defavorabilci creiatd mie de cadre Seful guvernului.
Daces la M. C. G. generalul Berthelot a reu.;it cu o surprinzatoare usurinfif sa domine complect si definitiv situa(ia, nu acelasi
lucru i s'a Intamplat cu mine.
Eu nu puteam accepta amestecul ofiterilor francezi fn exercilarea
Comandamentului. Acest amestec era nejustificat, deoarece pregatirerr
Comandantilor nostri de marl unitd(i era mutt superioard of iterilor

francezi atasati pe Tanga Statul for major si era imorald, fiindcd nit
se 1mparkau si rdspunderile.
Asa, generalul Berthelot, care a fost inspiratorul continu at ope-
ratiunilor ce au avut lot dela sosirea sa In (ard, nu a aunt sa
su-
porte nici o consecinfcl din rezultatele nefaste ce an urmat acestor

inspiratiuni (sacrificarea deta ;amentului Cerna, batedia de pe Neajlov,
etc....). lstoria va 1ngriji ca aceasta responsabilitate sd revind acelora
ANEXA A
323
cart, in doctrina exercitarel Comandamentului, aveau obliga(iunea sd

conceapd, sei pregelleascei si sd conducd opera(iunile.
Eu nu am putut accepla domnia mediocriteitilor, nici chiar cdnd
acestea erau franceze.
Conflictut de pdrerl a 'inceput cu bcildlia dela Bucuresti, pentru
a continua crescdnd, in concep(ia opera(iunilor ofensive dirt 1917 si
cu triunghiul morjii.
&Italia dela Bucuresti a fost Inspirata (conseille) *) de generalul
Berthelot, contra concep(iunei M. C. G. care, in locul unei ac(iuni ofensive, delduse ordin de rezisten(e succesive, panel la Neajlov, ca sd acopere concentrarea C. 30 A. rus dupe!' care sei se procedeze potrivit
silua(iunei.
Cdnd mi s'a cerut pdrerea asupra acestei opera(iuni in proect,

reispunsul meu a fost: este o batnlie pierdutd tnainte de a fi angafate. Aceastei peirere
confirmatd apoi de realitate
nu putea fi
primitd d'un coeur lager` de mitre generalul Berthelot.
In 1917, deli detronat aparent din situatiunea preponderenta pe
care singur 5i-o creiase, de catre generalul Sakarov si desi in lucrarea generalului Patin, nu se face nici o mentiune despre contribu(iunea generalului Berthelot la asezarea concep(iei operative asupra
ofensiuei din 1917, totusi influen(a Sefului misiunei franceze a continuat, deducdnd aceasta din urnultoarele randuri din Le drame rou-
main`, scrise in legaturd cu hotdrirea guvernului francez de a rechema pe &fat misiunei franceze:
Le roi Ferdinand s'en montra fres affects. 11 ne manqua vas

de dire avec force d noire Ministre, le prix qu'il attachait aux conseils du General Berthelot, et sa con fiance absolue en lui. Le gouvernement de M. Bratiano partageait ce regret, it sentait le benefice
technique et moral de noire cooperation, non seulement pour les prochaines operations, mais surtout aussi en escomptant
La consiliul de reizboiu convocat la Iasi la 30 Mai (12 lunie)
1917, sub presidentia Regelul Ferdinand, avdnd ca obiect discutarea
planului ac(iunii ofensive, mi-am exprimat si sus(inut pdrerea ca
ac(iunea principald sd fie dusd in regiunea muntoasei, in -agropierea
punctului de jonc(iune a Grupurilor de Armate Arhiducele Josef si
maresalul Mackensen, in opozi(ie cu pdrerea sustinutei de generalul
R.
Berthelot a unei ac(iuni principale pe direc(iunea Neimoloasa
Sarat.
Si idela triunghiului mor(ii a fost o idee francezd. Am comb&
tut-o cu ullima energie.
In acest conflict de idei, generalul Berthelot mi-a spus al el

se geiseste in (era noasird pentru a apdra interesele Frantel, iar nu
*) Le drame roumain" (pag. 150)
324
NOTITE ZILNIOE DIN RAZII0iu
pe acelea ale Romaniei si ca va cere once sacrificiu, atunci cdnd

este vorba sa cru(e un strop de surge francez.
Pe cdnd eu aparam cu indarjire interesele patriei mele, echeland a-mi impune punctul meu de vedere, care conducea la salvarea ostirei si la evitarea unor sacrificii inutile, Ueneralul Ber!helot apara interesele (aril sale, cari cereau dupa convingerea sa
realizarea triunghiului mor(ii.
* *
Ion I. C. Brcitianu, presedintele consiliului, vedeu In persoana

mea un moliv de ingrijorare, o posibilitate de proectare a unei
ambre asupra operei sale politice, (taco nu chiar intrevedea ascensiunea Comandantului Armatei a II-a la rolul politic pe care I-am
jucat dupa pardsirea ostirii.
Aceasta a Meat ca sa inventeze un om al Mu
generalul
ca'ruia sa -i incredinkze soarta Armatei romeine si deci

a (drii. Oferta faculd generalului Berthelot to sosirea In fard, ca
Iliescu
sa ocupe postal de Sef al Statului Major General al Armatei, con-
firma holthirea ce luase de d face ca eu sa nu joc
tin
rol Im-
portant in acest rclzboiu.

Genera lul Berthelot a geisit deci In sfcra in care lucra, o ambian(ci veidit defavorabilid mie. Cum interesele Fran lei cereau ca
$eful misiunei set- fie in cele mai bane raporturi cu $eful guvernului
roman, s'a putut stabili cu usurinfei un acord sufletesc tacit in
ceea ce priveste fetal cum trebuia sa fiu apreciat.
Rezisten(a naturald pe de o parte, conflictul de idei $i ambian(a
de sus pe de altd parte, au creiat in spirilul generalului Berthelot,

convingerea ca as fi francofob, pe cdnd in realitate nit eram decal
filoroman
dacd s'ar pulea spume ast fel.
Aceastil convingere a generalului Berthelot, s'a desudluit cu ocaziunea misiunei It. col. Odone; ea a luat apoi proportiuni din ce
in ce mai Mari.
Misiunea It. col. Odone

Prin ordinal Nr. 1568 din 2 Martie 1917 al M. C. G. ditre
Armata a II-a (Anexa Nr. 11), lt. col. Odone chef conseiller du
bureau d'informations" din M. C. G. era inseircinat sa viziteze carfiend unui Corp de Armatd, a unei Divizii, unei Brigade, precum
si
2 regimente.
Ofilerul francez mi s'a prezentat, dupa care am insarcinat pe
ANEXA
325
$ejul de Stat Major, sa is dispozitii pentru executarea ordinului

Al. C. G.
Genera lul Mardcirescu a cerut alunci It. col. Odone sa aleaga

singur Corpul de Armata pe care doreste se, -I viziteze. Ca urmare,
a dat ordinul 4195 din 4 III. 917 Mire C. V. Armatei (Anexa Nr 12),
care era o reproducere a ordinului M. C. G.
Dupes ce It. col. Odone Isi indeplineste misiunea ce avea, depane la 29. III. 1917 raportul sau (Anexa Nr. 13) transmis Armatei a II-a In co pie cu ordinul confidential personal Nr. 34 din
4 IV. 917
in josul caruia achloga nota urmaloare:
A mon depart, je comptais voir plusieurs Etats-Majors et regiments des deux Corps d'Armee, sur le front, et je rrogais que
l'ordre de service qui m'avait ete donnee mentionnait cette mission.
Monsieur le Chef d'Etat Major de la 1I -time Armee a juge
au contraire, que cet ordre ne concernait qu'un Corps d'Armee et
une seule Division, et c'est dans cette opinion gull m'a delivre
l'ordre de service ci-joint (remis a M. le general Presan)".
Nola It. col. Odone nu putea privi decal pe M. C. G., al carui
ordin catre Armata a 11-a preciza ca este vorba de vizitarea unui Corp
de Armaki, a unei Divizii, unei brigade, precum si 1-2 regimente,

In orice caz ea nu putea fi indreptata contra organelor Armatei a
11-a. Desi adeviirul era altul decal cel men(ionat Fn nota It. col
Odone, tolusi generalul Berthelot insoteste acel raport de urmatoarea apostila:
le constate qu'on traite souvent nos of ficiers a l'Etat Major

de la II-e Armee comme des geneurs et qu'en certaines circonstances on les considere comme etrangers".
Desi reflexiunea feicuta de generalul Berthelot viza pe generalul
Mardiirescu si In ea se reflectau raporttrrile dintre acesta dirt arm('
si It. col Hucher, tolusi ea era o indelicatetei MO de mine.
Prin raportul din 7. IV. 1917 (Anexa Nr. 14), am pus la punct
acest conflict si incheiam astfel:
In ceea ce priveste afirma(iunea d-lui general Berthelot ca
oliterii francezi la Statul Major at acestei Armate sunt considerati
ca geneurs", am insiircinat pe
It.
col. Hacker a-I ruga sa subli-
nieze cu fapte concrete alega(iunea d-sale. Ca-i consideriim ca straini,
este drept, cad nutnai sub acest title unii din ei, de mentalitatea
It. col. Odone, isi pot permite si le permitem, ceea ce ofi(erii nostri
nu si-ar permite si nu le-am permite".
Sub o aparen(ci de cordial:tate (vezi scrisoarea generalului Berthelot, Anexa Nr. 15) $eful misiunei franceze se leisa dominat de
resentimente faki de mine.
326
La 31 lanuarie 1918, prin ordinul de zi Nr. 6956, mi-am luat

rcimas bun dela Armatd, incredinfandu-mi-se presedinfia Consiliului
de Ministri.
In aceastd din urma calitate, am avut a and ocupa de pregdarea plecdrei misiunei militate franceze din (ard, aid( in tratativele
ce se duceau la Buftea cu fostii inimici, cdt si ulterior dupd ce
prin aceste tratative s'a stabilit condifiunile de repatriere a misiunei
franceze.
Prin telegrama Nr. 13 dirt 20. II. 1918 adresatei d-lui Argetoianu minisiru, la Buflea, unde aveau loc tratalivele de pace, ceream:
Pentru repatrierea misiunilor puterilor anianlei, este de dorit
a ()Nine:
1. Plecarea for cel mai tdrziu peste 3 zile.

2. Personalul misiunilor, circa 1200 oameni, ofiferi, grade in/erioare, cornbatanti si personal sanitar.
3. Transporturi In trenuri intregi directe, lard transborddri.
4. Tratament strict neutru, in tot parcursul.
5. Ofiferii sd aibe dreptul sd ramde cu armele, iar ca bagaje
100 kgr. de of ifer si 50 kgr. de onz de trupd.
6. Cei cdfiva of iferi si oameni de trupd actualmente bolnavi
in spitale, la insdneilosirea tor, sd beneficieze de acelasi tratament.
Cum fn urma intervenfiel d-lui Argetoianu, se adnzisese trecerea misiunilor prin Austro-Ungaria, Wei cu obligatiunea carantinel,
misiunile sirdine au refuzat acest aranjament, preferdnd sd piece
prin Rusia.
Prin telegrama Nr. 42 din 24. II. 1918, am comunicat aceastd

holdrire d-lui Argetoianu la Buftea, astfel:
Misiunile straine nu accepts sd fie oprite in carantind. Prefend sd piece prin Rusia. Insista(i set se dea ordine precise trupelor
Austro-Germane ce von inainta dela Reni spre Odesa, a lilsat liberd
trecerea misiunilor militate straine. Ardlafi cd este o chesliune de
onoare pentru noi, sd be asigurdm repatrierea si cd in angajamentele
ce am luat in aceastd priuin(d MN de of iferii inrelegerei, ne-am bazat
aid! pe promisiunea verbald a Maresalului Mackensen, cdt si pe
condifiunile armistifiului.
La 25. II. 1918, colonelul Mircescu, de pe !angel Coma,ndamen-
tub Mackensen, prin telegrama Nr. 40 comunica:

Comandamentul german roagd cdt mai urgent st2 t se indite care
este itinerarul urmat de misiunea francezd prin Rusia, pentru a

se da tot sprijinul si a nu fi cu nimic stdnjenitd ".
Din cele de mai sus rezullei grija deosebitei pusci de mine pentru
asigurarea deplasdrei in toatii siguran(a misiunei franceze.
***
ANEXA A
327
Toate masurile luseserii luate pentru plecarea misiunri franceze.
La o intrevedere ce am auut cu generalul Berthelot, discu-
tdndu-se aceasta chestiune, mi-a spus cd dacd se fnleimpla ceva misiunei franceze, Wirral nu vor feria aceasta niciodatei Romdniei, la
care i-am rdspuns:
Nu still ce vor face aliatii Infra asemenea eventualitate, dar
;Hu ca eu fnsurni nu mi-as ierta-o mie niciodald.
Pe cdnd trenurile cu misiunea francezd fncepuserd sci fie dirijate dela Socola spre Chisineiu, M. C. G.
lard stiinta mea
autorizd pe Germani, sd fnceapd transporturile cu autocamioane dela
Reni spre Tighina, cu destinatia Odesa.
Sesizat Iiind de aceasta, am raportat cazul M. S. Regelui Ferdinand .i am luat urmeiloarele meisuri:
1. Sd se interzica cu orice pre( trecerea trupelor germane spre
Tighina .i la neuoe set' se recurgef la aruncarea in aer a podurilor,
ceea ce s'a executat.
2. Am dat d-lui Argetoianu telegrama Nr. 49/918 cu urmeitorul

con(inut:
Rog cereti a opri pe loc autocamioanele care Inainteazd dela

Reni cu trupe In Basarabia, precum si transporturile pe calea feraid, panel la scurgerea trenurilor cu misiunile streine.
Refuzul acestei cereri ar putea s compromila continuarea negocierilor.
Sub nici un cuvdnt nu putem admite ca repatrierea misiunilor, admisci prin condi(iunile armistitiului, sd fie ceitusi de Nan
stanjeniter.
Meisurile luate la punctul 1, au alarmat pe Mares(' lul Mackensen, care, prin colonelul Mircescu, mi-a feicut urmeitoarea comunicare telegralicei cu Nr. 42 918.
Chiar acum mi se raporteazei cif transporturile trupelor pe calea
feratei au lost oprite In Bolgrad, far coloanele ce se transporld cu
autocamioane au lost fmpiedecate a-si continua manful, la Borodinskaia. Rog pe Excelenta Voastra a ordona ca sei se ridice aceste
masuri, care sunt In confrazicere cu stipulatiunile tratatultd prelimindrilor de pace a rog pe Excelenta Voastrd sd- mi comunice pdrt'd
m@ine,
ora 6 dim. despre cele ce a(i dispozat. In caz ca aceastd
comunicare nu fmi parvine, ma voiu vedea fortat, spre mares mea

piirere de reiu, a lua meisuri in consecinte.
Misiunea francezei a trecut lard incident Nistrul. Din cele de
mai sus se vede loialitatea si stelruinta deosebild ce am pus ca sei
apdr misiunea francezil, mergdnd panel la fntreruperea negocierilor,
dacd Comandamentul german nu ar fi respect at angajamentele butte.
Este interesant sei vedem cum era judecatef in acelasi limp actiunea mea de fnsusi generalul Berthelot.
328
Pentru aceasta ne referim la articolul publicat in ziarul Adeveirul" de generalul Alexe Anastasia, care, In calitatea sa de Comandant interimar al Diviziei a XI-a din Chisinclu, a vazut si a
vorbit cu generalul Berthelot, in momenlul cand trenul sent (recea
prin gara acelui oral cu direc(ia Tiraspol si a putut deci eulege

informatiuni la fala locului in aceasta privin(a.
Dupcl ce vorbeste de aranjamentul intervenit pentru plecarea
misiunei franceze prin Rusia si de inten(iunea lui Mackensen de a
ocupa cat mai repede Odesa cu trupe dirijate dela Reni prin Tiglzina, continua astfel:
Cu Coate meisurile luate de guvernul roman, ca preparativele pleccIrii trenurilor cu trupele franceze din gara Socola sa precedeze Imbarcarea si plecarea trupelor germane din gara Reni, Mackensen a isbutit set' faca sa coincia zilele de lmbarcare. Ori, dela
Reni la Tighina nu era calea mai lunga decal dela Socola la
Tighina.
Cand generalul Berthelot a luat cunostinta de aceasta, a devenit jurios, mergdnd panel a banui si a impute generalului Ayerescu, coniven(a asupra acestui aranjament.
Ori cum, trebuia fncercat sa se strecoare trenurile cu francezi macar cu cdteva ore fnainte. De aceea transporturile Incepura
imediat. Generalul Berthelot avea sa piece cu ullimul tren.
Trei din ele Pleura drumul panel la Tighina si de acolo la
Tiraspol lard nici un inconvenient, lard nici o fmpiedecare.
Prin un capriciu al Intampleirei !ma, trenul in care se alio
generalul Berthelot, cel din urmii, avu la scurt interval dupa plecare, fntre Socola si Ungheni, o panel de mai bine de o ora.
Generalul, care fusese informal In ultimul moment, ca cu
toata grabs ce se pusese pentru a devansa plecarea Germanilor din
Reni, primele for trenuri plecasedi deja, fu cuprins de o profunda
consternare si cum FUSESE MONTAT CONTRA GENERALULUI
AY ERESCU, nu mai avea nici o fndoialci acum de tradarea acestuia,
calificand-o evident, ca infamci, caci atingea In primal rand pe buna

sore a Romaniei, Franta.
Nu mai era fnscl nimic de facut si trenul cu Berthelot, imedial dupti reparare a plecat cu mare vitesci spre Tighina.
In gara Chisinclu, unde iesisem sa -1 salut, ca interimar la co
manda Diviziei a X1 -a, si unde a trebuit &I se faca o oprire a trenului
de o ora, pentru reaprovizionarea sto-ului de paine
si alimente,
pe unde mai erau locuri In vagoane, generalul Berthelot prcumbldndu-se In tot acest limp pe peron, foarte agitat si nemullumit de
euenimentele care aduseserli plecarea precipitate a franczilor, ne
acuza vehement.
..L-am asigurat ca nu are sa se Intdmple nimic, fntrucat
ANEXA A
329
devansarea a nemfilor la Tighina si Tiraspol, trebue exclusei. Numai

asigurarea ca -i stau la dispozi(ie, pentru a-I Inso(i panel la Nistru,
puland acolo sei se reisbune contra mel, dace i se va Intampla ceva,
I-a mai lini$til. Cred totu.si, ca nici dincolo de Tiraspol, nu se va

fi fncredintat deplin ca Armata Romand n'avea generali mi$ei 5i
ca In nici rin caz nu merita o asemenea ofensei generalul Averescri".
*
Teama generalului Berthelot era lima justificatd,
ceici
infor-
matiunile sale despre plecarea coloanei germane cu trenurile din
Beni, odatei cu plecarea francezilor, erau riguros exacte.

Streiduintele guvernului roman pentru a evita coinciden(a plecarii, au fost Int:Ante de ordinele severe secrete ale lui Mackensen.
Dar eu, in calitate de .5ef at guvernului roman, constient
ca in cauzei sunt sentimente de iubire si loialitate ale Nth noastre

Wei de Fran(a, nu in'am lasat Mut de Mackensen.
Un ordin secret at ministrului de relzboiu, dispusese ca trecerea trupelor germane dincolo de Bolgrad, sa fie cu once chip
impiedecata, pawl ce loate cele patru trenuri cu francezi vor fi
pus Mire ei si Tiraspol, pe teritoriul rus, o distanta astfel ca o
eventualei tentativei military germane
de a caplura acele trenuri,
sa fie imposibild.
Ca urmare a acestui ordin, o perdea de trupe romane supracu consemn strict de interzicere, once trecere Intre gara
Bolgrad sr gara Basarabeasca; jar un pod mare Mire aceste douei
OH, ca din fnlamplare", s'a prethu$it.
Continuarea misceirii mai deparle a trenurilor germane era cu
neputintii, panel la repararea serioasa a acelui pod; jar executarea
marsului pe jos, oricat de accelerat, pentru ca trupele germane
sa puny steipanire pe garile Tighina si Tiraspol, mai inainte de
veghea
trecerea trenurilor cu Francezii, nu era posibilei, distanla de parcurs

fiind prea mare fa(a de timpul util al strecurarii In siguranla a
trenurilor franceze.
Parc de automobile germane nu exista nici la Bolgrad, nici la
Reni, iar la rigoare, se putea face imposibila trecerea accelerate a
acestora, ceici, cafe poduri de pe soselele si drumurile utilizabile din
aces parte, nu se puleau prabu$i din intamplare"I

***
Din compararea atitudinei ce am avut cu ocazia repatrierei

misiunei franceze si impresiunea cu care .5eful acelei misiuni pa-
330
thsea Romania, din acest punct de vedere, se poate masura pand

in ce grad de tensiune ajunseserd raporturile dintre noi.
Genera lul Berthelot ducea In Fran(a o apreciere defavorabild
asupra loiarta(ii mete, apreciere care nu avea la bazd decal vechi
pe care realitatea lapacelea fasesi nefondate
resentimente
telor, bazate pe documente, le fnlatura cu usurinfd, restabilind adevarul.
***
Din expunerea de mai sus rezulta urmatoarele:

Parte din ofiterii din misiunea milliard francezd au procedat
In, general, cu autoritate, filth menajamente $i deci lard tact. Apt:Tram( In (am noastra interese franceze, nu au ;Hut sa-si apropie
sufleful of iterilor roman!. Acei cari tolusi au facut-o si -au vazut
pierdut in parte efectul unei asemenea ac(iuni, din cauza alitudinei
adesea jignitoare a celorlalli camarazi francezi. Aceasta nu le poate
micsora meritele pe care le-au avut in reorganizarea si instruc(ia
armatei noastre.
Pe cat ma priveste, m'am straduit sa men(in bunele raporturi

faire ofiterii straini $i cei roman!, faro Irma a consim(i la concesiuni, care veneau in contradic(ie cu interesele ac(iunei de comandament. Am acoperit cu autoritatea mea frictiunile dintre lt. col
Hucher, Seful grupului francez de pe Mnga Armata a II-a $i SOW
meu de Stat Major.
Desi raporturile mete cu &tut misiunei franceze au fost destul de reci
si aceasta nu e din viva mea
tolusi nu am confundat niciodatd Fran(a cu generalul Berthelot $1 nu mi-am schimbat sentimentele de simpatie pentru aceasta fara, pentruca aprecierele mete asupra Sefului misiunei franceze fi erau poate defavorabile.
Pentruca generalul Berthelot a confundat sentimentele pe care

credea ca le am pentru dansul, cu sentimentele ce aveam pentru
Fran(a, a dus si raspandit In patria sa acest straniu fel de a vedea,
creind acolo o situa(ie pe cell de apilsatoare, pe atat de nedreaptd
pentru mine.
Imprejuriirile au vrut insd ca eu sa fiu acela care sa pece-
tluesc raporturile postbelice de amici(ie Mire Romania si Fran(a,

prin semnarea tratatului de alian(d dintre cele doud (dri.
De o parte deci, del-imitate si lapte elocuente, de alta, resent! mente bazate pe dale imaginare.
Adevarul, stabilit cu documente, este cd am fost prevenitor si
Leal Ma de misiunea francezd. In ceea ce priveste sentimentele mete
pentru Fran(a, au reimas acelewi, de inalterabila admira(iune $i recunostinid pentru serviciile pe care aceasta (ard le-a adus Romaniei
In realizarea idealului sdu national.
ANEXA B.
R APORT
Asupra retragerel Armatel a II-a de pe frontiera
muntoasa pe linia Cricovului
(9. XII. 1916)
1.
Prelimindri (6-15 Noembrie).
Inca de Inaintea declararei razboiului, am putut fi informal

de un husar ungur, de nationalitate roman, care a servit mai multa
vreme la Comandamentul Corpului al XII-lea prin biurouri, ca primal
obiectiv al Austro-Germanilor va fi ocuparea Olteniei.
Am dat crezamant acestei informatiuni, cad corespundea unui
plan judicios si de aceea cand s'a produs eforturile cele mad contra
grupului Namaesti prin concentrarea a 31/s divizii inimice, am presupus ca se urmarea izolarea Olteniei, prin ocuparea Pitestiului.
Am hotarit atunci, ca In caz de retragere, Divizia a 22-a sa ur-
meze directia Pitesti, pentru a disputa stapanirea acestei punct cat

mai mull, iar Divizia a 12-a sa se retragd spre Targoviste.
Cand au inceput Insa a lua lucrurile o Intorsatura defavorabila
pentru not in Oltenia, Pitestiul pierduse importanta ltd primitiva, ceea ce
si explicit renuntarea inimicului de a mai face presiune pe la Campulling In aceasta directiune.

Nu numai atat, dar progresele realizate de Germani In Valea
011ului m'au facut s ma gandesc nu numai in inutilitatea, dar chiar
si in imposibilitatea unei retrageri In directia Pitesti.
In acest scop, In ziva de 6 Noembrie am dat Corpului II
Armata ordinul No. 1658 prin care-i puneam In vedere sa prega-
334
teasel o linie de rocada Intre vaile R. Targului si a Dambovitei

care O. permita micari mari de trupe (anexa No. 1).
In ziva de 9 Noembrie am Intocmit un plan general de retragere pentru Intreaga armata (anexa No. 2), de pe frontiera Nord
pe linia Cricovului.
Miscarea trebuind a se face prin o conversiune lnapoi, cu pre-
siune pe front $i amenintare In flanc, se prezenta ca una din ccle

mai grele operatiuni strategice. Rezultatul In asemenea conditiuni
putea sa depinda In parte de puterea de rezistenta a trupelor, dar

mai cu seama de perfectul acord In micarile partilor componente
ale armatei.
Era nevoe de aceea ca totul sa fie prevazut 5t fiecare parte

sa se pue In miscare exact la timpul hotarlt, nici prea de vreme,
nici prea tarziu.
Un punct esential era determinarea Inceperei m4carei. In orice
caz, pregatirile trebuiau Mute, *i In ziva de 10 am chemat dela

Corpul III de Armata pe capitanul Ionescu G. Stefan Impreuna
cu inginerul sef al Judetului Buzau, am luat cunostinta de starea
drumurilor ce aveau sa fie urinate de divizii si am hotarit lucrarile
de Imbunatatire.
In ziva de 11 Noembrie, generalul Mardarescu, $eful de Stat

Major al Armatei a fost chemat la M. C. G. pentru a i se spune sa
ne gandim la eventualitatea unei retrageri. Generalul Mardarescu a
raspuns ca ne-am gandit deja 5i ca am Intocmit si un proect chiar.
Nu a intrat Insa In fondul chestiunei.
Pus la curent de acest lucru, am cerut a doua zi chiar,
12
Noembrie, prin raportul No. 1844 (anexa No. 3) sa mi se precizeze

anumite puncte indispensabile pentru ca operatiunea sa se poata face
la Limp, In bune conditiuni di cu bun rezultat.
Ceream sa mi se precizeze: directia retragerei pe noul front
de ocupat, sectorul armatei mete pe acel front si mai cu osebire

voiam sa stiu daca retragerea avea sa fie ordonata, sau se lass
la initiativa mea, In care caz ceream sa mi se arate la ce anume
situa(iune a celorlalle armate ar dont comandamenlul de cdpelenie
ca sei tnceapii retragerea".
Aceasta din urma cerere era motivata de Inaltul Ordin observator No. 2263 din 11. X. In care se spune explicit ca inimicul
fiind obosit, daca cauta sa Intoara vre-o pozitie a noastra poate

$i el fi tutors la randul lui"; de aceea ordinul nu admite a se vorbi
de retragere, di eram facut personal raspunzator de neexecutarea
pana la limitele puti,ntei omeneti a ordinului" (anexa No. 4). Cererea mentionata mai era motivata si de ordinul de operatiuni No.
2978 (anexa No. 5) din '6. XI prin care se anunta formarea unei
mase de manevre compusa din 4 divizii, care se va concentra la.
ANEXA B
335
Vest de Pitesti In scopul unei bAttlii decisive pentru a sdrobi pe

initnicul care opereazt In vane Oltului si Jiului; se prescria Armatelor I $i II st procure prin o rezistenta Indarjitt timpul necesar
gruparei fortelor, destinate a forma masa de manevrA.
Se mai adtoga In fine, ct rezistenta Armatei a II-a va fi usurata prin ofensiva ce vor lua In curand Armata a IX-a rust si Armata noastrt de Nord".
Fall cu asemenea ordine si proecte, Imi era indispensabil sd
stiu In caz et alegerea momentului retragerei se lAsa la facultatea
mea, la ce anume situatiune generalt Inceperea retragerei nu ar
mai fi zAdArnicit proectele avute In vedere, dat fiind et Armata nu
avea st se retragt din cauza presiunei directe impotriva ei, ci tocmai din cauza situatiunei generale.
Nu am primit hist nici un rezultat direct la raportul meu atat
de precis. In ziva de 13 primesc In schimb ordinul de operatiuni
No. 19 (anexa No. 6) In care ariltandu-se et situatiunea devenind
alta, s'a facut o. flout grupare a fortelor, creindu-se un grup suh
comanda generalului Prezan cu misiunea de a opri Inaintarea inimicului dela Vest si Sud-Vest.
In acest scop
zice ordinul
Armata I-a va cAuta pe deoparte st -$i retraga fortele, pivotand to jurul aripei sale drepte, astfel ca st nu descopere Rancid slang al Armatei a II-a... etc..."
In operatiunile care vor urma din aceasta InsArcinare. Corpus
I de armatt (Diviziile 14, 8 $i 13) vor servi de pivot, retrtgandu-se
pas cu pas in zona dintre Arges si raul Bratia, pAstrand comunicatiaMwle$UDomnotiBerevoe;tiCompulung".
Armatei a II-a se prescria
mentine frontul pe care-L
ocupt actualmente. Retragerea grupului Namtesti, In cazul cand din
miscArile aripei drepte a Armatei I-a ar fi nevoit st o fact, se

va executa astfel Incat st acopere rezistenta de pe Valea Prahoveir
care nu trebue pArtsitt decat prin ordinal M. C. G."
Rezultt din acest ordin ct retragerea grupului NAmtesti era
subordonata situatiunei dreptei Armatei I-a. Aceasta lust avea st
slujeascA de pivot Intregei manevre a Grupului Prezan
pastreze comunicatia Musetesti
Domnesti
pi
Berevoesti
avea
sA.
Cam-
pulung.
0 retragere intempestivA a grupului ar fi putut compromite

intreaga manevrA chiar dact ea ar fi isbutit In modul cel mai.
strAlucitor. Dar si o lntarziere ar fi periclitat propria lui signrantt. Pentru a nu gresi nici Inteun sens, nici In celalalt, era.
necesar st fiu thud la curent nu numai cu mersul aparent al operatiunilor, dar si cu intentiunile viitoare precum si cu cauzele lor.
Mai mutt decat atal, caracterul Insusi al retragerei era Inca-
tusat de vederile
si
intentiunile ce se aveau, In dart de Armata mea..
336
In adevar, prescriindu-se ca in nici un caz grupul Predeal sA

nu fie retras decat dupa ordinul M. C. G., era natural sA presupun
ca se spera in o repede restabilire a Intreri situatiuni; n'ar fi fost
exclusA, independent de orice alta consideratiune, imposibilitalea unei
stapaniri mai departe a pozitiunilor grupului Predeal, de Indata

ce grupul NamAesti s'ar fi retras chiar numai atat, cat i-ar fi fost
necesar de a iesi din stramtoarea clest2lui format de fortele inimice
provenite dela Curtea de Arges de o parte $i cele ce ar fi Inaintat
pe urmile grupului prin Valle: R. Targului, Argesel ai Dambovitei
Ca simpld orientare asupra situatiunei generale am avut comunicatul grupului generalului Prezan No. 1244 din 14. XI in care
dupA ce se descrie situatiunea ai sunt ariltate diferitele operatiuni
din ajun, se spune:
dupa ce concentrarea tuturor fortelor va fi termina'd, cand?
nu se spunea nici aproximativ macar) voiu trece la ofensivA. Pentru
realizarea acestei intentiuni doresc sl constituesc o math de maneurei, cu care s pot ataca pe inimic fie In directia Costesti, fie
catre Alexandria".
Tot prin acel ordin se prescria Arinatei I de a se scobori cu

flancul drept la DArmanesti In Valea Argesului.
Desi dispuneam de putine date, pentru a judeca situatia generalA In perfectA cunostintA de cauzA, totusi numai din elementele
mentionate am capatat convingerea ca operatiunile proectate nu
aveau la bazA realitatea starei de lucruri.

0 ofensivA, fie spre Costesti, fie spre Alexandria, nu putea sA
aib' nici o urmare serioasit chiar In cazul celui mai stralucit succes local, daca nu se puteau stAvili fortele inimice care strangeau de
aproape Armata I.
Slarea de fapt a acestei armate, atat cat am putut juleca dupA
aspectul miscarilor ei, nu mi se pare ca mai prezenta garantiile
necesare pentru o rezistenta definilivA si de aceea In aceeasi zi,
am si inceput a lua dispozitiunile In vederea retragerei grupului NA
maesti.
Cu ordinul No. 1940 (anexa No. 7) din 14. XI, dispuneam a

se lua toate mAsurile necesare In vederea un2i miscAri Inapoi". In-
dicam ca directie de retragere pentru Intregul grup Targovistea,

prescriam ca mAsura preliminary a se Indrepta chiar de acuma"
coloanele de trAsuri pe directiile de retragere, ai ordonam a Incepe
,,imediat" a se scoate mortierele de 210 de pe pozitie, operatiune
care stiam ca cerea 36 de ore.
Tot In ziva de 14 am dat ordinele No. 1915, 1916 si 11917
(anexa No. 8 prin care prescriam fiecarui grup In caz de relragere, ce anume drumuri aveau sit urmeze It ceream a se trimite
(leindata companiile de pionieri, pentru a fi revAzute al puse in
stare de praclicabilitate.
ANBXA B
337
In fine, tot in acea zi am dat instructii detailate cu privire

la politia marsului (anexa No. 9).
Desi am luat aceste masuri preliminare, fats Insa cu intennunile ce rezulta atat din ordinal de operatiuni al M. C. G. No. 19
din 15. XI, cat $i din comunicatul generalului Prezan din 14. XI,
sus mentionat, nu ma simteam de loc Indreptatit a Incepe retragerea, cad parasirea pozitiunilor ce ocupam ar fi descoperit
dreapta Armatei I-a $i virtual spatele massei de manevra, cu care
se spera a se restabili situatia general&
Am cerut de aceea, la ora 7,20 seara cu telegrama No. 1939
(anexa No. 10) a mi se ila rezultatul la raportul meu No. 1844

din 12, In care ceream, dupa cum am aratat, sa mi se indice, care
anume situatie generals ar Indreptati Inceperea miscarei mete Inapoi.

Ali s'a raspuns de abia In noaptea de 15 spre 16, $i atunci
nu precis. In orice caz, data inlica deja ca In M. C. G. nu se judeca
situatiunea ca impunand o solutiune urgent&
In noaptea zilei de 14, fail nici o explicatiune din nici o parte,
am primit simpla comunicare a generalului Prezan ca In seara de

15 frontul Armatei I-a va fi pe linia Danesti
Golesti
Bradu
Cosign.
Era aceasta o retragere voita sau silita? Se prevedea sau se

excludea posibilitatea unei rezistente pe noua nine?
Atatea chestiuni de care trebuia sa depinda alitudinea grupului
Namaesti si la care nu aveam date suficiente, pentru a ma orienta
In cunostinta de cauza.
Mai mull, In dimineata zilei de 15 primesc confirmarea dela

Armata I-a a retragerei (telegrama No. 1217, anexa No. 11) pe linia
Coign, dar adaoga cu misiunea de a tine cat mai mull pe loc
fortele inimice aici, pentru a se inlesni operatiuni importante ce

se pregatesc spre Alexandria".
Pentru a
se stabili
si mai precis cum era apreciata atunci
siluanunea si care erau vederile (mie Insa necunoscute) este destul

sa arat ca generalul Prezan, prin ordinal de operatiuni No. 11 din
16 Noembrie, adica doua zile mai tarziu, prescria ca Armata I-a
se va mentine cu orice pret pe linia prevazuta prin ordinul de
operatic anterior. Pentru a Impiedeca pe inimic sa deplaseze fortele

sale catre Sud, Armata I-a va avea o atitudine foarte agresiva.
Ordinul se termina cu injonc(iunea: Lupta care Incepe maine
fiind singura de care depinde soarla neamului, nu admit retragerea.
Dcla soldat pans la general trebue sa moara atacand".
Se presupunea deci, in z:ua de 16, ca Armata I-a era In stare
nu numai sa reziste, dar chiar sa fie foarte agresiva. De fapt Insa

am avut impresiunea din ziva de 14 ca realitatea era cu tolul alta
si prevedeam deja marl neajunsuri ca nu am patut sa am elementle
338
necesare mai din vreme, pentru a-mi da seama de ea cu un moment

mai Inainte.
De aceea cu toate pregAtirile In vech.rea unor marl. evenimente
la Nord $i cu toate asteplArile efectetor ofensivei ruse pe fronliora

Moldovei, de IndalA ce mi s'a anuntat retragerea aripei drepte a
Armatei La spre Golesti am $i luat, cu orice rise, hotarirea a ordona
retragerea.
Pentru ca sA las timpul necesar a se realiza preliminarile deja

ordonate, adica Indrumarea coloanelor de trasuri $i scoatcrea mortierelor de 210, am dat in ziva de 15 ordinul de operatiuni No. 1962
(anexa No. 12), fixand Inceperea miscArei, In dimineata zilei de 16.
In acelasi Limp, am adresat generalului Prezan o cerere de a mA
tine la curent (No. 1968. 15. XI, anexa No. 13 cu dedesubtul operatiunilor pentru a nu mA gAsi pe neasteptate iarAsi in fata unei situatiuni, asemenea celei In care m'a pus retragerea pe neasteptate, de
la Darmanesti la Golesti.
Ali se raspunde deabia a doua zi cu telegrama No. 574 (anexa
No. 14) prin care mi se aratA ca, deoarece inimical a reusit sA
arunce pod la Zimnicea, Armata I-a nu mai putea rAmAne pe

frontul Curtea de ArgesR. Valcea Slatina. Nu mi se explicA InsA
deloc motivul precipitlirei Inapoi a dreptei Armatei care trebuia sa
fie pivotul Intregei manevre, $i apoi nu am putut s5 -mi dau socoteala, cum pe de o parte se cere a se tine vales superioarA a Prahovei,
iar pe de alta pe Valea Argesului retragerea se face cu o grab' foarte
periculoasA pentru Grupul Namaesti $i, In fine, iarasi nu am Inteles,
dacA numai acela era motivul retragerei, de ce mai Inainte de a

se ordona, nu s'a tinut seama $i de situatiunea Grupului Namaesti.
Intre preliminarile care au precedat retragerea, este necesar a se
mentiona cA In ziva de 13, XI, s'a primit ordinul de operatiuni No. 20,
prin care se anunta cA In ziva de 15 Noembrie va Incepe ofensiva

Armatei de Nord in legAtura cu Armata a IX-a rasa, (anexa No. 15).
Armata a II-a (mai putin Grupul NAmAesti) se prescria sit
caute a fixa pe mimic executand atacuri violente', iar In ziva de

14 printr'un Inalt Ordin de zi se prescria Armatelor de Nord $i a
II-a O. treaca ImpreunA cu trup3le ruse la ofensiva pentru a Inainta
$i sdrobi tot ce vor gasi In cale".
In fine, mai este de adAogat ca In noaptea de 15 spre 16 Noembrie
ora 11,30, am primit ca rAspuns In Intrebarile mele privitoare la

modalitatea retragerei, o comunicare semnatA de subseful de Slat
major (anexa No. 16).
Prin aceastA comunicare:
1. Mi se reaminteste cA prin ordinul de operatiuni No. 19 s'a in-
dicat directia de retragere a Grupului NAmaesti, lucru pe care cu

toatA bunavointa nu am putut deduce din ci:atul ordin, caci acolo
ANEXA B
339
se spune numai ca retragerea se va face acoperind Valea Prahovei,

care nu trebue parasita decat prin ordinal M. C. G.
2. Mi se spune a inceperea retragcrei se lass la initiativa me;
dar cum aceasta retragere nu era sa fie urmarea situatiunei locale
pe frontul Armatei mele, ci a situatiunei generale, nu se indica la care
anume faza a situatiunei generale ar fi trebuit s Inceapa miscarea.
3. In. fine, mi se pune in vedere ca M. C. G. nu poate s arate
Inca noul front ce se va ocupa, la terminarea retragerei 1 Pur si simplu
mai rau decat diletantism; carat joaca de-a razboiull
IL
Retragerea grupului Namilet1, Wit la inceperea

retragerel grupului Predeal
(16-21 Noembrie)
Prin ordinul de retragere mentionat (No. 1962, anexa No. 12) dat
in seara de 15 Noembrie, In urma comunicarei ea dreapta Armatei

I-a se va retrage in cursul zilei de 15, dela Darmanesti la Go testi,
se prescria ca grosul grupului sa se retraga, Divizia a 12-a in spatial
BadeniCotinesti, iar Divizia a 22-a In spatiul CotinestiJugurul

Boleni. Detasamentele de siguranta sa fie Mate pe linia Matau S.oe
nesti.
Brigada a 3-a de calarasi sa se mentie la Aninoasa, pastrAnd

contactul cu inimicul (provenit din spre Vest).
Coloanele de trasuri, potrivit ordinului din ajun, ar fi trebuiL sil
aiba un castig de aproximativ o etapa asupra trupelor $i anume acele
ale Diviziei a 12-a la Laicai, iar ale Diviziei a 22-a la Hartiesti.
Dispuneam, in fine, ca miscarea sa Inceapa lnainte de a se lumina
de zi, pentru a evita ca trupele sa fie bombardate de araleria grea.

Nu am prescris a se Incepe retragerea de cu seara, pentru a da tiinpul
necesar scurgerei coloanelor de trasuri $i scoaterea artileriei grele de
pe pozitiuni.
Ca o dreapta rasplatA pentru rezistenta ce au s'iut sa desfasure
trupele Grupului Namaesti, Limp de o luna si jumatale contra unui
inimic superior In numar, In material si excesiv de Intreprinz5tor, am
dat ordinul de zi No. 1982 (anexa No. 17 . Ma achitam de o adevarata
dalorie, catre aceste brave trupe.
Betragerea a inceput a se executa In conclitiuni cat se poate de
defavorabile, din cauza presiunilor atat pe front, cat si pe flancul
ANEXA B
341
string si din cauza formelor terenului, care facilitau actiunea inimicului prin aceea el nu Inlesnea ruperea contactului prin o miscare repede Inapoi.
La bate celelalte conditiuni defavorabile, inerente unei re!rageri

prin conversiune, In fata unui inimic superior sub toate raporturile
si Intr'un teren dificil, avand obstacole topografice orienlate In sensul
de a Iiigreuia miscarea fall ca se usureze rezistenta, s'a mai addogat
una care a fost, pot zice, determinantA in provocarea debandadei
trupelor.
Inca din luna Octombrie, cand au fost semnalate trupe inimice

In valea superioard a Argesului, am luat Brigada a 3-a de caldrasi din
Valea Buzdului $i am transportat-o In regiJnea Domnesti (valea Raul
Doamnei) cu misiunea de a supraveghia intervalul dintre Armata I-a
si a II-a.
Cand mai tArziu, pe la finele lui Octombrie, inimical a izbutit sa
InvAluie stanga Grupului Namdesti, ocupand Candestii ,Si Albestii,
precum si sa rupd frontal in zona Leresti, am ordonat a se aduce

Brigada de caldrasi la Berevoesti, atasandu-i si o baterie, iar la Dom-
nesti pentru supravegherea intervalului an fost Wale cloud
esca-
droane.
Brigada a intervenit In lupta dela 3 si 4 Noembrie, pe flancul

string at Grupului In contra dreptei vrAjmasului; la svarlirea Inapoi,
a contribuit In modal cel mai laudabil.
Indata ce a inceput sa is un aspect accentual de Ingrijitor situatia
Corpului I de ArmatA, Comandantul Corpului II de Armata dispune
retragerea restului Brigadei a 3-a calarasi
de pe front, ca
s5
o alba la Indenifind la Godeni, de unde eventual sa IntdreascA Divizionul dela Domnesti (raportul No. 921, anexa No. 18).
In ziva de 11, sunt semnalate cloud Batalio:tne cu mitraliere, Indreplandu-se spre Domnesti. Comandantul Corpului II ArmatA cu telegrama No. 951 (anexa No. 19) imi raporleazd ca a dat ordin Brigadei a 3-a de caldrasi sa opreasca Inaintarea inimicului pe aceasta
directie.
Pe baza situatiunei rezultate din aceste informatiuni, am prescris Brigadei pentru ziva de 16, prin ordinal de operatiuni din ziva
de 15, a se tine la Aninoasa, pentru a supraveghia de flanc directiunea
amenintAtoare: DomnestiSchitu Go testi.
Situatiunea era Insd mull mai gravel, cdci contrar dispozitiunilor
ordinului de operatiuni citat No. 19 (anexa No. 6) din ziva de 13 Noem-
brie, prin care se impunea Armatei I-a se pivoteze astfel Incat sa

nu lase descoperit flancul string al Armatei a II-a si sa pdstreze comunicatia: MgetestiDomnestiBerevoestiCampulung,In miwarea ei
precipitatA lnapoi a ldsat complect descoperild aceastA comunicatie.
Inimicul s'a grAbit, se Intelege, se profile, si a defalcat imediat o
342
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOII:1
parte din fortele sale din valea Argeului, Indreptandu-le spre flancul
Armatei a II-a.
In ziva de 15, ora 2,35 p. m. Corpul al II-lea raporteaza cu No.
960 (anexa No. 20) ea inimicul, semnalat pe flancul slang, este In forts
de 4 Batalioane cu artilerie i mitraliere, ca a ocupat deja Domnelii
i Ca Brigada a 3-a de calarai rezista la Vest de Staneti. Comandantul Corpului de Armata a dispus Intarirea Brigadei, care avea dela
cu sine o baterie, cu singura rezerva ce mai avea la aripa stangd, un
Bata lion..
Speram ca aceste masuri, precum i distanta, vor Inlesni aripei

stangi a Corpului de Armata de a se sustrage atacului de flans.
La ora 5,30 p. m. primesc Insa un nou raport prin care mi se
face cunoscut ca: inimical este In forts de 5-6 Batalioane, cu artilerie
grea 1 a a Inaintat deja 'Ana in Est de BerevoeliiPamanteni,

respingand Brigada de calarai cu bateria i compania ei de biciclili pans aproape de Godeni, unde s'au Willis Intariri.
Situatiunea se arata din ce In ce mai defavorabila In aceasta

parte. Nu era nimic Insa de facut, caci nu se dispunea de nici o rezerva. Totul ramanca sa depinda de apararea directs a trupelor, lucru
ce Inca 'Area posibil, din cauza a Divizia a 22-a, data cu Ineeperea
retragerei avea sali resfranga stanga In baza ordinului de operatiuni,
pe linia JugurulCoceneti, adica direct front spre Vest.
Marul din dimineata zilei de 16 s'a executat deci In aceste conditiuni. Situatia impunea pe de o parte a grabi micarea pentru a iei
din axa atacului de flans, iar pe dealta era necesar a se cere limp
artileriei grele i coloanelor de trasuri a se scurge.
Dupa ora 5 p. m. la terminarea marului, Corpul al II-lea de
Armata informeaza Comandamentul Armatei (anexa No. 21) ea ambele Divizii s'au oprit pe pozi(iun,ile prevazute In ordinul de operatiuni
al Armatei.
Corpul de Armata raporteaza In acela0 limp el, coloana care

venea dela Vest In flancul sting al Grupului era de 7 Batalioane cu
artilerie grea i cavalerie, i a ea a respins detaamentul nostru
spre Poenari.
Pentru a opri aceasta amenintare Corpul de Armata a dispus ca
pe MO Intaririle deja date, sa se mai trimita 4 Batalioane i 2

baterii.
Amenintarea de flanc se dovedea a fi mutt mai serioasa decat

ceea ce se raportase la Inceput. Nu mai putin posibilitatea de-ai face
fata nu era exclusa.
Directia mieArei de retragere a coloanelor grosului, le permitea s iasa din raza atacului de flanc, iar pe de alts parte, orienlarea
dela Nord in Sud a obstacoleleor topografice Inlesnea flancgardei, devenita deja destul de puternica, sa dispute terenul In condiliuni favorabile, pas cu pas.
ANEXA B
343
Prin. ordinul de operatiuni No. 1987 (anexa No. 22) se prescria

pentru a doua zi a se continua retragerea, fixandu-se cak objective:
pentru Divizia 22 GemeneaCandeli, iar pentru Divizia 12-a Miclanauii AliciCapul Coastei.
Detaamentele de siguranta trebuiau s fie instalate pe linia:
dealurile Cucilor, Tutuianului i Perilor pentru Divizia a 22-a (front
spre Vest) i Valeni-Laicai pentru Divizia a 12-a (front *spre Nord).
Divizia a 22-a trebuia s continue a se acoperi pe flancul amenintat, jar Brigada a 3-a de cAlarasi s se retraga la BArzesti pentru
a se tine In legatura cu dreapta Armatei I-a, care se gasea la Beletii.
La ora 7,23 p. m. primesc raportul No. 969 at Corpului II prin
care arata a nu va fi in masura a executa ordinul de operatiuni,
din cauza dificultatilor terenului i a obligatiunei impuse de mine de a

executa ordinele primite (anexa No. 23).
Aceasta obligatie a fost provocata de urmatoarea lmprejurare:

In orele a. m. Seful de Stat major al Corpului II a comunicat
prin telefon generalului Mardarescu posibilitatea ca. Diviziile sa nu
se opreasca pe linia indicate, ci sa meargA mult mai la Sud.
Graba micarei ar fi putut compromite scurgerea artileriei grele
Si a coloanelor de trasuri; de aceea am dat ordin a pane In vedere
Corpului de Armata sa execute Intocmai ordinele ce primete.
La aratarile din raportul mentionat No. 969, i-am dat cu No.
2002 (anexa No. 24) autorizare sa modifice itinerariile. I-am explicat i sensul ordinului de mai sus, aratand ca obiectivele de mars
sunt obligatorii atat
altfel.
cat presiunea
inimicului nu cer a se face
Dupe comunicarea acestui ordin, am primit la ora 10,30 ordinul

No. 3058, care ma punea In fats unei situatiuni Infra catva diferita
de aceea luata de baza la alcatuirea ordinului meu de operatiuni.
S'a prescris Armatei a II-a ca pentru uurarea ofensivei Armatei
zice
a IX-a ruse i Armatei de Nord (Inceputa In bune conditiuni
ordiuul) va continua nu numai actiunea sa de fixare a inimicului,
ordonata prin ordinul No. 20, dar va cauza se catige teren cu orupele Tabla-Butii, Bratocea, Predelu i Prahova, pe masura ce rezistenta inimicului va slabl, din cauza presiunei din ce in ce mai mare
a Armatelor de Nord i a IX-a rasa".
Deja din aceste prescriptiuni se deducea In chipul cel mai lamurit, ca -nu se avea In vedere o schimbare profunda i generala a
situatiunei. Ofensiva considerate ca Inceputa sub auspicii favorabile,
era privita prin o prisma cat se poate de optimista i aceasta Indreptatea nu numai speranta de a pastra Valea Prahovei, dar chiar
0 de a catiga teren, pe acea directie.
Ordinul prescria apoi mai departe ca Grupul NAmaeti In micarea de retragere va pivota pe aripa sa dreaptg i se va opri ocupand o pozitie Intre Raul Targului si raul Argesel".
344
NOTITE ZILNICE DIN RiaBOID
Se prescria deci o simpla pivotare pe cand In realitate, prin

ordinul dat pentru ziva de 17 eu dispusesem o adevarata retragere.
Nu m'am crezut obligat a reveni asupra dispozitiunei luatel mai
intaiu pentru ca amenintarea din flancul stang, precum qi departarca
de dreapta Armatei I-a Wean obligatorie conlinuarea miscarei de
retragere sere Sud, pivotand asupra flancului drept la Miclausani.
Prescriptiunea de a ocupa o pozitiune intre Raul Targului
Raul Argeselul ar fi dus, in caz de aplicatiune, la o catastrofa atat
pentru Grupul Namaesti cat 5i pentru Grupul Predeal, caci o Intreaga Divizie germand (a 76-a) Inainta pe valea Dambovitei. Am
considerat de aceea aceasta prescriptiune ca o scapare din vedere
um am schimbat Intru nimic dispozitiunile hotarite prin ordinul de
operatiuni.
In fine, ordinul M. C. G. prescria misiunea Grupului Namitesti

In modul urmator: 1) de a asigura dreapta Armatei I-a, al carei gros
actioneaza catre Sud; 2) de a acoperi apararea Vaei Prahovei a card
parasire nu intra deloc in intentiunile M. C. G."
Extrema dreapta a Armatei I-a se gasea la Beletii, iar Grupul
Prahova la Sud de Azuga. Intre aceste doua puncte sunt In Buie

dreapta 70 de km. Cele cloud Diviziii In retragere aveau pe urme
si In flanc doua Divizii germane si doua Brigazi de munte. Terenul
permitand covarsirea flancurilor, superioritatea numerics avea o importanta hotaritoare.
In orice caz, ultimele data dispozitiuni din ordinul citat lini

impuneau obligatiunea de a nu mai continua retragerea.
Am dat In acest stop, in dimineata zilei de 17, ordinul de operatiun,i No. 2015 (anexa No. 25) prin care prescriam Grupului a se
opri in punctele indicate prin ordinul de operatiuni anterior si de a lua
dispozitiuni, pe linia detasamentelor de siguranta In vederea unei

rezistente !Ana la not ordine.
Prin aceasta masura ma conformam 5i dispozitiunei de a lua

pozitiune pentru rezistenta, In prelungirea dreptei Armatei I-a, si
acopeream, atat cat era posibil, Valea Prahovei, tinand in stapanire
nodul de comunicatii Miclausani.
In dimineata zilei de 17 se primeste in ora 7 raportul generalului
Cotescu prin care se arata ca In canal noptei, pe tot fronlul,
si
tuatiunea a fost neschimbata (anexa No. 26).

La ora 6,30 p. m. se primeste raportul No. 972 (anexa No. 27)
prin care se arata:
Ca Divizia a 22-a a fost rupta de Divizia a 12-a.

ca in urma acestei rupturi, parte din artiloria Diviziei, a 22 a
.fost pierduta, iar infanteria ramasa in gros, imprastiata.
Ca Divizia a 12-a era atacala de front si covarsita pe ambele
flancuri si de aceea nevoita a se retrage in Laical.
ANEXA B
345
CA trAsurile Cartierului general al Corpului II au fost capturate.

Ca pe flancul stang comunicatia telefonica fiind Intrerupta, nu
se stia nimic despre detasamentul colonel Nedeianu (5 Batalioane,
5 baterii si Brigada 3 calarasi cu compania ciclisti).
Era aproape neexplicabil, prin ce Imprejurari s'a putut ajunge

la o asemenea situatiune.
Daca raportul din ajua ora 5,15 p. m. , prin care se afirma ca
ambele Divizii s'au oprit pe pozitivaile prevazute prin ordinul de

operatiuni" oglindea realitatea, data si raportul primit la ora 7 a. m.
era Intemeiat, ca In timpul noptii situatia a fost neschimbata, starea
de lucruri descrisa In raportul Corpului de Armata era cu totul de
aeinteles.
Prin ordinul de operatiuni pentru ziva de 16 erau stabilite ca

zone de stationare pentru Divizia a 22-a: JugurulCotinestiBoleni,
iar pentru Divizia a 12-a: BadeniCoLinesti.
Delasamentele de siguranta pe linia MatAuStoenesti, iar pe
flancul stang Brigada a 3-a de calarasi intarita cu Batalioanele trimise de Comandantul Corpului de Armata, din proprie initiative.
Dace atacul produs In sectorul MatauSuslanesti a putut sa aiba
ca urmare ruperea Diviziei a 22-a de Divizia a 12-a, dupe cum rela-
teaza Corpul de Armatd In raportul sau, este de presupus mai Intaiu ca grosul Diviziei a 12-a In loc sa gravitcze spre linia Jugurul
Boteni cum impunea situatiunea si cum rezulta chiar din intervenirea Corpului II Armata, In dimineata zilei de 16, de a se departa
cat mai mull de inimic, probabil a gravitat In spre Matau si s'a

Intim 'Ana la Suslanesti, ceea ce era contrar situatiunei si contra
ordinului de operatiuni.
Pe de alts parte, pentru a se produce o asa desordine in Divizie
este de presupus ea ea a fost impinsa, fie In mars, fie mai probabil

Inca In stationare.
Ordinul de operatiuni al Corpului de ArmatA explica intrucatva
cele intamplate.
Se prescria Diviziei a 22-a sa Inceapa marsul la ora 6 a. m.,
iar Divizia a 12-a la 1 p. m. pentru a da limp celei dintai a se scurge

pe la Miclosani.
Miscarea a lnceput, de sigur ,mult prea tarziu pentru ambele DiN izii, in special apoi pentru Divizia a 12-a.
Dace s'ar fi pornit mult mai de noapte, cu Divizia a 22-a si s'ar
fi lasat soseaua numai pentru artilerie si trasuri, iar infanteria ar fi
urmat drumurile vecinale ce leaga salele BoteniValeni si Rtzncioaia,
Para a atinge soseaua, s'ar fi putut ajunge pe soseaua AliclosaniGemenea, destul de devreme pentru ca orice perical sa fi fost inlaturat
pentru gros. Cel mult detasamentele de siguranta ar fi putut fi stranse
de aproape, deli, data distribuirea din ajun in cantonamente s'ar fi
346
NOTITE ZILNIOE DIN litiZBOIO
facut rational, ele gasindu-se la mai bine de 6 km. de partea In

care trebuia sd graviteze grosul diviziei i sd se gaseascd artileria i
trenurile de luptd, ar fi putut, chiar ar fi trebuit sd se pue In maq

deasemenea, de noapte.
Tinerea pe loc a Diviziei a 12-a pAnd la 1, rdmane nejustificatd,
cu atat mai mult, cu cat panel la Ldicdi avea drumul absolut liber,
iar de aici, sub protectiunea liniei sale de siguranta (hotdrita prin
ordin Nord LaicaiValeni) ar fi putut sd se distribue In cantona-
mente, folosindu-se de drumurile vecinale. In once caz, din punctul de
vedere tactic, ar fi fost mai avantajos a se aduna i tWepta calm,

Inapoia liniei de siguranta, de:At a sta pe loc pentru ca la ora 1 p.m.
de abia sd Inceapd Incolonarea.
Grija a se avea drumurile libere de coloanele de trdsuri ar fi
trebuit sd impue masura ca aceste coloan.e sa Inceapd miwarea
noaptea, la nevoe chiar de cu ward.
De fapt, s'a ordonat ca trenurile sd Inceapd a se Inco lona la
ora 5 a. m.
Incontestabil, cd conditiunile i cele tactics i cele topografice
mai cu seamd, erau din cele mai grele; mdsurile de detaliu, pentru
regularea micdrei erau pentru conditiuni normale, iar nici dectun
la inaltimea acestor dificultati existence i foarte bine cunoscute de
Comandamentele respective.
In once caz, oricare au putut fi motivele, care au dus la o stare

de lucruri atat de uritd, nu mai putin situatiunea era de aa fel a
nici o schimbare nu mai era cu putinta.
Lipsa de rezerve, and punea In imposibilitate de a Intdri Grupul;
singura masurd care ar fi putut ameliora situatiunea. Pe de altd parte,
ruperea contactului prin o continuare a retragerei ar fi descoperit i
flancul drept al Armatei I 0 spatele Grupului Predeal, ceea ce ar n
fost cu desavar0re contrar vederilor M. C. G.
Unica masurd ce am putut lua a fost de a da Brigadei Olt
gi celorlalte trupe care nu apartineau Diviziilor 12 i 22 i care prin

ordinul din ziva de 15 erau hotarite sit preceadd maqul in retragere
al Grupului, ordin a se reintoarce la Grup In scopul de a intra din
nou In compunerea lui. Nlasura aceasta a fost deja luatdj Indatd ce
am avut primita In0iintarea asupra Intorsaturei defavorabile ce
luase lucrurile.
Seara, s'au mai dat uncle indicatiuni de detaliu, pentru a se

asigura cat mai mult rezistenta (anexa No. 28, Ord. No. 2039 i Rap.
Corp, II No. 972).
In dimineata zilei de 18, am primit raportul No. 976 (anexa No.
29), prin care mi se anunta cd noaptea a fost calmd.
6. XI. 1916.
Anexa No. 1.
TELEGRAM A
No. 1658
Corpului II Armatil
Binevoiti a studia, recunoate i hotarl o linie de rocada Intre

Valea Raul Targului i Valea Dambovitei, la Sud de cea care trece
prin Matau, cum ar fi, spre exemplu, comunicatia PoenariJugurul
Bo teniValeni.
data aleasa aceasta linie de rocada, yeti binevoi a dispune

imediat executarea lucrarilor necesare pentru Imbunatatirea ei,
scopul mi5cArilor marl de trupe.
Comandantul Armatei a II-a
In
12. XI 916
Anexa No. 3.
No. 1844
ARM
A TA a
H-a
catre
Mare le .Cartier General

Genera lul Mardarescu, eful de Stat-major al Armatei a II-a,
a fost chemat ieri, 11 Noembrie, la M. C. G., pentru a i se pune In
vedere, in mod confidential a ne gandi la posibilitatea unei eventuale
retrageri".
Pentru a da o forma concreta, In vederea unei asemenea operatiuni, este nevoie a se porni dela uncle data pozitive fara cunotinta
carora proectele ce s'ar face, ar fi lipsite de preciziuiiea necesara
intr'o atilt de delicata operatiune.
Rog pentru aceea, cu onoare, a mi se hotarl:
1. Care va fi directiunea generals a retragerei Armatei a II-a.
2. Care vor fi limitele zonei de operatiune a Armatei a II-a.
3. Care va fi noul front de ocupat la terminarea retragerei, indieandu-se limitele sectorului de ocupat, al Armatei.
4. Duca retragerea va incepe pe baza ordinului M. C. G., sau se
lass la initiativa mea.
5. In cazul, ca momentul inceperei retragerei va trebui sa fie determinat de Comandamentul Armatei, rog a mi se indica, la
ce anume situatiune a celorlalte Armate, ar dori Comandamentul de Capetenie, ca s Inceapa retragerea.
General de Divizie (ss) AVERESCU
ANEX& B
349
Anexa No. 4.
Nr. 2263
GENERAL AVERESCU
In. situatia actuala nu admit sA se vorbeascA de retragere.

Inimicul este si el obosit si daca cauta sA Intoarca vreuna din
pozitiile noastre poate sA fie si el Intors la randul sAu, deci trebue
contra-atacat cu vigoare.
Terenul nu se va ceda cleat pas cu pas si contra-atacand mereu.
Trebue ca toatA lumea, IncepAn.d dela general Comandant al Ar-
matei, sA desfasoare o energie extrema; trebue a se utiliza aptitudinea fundamentall a soldatului nostru, vrednicia la atac.
Orice defectiune, orifice ideie de retragere, nemotivatA de presiunea
realA a inimicului, trebue reprimata imediat cu pedepse capitale.

Armata de Nord Intr'o situatie mai dificilA si in fata atacurilor
unor forte superioare, a contra-atacat admirabil 10 zile de-a-randul
si a reusit sA izgoneasca pe inimic de pe frontier'.
Astept acelasi lucru de la Armata a II-a.
VA fac personal si direct raspunzator de neexecutarea pang. la
limitele putintei omenesti a ordinului de fats.
Binevoiti a dispune executarea celor prescrise prin ordinul
Nr. 2169.
FERDINAND
Anexa No. 5
1916. XI. 6.
No. 2978
COMANDAMENTUL DE CAPETENIE
cAtre
Comandamentul Armatei a H-a
Fatd de noua situatiune creiata Intregei Armate si In special Ar

matei I-a, prin patrunderea inimicului pe teritoriul Olteniei, am
holArI1 urmAtoarele :
1. Formarea unei mase de manevra compusa din 4 Divizii, care
se va concentra la Vest de Pitesti In scopul unei bAtalii decisive
350
NOTITE ZILNICE DIN RAZBOI0
pentru a sdrobi pe inimicul care opereaza in vane Oltului i Jiului.

In acest scop, atat Armata I-a cat si Armata a II-a vor procura, prin
rezistentA indarjita, timpul necesar grupdrei fortelor de mai sus.
2. Rezistenta Armatei a II-a va fi usuratA prin ofensiva ce vor lua
In curand Armata a IX-a rasa i Armata noastrA de Nord.
3. Pe baza propunerilor Mute de Dvs. prin raportul No. 220 din
5. XI., veti pane la dispozitia mea Diviziile a 10-a si a 21-a.
4. Divizia a 21-a va fi transportatA prin mars pe jos In regiunea
DomnestiStAnesti de pe valea Rattlui Doamnei, iar Divizia a 10-a o
veti transporta la Ploesti, unde se va reconslitui.
FERDINAND
Anexa No. 6.
MARELE CARTIER GENERAL
cAtre
Armata a II-a
ORDIN DE OPERATIUNE No. 19 din 13. XI. 916.
1. Forte inimice, aproximativ 3 Divizii i o Divizie de cavalerie,
se gasesc In Oltenia. Din aceste forte o coloana inimica, aproximativ
o Divizie este semnalatA ca InainteazA dela Stoenesti spre Rosiorli
de Vede.
Un pod a fost Intins peste DunAre Intre Sistov i Zimnicea i
forte slabe inimice au trecut DunArea, InaintAnd 'Ana la Nord de

Zimnicea, unde s'au Intarit.
2. FatA de aceastA noun situatiune, s'a hotArlt urmAtoarele:
a) Armata I-a, Grupul AparArei Dullard i Diviziile 2/5, 9/19 si
21, vor forma un grup de forte, sub comanda domnului general de

Divizie Prezan;
b) Misiunea acestui grup de forte este sit opreascA Inaintarea inirnicului dela Vest $i Sud-Vest.
In acest scop, Armata I-a va cluta pe de o parte sl-si retragA for-
tele, pivotand In jurul aripei sale drepte, astfel ca sI nu descopere

flancul stang al Armatei a II-a, iar pe de altA parte sA se opunA cu
fortele sale disponibile Impreuna cu acelea ale Grupului ApArarei Du-
narei la Inaintarea inimicului catre Bucuresti, oprindu-1 cel putin

pe hula Neajlovului.
In operatiunile care vor decurge din aceastA Insarcinare, Corpul
I Armata (Diviziile: 14, 8 si 13) va servi, ca pivot, retrAgandu-se
pas cu pas In zona dintre Arges i raul Bratia, pAstrand comunicatia
MuselestiDomnestiBerevoestiCampulung.
ANBRA B
351
Retragerea aripei pivot a Armatei I-a (aripa dreaptA) este conditionata de progresul InaintArii inimicului catre Bucuresti, astfel Ca,
retragerea acestei aripe sA nu fie periclitata.
3. Divizia 21 are ordinul M. C. G. a se aduna la Mihailestii (pe
Arges Sud Vest Bucuresti), terminAndu-,Si concentrarea In ziva de
14 Noembrie.
Divizia 9/19 se concentreaza In regiunea TituGaestiCorbii
Mari si va fi gata la 14 Noembrie.
4. Armata a II -a Isi va mentine frontul pe care 11 ocupA actualmente.
Retragerea Grupului Namaesti In cazul clad din miscarile aripei
drepte a Armatei I-a va fi nevoit sl-o facg, se va executa astfel,
!neat sA acopere rezistenta de pe valea Prahovei care nu trebueste

parasita decat prin ordinul M. C. G.
5. Zona de operatiune a Armatei I-a inclusiv zona etapelor este
cuprinsl Intre Dunare si o linie ce ar trece prin Domnesti (pe V.

Doamnei)Nucet (S. E. Targoviste)Urziceni.
6. Linia de demarcatie Intre zona Armatei I-a si zona interioari
este Urziceni Oltenita.
7. Linia de despartire Intre Armata I-a si Armata a II-a este so-
seaua Domnesti (V. Doamnei)PiscaniFloricaGaestiNucet (Sud

Est Targoviste). AceastA rude aparline Armatei I-a.
Din Ina It Ordin
p. $eful Stat-majorului general
General (ss) ILIESCU
Anexa No. 7.
14. XI. 916.

OPERATIV-EXTRAURGENT
CU PRECADERE
No. 1940
Corpului II ArmatA
Dispozitiunile privitoare la trupele care nu apartin Diviziilor se

mentin, cu deosebire a trebuesc aplicate imediat.
Binevoiti In acelasi limp a lua toate mAsurile necesare In vederea unei tniscari Inapoi.
352
NOTITE ZILNION DIN RAZBOIU
Veti astepta ordine In aceastA privinta.

Pentru a Dvs. cunostintA, veti sti Ca retragerea fortelor se va
face In directiunea Targoviste.
Ca masuri preliminare, dispuneti indrumarea chiar de acuma a
coloanelor de trAsuri ale diferitelor servicii In directiunea Botenii
Hartiesti, pentru Divizia 22 si Miclosani pentru Divizia a 12-a.
Veti dispune a se incepe imediat retragerea din baterie a mor
tierelor de 210.
General (ss) AVERESCTT
14. XI. 916
Anexa No. 8 a
No. 1915
COMANDAMENTUL ARMATEI a II-a
care
Grupul Prahova
Cu onoare se noteazA pe contra-pagina directiunile de miscare,

pe care le vor urma trupele i serviciile Grupului Prahova, inteun
eventual caz de retragere, si, vA rugAm, sA binevoill a dispune, ca
ele s fie revazute de inlatA de companiile pionieri pentru a fi puse
in bunA stare de practicabilitate.
D. 0.
Sef de Stat major

General (ss) MARDARESCU
NOT A
1. Divizia a 16-a
SinaiaComarnicTelegaLivadea prin Recea)

OparitiUdrestiChiojdeanca.
2. Divizia a 4-a
PosadaCampinaScorteniPlopeniBoldesti
GornetCricovDobrotaSangerulBrAdeanca
TisAu.
TABELA DE MI$CARE
Armata 1I-a
la
2a
3a
4a
Trupe
MattiuJugurul Oemenea -CAn Tatarani-Cli.

priorul
destt
14-19 k
15-18 k
19-22 k
Servicii
Hfirtiesti
Divizia 22
isvoarele
17 k
Trupe
Stoenesti
10 k
MIclosant
13 k
Dragomtresti
17 k
Ptetraril
U)
17 k
Divizia 12
Servicii
IL
UNITA TILE
MtclosanII
Volnesti
12 k
Boile-Vulcana
15 k
Trupe
Divizia 16
Servicii
5a
6a
Rasvadul
24 k
Haimanalele
Soseaua (est
Sacueol)
24 k
'Mania
17 k
19 k
Podurile de Sus Colibast

19 k
(Pucioasa)
15 k
8a
Divizia 4
i0a
Urlati
11 k
Est Ploesti
AlbestI-Paleologu
17 k
Mitruntigi
10 k
20 k
Wilco'
U,
23 k
Inaltimile Est Gornetul-GriBoldest'

cov
17 k
Plopenti
23 k
Sinaia
Comarnic
17 k
Campina
14 k
Plopent
Breaza de Jos Banesti

19 k
13 k
Cornul
20 k
Telega
14 k
12 k
15 k
Comarnic
BAnesti
Trupe
Bustenari
10 k
fX
CC
Servicit
21 k
Sfitucul
18 k
Inaltimile Est Gometul-Cri- Brldeanca

I min DobrotaBoldesti
coy
Sangerul) sau
to k
17 k
Mfigurele
14 k
Podent
13 k
T8taru
Mau
16 k
18 k
Livadea
(prin Recea)
()pant'
Udresti
19 k
18 k
Bughile de jos Pacureti

16 k
15 k
Chlojdeanca
15 k
Maneciu-Ungureni
Calvtoll
20 k
Ogretin
20 k
24 k
18 k
Livezeni
20 k
Bogatil
32 k
Lucien'
30 k
Marcestii
24 k
Stancestii
21 k
Ce ptura
22 k
Drama de Jos Tartest'
Aninoasa
12a
I
Mizit
20 k
15 k
21 k
Brig. 3 Ciilara*i
ila
18 k
Podenli Vechi Ceptura

13 k
0_
Posada
Servicii
Divizia 3
Inaltimile
Valea Calagareasca
24 k
0_
Trupe
9a
TArgsorul -Nou
16 k
CocorlistilCapli
17 k
V.-Largti
7a
Valea-Lungli
Mosta mica
18 k
11e
Serv. de Stat Major
Puchenii
20 k
Puchenil
Ctslau
16 k
Adancata
32 k
ANE/CA B
14. XI. 916.
353
Anexa No. 8 b.
No. 1916
COMANDAMENTU1. ARMATEI a II-a
catre
Corpul III Armata

Cu onoare se noteaza pe contripagina directiunea de miscare pe
care o va urina trupele si serviciile Diviziei a 3-a intr'un eventual caz
de retragere, si vA rugam, sa binevoiti a dispune ca ele sa fie revazute de Indata de companiile pionieri, pentru a fi puse In bung
stare de practicabilitate.
D. 0.
$ef de Stat major
General
ss
MARDARESCI
NOT A
Nlanecii UngureniiDrajna de Jos OgretinTarlesti
Calvinii Cis lau.
Anexa No. 8 c
14. XI. 916.

No. 1917
COMANDAMENTUI. ARMATEI a II-a
cAtre
Corpul II Armata
Cu onoare se noteaza pe contrapagina directiunile de miscare,

pe care le vor urma trupele $i serviciile Corpului II Armata, inteun
eventual caz de retragere, $i, va rugam, sa binevoiti a dispune, ca
ele sa fie revazute de indata de companiile pionieri, pentru a fi puse
In buns stare de practicabilitate.
D. 0.
Sef de Stat major
General
ss) MARDARESCU
354
NOT A
1. Divizia a 22 -a
llartiesti Gemenea TAtaranii Basvadul

Haimanalele Targsorul NouValea Caluggreascd
Urlati MAruntis.
MatAu
2. Divizia a 12-a
Stoenesti Miclosani PietrariiPodurile de Sus Pucioasa) Colibasi Bdicoi Boldesti GornetulMizil
Sdtucul.
3. Brigada a 2-a
a 3-a Calarasi
AninoasaLivizeniBogatii Lucieni Miircesti

Stancesti Pucheni Adancati.
Anexa No. 9.
14. XI. 1916.
No. 1951
Corpurilor II, III

Grupului Prahova
INSTRUCTIUNI
privitoare la mdsurile de ordine pe timpul marsului
de retragere
Pentru ca marsurile sd se facd In ordine, se vor aplica fn modul

eel mai riguros urmatoarele prescriptiuni:
a Drumurile de urmat vor fi recunoscute la timp si se va ,pune
indicatoare la toate Incrucisdrile, aratandu-se pe ele distantele pand la
punctul final al marsului.
Aceste indicatoare vor fi ridicate de detasamentul de politie
din coada grosului, dandu-i-se explicit $i aceasta lnsarcinare.
b) Jandarmii rurali vor fi 1040191 inainte, pe drumul de urmat,
asezandu-se posturi la cinci sute de metri distantd, (Hindu-1i se ca
consemne: politia miscarei trasurilor pe drum.
Posturile se vor ridica dela sine, cand va trece ultimul element
al coloanei de trasuri, din trenul regimentar si formandu-se in detaament, vor merge in coada acestuia.
c) Trupele si trenurile vor merge de rigoare bite singurd co-
loand, pe dreapta drumului, Maud stanga pentru trdsurile
si cu-
rierii cari se Liaised in sens opus.

d Opririle pentru adApat si odilind se vor face in afard de drum,
spre a nu Impiedeca circuliTtia. Se va inlerzice prin urmare In modul
eel mai sever oprirea oricArei trasuri pe drum.
ANEXA B
355
e) In coada grosului coloanei se va pune o sectie de ambubulanta, pentru a ridica pe cei bolnavi, care n'ar mai putea executa
marsul pe jos.
f) Pe langa sectia de ambulanta men(ionata, se vor da cateva

carute goale, in care se vor aduna toate efectele ce ar fi pierdute
de oameni in lungul drumului.
g) Toate trenurile vor fi comandate de ofi(eri sau plotonieri.
h) In caz, ca o trasura nu mai poate merge, se va arunca in afall de drum, dupd ce se va repartiza toata greutatea ei pe alte trasuri; si, data aceasta nu e cu putinta, se va lua din ea numai ceea ce
va fi posibil, procedandu-se apoi in acelasi mod.
i Locul Comandantilor de unitati pe timpul marsului, este In
coada proprii unita(i. Ei vor face rapoarte zilnice asupra marsurilor,
semnaland toate neajunsurile, spre a fi Inlaturate la limp.
j) In cantonamente si bivuacuri se va 'Astra o desavarsita ordine; se vor lua deci toate masurile prevazute in acest stop, de Regulamentul serviciului In campanie.
k La sosirea la etapa, se vor lua riguroase masuri de siguran(a.

Se recomanda, In mod deosebit, a se stabili legatura Intre avantposturile proprii si acele ale unitatilor Invecinate.
1 Dupd sosirea la etapa, ofiterii si grada(ii vor pune o deosebita
grije pentru instalarea si hrana oamenilor.

m) In cantonamente si bivuacuri, ofiterii vor petrece tot timpul
intre oameni, aratandu-le, ca retragerea e voila, nu snag, si, vor calla,
prin convorbiri, sfaturi si pilde, sa le desvolte la cel mai Malt grad
sentimentul Implinirei datoriei si a sacrificiului pentru Tara, In acest
moment, card familia si ogorul stramosesc sunt amenin( ate de vrajmas.
General ss) AVERESCU
14. XI. 916.
TELEGRAMA
Anexa No. 10.
EXTRAURGENTA
No. 1939
Marelui Cartier General
&rmata I-a ma instiinteaza ca a primit ordin a se retrage pe o

linie a card dreapta va fi la Darmanesti, pe Raul Doamnei.
Acest punct se gaseste in line dreapta la 35 km. Inapoia sta'ngei
Armatei a II-a.
Rog a mi se da de urgenta rezultat la raportul meu No. 1814

din 12. XI. 916 caci fata de noua situatiune a Armatei I-a, Grupul
Namaesti ar ramane in aer data l-as mai tine pe loc.
General
ss AVERESCU
356
stonTE ZILNICE DIN RALBOEU
15. XI 916
Anexa No
11
No. 1247
A R NI A T A
I-a
cAtre
Armata a
II-a
Astaseara 13 Noembrie, Armata I a va ocupa frontul Costesti
Bradul de SusStatia Golesti Danesti cu detasamente de acoperire

intre Danesti si Belesti 1 2 km. N. V. de Golesti cu misiunea de a
tine cat mai mull pe loc fortele initnice aci pentru a se inlesni opera
tiuni importante ce se pregatesc spre AlexandriaRosiorii de Vede.

Pentru a putea [Astra legatura lactic' cu aripa stanga a Armatei a
II-a, Imi este indispensabil s cunosc dispozitivul Armatei a II-a, eel
putin in aceast5 zona precum si operatiunile proectate pentru ast5zi
dup5 amiaza si maine 16 curent.
Cornandantul Armatei I-a
General (ss) STRATILESCU
15. XI 916.
Anexa No. 12
No. 1962
Corpului II Armata
Situatiunea Armatei I-a, a carei aripa dreapta este retrasa astazi

pans la Golesti, impune Grupului Namaesti a parasi pozitiunile pe
care le ocupA astazi si pe care le-a aparat pana acum cu atata bravura.
Miscarea va Incepe maine 16. XI. 916, Inainte de a se lumina de
zi, pentru a evita Ca, coloanele sa fie bAtule de artileria grea dus
mans.
Obiectivele primei zile de mars vor fi:

Pentru Divizia a 22-a: trupele Cocenesti Jugurul Boteni, coloa
nele de trasuri, Hartiesti.
Pentru Divizia a 12-a trupele Badeni Cotinesti, coloanele de Oil
surf, Miclosani.
Cartierul Grupului la LlicAi.
Brigada 3 de calarasi Oa ramatte la Aninoasa, pAstrand eon
tactul cu inimicul.
ANEXA B
357
Detasamentele de siguranta pe linia MatauStoenesti.

Trupele care nu apartin, prin organizatie Diviziilor 12 si 22 ,Si
anume. Reg. 22, Brigada OR, Reg. 36/76 si divizionul din Reg. 5 Art.
ti bateria din Reg. 21 vor forma un detasament separat, sub comanda
colonelului Robescu si se va pune in mars cel putin 2 ore Inaintea

celorlalte trupe, avaad a face urmatoarele etape: 16 Noembrie
Valeni, 17 Noembrie Pucioasa, 18 Noembrie Edera, 19 Noembrie
Baicoi.
Brigada a II-a de calarasi.va preccda deasemenea marsul Grupului,
pentru a merge la Targoviste, unde dupa ce se va reconstitui calare,

va primi ordine ulterioare.
Artileria Brea va trebui sa fie pornita cat mai de vreine, avand
numarul necesar de perechi de boi pentru ca sa poata urea pantele
fara opriri; tendinta va fi ca bateriile sa urmeze coloanele de trasuri.
Itiiierariul de urmat va fi astfel ca sa se poata evita pe de oparte bombardamentul arlileriei inimice, iar pe de alta atacul detasamentelor dusmane, daca supravegherea Brigadei a 3-a de calarasi
ar semnala In raza unei zile de mars, asemenea detasamente.
General
ss
AVERESCU
Anexa No. 13.
15. XI 916.
No. 1968
General Prezan
Situatiunea Armatei a II-a depinzand astazi eel putin la aripa
stanga, de aceea a Armatei I-a, imi este indispensabil sa cunosc zilnic
nu numai miscarile executate de Armata I-a, ci ti cauzele caror sunt
datorite, precum ti intentiunile avute.
Acum cateva zile mi-a fost anuntata formarea unei mase de
manevra care avea sa opereze, fie spre Calimanesti, fie spre Slatina.
Putin dupa aceea mi-a fost anuntata formarea unei mase de manevra in scopul de a se lua ofensiva, fie spre Costesti, fie spre
Alexandria.
Paralel cu aceste proecte insA, mi se comunica retragerea aripei

drepte a Armatei I-a, care pentru zilele de 14 si 15 a luat o asa iuteala,
ineat a lasat aripa mea stangil brusc In aer.
358
Stint aceste retrageri voile, in vederea viitoarei ofensive cu

grupul de mauevra, caci Intl un comunicat se spune chiar ca Divizia a
14-a s'a retras prin ruperea luptei, sau sent ele impose de situatia
generala, sau, in fine, de Impingerea inimicului din fatal
In oricare din aceste cazuri, mai este necesar sa cunosc directiunea retragerei nu numai pentru o singura zi, precum si linia pc
care se va opri Armata pentru a-si organiza o noua rezistenta, fie

chiar numai trecatoare.
In ziva de 14 Noembrie ora 2,30 p. m. am prima un comunicat
ca Armata I-a se retrage in cursul noptii cu aripa ei dreapta la Darmtnesti, iar cateva ore mai tarziu mi se face cunoscut a in cursul
zilei de astazi, retragerea va continua liana la Golesti", fart sa mi
se spuna din ce cauze, cu ce stop si data pe noua linie se va rezista sau se va continua retragerea.
Rog a dispune sa mi se comunice la vrerne elementele de care
am nevoe pentru a nu ma gasi din nou in situatiunea in care nit
aflu astazi.
Anew \o. 11.
16. XI. 916.
GRUPUL ARMATEI GENERAL PREZAN
catre
Armata a II-a
La No. 1968;
Retragerea Armatei I-a s'a Meat din ordin. Cauzele care an impus
aceasta retragere sunt:
a) Presiunea facuta de mimic asupra aripei stiingi.
b Situatia generala odata ce inimical a reusit ski arunce pod la
Zimnicea, Armata I a nu mai putea ramane pe frontal Curtea de

ArgesRamnicul Valcea Slatina.
General ss
No. 574
PREZAN
ANEXA B
13. XI. 916.
359
Anexa No. 15.
No. 20
COMANDAMENTUL DE CAPETENIE
catre
Armata a II-a
ORDIN DE OPERATIUNE
.Armata a 9-a rusa Incepe o ofensiva generala In ziva de 15 Noem-
brie pe frontul: DornaPardul Dofteana, avand drept prim obiectiv a
cuparea regiunei: Dorna VatraGyergyDitro si Csik-Sereda.
Armata de Nord si a II-a vor concura la aceasta ofensiva.

In acest scop, ordon:
1. Armata de Nord va Incepe ofensiva, In legaturd cu Armata
a 9-a rusa, in aceeasi zi de 15 Noembrie, avilnd drept prim obiectiv
ocuparea iegirei defileurilor in sesul Haromsek 5i anume: Lemeny
Berecz; KezdiMartonosGelenczeKovasnaZagonBodza--FOrdulo.
Se va face legatura cu Armata a 9-a rusa, care trimite In acest scop
o coloand din Corpul 40 de Armata rus, pe valea Dofteanei cdtre

Kaszon. Comandantul Armatei de Nord se va pune direct In contact
In aceasta privinta cu Comandantul Armatei a 9-a rasa, pentru coordonarea operatiunilor;
2. Linia de despartire Intre Armata a 9-a rusa si. Armata de Nord
este: Tg. Ocna, inaltimile care despart Valea Dofteanei de valea SIa
nicului vadat Sandor, Sud Kaszon acestea toate inclusiv, pentru
Armata de Nord).
3. Armata a II a mai putin Grupul Namaesti va cduta sd fixeze
pe inimic, executdrid atacuri violente, aslfel ca sd nu poatd lua forte
:
de pe acest front. Un ofiter de legaturd dela Armata a II-a se va trimite la Armata a 9 a rush',
4. Un ordin de detaliu va stabili alocatia de munitiuni, reaproviziondri, etc.
Se aldturd copie dupd ordinul Armatei a 9-a rusa.
FERDINAND
360
NOTPTE ZILNIOE DIN RAZBOIU
Anexa No. 16.
15. Xl. 916.
Ora 11,30 p. In.

cAtre
Comandamentul Armatei a Il-a

Binevoiti a cunoaste ca la raportul D-voastra No. 1844 din
12. XI. 916, Mamie Cartier General a raspuns cu ordinul de ope
ratiune No. 19 din 12. XI. 916. Din acel ordin de operatiune reiese:
1. Directiunea de retragere a Armatei a II-a numai a Grupului
NAmaesti) rezultA, pe de o parte, din obligatiunea absoluta de a acoperi Valea Prahovei, care nu trebueste pArAsita decat prin ordinul
M. G. G. Pe de alta, din legAtura care trebueste pastratA necontenit
cu aripa dreaptA a Armatei I-a.
Prin urmare, Inceperea retragerei (numai a Grupului NAmaesti)
este la initiativa Armatei a II-a, iar aceea a Grupului Predeal, la or
dinul M. C. G.
2. Limitele zonei de operatiuni ale Armatei a II-a catre Sud, au fost
stabilite la punctul 5 si 7 al ordinului M. C. G. No. 19.

3. M. C. G. nu poate IncA arata noul front ce se va ocupa la
terminarea retragerei, retragere care este conditionatA de acjiunea
inimicului la Sud.
4. Pentru a putea coordona miscarile de retragere ale Armatei a
II-a (Grupul Nam Aesti) si ale Armatei I-a, binevoiti a hiainta M. C. G.
ordinul de retragere ordonat pe ziva de 16 Noembrie Grupului NA

maesti si a trimite la ora raportului In fiecare zi, ordinal de opera
tiuni pentru ziva urmatoare.
D. I. 0.
p. $eful de Stat major general

General (ss) ILIESCU
No. 3204.
ANEXA B
15. XI 916.
361
Anexa No. 17.

No. 1982
ORDIN DE ZI
Din cauza situatiunei generale, Grupul Namdesti a primit ordinul
meu de a se pune in miscare astfel ca sa poata mentine legatura cu

dreapta Armatei 1-a.
Pozitiunile pe care le paraseste, Grupul Namdesti a shut sa le
apere timp de o lund i jumatate cu o Indaratnicie si bravura mai
presus de orice lauda Impotriva unui dusman puternic, Indraznet ci
inzestrat de toate mijloacele technice pe care experienta de 2 ani
de zile i-a invatat sa le Intrebuinteze cu toata dibacia inchipuita.
Imi fac o adevarata datorie, s exprim prin ordin de zi, ofiterilor if trupei Grupului Namaesti, desavarsitele mele multumiri
pentru vitejia desfasurata pe poziliile din jurul punctului al carui
nume-1 poarta si de care vom avea intotdeauna dreptul sa vorbim
cu mandrie.
[Baicoi]
General
ss AVERESCU
Transmisa de Oficiul Laicai

Primit de Capitan Ciuperea
11. XI. 1916.
Anexa No. 18.
Ora 5.25 p.m.

No. 924
CORPIJI. II ARM \TA

catre
Armata a
II-a
Sectorul din dreapta: Inimicul a bombardat la ora 10,45 dimineata pana la ora 2,50 p. m. Slobozia, Dealul Ulucul. Valea Argeselului
Dealul Clabucetului.
In sectorul din stanga, am continuat cu intarirea pozitiunilor.
S'a stabilit legatura cu Grupul Arges care este puternic atacat la Nord
de Curtea de Arges. Comandantul Grupului colonel Colori a cerut
362
ca divizionul nostru care face legatura cu acel grup sa atace patrulele care au patruns in Musetesti si daca dispunem de infanterie ar
fi bine sa trimitem acolo spre a opri Inaintarea patrulelor pe calea
Valsantilui.
Am dal ordin Divizionului care a atacat si respins patrulele din

Musetesli, Insa infanterie nu am putut trimite, deoarece situatia noastra este precara si distanta pana la acel grup care nu apartine Armatei
a II-a, impiedeca intervenirea.
Am luat masuri a se retrage de pe front restul Brigazei 3 Calarasi, care se va aduna la Godeni cu o baterie, spre a avea o trupa
mobila de aripa stanga spre orice eventualitate.
Comandantul Corpului II Armata
General (ss) COTESCU
14. XI. 1916.
Anexa No. 19.
ARMATEI a II-a
La extrema dreapta s'au respins multe patrulc care Inaintase

peste granita. Intre orele 9 si 12 dimineata, au trecut spre Bran 40
automobile si treizeci trasuri Inhamate cu cai.
In sectorul din dreapta, artileria grea inimica a bombardat Sloenesti, Badeni si Slobozia. Pe frontul sectorului din stanga, artileria
grea inimica a bombardat toata dupa amiaza C. Lung.
Aeroplane inimice au bombardat gara din Schitu Golesti si Apa
Sarata, Wand mai multe victime.
Divizia 14 se gaseste la Sud C. Arges. Detasamentul sau de legatura dela Musetesti s'a retras la Bali testi pe Valea Bratia.
Forte inimice, aproximativ aproape 2 Batalioane cu mitralicre,
se indreapta concentric spre Domnesti, Inaintand spre Musetesti Valea
si padurea Bratici. S'a ordonat ca Brigada 3 calarasi sa opreasca Main[area inimicului in directiunea Domnesti Godeni, rezistand succesiv
pe inaltimile ce se gasesc calare pe aceasta directiune.
General
ss
No. 951
COTESCU
ANEXA B
15. XI. 916.
3 63
Anexa No. 20.
Ora 2,35 p. m.
No. 960
CORPUL II
Brigada a 3-a calarasi raporteaza ca inimicul, in forta aproximativa
de 4 Batalioane cu artilerie si mitraliere, Inainteaza dela Musetesti

spre Domnesti, care este deja ocupat de aproximativ 2 companii inimice.
Alte 2 companii inimice inainteaz5. dela Stiinesti spre Slanic. Brigada a 3 a calarasi rezista Inca pe Inaltimile dela Vest de Stanesti. La
voe se va retrage pe inaltimile dela Vest de Berevoesti, unde am

trimis Inca un Batalion, singura rezerva de care dispuneam pe aripa
st angg.
Fat5 de slabirea frontului prin trimiterea Reg. 22 si 36/76, lap

de aceasta amenintare apropiatii in flancul nostru, rog a ne da directivele Dvs.
Comunicat si Corpului I Armata aceasta situatitine.

S'a intervenit catre Comandamentul Etapelor ca toate trasurile,
aproNizionamente si munitiuni destinate Div. 22, Brigadei 2 caliirasi
si Brigadei 3 caliirasi O. fie indrumate la Targoviste de unde vor fi
Impinse la trupe prin coloane respective.
S'a cerut inspectiei de miscare Titu sa trimitd la Campulung
numai trenul necesar Regimentului 36/76.
General (ss) COTESCU
16. XI. 916.
Ora 5,15 p. m.
Transmis de capitan Ionescu S.

Primit de locotencnt Rozin.
Anexa No. 21
CORPUL II ARMATA
&are
Armata a II-a
Ambele Divizii s'au oprit pe pozitiile previizute in ordinul de
operalie al tkrmatei.
Coloana inimicii care inainta dela Berevoesti-Pamanteni a atacat
delasamentul nostru ce se afla pe inaltimea Rujoaia, respinglindu-1
spre Poenari.
364
NOTITE ZILNIOh DIN RAZBOR
inimicului. 7 Batalioane cu obuziere grele ei cavalerie.

Pentru a-i opri inaintarea, s'a dispozat a Intari delasamentul no
stru cu 4 Batalioane si 2 baterii.
Inimicul a ocupat Stoenesti.
Pe restul frontului suntem In contact cu inimicul.
0 patrula de cavalerie inimica a intrat in Suslanesti. A fost
respinsa, omorindu-se ofiterul comandant.
Forte le
Coloanele de trasuri cunt In curs de scurgere spre destinatia

hotarlta.
Se Intampina mune greutati din cauza pantelor repezi $i a dru

murilor desfundate.
Comandantul Corpului II Armata

General (ss) COTESCIT
Anexa No 22
16. XI 916
No. 1987
CORPULUI II ARMATA
Maine, 17 curent, Corpul II Armata va continua miscarea de re

tragere cu urmatoarele objective
Pentru Divizia a 12-a:
Coloanele de trasuri: Voinesti.
Grosul Diviziei: Miclosanii Mici Runceasa)Capul Coastei.
Detasarnentele de siguranta: pe linia Nord LaicaiValeni.
Pentru Divizia a 22-a:
Coloanele de trasuri: Izvoarele.
Grosul Diviziei: GemeneaCandesti.
Detasamentele de siguranta pe dealurile Perilor, Tutulanului Si

Cucilor.
Divizia 22 va urma itinerarul Boteni Hartiesti Gemenea, aco

perindu-se pe flancul stang.
Brigada a 3-a de calarasi va merge la Barzesti, mentinand ne

contenit legatura cu dreapta Armatei I-a.
Detasamentul Robescu va continua marsul dupd cum s'a hotarit
deja.
Cartierul Corpului II Armata la Voinesti.

ANEXA B
365
16. XI. 916.
Anexa No. 23.
DOra 7,25 p. m
No. 969
CORPUL II ARMATA
catre
Armata a
II-a
Fata cu ordinul D-voastra telegrafic de azi, prin care ordonati

executarea stricta si fiira nici o modificare a ordinelor ce primim, se
va da ordin de miscare Diviziunilor asa cum prevede ordinul Dvs. de
operatiune No. 1987.
Raportez insa ca Divizia a 22-a nu va putea traduce In fapt acest

ordin, tinand seama ca pastreaza pe pozitiune catre Malan si Poenari
forte inseinnate cu artilerie, care vor avea de executat un mars de

peste 25 km. pand la Gemenea, pe un teren excesiv de greu.
Pe soseaua aratata pe harta in buna stare nu se poate misca decat
trasuri usoare cu 4 cai, punanclu-se
10
12 ore pentru ca o tr6-
sura s parcurga aceasta distantd de 7 km. din cauza desfunddrii dru

murilor si a pantelor mult pronuntate.
Dela Harliesti la Gemenea, neexistand nici o legAturd trans-
versala convenabila si fiind de trecut o serie de dealuri si vai paduroase, nude noroiul este de neinvins, credem ca Divizia a 22-a nu va
putea sa-si atinga obiectivul.
General (ss COTESCU
Anexa No 24
16. XI 916.
No. 2002
CORPULUI I1 ARMATA
Daca in urma o rdinului men No. 1658 din 6. XI. 916 ati pregatit
un alt drum transversal, care s fie mai bun decat cel indicat prin
Divinlei 22, Weeordinul de operatiuni, pule0 modifica
tivele de mars ramanand insa aceleasi.
366
NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOLD
Ordinul meu de astazi a fost provocat de informatiunea data de

eful Dvs. de Stat major ca Diviziile se vor opri malt mai departe
deck linia indicata prin ordinul meu.
Punctele de oprire ce se fixeaza prin ordinul de operatiuni sent
obligatorii si depasirea for nu poate fi justificata decal prin o presiune covarsitoare din partea inimicului.
General
17. XI. 916.
ss AVERESCU
Transmis de sublocot. Algiu
Anexa No. 26.
Ora 7 a. in.
CORPUL II ARMATA
RAPORTUL No. 971;
In limpid noptei situatia pe tot frontal neschimbala.

Comandantul Corptdui II
General (ss COTESCU
17. XI. 916.
Primit de locot. Viisoreanu
Ora 7 p. m.
Anexa No. 27.
No. 972
CORPUL II
catre
Armata a
II-a
In urma atacurilor pulernice al0 inimicului, care s'au produs atat

pe front intre Matau si Suslanesti, cat si pe flancul noslru slang, Di-
vizia 22 a fost respinsa si rupta de Divizia 12. In aceasta lupta a

pierdut 2 baterii obuziere si poate din Reg. 11 Art.
Din infanteria acestei Divizii, doua Batalioane au venit la Gemenea, un Bata lion a fost imprastiat $i probabil ca se repliaza prin
paduri tot la Gemenea, iar aproximativ 2 Batalioane, crede ca s'au
raliat Detasamentului colonel Nedeianu, care cu 5 Batalioane, 5 Ba-
ANEXA B
367
terii, compania de ciclisti si Brigada 3 cdldrasi a facut fatil atacului

dela Poenari.
In acesl moment hind lupte la Vdleni si telefonul intrerupt, nu
se cunoaste care e situatiunea delasamentului Nedeianu.
Divizia 12, atacata de front pe Valea Dambovitei si intoarsd pe
ambele flancuri, a fost nevoita a se retrage spre LAMM.
Detasamentul colonel Robescu se gdseste intre Pietrari si Vulcana. Intregul Cartier al Corpului II Armata (trdsurile a fosl caplurat
de inimic la Vdleni. Fiind in aceasta situatiune, am ordonat ca toate
trupele, aflale pe valea Dambovitei si fl'uicuri, s fie oprite la N. de
Candesti, pentru a incerca maine o ultima rezistentd, pe linia: Piscul
Popei cota 667), Dealul Costona (cota 597), Nord Candesti, Piscul
Gernenei cola 358 , cota 577 Pietrarii.
S'a dat ordin detasamentului colonel Robescu sa se inapoeze
la Vdleni.
Coloanele trasuri, s'au indreptat spre Targoviste.

S'a ordonat ca, prin patrule, s se faca legatura cu detasamenlul
Colonel Nedeianu, care se va indrepta pe uncle va fi posibil In Valea
Dambovitei.
Trupele sunt obosile si demoralizate.

General
ss
COTESCU
Anexa No. 27 a.
17. XI. 916.

No. 2015
CORPULUI II ARMATA
Armata I a rezista inaintarei inimicului pe linia: Belch GolestiBradu Greceanu Brosteni.

Corpul al II-lea de va opri in punctele indicate prin ordinul de
operatiuni No. 1987 i va rezista, in caz de urmarire, pe linia detasamentelor de siguranta, indicata in mentionatul ordin.
In acest scop, se vor lua imediat masuri a se ocupa pozitiunile
cele mai favorabile pe acea linie, tinand seams cd punctele numite In
ordin trebuesc luate numai ca indicatiuni generale.
Pozitiunile alese vor fi ocupate cu primele trupe sosite pe ele,
se vor face intdriri, apgrari accesorii si se va instala si artilerie.
368
Grosul fortelor va merge la obiectivele stabilite, de unde va fi

dus in lupte pe pozitiile alese, pe masura oe situatia tactica o va cere.
Brigada 3 calarasi va merge la Vulturesti, unde, la nevoe, va coo
pera cu detasamentul de legating al Armatei I, care se gasesle in

acel punct.
Detasamentul colonelului Robescu se va aduna la Voinesti.
General
ss AVERESCU
Anexa No 28
17. XI. 916
ora 9 p .m.
No. 2039
S a ordonat Corpului II Armata de Doinnul general

Averescu.
17. XI ora 9 p m.
ORDIN TELEFONIC DAT CORPULUI II ARMATA
Sa tie serviciul de siguranta pe linia ordonata.

SA pregateasca linia de rezistcnta pe linia aleasa de Corpul II.
SA se pastreze contactul cu inimicul.
Serviciul de siguranta sA se retraga luptand.
De dimineata sA se trimita un serviciu foarte activ de patrule
pe tot frontul.
Scris de colonel Dabija
18. XI 916.
Anexa No 29
SITUATIA PE ZIUA DE
18
NOEMBRIE
1916.
CORPUL II ARMATA
No. 976, ora 5 dim.
In cursul noptei liniste. S'a luat masuri de rezistenla pe linia

.ordonata.
Postul de comanda al Corpului II Armata se mutA la Targoviste.

General
ss
COTESCU
ANEXE
Anexa No.
C 0 P 1 E.
O R D R E.
Monsieur le It. colonel de Roince est charge de se rendre
aux divisions qui sont attaquees at d'exprimer aux Generaux C-t ces
divisions la volonte de Sa Majeste, de ne reculer sous aucun pretexte et de ne pas ceder de terrain.
H assurera l'emecution de cet ordre.
Ii devra egalement verifier que les troupes qui sont en reserve ont organise des positions qu'elles auraient a defendre jusqu'a
la derniere extremite en cas de repli accidentel.
M. le It. colonel de Roince rendra cornpte, 2 fois par jour,

par alegramme, au G. C. G. de l'execution de sa mission. De
plus, it adressera par voie rapide, un compte rendu journalier detaille, precisant les points les plus interessants et ceux ne pouvant
etre telephones.
Bucarest, le 11. 24. 916.
(ss) FERDINAND.
Anexa No. 2
ORDIN DE SERVICIU
Din Ina It Ordin:

Domnul It. colonel Marchal din armata FrancezA este numit
delegat al Mare lui Cartier General, pe langA Comandantul Arma-
tei a II-a.
372
Acest titer superior este pe deplin acreditat, prin prezentul

ordin de serviciu, pe langa generalii comandanti de Corpuri de
armatA, de divizii si sefii for de slat major.
El va indeplini serviciul sau, sub ordinele Comandanlului Ar
matei a II-a, avand, ca insarcinare speciala, suprauegherea executcirei

ordinelor Marelui Cartier General, in uederea reorganiziirei .i in-
strucliei diuiziilor precum si directia centrului de instructie a gru

parei diuiziilor uncle ua funcliona o ;could de instructie a ofilerilor,
o ;coals de instructie de mitraliere Si o ;coals de instruclie de grenadieri, in aces! stop, un personal francez Ii este atasat.
Afars de aceasta, el va exercita comandamentul direct, pentru
executarea misiunei lor, asupra tuturor ofite
disciplina generalA
terilor francezi detasa(i in staturile majoare si corpurile de trupa
ale diviziilor.
El are dreptul a corespunde direct cu Marcie Cartier General.
AutoritAtile militare, vor face Coate Inlesnirile $i vor da tot

concursul acestui ofiter superior pentru indeplinirea misiunei sale.
Cn locotenent sau sublocotenent care vorbesle bine limb fran
cezA, luat din gruparca diviziilor, va fi atasat cu serviciul pe langA
acest
ofiter superior de care comandamentul pe lungs care este
acreditat. Se va da Inca In serviciul acestui ofiter superior, tot prin

ingrijirea comandamentului, un automobil, un cal de cAlArie si o
ordonanta.
Sella Stat-majorului General at Armatet

General de Divizie Adjutant ss) PREZAN
Anexa No. 3
MISSION MILITAIRE FRAKAISE

EN ROUMANIE
SECRET
Le 2/15 Fevrier 1917

ETAT NOMINATIF DES OFFICIERS DE LA
MISSION MILITAIRE FRAKAISE EN ROUMANIE
I. GROUPEMENT DE L'ARMEE DU GENERAL AVERESCO:
Chef de Groupement
Adjoin!
Lieut. Colonel
Capitaine
CRAVOISIER
Comandant
Capitaine
Capitaine
VITREY
DE PRACONTAL
CHEVANNE
HITHER
Centre d'instruction de milraillenses

Adjoin'
et provisoirement
du 10 Groupe d'autos- canons)

Centre d'instruction
de grenadiers
Frole de ski
Lieutenant
Lieutenant
CLEMENTE'.
Commandant
GEIANET
PROVOST
374
NOTITE ZILNIOE DIN RA.ZBOI0
2-eme CORPS D'ARM8E:
Chef d'Etat-Major
adjoint Lieut. Colonel

Commandant
Adjoint
MARCHAL
DE VILMAREST
1-ere DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Lieutenant
Adjoint
Adjoints
1-er Mgt. Inf.
aux Chefs 17-eme Mgt. Inf.
de Corps 18-eme Regt. Inf.
31-eme Regt. Inf.
Regiment D.
Lieutenant
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Lieutenant
D'ALBIAT
CAIRE
CHAUVEAU
SUCHNER
FONDEVIELLE
CERVONI
NEVIERE
3-eme DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Capitaine
Adjoint
4-eme Mgt. Inf.

Capitaine
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Adjoints
30-eme Mgt. Ia.
VESPERINI
QENNEC
SARRET
TRIOLLET
MALLAC
DEVILLE
VIOLETTE
12-eme DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Lieutenant
Adjoint
Adjoints
55-eme Regt. Inf.
aux Chefs 60 68-eme
Inf.
de Corps 62/70-eme
Inf.
Regiment
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Capitaine
LEGROS
DAVID
CHABROL
RICHARDEAU
RICHARD
GUINGOT
4-eme CORPS D'AIIMP,E:
Chef d'Etat-Major
Adjoint
adjoint Commandant
Commandant
LANDROT
LAGNIEL
ANEXE
375
6-eme DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Capitaine
Adjoint
Adjoints
10-eme Mgt. Inf.

24-eme Mgt. Inf.
7-eme Regt. de
Chasseurs
PIZOT
MAGE
Lieutenant
Capitaine
Lieutenant
Capitaine
De Villeneuve
DE FERRY
Capitaine
LAULAN
CHAMARD
DUFOUR
7-eme DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Capitaine
Adjoint
Adjoints aux 14-eme Mgt.

Chefs de
15-eme Mgt.
Corps
16-eme Mgt.
27-eme Mgt.
Inf.
Inf.
Inf.
Inf.
Regt.
Capitaine
Capitaine
Lieutenant
Capitaine
Capitaine
SALLES
DESJOBERT
CLAYEUX
SCHMIDT
BERGE
DARNIGE
PETITHORY
8-eme DIVISION:
Chef d'Etat-Major
adjoint Commandant
Capitaine
Adjoint
Adjoints
13-eme Mgt. Inf.
aux Chefs 25-eme Regt. I nf.
de Corps 37-eme Mgt. I nf.
53-eme Mgt. I nf.
Regt.
Regt.
8-eme Regt. d e
Chasseurs
GAZEILLES
VASSAL
Lieutenant
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Capitaine
Lieutenant
IIENNO
BERNIER
GINESTY
FAIN
Lieutenant
FIAMMA
II. ARMEE DU GENERAL AVERESCO
BORDES
MAZAUD
Artilerie).
Detache a l'E. M. de la
2-eme Armee
Lieut. Colonel
MARIE
376
NOTI7E ZILNIOE DIN RAZBOIU
2-eme CORPS D'ARMPE:

Capitaine
Lieutenant
Capitaine
1-ere Division
3-eme Division
12-eme Division
BERNARDY
CHALLAMEI.
DAMECOUR
4-eme CORPS D'ARMlE:

6-eme Division
7-eme Division
8-eme Division
Capitaine
Capitaine
Capitaine
DU SARTEL
GENTIL
DION
III. GENIE:
Detache a l'E. M. de la
2-eme Armee
Lieut. Colonel
DUMONT
Anexa No. 4
MISSION MILITAIRE FRANCAISE
EN ROUMANIE
Le 12125 Juin
1917
II-e Armee
Etat-Major
1540
Le Lieut. Colonel HUCHER
attach a l'Etat-Major de la II-e Armee

a Monsieur le General Commandant
la II-e Armee.
Comme vous auez bien voulu m'y inviter ce mann, j'ai l'honneur
de uous adresser ci -joint Copie de la Note No. 1689 de la Mission,
en date du 7/20 Juin, au sujet des nouvelles lettres des Officiers
frangais attaches mix Regiments ou Elats-Majors de l'Arinee Roumaine.
ANEXE
377
MISSION MILITAIRE FRANcAISE EN ROUMANIE

Le 7/20 loin 1917
1689
CONFIDENTIELLE
NOTE DE SERVICE
Un certain nombre de grandes unites vont etre appelees pro
chainement a prendre part a des operations actives. Dans ces conditions, it a semble que le role des Officiers Francais etait incompletement defini par les lettres de service qui leur ont ete donne
precedemment. 11 ne s'etait agi en effet, jusqu'a present, que de
travailler a la refection des unites et a l'instruction de la troupe

et des cadres.
L'emploi nouveau des troupes necessite de nouvelles lettres de
service qui vous sont adressees ci-jointes.
El les font ressortir que les Chefs d'Etat-Major udjoints et les
0/ficiers detaches aupres des Chefs de Corps, doivent etre obliga-
toirement tenus an courant de tout ce qui touche a l'organisation,

a la preparation et a l'execution des operations.
Les Of ficiers francais sont donc pries de travailler dans ce sens
nettement, tout en n'oubliant pas qu'ils doivent conserver, malgre
tout, le role d'instructeurs et de conseillers techniques, en tout ce
qui concerne l'instruction du Regiment.
P. 0. Le Chef d'Etat -Major
Signe: PET1N.
Anexa No. 5
Voeux et Projets pour un proche avenir dans la Patrie roumaine
A Son Excellence
Mr. le General AVERESCO
Fortunaios nimium sua si bona norint

Les Mu tildes, le Palais de la Legion
d'Honneur, l'Arc de l'Eloile frois merueilles
(Maxime du Camp. Les Semites de Paris
Agricolas (Classiques !Wins)
L'heure, mon General, est venue fatidique

Oh nous pourrons dormir comme les anciens preys
Apres le bon combat. Le temps est prophetique
Oh nous verrons finir ce carzchemar affreux.
378
Et comma le devin, dans sa boule de verre,

Essage de prevoir, rose ou gris, l'avenir,
le fais pour les Roumains des pro jets d'apres guerre

Et, les faisant, je vois la France en souvenir!
I.
La Campagne
Quand vous et votre armee, pares de pure gloire,

Ainis par la Patrie, si vivants en son coeur,
Retournerez chez vous, sacres par la victoire,
Alors vos tiers soldats se feront laboureurs,
Car le guerrier geant saura se faire infime,
Et reprendra son soc, sublime portefaix:
Apres avoir cueilli les lauriers sur la time,
En plaine, ii cueillera les moissons de la paix.
Apres avoir si bien combattu pour sa terre

11 la cultivera dans un nouvel amour,
Et ses soins en feront des jardins, un parterre:
in terre aura son tour!
Apres l'epee, le soc,
Et je vois rebatir cette ecole ruinee,
Tandis que reverdit ce beau fruitier detruit,
On redresse dj la chaumiere inclinee
Et la moisson se dore et le mur se construitl
II. LA Ville.
Alors dans Bucarest, capitale rneurtrie,
En cette Roumanie plus grande que jamais,

Autels de retie vieille et si jeune Patric,
On construira plus Lard un Arc et deux Palais.
la delte est trois fois saintel

Les victimes d'abord
Invalides sacres, votre Palais de rois
Fierement jusqu'aux nues dressera son enceinte
Abri des mutiles, defenseurs de nos droils!
Puis les Roumains, radieux de leur gloire immortelle,
laboureurs,
Erigeront un temple aux soldals
Aux modernes legions, filles%de Marc
Aurele,
Et ce Palais sera pour leur Legion d'Honneurl
A. NEXE
379
En fin, pour le triomphe, une arche souveralne

Ira dire au Soleil la gloire des vainqueurs;
II Taut l'Arc de l'Etoile a l'Etoile Roumaine
A son fier tricolore, a ses liberateurs.
est, mon General, apres le sacrifice,
Une partie des voeux que je forme pour vous..
Attendons, car void l'heure reparatrice,
Et cette fois le Dieu des Armees est pour nousl
Telle
DUMONT
Colonel du Genie francais

Bacau, Juillet, 1917.
A l'occasion de la fete nationale francaise
14 Juillet.
Anexa No. 6
URARILE DE ANUL NOU FXCUTE TRUPELOR ARMATEI a II-a:
Iubi(i ostasi ai Armatei a II-a,
Intram in anul 1918 sub un cer posomorit. Imprefureirile au

.adunat pori grosi peste capetele noastre si nu putem sti ce ua sciipeira, din ei, dinteun minut intraltul, asupra farisoarei noastre
scumpe.
Faptele mcire(e stivarsite Insci de uoi, in cursul anului ce am

trait este o garan(ie sigurd, ca orice ne asteapta In viitor, Armata
a II-a prin soliditatea ei neintrecuta si prin spiritul ei de sacrificiu, mai presus de orice laudli, va sti a se men(ine necontenit si
neclintit Ia inaltimea gloriosului ei trecut din acest razboiu.
Dela prima Impuraturil, santinela neclintila in Ma dusmanului,
.dupd o relragere din cele mai grele, cum pu(ine cunoaste istoria
.rcizboaelor, de indatei ce flancurile vnastre nu au mai fort descoperite,
380
NO1ITE ZILNIOE DIN RAZBOIU
vali oprit
in fala dusmanului :
holcirl(i cu fruntea sus fi bratul
vanjos.
Desi isloui(i de oboseala, desi &IMMO de boala, desi lipsi(i
de cele trebuincioase, nu WO mi$cat o palms din loc $i Coale sfor(cirile dusmanului au lost zadarnice, s'au izbit de liniile voastre ca
de o adeveirata started.
Cu baioneta necontenit spre pieptul dusmanului si in ba'aia ne
intreruptd a tunurilor sale, ati inceput, calauziti de comandantii
vostri gi numai de ei, de comandan(ii vostri tot alai de scampi
voud en $i mie, sd va refaceti $i in capat in lrei turd all putut
spune: ountem gala, mai taxi $i mai Increzeitori In izbandci ca
oricand, asteptam numai semnalul pentru a rostogoli once In calea
noastra".
Imprejurcirile ne-au silit
sci
mai intdrziem, dar cand s'a dal
semnalul, a(i dovedit cu prisosinlei, ca increderea ce avea(i In taria

voastrei era intemeiata.
Cu un avant care a inscris pentru vecie in Istoria neamului o
paging glorioasei, rfati aruncat in luptcl, mcisurandu-va cu trope
incercale ale unei Armate din cele mai puternice din lame $i a(i
impodobit drapelele voastre cu laurii biruin(ii. A(i ideal prizonieri,
a(i liberal sate, a(i boat bogatcl pradei de reizboi. Afi anal adevarata
victorie!
Nu a(i apucal apoi bine sa ie$i(i din of ensivci, cand deodater

a(i fost chernali set- face(i fafei la douei atacuri insemnate ale du$-manului la aripile voastre, in sectoare ocupate panel atunci de able
trope $i pe care a(i trebuit sei le apcIrali voi.
Nu numai ca a(i isbutit a pane stavilci sfor(clrilor du.smantilui
$i
pe aceste noui fronturi ce vi s'au dat, dar a(i pedal, la nefrillote In ajutorul Armatei vecine, cand a lost
voie, sei alerga(i
in stramtoare.
Aceslea sun! faptele voastre din cursul anului Incheial, lapte

mcirete care nor trece in poveste, ceici de glorioasele voastre ispreivi
dela
Marasti,
Soveja,
Magura
Ccoinului,
Illuncelul,
Ciresoaia
sr
allele, nor povesli fii din fiii vostri, spre gloria neamului.
0 armala cu un aslfel de !recut, nu se mai poate arcita alga.
Mandru peste seams de a ad fi fost in frunte, inchinandu-ma
cu recunoain(ci, ca tot ce este Roman, inaintea voastrel, ;it Merezertor pe deplin in statornicia, credin(a $i soliditatea voastrii In
viitor, vci urez cu nelcirmurita iubire yowl $i la ai vostri: seincllate,
zicandu-va din adancul inimei: La multi ani, sub un cer senin.
General AVERESCU
A N II X r:
381
Anexa No. 7
Legation de France
Iasi le 19/26 Janvier 1918.

Mon General,
J'ai un tres grand regret de n'avoir pas pu vous voir lors de

votre dernier passage a Iasi. En ces moments fres graves vos paroles ont toujours pour notre cause commune tine si grande signification et une si grande autorite, que dans l'interet de cette cause
meme, je deplore ne pas les avoir entendues.
Depuis, un incident nouveau est survenu, incident banal et inlime. J'ai un trop grand respect pour le Chef que vous etes, pour
croire un instant que ces lignes peu habiles &Les sans doute au zele
inintelligent de quelque scribe mediocre, ait
pu meme de
fres
loin vous emouvoir et encore moms changer quoi que ce soit
vos sentiments si &eves, ou a la regle si droite de votre action.
Seulement a cause meme de ce respect, vous me permettrez pentare a moi et a tous les frangais autorises aupres desquels je travaille, de tenir a votre estime et de ne pas vouloir etre associes a
aucun degre a cette meconnaissance de la grandeur du moment.
J'ai eu l'insigne honneur, mon general, d'tre a Soveja, an lendemain de la victoire parmi les officiers que vous commandiez.
Apres le service divin, j'ai vu s'incliner devant vous les glorieux etendards de Plevna et de Mara ti. Ce jour lA dans un
immense acte de foi par lequel nous &ions tous unis, roumains
et frangais, il me semblait avoir compris ce que notre cause avait
de sublime, de surhumain et aussi de sur-national. Je voyais d'un
cote la bassesse de votre ennemi, son desir d'opprimer les petites
nations, son manque de loyaute, son mepris des regles elementaires
de l'honneur, la guerre aux femmes et aux enfants, la Belgique, les
nylons de Bucarest et les tubes de baccilles et je voyais aussi un
heroique petit pays, inutile, trahi, mais fort pourtant, qui tout seul,
loin du centre de la resistance hit tail tete baissee sans compter contre
loutes ces ignominies que mon pays aussi combattait courageusej'ai senti
ment. Ce jour la pent-etre parce que je suis frangais
que nous &ions vraiment citoyens du monde et que ce serait singulierement abaisser noire ideal que de le reduire meme a nos seals
interets nationaux. Ce jour la, il n'est aucun de nous qui n'ait ete
pret an sacrifice integral, il y avait nous et il y avait les autres,

il ne pouvait pas s'agir ni de partage de merites, ni de zones de
vanites. Beaucoup sont morts et nos pensees communes d'alors sont
382
devenues leurs pensees eternelles a eux qui ont le droll de nous.

commander A nous de ne jamais changer.
Je connais trop vos sentiments, mon general, pour ne pas savoir
que telles sont a vous aussi vos volontes les plus arretees. Je veux
faire tous mes efforts pour qu'elles soient faites. Votre esprit est frog.
juste et aussi trop soucieux des realites pour n'avoir pas dj rendu
A la Mission Franeaise la juste part qui lui revient dans in communc
action et qui loin de diminuer la part qui revient A la vaillanle armee
Pour moi de toule
roumaine in grandit au contraire: cela suffit.
eux seals en
mon energie, je un'opposerai a ce que nos ennemis
puissent tenter de deplacer la question et de venir
sont capables
dans des moments semblables priver noire cause de votre confianc
et de votre autorite.
Je vous prie, mon general, de bien vouloir agreer une fois encore
l'expression de mon tres grand respect et de mon devouement.

BONARD TAVERNIER
Anexa No. S.
Mon cher Monsieur Tavernier,
le serais bien peine si l'on m'attribuait des suppositions queje n'ai pu faire.
le connais agsez notre presse dont la caracteristique est de faire
fleche de tout bois.
C'est un fait certain, que des bruits malveillants ont couru sur
une soft di.vante divergence d'opinions entre le general Berthelot
et moi. Le general Berthelot lui-meme m'a confirme ce fait lors de
notre derniere entrevue.
L'inintelligent scribe comme vous le nommez fres justenzent, a
cru voir une relation entre mes souhaits" a l'armee pour le jour de
('an, et ces bruits.
De la les stupides commentaires, tout aussi desagreables a vous,
qu'a moi.
Si l'auteur avait su qu'a la date oa a commence la reorganisation de mon armee, la mission francaise n'etait pas meme arrivee,
car a cette epoque je n'avais et"turmee que le colonel Marie , et

qu'alors viand la mission francaise a pris contact intime avec nos
troupes, la reorganisation de la plus grande partie de mes divisions etait
ANEXE
383
belle et bien finie, pour limite qu'il fat it aurait pu comprendre qu'il
ne pouvait y avoir aucune relation entre mes paroles et l'activite de
la mission frangaise.
L'incident est tout de meme desagreable, et je vous avoue que

je ne puffs que condamner toute maladresse qui ne sert a rien pour le
present et qui peut nuir pour l'avenir.
Mais que voulez vous; it taut compter aussi avec ces petites
asperites; mais j'ai grand espoir que les esprits clairvoyants seront
toujours a mime de faire la part juste.... a la betise, que par euphemisme vous avez nomme zele inintelligent.
Votre aimable lettre en est tine preuve edifiante et je vous
en sais gre.
Veuillez, mon cher Mr. Tavernier, croire a mes meilleurs sentiments et agreer mes salutations cordiales.
General AVERESCO
Anexa No. 9
Commandant Legros
A M-r le Colonel Marchal.

11
y a 4 jours,
le
colonel Sturdza se rendait stir le front
de la 7-e brigade mixte, qu'il commandait it y a encore peu de
temps jusqu'a sa nomination a la tete d'une division. II voulut

leur faire ses adieux. Il visitait la 1-r lime stir le dealul Volocani
(N. 0. village Ireti), prenant congo de chacun et, arrive a l'extremite Sud de cette montagne, se separait du Colonel, commandant
le regiment, it allait voir un poste avance vers le village de Volocani, a
la jonction des russes et des roumains. Une fusillade
eclatait. Le calme revenu on ne trouvait que le cadavre de l'ordonnance tue d'une balle dans la tete. Le colonel Sturdza et l'officier
qui l'accompagnait avaient disparus.
Des l'annonce de cette disparition, on emettait nettement devant moi, A la 12-e division, qu'il avait du passer a l'ennemi.
Une conversation precedante avec le colonel Sturdza m'avait
appris que toute sa famille &all rest& A Bucarest et que son
beau pere &ail germanophile militant.
384
lujourd'hui 2 soldats, porteurs de 200 exemplaires de la pro

clarnation ci-jointe, sont arrives a la 12-e division.
Its declarent que le colonel Sturdza, entoure d'officiers alle
mands, avait developpe le texte de sa proclamation a 300 prisonniers roumains environ et avait charg une soixantaine d'entre eux
de se rendre dans les lignes roumaines et de distribuer les proclamations. Les deux hommes venus chez nous n'ont rien distribud.
Ce qui parait a retenir c'est la facon dont a ele etabli l'ordre

de bataille, qui est tres criliquee. Le commandant Lanchot a recu
A ce sujet des indications sur des faits qui ne paraissent pas exceptionnels: avec des traitres dune part, d'incapables de l'autre, le
suCces de noire oeuvre pourrait etre compromis,
disent-ils.
Au texte de la proclamation, que je me suis fait traduire,
car a la 12-e division on m'a dit et on me prouve qu'il n'y a
rien de cache pour moi , it ressort le sentiment que j'ai deja signate: la haine du ru.sse, provoquee surtout par ses exces. Le co
lonel Sturdza, au tours d'une conversation, ne m'avait pas cache
son indignation. Toutefois it s'entendait parfaitement, Iorsqu'il corn
mandait la 7-e brigade, avec son voisin de gauche le general
Alannerheim. I1 m'en a fait l'eloge. .le ne puis evidement tirer
aucune deduction de
J'ajoute enfin
ce fait.
ce rapport rapide,
que le colonel
Sturdia
se trouvait a Soveja.
Verdea, 29
11. II.
Janvier, 1917.
be commandant ss LEGHOS
de la 12-e divizion d'infanterie.
5. II
1917
Anexa No.
10
SIRE
In
cursul cerceteirez personule priviloare la cazul nenorocit
Sturdza, am Meat cloud constalciri, care cred cif este necesar sa

le supun cunostiniei Majesteilei Voastre, direct si ceva mai corn
pled decal cum sant cuprinse ih dosarul afacerei.
Aceste constatiiri sent:
1. Paszzl facia era aremeditat, el se gilsea in momenta! Mild
ANEXE
385
s'a produs in faza pregiitirei $i a fost, din fericire bruscat mutt

tnainte de vreme;
2. S'a ceiutat a se exploata animositatea dintre trupele noastre $i cele rusesti.
Prima constatare am dedus-o din urmatoarele fapte sigure :

Tot timpul cdt a comandat brigada a 7-a mixtei, colonelul Sturdza a
cdutat, pe de o parte, xi cd$tige iubirea $i a trupei ;I a ofiterilor,

prin uncle acte cu siguranta studiate, iar, pe de alta, (dew total
se' aparti in ochii tuturor ca o personalitate mull mai importanta
dealt putea sa fie prin gradul $i comandamentul ce avea. Astfel,
pe cdnd brigada se geisea pe frontiers, cartierul sau era la Panciu,
la o distantd ce ar fi putut fi considerate' ca excesivci chiar pentru
un comandant de corp de Armatii. In Panciu publica $i afisa comunicate at cdror continut depiisea marginile activiteitei brigadei
sale; mentiona svonurile de pace $i -$i exprima pcirerea in ce mod
tar fi fost cu putintet indrumarea unor preliminciri in aceasta directie. Ducerea lui pe front era un eveniment, $i cdnd vorbea cu
of iterii liisa a se intrevedea di era aceasta o favoare. In fata trupei
&luta se' orate ostentativ cd se expune primejdiei filth bine inteles
ca acea expunere set fi avut vre-o legelturci cu rolul $i misiunea sa
de comandant de brigade'. Flicea In clot mod ca soldatii sa cola

$i sa tie di se intereseaza de hrana, imbrciceirnintea $i adcipostirea
lor, lucru care intrdnd In atributiunile sale, putea fi feicut cu mai

putin aparat $i cu mai mullet' eficacitate, cad mai de obiceiu rezulfatal practic era opiniuni Intepcitoare la adresa admit istratiunei superioare a Armatei, exprimate verbal astfel ca set- lie auzite de
acei dupe' a caror popularitate umbla, $i in scris, destul de ireventios, autoritcitilor superioare de drept.
Prin aceste mijloace obtinea intreitul rezultat:
a) indispunea spiritele M' cu autoritatile noastre superioare,
b) cd$tiga simpatiile soldatilor de sub comanda sa prin acte
zise bane pentru galerie,
c) apdrea in ochii jut eriorilor sat ca o personalitate foarte insemnatci.
Paralel cu aceste rezultate, colonelul Sturdza nu sceipa ocaziunea de a face se' pcitrundii in spiritul inferiorilor sdi, ideea de
superioritate a armatei germane, idee, de care poate era insusi sincer patruns.
In diferite ocaziuni s'a exprimat ca a lttpta cu Germanii nu

este asa de usor ca cu Austriacii, sau cif cu trupe ca ale noastre
nu ne putem mdsura cu Germanii, etc.
Modal cum s'au desfcisurat operatiunile brigadei a 7-a de in-
data- ce a venit in contact cu trupe germane, pane la incercare,

lealitatea criminalului ofiter.
386
NOTITE ZLLNICE DIN RAZBOID
Din prima zi, adicci din ziva de 9 Decembrie, cdnd au apdrut
cele dintdiu trupe ale Diviziei 218 in sectorul brigadei, colonelul
Sturdza a cedat constant in fats a forte care s'au dovedit mai tarziu ca erau inferioare in num& $i nu mutt superioare din punctut
de vedere moral. Punctul culminant at acestei linii de conduitii a
lost atins in ziva de 23 Decembrie. Brigada a 7-a, care prin frttaririle
primite, se ridica la 10 batalioane, 12 escadroane . . . baterii de di-
ferile calibre, se giisea in pozitie la nord si est de Soveja, in ni$te

pozitiuni foarte tari. La ora 2 p. m. am primit o notes telefonicd
prin care ma anun(a ca fatci cu presiunea inimicului a hoteirit"
sa rapei lupta si sei se retraget spre Reicoasa, pas cu pas. La ora
2.'t0 primesc inset- o alto [told prin care imi anuntil ca retragerea
s'a facet si ca grosul este deja la Vest de Racoasal
Prin aceastei mi$care bruscii fnapoi, dupes mine cu total neinteleasii $i nejustificatil, s'a facut o speirturei intre brigada a 7-a
$i divizia a 15-a, de mai bine de 10 km., lucru ce compromitea
in mod serios si stdnga diviziei a 15-a $i chiar stanga Armatei
IX ruse.
Acest lucru I-am semnalat Majestatei Voastre in raportul meu
din seara acelei zile (23 Decembrie).
Cdnd am cerut colonelului Sturdza explicatiuni pentru ce s'a

retras precipitat, mi-a rei.spuns ca protesteazci in contra cuvdntului
precipitat" $i ca este timpul set sfarsim cu retrugeri ca acelea
din Muntenia.
I-am dat atunci numai decal ordin sci lase provizoriu comanda
brigadei $i sd vie la Armatci. Am pregatit in acela$i limp un raport
came M. C. G. in care expuneam purtarea neexplicabilei a colanelului $i rugam sci fie luat din comandamentul men. Aveam in-
tentiunea a-I trimite pe el insusi cu acel raport la M. C. G.

Din cauza aparitiunei deja a inimicului in spiirtura creata intre brigada a 7-a $i divizia a 15-a $i din cauza concentreirei de
!rape ce dispusesem in regiunea Pralea, pentru a preintlimpina prime j-
dia, generalul Grigorescu, sub comanda ciiruia am pus acele forte,

a intervenit sci las pe loc pe colonelul Sturdza, panel la rezolvarea crizei.
Am aprobat, dar, pe de o parte am trimis un ordin observator

colonelului areitandu-i di nu intrii in vederile mete astfel de aliuri,
iar pe de alta am scris sefului de stat major general at Armatei,
pentru a-1 raga set' mute pe colonelul Sturdza dela mine. Mcisura
o credeam cu atat mai indispensabilci cu cat prin noua ordine de
beitae, colonelul Sturdza era destinat a comanda divizia a 15-a,
clevenitei apoi a 8-a. Filth a-1,bcinui atunci de rea credin(a, consideram ca un pericol a da pe asemenea maini o fntreaga divizie.
Primind rcispuns favorabil dela
M.
C.
G.
si restabilindu-se
ANEXE
387
In acelasi timp in mod favorabil noun situatiune, in spartura Pralea, nu am mui bleat nici un demers, ci am asteptat efectul didpozitiunilor M. C. G.
Sosind ordinul de mutare si vazdndu-se luat de pe front, a fadecat probabil cif este mai bine sa bruscheze lucrurile, decdt sa
renunte la rezultatele ce ob(inuse in brigada a 7-a si poate $i in

divizia a 15-a cu care a lost necontenit in contact $i de aceea
dupd simularea unei vizite pe frontal brigadei a 7-a, a trecut in
dit$man.
A fost evident o fericire ca s'a intamplat astfel, dici am constatat ca terenul era infra cdtva binisor pregalit.
Daces din partea trupei am putut sa odd, cu o nemarginitei sa-
lisfactiune, un sentiment unanim de indignare, din partea unor
of iteri am viizut o incredere neincirginita in colonelul Sturdza, atilt

de mare, incdt unit, cu Coate probele viidite ce aveam de cut-
pabilitatea lei, se obstinau a sus(ine ca este peste putinta sa fte

adeveirat.
Aceastil fncredere exageratii, data nu ar fi putut impinge pe

multi a se grupa in fund ideei criminate ce se pleimeidea in mintea
colonelalui Sturdza, cred di nu pu(ini fndoindu-se din convingere
poate
de posibilitatea unei asemenea monstruozitiiti, nu ar fi
luat lucrurile imediat destul de serios si nu ar fi desfasurat prompt
energia necesard, pentru a inndbusi inceputul unei miscdri de defectiune.
Aceasta atitudine am constatat-o in comandantul brigadei a 7-a

mixtd lt.-col. Pascu $i in comandantul regimentului 2 griiniceri It -col.
Vasilescu Grigore, pentru care motiv am si cerut mutarea for de pe

front, in interior.
In teen ce prioeste intentiunea de a exploata animozilalea trupelor noastre contra Rusilor, am dipdtat convingerea cif dadi nu
s'ar fi bruscat lucrurile cu timpul ar fi fost posibil ca, colonelul
Sturdza sa poatii ob(ine uncle rezultate.
Purtarea delestabilei a diviziei Tuzemna si uncle incidente izolate au Meat sa incolteascd pe alocurea un inceput de invrajbire
Intre cele doud parti; colonelul Sturdza in loc sei-si den silinta
sa combaki aceste inclineiri, le alimenta, generalizdnd lucrurile si
areitandu-si fatis indignarea impotriva Rusilor. Un raport al sciu
In aceaski privintd, conceput in termeni foarte caustici, 1-am Maintat M. C. G. pentru a pone autoritatea superioarii la curent cu
modal cum fsi intelege el atributiunile sale de comandant de treaptil
Malta.
In orice caz, colonelul Sturdza conta pe un ce real, cad o

stare de incordare dacli nu generaki, dar destul de raspandita exist& Mire of iterii nostri si rust, solda(ii pare ca se inteleg foarte
388
bine fntre ei, bine fnteles exceptdnd pe cei din divizia Tuzemna,
care de alt fel erau rah vazuti chiar de solda(ii ru$i.
Starea aceasta de lucruri este alimentatii si de numerosii ofiteri francezi, ce avem la Armatd. Pe de o parte ei sunt foarte reci
fa(ci cu cei rusi; unii chiar latis neprietenosi. Am avut ocaziunea
sa and Insumi observa(iuni foarte incisive la adresa rusilor In pre zen(a for chiar, $i trebue sa marturisesc pentru respectul adeveirului,
cif in cea mai mare parte de cazuri, atitudinea ru$ilor fats cu not
cel pu(in, este mai la adiipost de critics. Pe de altd parte, multi
of ileri francezi au o atitudine care face pe of iterii nostri ss devie
reci $i neprietenosi cu toti of iterii straini In general. Ofiteri
ofiteri devota(i, of iteri pcitrunsi de patriotism $i sentimentul
datoriei, nu pot a se des face de un sentiment de umilintif cand

vad pe unii filed francezi care prin atitudinea, cuvintele $i modal
for de a fi, lath a se fraelege ca ei nu sunt veni(i pentru a le
aduce tributul experien(ei din acest rdzboiu, ci sa le pal $coalci,

a-i supraveghea
$i
controla.
Intr'un raport al maiorului Legros dela Corpul al II-lea de

Armald (divizia 12) catre colonelul Marchal este relatat cazul Sturdza
cu urmeitoarele ref lexiuni:
ce qui parait a retenir c'est la jagon dont a ete etabli l'ordre

de bataille, qui est tres critiquee. Le commandant Lanchot a regu
a ce sujet des indications sur des faits qui ne paraissent pas exceptionnels: avec des traftres dune part, d'incapables de l'autre,
le succes de noire oeuvre pourrait etre compromis disent-ils" (qui?).
Toti acei care au putut avea cunostinta de acest raport, fntre
care citez pe generalul Vaitoianu, nu au putut sa reprime un achine sentiment de indignare, cad desigur nu pentru a emite astfel de aprecieri sunt veni(i aeon filed In mijlocul nostru. In
on ce caz, fapt pozitiu este ca si-a fpeut drum un sentiment de
raceald fatii cu of iterii strain!, Mire can natural sunt cuprinsi $i

rusii, desi atitudinea acestora este caracterizata prin o excesiva
modestie.
In raportul mentionat mai sus, vorbind $i de animozitatea dintre romani $i rusi, maiorul Legros zice:
il ressort le sentiment que j'ai deja signale: la haine du russe,
provoquee surtout par ses exces".
Din aceasta exagera(iune, cad nu suntem Inca la punctul de
a fi ajuns la aril" $i nici rusii nu au ajuns la excese", ca linie

generals de purtare, se poate deduce elf maiorul Legros nu este
un factor temperant In raporturile dintre of iterii alia(i. Este extraordinar cif acest ofiter se, crede Indreptcilit a insinua o umbra
de bilnuialei la adresa generalului Mannerheim, caci dupd ce aratif
ca colonelul Sturdza ura pe rusi, spune:
ANEXE
389
toulefois it s'entendait parfaitement, avec son voisin de gauche, le general Mannerheim. 11 m'en a fait l'eloge. le ne puis evidemment firer aucune deduction de ce fait".
Este bine ca Majestatea Voastrd sd cunoascil aceastci stare de
lucruri, precum si cauzele cciror presupun cd se datoresc, cel putin
in mare parte. Mai imi permit sd adaog, totodatci, cei am dispus
a se face totul pentru incibusirea animozitd(ilor si pentru strdngerea
raporturilor de cordialci camaraderie, cu ofiterii strclini.
Am dat ordin ca acolo unde se geisesc la un loc ofiteri strciini
si romdni sd se provoace ocaziuni ca ei
sei
fie
cdt mai des im-
preund, ca ofiterii nostri sd fie prevenitori, la trebuin(d ingaduitori,

tar comandantilor de toate treptele am cerut sd reprime cu cea
mai mare severitate orice urmd de atitudine nerespectuoasei 'Oil
cu alia(ii nostri, explicdndu -le
cci numai cu ajutorul for vom fi
in mdsurd, dupci reorganizare, sd cureitim (am de inuaziune.
Cu cel mai profund respect sunt

Sire
al MajestAtei Voastre prea supus si plecat servitor

General AVERESCU
Anexa No. 11
2 Martie 1917
INTRARE
No. 4826/4 111/917.
No. 1568
catre
ARMATA a II-a
Am onoare a v face cunoscut a s'a Insarcinat locot. colonel

Odone din Armata francezA, atasat cu serviciul pe langa Biroul
Informittiunilor din Mare le Cartier General, ca Insotit de capitanul
Dumitrescu Alex\andru, s viziteze Cartierul unui Corp de Armatd,
unei Diuizii, unei Brigade precum si 1-2 regimente, pentru a ne
390
informa asupra modului cum este organizat serviciul informatiilor

la Comandamentele
9i
trupele de sub ordinele D-voastrA, pentru care
v ruggm sA binevoiti a da ordine In consecinta.
In acest, stop veti mai binevoi a dispune ca s li se mina la

dispozitie mijloacele de transport.
Din In,alt Ordin
$eful de Stat Major General
General de Corp de Armata Adjutant ss) PREZAN
$eful Biuroului Informatiunilor
Locot. Colonel ss) CONDEESCU
Anexa No. 12
G 0 P I E.
ARMATA Hp
Serv. de Stat Major

Bacau 4 III/917
No. 4195
ARMATA a H-a
care
CORPUL IV ARMATA
Marele Cartier General, Insarcinand pe domnul It. colonel Odone,
din Armata franceza, atasat cu serviciul pe langa Biuroul informatiilor din Mare le Cartier General, Intovarasit de capitanul Dumitrescu
Alex., sa viziteze cuartierul unui corp de armata, am onoare a v

Instiinta, c ofiterul francez va vizita cuartierul Corpului IV Armata,
pe acel al unei divizii, pe acel al unei brigade, precum $i 1-2
regimente, ce yeti hotari, spre a informa Marele Cartier General,
asupra modului cum este organizat serviciul informatiilor la

mandamentele
trupele de sub ordinele D-voastr5.
D. 0.
$eful Statului Major
General (ss) MARDARESCU
co-
ANEXE
391
Anexa No. 13
4 Aprilie 1917
REGATUL ROMANIEI
Sectia Operatiilor
Biuroul Operatiilor
CONFIDENTIAL-PERSONAL
No. 34
cittre
DOMNUL GENERAL AVERESCU
Am onoare a va trhnite in copie spre stiintii, alAturatul raport

al colonelului Odone.
Din Malt Ordin

$eful de Stat Major General al Armatei
General de Corp de Armata Adj. (ss) PREZAN
$eful Biuroului Operatiilor
Major ANTONESCU
COPIE
29 Mars 1917
ETAT MAJOR GENERAL
Bureau d'Informations
RAPPORT
du Lieutenant-Colonel ODONE, Chef conseiller du
Bureau d'Informations,
Organisation du Service d'Informations de la II-eme Armee.
392
Les bureaux d'informations que j'ai visites, accompagne du

Capitaine DUMITRESCU, sont ceux:
de la 2eme Armee,
du 4eme Corps d'Armee,
de la 8eme Division.
Dans cette derniere Division ont ete vu un Etat-Major de
Brigade et plusieurs regiments.
Les points sur lesquels j'ai principalement pone mon attention sont les suivants:
a) Renseignements fournis par TAviation aux divers echelons;
b) Methode de travail des bureaux d'information;
c) Recherche des renseignements' fournis par les prisonniers
et deserteurs;
d) Service d'informations dans les corps de troupe;
e) Service d'espionnage;
f) Service de contre espionnage.
a) RENSEIGNEMENTS FOURNIS PAR L'AVIATION (Photographies).
Le groupe photographique d'aviation de l'Armee fournit aux

divers echelons des photographies pures et simples. Or les divers
Etats-Majors n'ont pas de personnel competent pour faire les assemblages des photographies et la reconstitution des travaux ennemis. Il en resulte que les photographies livrees sont a peine examinees et ne sont d'aucune utilite.
Il me paralt indispensable que l'aviation fournisse aux EtatsMajors et corps de troupe les photographies assemblees et reconstituees dans la zone qui les interesse. A cet effet, it faudra renforcer de un dessinateur l'effectif du groupe photographique.
b) METHODE DE TRAVAIL DES BUREAUX D'INFORMATION.
Les Etats-Majors ne possedent pas d'officiers vraiment prepares au service d'Informations. Au corps d'Armee et a la Di-
vision vus, ce role est tenu par des officiers de reserve qui ne
rendront de reels services qu'apres une instruction preliminaire.
Un stage de quelques jours au Bureau d'Informations du G. ,Q. G.

s'impose. A l'Etat-Major de l'Armee, it y a un Officier d'Etat-Major
et un officier de reserve, (ce dernier sans instruction speciale). Cette
dotation sera insuffisante en periode d'Operations.
c) RECHERCHE DES
RENSEIGNEMENTS FOURNIS PAR LES
PRISONNIERS ET DESERTEURS.
Les interrogatoires ne son't pas complets. Une instructibn recente, envoyee par le Bureau d'Informations du G. Q. G. doit servir
de guide dans les Etats-Majors.
ANEXE
d) SERVICE DINFORMATIONS DANS
TROUPE.
393
LES
CORPS
DE
Ce service parait inexistant. Lorsque les tranchees ennemies

ne sont pas tres visibles, it semble que l'on ignore leur emplacement exact. Ce renseignement d'ordre primordial pourrait etre
obtenu:
1. Par l'installation d'observatoires avec personnel et materiel;

2. Par les comptes-rendus de patrouilles;
3. Par les interrogatoires faits sur le terrain des prisonniers et
deserteurs.
1. L'importance des obseruatoires (de commandement, d'artillerie, d'infanterie) semble ignoree. Un instruction toute recente du
Bureau d'Informations du G. Q. G. en montre l'importance et en indique le fonctionnement. Il y aura lieu de s'assurer dans un avenir
prochain que les mesures d'execution ont ete prises et appliquees.
2. Il y aurait lieu de savoir si les patrouilles d'officiers et de
sous-officiers sont envoyees pour reperer l'emplacement des po-
sitions ennemies.
3. La maniere de proceder aux interrogatoires a ete indiquee

dans l'Instruction du Bureau d'Informations mentionnee ci-dessus.
e) SERVICE D'ESPIONNAGE.
On ne fait A aucun echelon aucun effort pour recruter et instruire des agents. L'attention des Etats-Majors doit etre soigneusement attiree sur l'importance de la question, et ils doivent recevoir
l'ordre de s'occuper avec activite au moires du recrutement des agents. L'instruction de ces derniers serait fade au G. Q. G. et cela
nous aiderait A avoir un reservoir d'agents prepares utilisables au
moment du besoin.
f) SERVICE DE
CONTRE-ESPIONAGE.
J'ai l'impression quit fonctionne au hasard, sans directive et

sans rigueur. Les voies d'acces ne me paraissent pas surveillees,
et les localites A proximite du front ne sont pas expurgees des
elements etrangers et suspects.
(Signe) L. ODONE
N 0 T E. A mon depart, je comptais voir plusieurs EtatsMajors et regiments des deux Corps d'Armee sur le front, et je
croyais que l'ordre de service qui m'avait ete donne mentionnait
cette Mission.
Monsieur le Chef d'Etat-Major de la II-e Armee a juge au
contraire que cet ordre ne concernait qu'un corps d'Armee et
394
NOTITE ZILNICE DIN RAzBOID
une seule Division, et c'est dans cette opinion qu'il m'a delivre
l'ordre de service ci-joint (remis a M. le General Prezan).
(Signe)
L. ODONE
Je constate qu'on traite souvent nos officiers a 1'Etat -Major de

la He Armee comme des geneurs, et qu'en certaines circonstances
on les considere comme des Strangers.
19 Mars/1 Avril 1917.
(Signe) BERTHELOT
Pour copie conforme

ANTONEY
7. IV. 17.
Anexa No. 14.

M. C. G.
La Nr. 34 confidential personal.

Am onoare a NI anexa ad In copie atat ordinul Dvs. 1568, cat
si ordinul Armatei a II-a Nr. 4135 semnat de eful de stat major.
Acesta din urma nu este In esenta decat o reproducere a celui

dint ai u.
NemuItumirea It. col. Odone aratata in nota de la sfarsitul raportului sau este deci gratuita, pentru ca sa nu o caracterizez cu adevaratul termen ce-i revine.
In ceea ce priveste restul raportului cred ca este de o valoare

analoaga cu nota.
Daca importanta observatorilor ar fi fost ignorata la Armata

a II-a, cum se afirma in mod ofensator in raport si daca nu s'ar fi
scos dela prizonieri tot ceea ce s'ar putea scoate, cu siguranta ca ar
fi trebuit s se Intample cel putin data pans acum surprinderi neplacute in ceea ce priveste forta, situatia si dispozitiunile inimicului
din fata mea, ceea ce nu a fost cazul niciodata In tot cursul campaniei,
cu toate peripetiRe nenorocite prin care am trecut.

Numai cu o perfecta cunoastere a situatiunei si cu o tinere vigilentA din ochi a dusmanului, is'a putut bara drumul unui dusman indraznet si superior la Namaesti si la Azuga.
Dealtfel Intregul raport al It. col. Odone poarta pecetea hid-Aril
ANEXE
395
de coala a unui elev diligent, pentru care lumea Ineepe dela dansul,
din care cauza cred ca ofiterii Armatei a II-a nu au mult de Invatat
dela D-sa.
In ceea ce privete afirmajiunea d-lui General Berthelot ea

ofiterii francezi la Statul Major al acestei Armate sunt considerati ca
geneurs", am lnsarcinat pe dl. col. Hucher a-1 ruga sa sublinieze
cu fapte concrete alegatiunea d-sale. Ca-i consideram ca streini, este

.drept, caci numai sub acest titlu unii din ei, de mentalitatea It. col.
Odone, 4i pot permite $i le permitem, ceea ce ofiterii notri nu ui -ar
putea permite i nu le-am permite.
Anexa No. 15.
le 2417 Octobre 1917

MISSION MILITAIRE
FRANgAISE
EN ROUMANIE
LE GENERAL
Mon General,
Pai regu la depeche que vous rn'avez adressee a ['occasion de

la mort du capitaine STREICHER.
Ie pus profondement touch des sentiments de reconnaissance
que vous eprouvez a regard de la Mission Militaire frangaise. .Les
Off iciers de la Mission sont prets a tous les sacrifices pour aider
la Roumanie dans la lutte contre l'ennemi commun et its ne font
qu'egaler leurs camarades roumains, dont la valeur et la bravoure
se sont montrees avec tant d'eclats au cours des dernieres actions.
le transmettrai a la famine du capitaine STREICHER les condoleances que vous avez bien voulu lui adresser. Ce sera pour
elle une consolation de savoir que la perte du capitaine STREICHER
est si profondement ressentie par les Chefs et les camarades roumains aupres desquels it a combattu.
Veuillez agreer, mon General, l'assurance de mes sentiments
les plus cordialement devoues.
(ss) GENERAL BERTHELOT
CUPRINSUL
Pag.
Prefata autorului
RAZBOIUL NOSTRU
1916... La Armata II a
13
16
21
Ordinul de zi No. 1 din 23 August 1916

La Armata III-a
Raportul Comandantului Armatei III-a inaintat M. S. Regelui,
Comandantul de Capetenie
Prima bubuitura a tunului dusman dupa 39 de ani . . .
Memoriul inaintat Comandantului de Capetenie in ziva de
28 August
La grupul Armatelor de Sud

Bombardarea Capita lei de caltre avioanele dusmane
Trecerea Dunarii la Flamanda
23
26
28
33
39
41
0 declaratie in legatura cu rolul comandorului Niculescu-Rizea
relativ la trecerea Dunarii pe la Flamanda

La Armata II - a
La grupul de Nord
Fatalitate
Zi urita
Cuprinsul unei telegrame a Regelui Ferdinand
Diferite ordine de zi si memoriul adresat Suveranului la
1 Octombrie 1916
Intretinere cu ofiterii francezi
48
49
50
54
57
58
59
72
398
CUPR1NSUL
Pag-
Dupa doua luni de razboiu
73
Vizita generalului Berthelot

Himmel hast Du keine Flinte 1
Scrisoarea adresata generalului Iliescu
77
Vizita A. S. R. Printul Carol si colonelul Petin

Evenimentele din Oltenia
Curioasa convorbire cu M. Cantacuzino
0 scrisoare lamuritoare
Un plan de acliune
1917
79'
86
92
98
103
109
Ideea unui guvern militar

Convorbire cu $tirbei
Trecerea colonelului Sturdza la inimic
Frig... foame... boala
Revolutia in Rusia
Take Ionescu cotat ca fiind periculos
M. S. Regina Maria viziteaza spitalele
Farsa antidinastica
"Ca se tassera bientoti
119'
123
127
128
134
139
143
149
151
157
Sublocotenentul Grigore Filipescu
160
Pe frontul italian, la Caporetto

Incepe ofensiva dela Marasti
Rezultatele bataliei dela Marasti
165
173
184
190
205
Evacuarea Moldovei
Un an dela declararea razboiului
Pour votre jour de fete, je vous prie d'accepter ces papiers;

je ne puis pas les garder; Hs me bralent les doigts" . .
Rezultatele bataliei dela Marasesti
Consideraliuni generale asupra bataliilor Marasti-Marasesti .
Marele strateg: generalul Berthelot
Pe marginea unui articol francez
0 scrisoare a generalului Margineanu
Situatia in Rusia
0 consfatuire la Palat
Delegatii pentru armistiliu
Rusii trateaza cu germanii
213
220
226
234
237
240,
242
246
250
253,
399
CUPRINSUL
Pag.
Consiliu de Ministrii la Bratianu
261
Consfatuire politico-militara
Convorbire cu Ministrul Frantei
Un comunicat al misiunei franceze
268
Urari le de anul nou facute trupelor Armatei a II-a
271
.
1918
Mesajul Maresalului Makensen

Insarcinarea de a forma guvernul Averescu
Un ordin de zi catre ostasii Armatei Romane
Primul contact cu Camera Deputatilor

Conferind cu Makensen la Buftea
Intalnirea Suveranului cu Czernin
Consiliul de Coroana
Plecarea misiunei franceze
Demisia guvernului Averescu
Fruntasii basarabeni (Inculet si Ciugureanu
Formarea guvernului Marghiloman
274
275
278
283
285
288
290
291
294
296
302
307
308
311
ANEXA A.
Misiunea militara franceza
Raporturile mele cu generalul Berthelot
Misiunea It. col. Odone
315
322
324
ANEXA B.
Raport asupra retragerei Armatei a II-a de pe frontiera muntoasa
pe linia Cricovului (9. XII. 1916
333
II
Retragerea grupului Namaesti pana la inceperea retragerei

340
grupului Predeal (16 21 Noembrie
.
.
.
.
347-368
Telegrame, instructiuni si ordine de operatiune
400
CUPRINSUL
ANEXE
Ordine de serviciu
Etat nominatif des officiers de la mission militaire frangaise en
Roumanie
Voeux et Projets pour un proche avenir dans la Patrie roumaine

Urarile de anul nou facute trupelor Armatei a II a
0 scrisoare a d-lui Tavernier i raspunsul d-lui G-ral Averescu
Un memoriu privitor la cazul Sturdza
Raportul locot.- colonelului francez Odone
Mesajul generalului Berthelot
Pair.
371
373
377
379
381
384
391
395
TABELA ILUSTRATIILOR
Peg.
Plane reprezent5nd pe d. Marepl Averescu in tinuta de campanie pe frontul Armatei a II a

(hors texte)
Felurite cliK'e la pag.: 43, 44, 47, 90, 110, 114, 116, 117,
120, 121, 122, 124, 125, 128, 130, 132.
Un portrct al raposatei intru Domnul: Clotilda Maresal Averescu
Felurite cliee la pag.: 134, 135, 136, 138, 146, 147, 150, 151,
153, 154, 155, 157, 169, 170.
Un portret putin cunoscut al Marealului Averescu, reprezentIndu-1 la postul sau de comanda
133
171
Felurite cliee la pag.: 172, 174, 175, 176, 178, 179, 180,
181, 182, 189, 194, 197, 198, 201, 203, 204, 208, 209,
210, 212, 214, 215, 217.
Tablou comparativ privitor la actiunea Oituz-Mcirristi (Armata
a II-a romans) i act:Linea A/Iciramti (Armata a IV-a rusa
i I-a romans)
(hors texte)
Crochiu comparativ intre terenul cucerit la Mardti

pierdut la Mardcti
Felurite cl4ee la pag. 244, 249, 255. 269.
225
i terenul
233
402
CUPR1NSUL
Paz.
Generalul Averescu fotografiat in 1918 la biroul d-sale de

lucru din Piatra-Neamt
La Maristi: ofilerii din Armata a II-a prezinti domnului Ma-
289
resal Averescu un baston cu frunze de stejar pe care sunt

gravate numele localitatilor uncle au avut loo luptele la
cari a luat parte Armata a II a
312
(Planse hors texts)
Tabeli de miFare a unitatilor pe frontul Armatei a II-a
352-353

Alexandru Averescu Notite Zilnice Din Razboiu 1916 1918 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alexandru Averescu Notite Zilnice Din Razboiu 1916 1918 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NALA"

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE 0 SUTA DOUAZECI $1 $ASE

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU

trebam, dace un Suveran atat de intelept, cu un prestigiu

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

Vorbea numai cu thieve luni inainte de izbucnirea razboiului

In luna lui Mai, acelai an, a venit Ia Bucureti Prinful Frie-

deric Eitel, unul din fiii Kaizerului, insofit de generalul von

Pe baza relafiunilor noastre din trecut, mi-a vorbit foarte

Si facet; ce vefi 0i, dar Si localizafi lucrurile, sa

evitafi cu on ce pref complicafiunile. Sunt insircinat din partea

embrie ace14 an ca nu vom avea razboiu cel pufin 5 ani, s'au

Din prima zi mi-am dat seama de proporfiunile uriae ale

de a reda adevarul; dar urmaream si evenimentele dela not cu

acest mare moment in istoria neamului nostru!

si, ca sa fiu mai precis, in deosebi pe porfiunea din

acest front, pe care imi exercitam comandamentul.

Unul din oamenii nostri politici, prototipul politicianului,

NOTITE ZILNIOE DIN RAZBOIU

de pilda Printul v. Bii low, ale carui memorii au avut un larg

Am avut ca un fel de uwrare de conOinta cand am putut

dupa ce a fost foarte atent, cat a durat lectura, s'a marginit

ginea care se profila din paginele zise Memorii" era cu

Nu am putut merge pans la copal, caci in paginile cetite am

care foete de neexactitati, caci acelea pe cari le cunc4team

in mod absolut sigur ma indreptateau sa presupun a nu

publica notitele, fiind Inca in vials.

alterat. Acest lucru este insa mutt mai uor de formulat de

nici macar menfionate, ;i tot4 ele au avut o influenta determinants.

Vor trebui deci adaogiri explicative, pentru ca cetitorul sa

caci numai astfel

poate fi de vreun folos , este negr4t necesar o perfecta

Cu alte cuvinte, cetitorul trebue pus in situatiunea in care

care am ajuns dupa

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

repetate reflexiuni, mi-am stabilit urmatorul

Aceasta parte a textului va fi imprimata cu caractere romane.

Pentru a face sa fie lesne de inteles chiar i partile mai

cauze a fost ea datorita.

Turnu-Severin 15. VII. 935

rnatei sa se constitue abia in ziva a 6-a de mobilizare, adica

Nu am plecat din CraioN a deck, cand am ,tint ca cel

situatiunei trupelor sale. Mi-a spus ca nu are idee i ca, de

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

pentru a lua cunotinta exacta, de punctele anume uncle i se

Primul lucru ce mi s'a raportat a Post ca Mare le Cartier

se intrtri trupele de acoperire, s'ar fi putut ordona ca aceasta

De fapt nimic nu cerea intarirea trupelor de acoperire,

trei batalioane cel mult, fara artilerie. Schimbarea aceasta este

Impartirea rationala a muncii, conlucrand cu totii

acolo uncle nevoia ar cere.

Sa-i crute puterile, pentru a putea sa desfarare

i in cele nefavorabile, sari nu se pot evita in mod absolut

Pe frontul de Sud, inimicul ar fi atacat pe intreaga fron-

tiers; la Bazargic inimicul a fost respins; pe restul froraului

Dar atunci bulgarii trebue sa aiba impotriva noastra 400.000

Asta noapte am fost bombardati de un dirijabil, care a

si 'oiam sa ma mut fie la Baicoiu, fie la Floresti. Vorbisem

Cristescu, *eful meu de stat major, s'a aratat nepartizan al

si ca ar trebui sa ne stramutam cat mai neintarziat!

NOTITE ZILNICE DIN RAZBOIU

astfel de gloante ;i pentru ca sa afle soldatii du;mani despre