CAPITOLULI

iN PROFESIE
INTRODUCEREA
cdnd
in trecutulindepdrtat,
se pierdein neguratimpurilor:
ingrijireabolnavului
mai
aproape
vAnitoare;
la
de
lupti
sau
din
intorgi
pansau
rdnile
bArbalilor
femeile
noastrede ingrijirea bolnavului
de noi,in 1860,datdcdndincepeistoriaprofesiunii
primeigcolide chtreFlorence
infiinfarea
cu
odati
medicald),
(sord-nursi-asistenti
Nightingale.
Astdzicu toati vechimeape careo are- misiuneasa socialanu estetotdeauna
clari. Pentruunii,asistentaajut6medicul.Pentrualfii,ea practicdo profesiune
autonoma.intre acestedoudextreme- rolulasistenteimedicaleesteperceput9i
ea nu s-a simlitobligatisd se defineasci'Ins6,
descrisdivers.Timpindelungat,
sd evolueze.
a continuat
rolulcelorce ingrijescbolnavul
9i continud
1. NURSA

ale nursei:
cAtevadefinitii
Reproducem
Astizi nursa*estedefinitide LC'N.(C.l.l.)..astfel:
care:
1. - esteo persoanA
- a parcursun programcompletde formare,care a fost
Medicali;
Asistentilor
aprobatde Consiliul
- a trecut cu succesexamenelestabilitede Consiliul
Medicali
Asistenlilor
;
- indeplinegte
Asistentilor
stabilitede Consiliul
standardele
Medicali;
- esteautorizatisd practiceaceastdprofesieagacum este
Medicali,in concordanlicu
definiti de ConsiliulAsistenlilor
pregAtirea
9i experienlasa;
- este autorizatiin indeplinireaacelorproceduri9i functii
sinitdliiin oricesituatiis-arafla,
caresuntimpusede ingrijirea
dar si nu facdo procedurdpentrucarenu estecalificati.

.Asistenliimedicalidenumiliin literaturaanglofond,,registrednurse" iar in cea

francofond,,infirmidrediplom6e".in aceastd lucrare vom folosi atAt termenulde
ngrsd, cAtgi cel de asistentdmedicald.Ambeledefinescaceeagiprofesie.
**Consilplinternalionalal nurselor(l.C.N.),Consiliulinternalionaial infirmierelor
(C.Lt.),cuprinde103asocialiidinintreagalume,mai mult de 1 milionasistenli.

13

de
Asistentelemedicale rdspundde proprialor activitate'

heyd insrijirile it].il1'-".-,?i^fl:9:t'

practicator; supraves
dar
ceface':""1
pentru
nunumai
:
rispunde
J.it""ta
d"J
ffit;;
auxiliare'
9i pentrucategoriile

programde studiu
2. Nursa este pregetitAprintr-un
incluzAnd:
- promovarea
sdnitdtii
- prevenirea
imbolnivirilor
fizic'mental'a
- ingrijirea
celuibolnavdin punctde v-edere
orice unitate
in
celor cu deficienle,indiferentde vArstd9i
sanitardsau in oricesitualiela nivelde comunitate' in toatA
Aceasti definifiea Jevenitcunoscutd9i acceptati pentru
RomAnia
lumea 9i in prezenteste utilizati 9i in
nursingului'
descrierea
De relinut!
,,Codulpentruasistentelemedicale"q9:::i:-d,i:::T:":
""'" definescdirecliileimportante9i
+ tiatiti t,isponsanititlli,
anume:
1. promovareasinAt6lii
2. Prevenireaimbolnivirilor
3. restabilireas6ndtdlii
suferinlei
4. intdturarea
3. NursageneralistiPresupune:
- social6'tehnicd'practica(in
I o pr"gitir" pturiJis'ciptinjrii
unitAlisanitate9i pe terenin comunitate)
nu numaicunogtinlele
- insugireacompetenletordebaz|gi
(si gtiesi incurajeze)
- sA aibi cunogtinleiepsihologie
- sd aibdatitudinepotrivitdlaldde pacientgifamilia
de a inletegeceeace simt ceilalfi
- sd aibi preocuparea
de emPatie)
(capacitate
ImPortant!
sunt
medicalS
in specialde asistenta
urmArite
Fenomenele
reactiile:
- individuale
- familiale
9i
- J" grrp - la problemeleactuale sau potenfialede
sdnitate.
copilului
conformnevoilor
Ea esteca o mamAce aclioneazd
De
diverse'
mai
sarcinicAt
si tr;Luie adeseorisi indeplineascd
profeaceea, asistentamedicaii a fost denumiti "mami
sionistA".

'e suntin statutul

functiilor
de

aSUI,.

sdndtatea
Nursaaplicsinitatea, coordor,.
stimuleazicontinuitatea.
pe indivizi,familiesau diverst
reiese cd interventiilenursei nu .
pacienliiindividuali,
ci cuprind9i mediuls,
acestora.
3. ROLUL
NURSEI

(v"-

al
\ important
\ menfinerii
\nu poate.
\pode
\ codul
\
:\

PrezentdmconcepfiaVirginieiHendersonprivino
esentialal asistenteimedicale.
,,Rofulesenlial al asistentei medicateconstdin a ajuta
persoanabolnavd sau sdndtoasd,sd_gimenlind sau recAjtige
sdndtatea (sau sd-l asiste in ultimete sale clipe) p-rin
indeplinireasarcinirorpe care le-ar fi indeptinitsingur,'dicd'ar fi
avut forfa, voinlasau cunogtinlelenecesai,re.
Asist-entamedicald
trebuie sd indeplineascdaceste funclii astfet incat pacientul
sd-gi recdgtigeindependenlac6t mai repede posibii,,.V.H. _
Principii
fundamentale
aleingrijirii
bolnavului.

2. NURSING
definitia

prezentatd
Definitia
de O.M.S.9i l.C.N.stabilegte
cd:
1) Nursingul
esteo parteintegrantia sistemului
de ingrijire
a sindtAliicuprinzAnd:
- promovarea
sinitilii
- prevenirea
bolii
- ingrijirea
persoanelor
bolnave(fizic,mental,psihic,handiin toateunitdtilesanitare,agezdrile
capali)de toatevArstele,
comunitare
sociald.
9i in toateformelede asistentd

definitia
Virginiei
Henderson

2) VirginiaHenderson
nursingul
definegte
astfel:
fie acestabolnavsau sdndtos,sd--si
afle
,,SAajutiindividul,
caleaspresindtatesaurecuperare,
fie bolnav
sd ajutiindividul,
fiecareactiunepentrua promova
sausdndtos,
sd-gifoloseascd
sindtateasaurecuperarea,
cu condiliaca acestasi aibi tdria,
voinfa sau cunoagterea,
necesarepentrua o face, gi si
in agafel incAtacestasi-gi poartede grijdsingurcAt
acJioneze
maicurAndposibil".

definilia
A.N.A.

3) A.N.A. (NorthAmericanAssociation)
di urmdtoarea
definiliepentrunursingul
comunitar:
Nursingul
comunitar
nu estenumaio sintezda practicii
de
nursing9i a educArii
in domeniulsindtdtii,ci are scopulde a
menline9i a stimulasdnitateapopulaliei.
ingrijirileau un caractercontinuu.ingrijireaesteorientatd
asupraindividului,
a familiei
saua grupului
astfella
9icontribuie
intregiipopulalii
(sauorag).
sdndtatea
a zoneirespective
Nursaaplici diversemetodepentrua mentine9i stimula
sindtatea,coordoneaziactivitateain acest domeniu9i
stimuleazd
continuitatea.
Scopulei este9i acelade a-i apropia
pe indivizi,familiesau diversegrupuri.Din aceasti definilie
reiesecd interventiile
nursei nu se orienteazidoar spre
pacienfii
individuali,
ci cuprind9i mediulsocial,afectiv9i fizical
acestora.

3. ROLUL
NURSEI

Prezentdmconcepfia Virginiei Hendersonprivind rolul

esenlialal asistenteimedicale.
,,Roful esenfial al asistentei medicale constd in a ajuta
persoana bolnavd sau sdndtoasd, sd-gi menlind sau recAgtige
sdndtatea (sau sd-l asiste in ultimele sale clipe) prin
indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, dacd ar fi
avut forla, voinla sau cunogtinlelenecesare.Asistenta medicald
trebuie sd indeplineascd aceste funclii astfel incAt pacientul
sd-gi rec1gtige independenla cAt mai repede posibil". V.H, Principiifundamentaleale ingrijiriibolnavului.

o.M.s.

Precizare: O.M.S. descrie, de asemenea,rolul nursei in

societate- gi acesta este importantpentru noi:
,,Rolul nursei in societate este sd asisteindivizi, familii gi
grupuri, sd optimizezegi sd integreze funcliile fizice, mentaie
(psihice)9i sociale,afectatesemnificativprin schimbdriate stdrii
de sdndtate".
. Aceasta implicd personalulde nursingin activitdfilede
asistenJice se referi la sdndtateca gi la boal69i careprivesc
intreagaduratda vietiide la conceptiela moarte.
Nursingulse ocupd deci de aspectelepsihosomatice
9i
psihosociale
ale viefii,deoareceacesteaafecteazdsdndtatea,
boala9i moartea.
folosegte
cunogtinle
9i tehnicidin gtiin_
. . D9 aceea,nursingul
tele fizice, sociale,medicale,biologice9i umaniste(arta gi
gtiinfa).
Personalulde nursinglucreazdca parteneraldturide
lu-crdtgr!
9i ocupafii,ce participdla asigurarea
!e alteprofesiuni
sdndtdtiiin activitiliinrudite.
Individulgi, unde este cazul,familiasa vor trebuisd fie
implicatein toate aspectere- pentrumenlinereaunei bune
sdndtdli.(Din ,,Dezvoltarea
NurseiGeneraliste',,
Raportla o
rellrune O.M.S.,Copenhaga,
februarie
1gg0).
4. FUNCTilLE
Functiile
asistentei
medicale
suntde naturd:
- independenti
NURSEI
- dependentd
- interdependentd

Funcgiilede naturd independentd

de naturi
Asistenta- asisti pacientuldin proprieinifiativd,temporar
independentd saudefinitiv
?n:
- ingrijiride confort,atuncicAndel nu_gipoate
indeplini
. .a)
independent
anumitefuncfii.Ajutorulasistenteiestein funcfie
de vArstd,de naturabolii,de alte dificultdli,tizice,psihicesiu
sociale;
b) - stabilegte
relaJiide increderecu persoanaingrijitd9i cu
aparfinitorii(apropiatii)
;
c) - le transmiteinformafii,
invAfdminte,
asculti pacientul9i
il sustine;
d) - este alituri de indivizigi colectivitatein vederea
promovdriiunorconditiimaibunede viald sdndtate.
9i

Funcgiade natun5 dependenti

de naturi
La indicatiamediculuiaplicd metodelede observalie,de
dependentd tratamentsau de readaptare,observdla pacientmodiiicdrite
provocatede boaldsau tratament9i le transmitemedicului.

de nal
interd
dent6

rolul nursei in
livizi, fanilii si
rizice,mentaie
nbdri ale stdrli

Funclia de naturi interdependentd

de naturd
interdependentd

activitdliiede
r careprivesc
osomatice9i
:d sdndtatea,
nicidin gtiin_
riste (arta gi
' aldturi
de
e asigurarea

Precizare: Pentru a rdspunde nevoilor persoanelor

grupurilor cdrora li se adreseazd ingrijirile, asistenta utilizeaid9i
in practica profesionard cunogtinleie teoretice gi practice
medicale, cele de economie, informaticd, psihologie, pe_
dagogie etc.

'ebui sd

fie
unei bune
laporl la o

temporar
-. indeplini
in funcfie
;ihicesau
rijitd9i cu
tctentul
gi
vederea

'atie,de
dificdrite
ului.

Asistenta colaboreazdcu arli profesionigtidin domeniul

sanitar, social, educativ, adrninistrativetc. gi participAla
activitdtiinterdisciplinare.
Exemplu:
- actiunide depistarea turburariror
de ordinfizic,psihicsau
social;
- acliuni de educalie pentru
sanAtate,de sensibilizare
asupra responsabilitalii
Si asupra drepturilorpe care le are
populatia?nrnateriede sAnitate;
- acJiuni
de rezolvarea problemelor
psihosociale:
- actiuniprivindorganizareagi gestionarea
centrelorsau
unitAfilor
de ingrijire.

Alte
funcfii:

De aici se desprindcatevafunctiispecificecare sunt in statutul

asistenteimedicaregi care se regisesc in cadrul functiirorde
naturA:independentd,
dependenti9i interdependentd.
Subliniemastfel:

profesionald

a) funcliaprofesronard-estevorbade rorurcer mai important

al
asistentei,
acelade a.se ocupade pacient?nscopurmenlineiii
echilibrului
sau de a face pentruel ceea ce el insusin, poui".
Aici sunt cuprinse funcfiile:o tehnicd r preventivde
de
umanizarea tehniciio de psiholog,ca 9i funcliiledin codul
aslstentei
medicale:
- promovarea menfinerea
sanatAtii
9l
- prevenirea
imbolnavirilo
r
- ingrijireain situaliaimbolnaviriigi
recuperarea.
Aceastacere din parteaasistentei:
l. sa acordedirectingrijirea
2. si educepacientii
3. sd educealtipro?esionigti
din sistemutsAndtdtii
p"rti.ipe plenar la activitateaechipei de asistentd
1. 1u
sanitard
5..sa dezvoitepracticanursingurui
pe bazagandiriicriticesi
a cetcetdrii.
b) funclia educativd- educare pentru sAndtate
Aceastdfuncliepresupune,alaturide calitatipsihologice
9i
aptitudinlpedagogice* de a gti sA comunici,'dea gtisi fii
convingAtor.

Roluleducativreiese9i din rerafiire

pacient-asistent
gi din
relatiilede muncd cu personalulin subordine,practilanli,
studenli(educarea
personalului
de nursing).

i.

economicd

c) funcliaeconomicd- de gestionare
- gestionareaserviciului,organizarea
timpului,precizarea
prioritiJilor
de aprovizionare
etc.
Functia economicdse realizeazdprin corelareaei cu
comportamentul
etic

de cercetare

d) funclia de cercetare
Aceastafuncfieimpunedezvortarea
unorcaritdtispecifice,
dar 9i aceastape fondulunei pregdtiriprofesionale morale
9i
superioare.
Asistenta- ca participantd
in echipade cercetare
aldturide medic- devineo componentd
prinactiviimportantd.
tateape care o desfigoard(multifactoriald,
multidisciplinari
9i
multisectoriald),
asistentaare atribuliade identificarea
domeniilor
de cercetare
9i, maiales,cercetare
de nursing.
?n cadrul funcJieide naturd interdependentd,
asistenta
..
(lucreazd)colaboreazd
cu personardin arte compartimente
(administrativ,
economic,
plan_profesional),
serviciul
cu alfipro_
fesionigti
(educatori,
psihologi,
logopezi,
profesorij,
faptcare_i
permitesd desfdgoare
9i activitdlide cercetare.
NTtd:in ,,Nursingulin
actiune,,de
JaneSalvage,1992,sunt
.
descrisepatrufuncfiimajoreale nursei.
in anexanr. 1 suntdefinitedetaliataltefuncfii,precumgi
atribufiile
9i responsabiritdlire
nursei(Din,,Dezvortarea
Nursei
Generaliste",
Raportla reuniunea
O.M.S.,Copenhaga,
1gg0).

5. DOMENII Domeniide activitatepentruasistentageneraristd

(cu pregdtire
pluridisciplinarA):
DE
- Serviciide sdndtate- stafionar
ACTIVITATE
- ambulatoriu
- invdfimdnt,culturd
- Cercetare
- Educalie
- Social-economic
(conditii
de viald)
- Administrativ
- Demografie
- Alimentar
- lgienic

Fac
orient
perso
Asi
acesta

Evt
PA

conce
Flo
Ai
-in
-4

dire.
Ast
obiec
Night
Cu
incep
Medic
solici
realiz
preoc
pacie
aceas
contri
aspec

practicanfi,

, precizarea

6. LOCULDE I f . in comunitategiambutatoriu
-dispensar-urban
MUNCA
|
- rural
- policlinicd
- gcoli,grAdinile,
crege,leagine
- cdminede bitrAni
2. ln stalionar(secfii:interne,chirurgie,pediatrie,obst.-ginecologieetc.)
3. lnspectoratelede politie sanitard- igienA.

specifice,
9i morale
de cercetare
Prinactivi-

asistenta
cu altiprofapt care-i
1992,sunt
precum9i

pregdtire

1. ASPECTETEOBETICE
ALE PNOCESULUI
DE iNGRtJtREIALE NURStNcULUtt
privind?ngrijirile
Factoruldecisivpentruelaborarea
unuicadruconceptual
a fost
orientareacitre o noudconcepliegi anume:ingriiiri centrate nu pe sarclni, ci pe
persoanaingrljitd - consideratd,in mod global, unitar6.
Asistentatrebuiesd cunoascd,,global"
individul,precum9i comunitatea
in care
acestatrdiegte.
Evolulia ingrijirilor
PAnd la jumdtateasecoluluial XXlea ingrijirileau fost tributaremai ales
conceptieireligioase,
mogtenite
din trecut.
FlorenceNightingale
a ciutat sd eliberezeingrijirilede impregnarea
religioasi.
A insistatpe faptulcd:
- ?rigrijirile
nu pot si demonstreze
doarsimplacaritate(mila)
- aceastatrebuiesd cedezeloculuneiinlelegeria problemelor,bualA
pe gAndire.
practicaacord6riiingrijirilor
Astfel,pentruprimaoar6in istoria?ngrijirilor,
devine
obiectul,,g6ndirii".
in cartea sa,,Note despre nursing",din 1859, Florence
Nightingale
descrieacesteingrijiri.
Cu toateci formareasurorilormedicalea inceput- competenlaera limitati.
incepAnd
profesiei.
din 1930,progresele
medicinii,
chirurgiei
au modificat
confinutul
Mediciiau delegato partedin actele(sarcinile)lor - surorilor.Pentrua facefati
ingrijirileau fost reorganizatedupi principiultaylorismului,
solicit6rilor,
adici
realizarea
lorin serie.Dinaceasti cauzd,,
bolnavul,carepAnAatuncierain centrul
preocupirilor,a trecut pe planulal doilea (activitateanu mai era centrati pe
pacienl,ci pe sarcinilece trebuiauindeplinite.Penuriade surori accentueazi
aceastdsituatie).Apoi dezvoltarearapidi a Stiinlelormedicale,a tehniciiau
contribuitla trecereapacientuluipe planul al doilea,punAndu-seaccentulpe
aspectele
medicale,
tehnice.

19

Astfel,ingrijirilesunt:_ devalorizate
- trecutepe plan
secundar

Ior necar
s_aajunsabiatarz
ificate
iu,;,,:i:l:,x1?::,:H:1.,ff"? utoare
- cet ingrijit

cdtresfareitul
anilol;:x;ilir1'l5Jl?;nruriirerafiei
^ingrijegte
dintre
cerinsrijit
infruenteazd
eicerce
"rroiir" L"ig;;" - gra;ierucrdriror
Virginiei

a descrisnecesiialrt-e
Henderson
care
il*j;#"Y"""L,
anut1955,apoi1966,ISZZI_ 1f,firiio,oruiri, "^ a,iiia ingrijiriror
(pubricafii
in
Darpentrudescoperire"'"."rtoi Fundamentate.
net"sitdlitrebuie'.a
intriin relafie
ingrijitd.Estestiut..c3
cupersoana
n, nri"r't".i"'irdioi[-.a
*r#ir",
,,"""r" pacient_

M
med
D

s(

cent
JE
struc
M

2.
'":?'(SY:'g'','fffi
jij.:1":1,:t"ir:;;G[lemhy,orian)Acest
::X.3"|fr
Or
;'ia,;
""
",,
0
;i
i'
po
j;l,t
rtu
spec
n
"""" ""J
ra,'
: rg':
?il,.:
li; ?.?rrg?:?
J?fl
l*:lrii
respo
ni,'e;;'6;il,!' 5,,?ff

;f*t?inXil,:T;1FJ;nu'ti'"*'"lli
Astfel,

asistenta:
- sd fie congtiinfa.celui
tipsitde congtiinld

tornaui.
Activitatea
sd

- ochiutpentru:9,t
de curdnd
- mAnapentru .3rg;i_ati;rdut'veoerea
cel cdruiai_a?ostlmputata
- dragosteade viald
pentd";i;;'i;"earcd sd
se sinucidd

,,,n,ii frlirlZ#not'int"'" *';;;

pentru
tana,";;il

@rincipii
debazd,

Alte concepte de nursing

De-a lungut"niloi,:3y
gonturatnumeroaseteoriiale nursingutui:

- L",iir"'.ur"
"""1!3,1ffiJ,j?f,:'rry,:l.iE"irillrs,o)
." bazeaz.
pe
-ii'egz-r99g)
vrRGrNrA

HENDERSO^T
- dd definifia
ulterior
adoptatd
si de rcN;cgSceRtur
sduesteolsprecere14nevoi nursingului,
are
MYRAE. LEVTNE
omurui.
tir, rsiol"-"tJo"r]"sa esteoeoseuita
patruprincipii
(interveniiire
pacilntrrrir" bazeazd.pe: prin enunfurceror
pacienturui;
2' conservarea
integritdtiiltru"turar" 1. co

u pj"i"ntr,ilt*# ;?.:ffj?l:
intesritdfii
personare
(psihice)
"i,"Jitirrli
a pacienturui
intesritdfiisociare
9i prin.introoucerea
.*a"irrri?iLqJ;;;;;J"
TRoiltocltotrs
termen
propus
utui,,diag
in rocul
nostic,n
rrsing,i,peErl ii r"rping".
HTLDEGARD
pEpLAU
6'i6it"teoriirJ
saresuntcentrate
terapeuticd
pe rerafia
dintrenursd-::r-ry,:"1
J4repatrusecvenle-r'd-entrrfrcate
peprau
de
relafiiinterpersonaie
in
tiini: orienrarea,'io"ntiil."r"",
ffi:#:ri::"tei
exproatarea,

TM.GENE
M. K'NG(n.
ca-gi.
concept
.1923) utirizand
introduce
majorpersoana,
treisisreme
Kino
din;ic;;
intJrffin"aza:
inoivioi,
grilurilegisocietarea:
BETT' NEUMAN
- teoria." ".t" lliil,"^"l1d.de
concept-urie
stresdescris
de

pentru
studiur
nuisinsurui:
,Tlll,,"t"'J"J;,5:,3:i"r1?i,ilf;;#il"
sdndirea
20

cupri
cele c
repar
Bir
50 de
sdndt
1)
prima
2)
tatepe

3)j

tive"(s
4)
toatd I
celor3
Re
consid
5)
acfiun

3.

Def
-in
-ac
-pr
-cu
-Si

t.P

calificate

rplingrijit

9i cetce
Henderson
care
fi
(publicalii
in
flrilor
I
ilaliecu persoana
fiecarepacientQylorian).
Acestei
lnaingrijitd)i s-a
lezemunca?nalt
rvi.Activitatea
sd

lincipii de bazd,

r bazeazi pe
ului, adoptatd
enunfulcelor
rvareaenergiei
e conservarea
egritdfii
sociale
ropusin locul
e pe relafia
de Peplauin
exploatarea,
King
gisocietatea.
descrisde
: gAndirea

MARTHAROGERS(n. 191a)- teoriasa se bazeazApe relatiadintreom gi

mediulinconjurAtor.
in nursing.
termenul
de autonomie
DOROTHEA
OREM-folosegteprimaexplicit
trebuiesi fie
ROY(n. 1939)- conformteorieisale,nursingul
SORACALLISTA
centratpe individ9i sistemulsdu adaptativ.
JEAN WATSON(n. 1940)- autorulidentificizece factoricare influenteazd
gi intelegerea
nursingului
ca gtiinlSa ingrijirii.
studierea
structura,
- publicdlucrdrilegatede nursingul
transcultural.
M. M. LEININGER

DE SAruATNTE
SERVICIILOR
2. REORIENTAREA
- creatdin 1948- esteo institulie
Mondialda Sdndtdlii(O.M.S.)
Organizafia
specializati a NaJiunilorUnite, cireia ii revine pe plan international
principaldin problemesanitare9i de sinitate publicd.O.M.S.
responsabilitatea
din
tot maimultestate,indeosebi
cregtere,
cuprinde165de tiri, (numirin continud
urmAndsd facd parte din Organizalie),
cele care gi-audobAnditindependenla,
in 6 birouriregionale.
repartizate
cuprindein prezent
Biroulregionalal Europei(unuldin cele6 birouriregionale)
50 de state membre,printrecare 9i RomAnia.Pentrureorientareaseruiciilorde
hotdrdri
:
sdndtatesuntimportante
urmitoarOle
1) Conferinlade la AIma-Ata1978,unde s-a enunlatprincipiulLP.S.(ingrijiri
primarede sdndtate)prin,,Declaratia
Au urmatapoi:
de la Alma-Ata".
pourtousd'iciI'an2000"(Sindmondiale
2\ in 1979lansarea
strategiei
,,Saht6
tate pentrutoti pdni in anul2000).
3) in 1984statelemembreale regiuniieuropeneau adoptatcele,,38de obiecffue"(scopuri)
ale sindtdliipentrutoti.
nurseledin
4\ Conferinla
de la Viena21-24iunie| 988 continudsd sensibilizeze
cerutein practicade ingrijirepentruatingerea
toatd Europaasupramodificdrilor
regionale.
celor38 de obiective
Reamintim
cd la Conferinta
de la Alma-Ata(1978)a fostenuntatprincipiull.P.S.
considerAndprioritateanr. | - Comunitatea.
in
AdundriiMondialea Sdndtilii45.5 din 1992(vezi,,Nursingul
5) Rezolutia
de J. Salvage).
actiune"

g. INGRIJIRT
DEsAruArnrE[t.p.s.t
PRTMARE
Definitie.
PrinLP.S.intelegem:
- ingrijiriesentialede sindtate
- accesibile
dincomunitate
tuturorpersoanelor
9i familiilor
* prinmijloacece le suntacceptabile
- cu participarea
lor plenard
- 9i la un prelde costabordabil
comunitdtii
Sil6rii.
pe
l.P.S.se sprijini comunitate.

21

(
I

I
I
I
I

Definilia comunitdtii

Princomunitateinferegemansambrulfl-"'
determinat,
de care.estelegatprin interese?ooy'ariide pe un teritoriugeografic
9i valori.orIn", avando form6de
gestiuneadministrativd,
iar membriisji au-interrer4ii
;;iluri
sociare9i institulii.
comuniratea
eslerocyl.!e
,nJ" pL"ca

i"ririire9igrupurire
asigurd
l.p.g,iroi"irii,
iei
singuri
responsabilitatea
actiunitor
oe
.anat"t".plnirureatizarea
acestei
strategiis-a consideratcd este necesare

scnimuireau""ni'.on"eptii de asistentd
medicald,anumeconcepliadinainteOe
Conterinfa
de la Alma_Ata
- actiunirede sdndtate
cAnd:
au fostorientatespreruptaimpotriva
borii;
acorddo ponderemai mare refaceiii
.a.iiarii'ilu
men;ineriisi dezvor_
tarii"i,"
- ingrijirireerau..,rimitate
ra parteamedicardgi in acest
caz asistentaera un
executantar indicatiiror
medicare,
pierz6ndu-9i
.Ltat"u"ii in-pro.esur
de ingrijire.
n,p,"i,fr

3J:[llJJ
:f ff;:ffi:"'

i ]i^"i i,,qiibhiiil"i'eicere
denursins,
ce

ln concepriaactuard,se considerd
cd o bund asistenrdmedicard(o bund
ingri_
iire) presupunetrec7lga de ra rrgiijii"-t"r"peutice
r"a*ri ti'i_aacoraatun rocpri_
oritar in daunaingrrjiriror.ytenite""i
ieiind sanat"i"i, iii)-tr"""r""
deci ra r.p.s.
r.p.s.- sunt denumite ingiijiri je
9i
sanat"t" "drui,iiare, pentruci soricitd
participareacomunitdfii(memoiitoi
".".t"i";. oeci omuj--ingtobatitatea
necesitdtire
sa, cu
sarebio-fiziorogice,
psino-sociare,.curturare
gi spirituare
poateactivaca
un copartenergi nu numaica receptorpasiv
de Oiu"rr" prJri"fii.
l.P.S. fa vorizeazd rij iri complete,
ingtobAnd:
-in-g
- promovarea
sdndtdfii
- prevenirea
imbolnivirilor
- ingrijirile
curativecurente9i obignuite
- recuperarea
- urgenfele
l,lrS. aconerd trei niveturi de intervenlii
9i anume:
1) ingrijirideprevenire
primard
2) ingrijiride prevenir
e'secundard
3) ingrijiride prevenireterliard

t.rrt,9"i,?Xt?#:,',:l
:lJ;

'"t;"enJia
denivet4 (patru),
in cazur
boriror
terminare

Nivelurile de interventii:
ingrijiri de
prevenire
primard

1. Prin.prevenirea
primardin;"t"g"r-

sinatilii,precum
"' or
prevenrre
ei prevenirea
;ff:!::f:
im
botndviriror. t.g:_T:vare.a
Intervenf
ia irirt"-rtri #"iei;;;:
- educaria
sanitard
(dintoatepuncterlie vedere- arimentalie,contraceptie
etc.)
- prevenireaspecificd(vaccindri,
profilaxiaunorboli)

F*

I Fre

sec

l Ingr
^-

I
I Prev
I tedi

I
l

Pnm
I prev
I
Pe
actiun
1 .I
2.
3.

f*.

I carea

lffi

Fc

I pers
I sanit

l*
I
L

oriugeografic
d o formdde
rle9i institufii.
i grupurile
i9i
zareaacestei
de asistentd
rd:

ingriiiri de
prevenire
secundard

3. Prevenirea
te(iard urmdregte
recuperarea.
Rolulasistentei
estesi sustinipersoana
ingrijitdpentrua se adaptala diferite
dificultili cauzatede problemelede sdndtate- rol in
persoanei.
recuperarea

rriiSidezvoltentaera un
rlde?ngrijire.
I nursing,
ce
c bundingriat un loc pridecilaLP.S.
'u ca solicitd
atea sa, cu
lte activaca

Atenlie!
Este necesar sd se facd o distinclie intre l.P.s. (vezi gi definilia) - care au
primit o importanld mai mare dupd conferinla de la Alma-Ata - 9i ingrijiri de
prevenireprimard (nofiunecare este, de asemenea,definitdmai sus).
Pentruasigurarea
dezvoltdrii
l.P.S.sunt necesaretrei domeniide studiu
acliune:
1. ldentificarea
a ceeace inseamne
l.P.S.
2. lniliereapersonalului
sanitar,a consumatorilor
in Lp.S.
3. Sd facemcunoscutd
gi economicd
valoareasocialA
a l.p.S.
l.ldentificareaa ceea
ce inseamni

Necesitatea
cunoagterii
de
9i studieriiunuiintregansamblu
caracteristici:
- climatul,
resursede api, caracteristicile
populafiei,
nivelul
de educatiea populatiei,
categorii
sociale,resurseeconomice,
caracterurbansau rural,naturamunciiefectuatd
de bdrbat9i
femeie,incidenfa
unorboli,releauaserviciilor
de
9i prevalenJa
sindtate.

2. Inifierea
personalului
sanitar9i a
consumatorilorde l.P.S.

a) - pregdtirealucrdtorilor
sanitaripentrua inlelegel.p.S.,
indiferentcd acegtialucreazdin mediu extraspitalicesc,
in
mediuspitalicesc
sausuntpersonal
de instruire
Esteindispensabil
ca acegtiasd cunoascidiferitemediide
viatApentrucolaborarea
cu l.P.S.
- mediulfamilial
- domiciliul
- mediude munca- activitatea
bdrbalilor,
femeilor
- altemedii- cultural,
petrecerea
timpuluiliberetc.
- mediugcolar-* copii
Pregdtirea
lucrAtorilor
sanitari9i socialipentrua lucracu
populalia,
nu pentrupopulafie.
Aceastale impune:
- sd Stiesd asculte
- sd fie capabilisd inteleagd
propunerile
fdcute(de indivizi,
grupuri)
familii,

r.P.s.

ir terminale

2. Prevenirea
secundard
urmdregte:
- intervenfii
curative- pentrutratamentul
bolilor9i prevenirea
agravArii
saua complicafiilor.
Rolulasistentei
estesd descopere
problemele
latimp(prinvizite
- nu agteptimsi ne cauteoamenii,ii
acasd,in comunitate
cdutdmnoi,princontroale
periodice
etc.)

23

- si gtiesd utilizeze
informafiile
- sd gtie sd alcdtuiascdun plan de ingrijire(sau actiuni
sanitarestabilite
cu populatia)
- sA invetesi munceascdcu alte modelesocialediferitde
cel ce ingrijegte9i cel ingrijit;conducdtor
9i salariat
Modelesocialestabilitepe relaliide egalitategirecunoagtere
reciprocd. Personaluldin sistemul sanitar trebuie sd invele sd
renunle la complexelede superioritatesau de inferioritateintre
diferitelecategoriiprofesionale.Sd fnvelesd cunoascdvaloarea
socialda persoanelorcare fndeplinescalte profesii.
Personalul din sistemul sanitar sd nu-gi asume un
comportamentde dominatiefatd de consumatoriide prestaliispunAndu-lece au de fdcut - fdrd sd-i ascultemdcar ce au de
spus.
Important
Asistentageneralistd- a cdrei activitatese desfAgoariin
comunitate,
trebuiesd mentindcontacteregulatecu persoane,
familii,grupuri,la domiciliu,la gcoald,la institutii(locuride
munci),la locurirecreative.
Asistenteletrebuie si abordezeingrijirilede a9a naturd,
incAtsi satisfacdnevoilede sdndtateale pacientului,
familiei,
colectivitdtii
ii.
9i societdf
b) - populatiatrebuie pregdtiti sd (lucreze)cooperezecu
lucrdtorii
sanitari
3. Sd se recuSdstudieze
costul,
incidenta
economici
a l.P.S.linAnd
contde:
- duratatimpuluide munci
noascdvaloa- mijloacele
reasocialdgi
necesare
9i tehnologiile
- cheltuieli
economicia
(local,dotareetc.)
- dotareacu personal
l . P . SS. i a
persoanelor
Expresiacercet6riiin comun- a lucrdtorilorsanitari9i a
carele acordi populatiei-, cunoagtereanecesitdlilorde sdndtate

4. GADRULCONGEPTUALAL INGRIJIBITOR
Oriceactivitatece se doregtea fi profesionald
urmdregte
sd se sprijinepe baze
gtiintifice.
Cu toatddiversitatea
teoriilorgiconceptelor
despreingrijiri(in profesiunea
noastrA),
ele toateau o anumitdinfelegereprivindpersoanaingrijitd,sdndtatea9i
ingrijirile
(nursingul).
1. conceptul despre- orn.' este o fiint6 unicd, avand nevoi biologice,
psihologice,
sociale9i cultuiale,
o fiinldin continud
schimbare
cu
9i in interacliuni
mediulsduinconjurdtor,
o fiintdresponsabild,
liberd9i capabild
de a se adapta.

24

C
psiha
are n
satis
nece

2.
sin6l

Dt

,s

abse
AI

,s

se lin
echil
tdrd'
posi
(Din
inter

,s

socia

3.
alarm
noui
resp

P
com

1
2.
3.

(sauactiuni
diferitde
isd fnvelesd
lJioritatelntre
lgcdvaloarea
t.

t,asume un
/e prestaliilar ce au de

bsfdsoari?n
lu persoane,
ii (locuride
I

gga naturd,
llui,familiei,
t

pperezecu
Endcontde:

Conceplia individului dupd VirginiaHenderson:,,lndividuleste o entitate biopsiho-socialdformAndun TOTindivizibil(nofiuneprivindglobalitateaindividului).El

are necesitdfifundamentale(comunetuturor)cu manifestdrispecificepe care 9i le
satisface singur dacd se simte bine. El tinde spre autonomie in satisfacerea
necesitdlilorsale".
2. Conceplii privind sdndtatea. Au fost formulate mai multe definilii ale
sindtitii.
Definilia O.M.S.a sdndtdlii:
"Sdnitateaeste o starede binefizic,mentalgi social,ce nu consti numaiin
absenlaboliisau a infirmititii".
Alte definilii:
suntsatisficutein modautonom,nu
,,Sinitateaesteo starein carenecesitdtile
este o starede
se limiteazdla absentabolii" (VirginiaHenderson).
,,Sdndtatea
echilibru
bio-psiho-social,
culturalgi spiritual,
starede autonomie
9i independenlA,
tArAa fi egaldcu absentabolii sau a infirmitifii-, este o staredinamicdce dA
posibilitatea
unuiorganismde a rdmAnein echilibrucu mediulextern9i intern"
(Dinamica
individului
mediului
se referdla capacitatea
de adaptarela modificdrile
interngi extern.)
reprezintdansamblulforfelorbiofizice,fizice afective,psihice9i
,,Sdndtatea
pentrua infrunta,
sociale,mobilizabile
compensa
Sidepdsiboala."
3. Concepliadespreboald:este rupereaechilibrului,
armoniei,un semnalde
psihicS,o dificultate
sauo inadaptare
la o situatie
alarmdtradusprinsuferintafizicA,
noui, provizoriesau definitivd.Este un evenimentputAndmerge pAnd la
respingerea
socialda omuluidin anturajul
sdu.

5. GOMPETENTAASISTENTEIMEDICALE
Practicarea
unoringrijiride calitatepresupunemultecunogtinle9i elementede
competenfd:
1. Cunoagterea
unuimodelconceptual
de ingrijire(denursing)
2. Cunogtintele
acumulate
gtiintific
3. Cunoagterea
demersului

pe baze
Si
biologice,

cu
adapta.

1. Cunoagterea unui
model conceptualde
ingrijire

Definilie: Un modelconceptualeste un ansamblude concepte,

o imaginementaldcare favorizeazdreprezentarearealitdlii.
Modelul conceptual(cadrul conceptual)este deci o
dimensiuneesentialide bazd care ne permitesd aplicdm
noastrd"privindingrijirile.Nu poate sd fie altfel,
,,filosofia
deoarececadrulconceptualeste stabilitpe bazi de postulate,
valori9i elemente.
- oricare
Pentrua definicadrulconceptual
al uneiprofesiuni
ar fi cAmpulei de actiune- este necesarmai intAi sd se
precizezeurmdtoarele
elemente:
1. scopulprofesiei
2. telulactivititiisale:beneficiarul

25

3. rolulsiu
4. dificultitiintAlnite
la pacienfiide
carese ocupd(sursele
de
dificultatepuse in evidenfdde asistentd- legatede: tipsade
torJdfizicd,vointdsau lipsade cunogtinte)
5. naturaintervenliei
(de:inlocuire,
acordatdpacientului
suplinire,ajutare,intirireaforfei,sporireaforlei)
6. consecinlele
acesteiacliuni
Aceste elemente- cAnd se organizeazdintr-o structuri
teoreticdglobald- devincadrulsdu conceptual
(saumodelul
- in cazulnostru,al nursingului)
sduconceptual
2. Cunogtinfeleacumulate

3. Cunoagterea
demersului
Stiinlific

9tiinlifice
- cunogtintele
gtiintifice- acumulatepe parcursulformdrii
asistentei,
o ajutdla inlelegerea
fiinteiumanein dimensiunile
salefizice,intelectuale
ElefurnizeazA,
de asemenea,
9iafective.
explicaJii
asupramediului
fizicai social.
Tehnice
- noliuni9i abilitdli
tehnice- se referdla procedeele
metodice
9i
gtiinfificecare servescla promovareasinAtdfii9i combaterea
bolilor.
Relalionale
- cunogtintele
- se referdla capacitatea
relaJionale
asistentei
de
a stabilirelaliicu pacienlii,de a crea un climatpropiceunor
relatiicaldede umanitate.
De asemenea,
de a Stisd colaboreze
cu anturajulpacientului(familie,prieteni),de a lucra inlr-o
echipAmultidisciplinard
9i de a lucrain comunitate.
Etice
- cunostintele
etice- sunt legatede ansamblul
de norme9i
principii
rercritoare
la valorilemoralealepersoanei
9i profesiei
9i
carereglea'i bunaconduitda asistentei.
Legislative
- cunogtintele
- referitoare
legislative
maialesla reglementdrile
directivele
incluse
in
legi,
in vedereaprotejdrii
asistentei
9i
9i a
pacientului.

Pr

funde

sat[r

poat
U

imagt

Cc
- pos
- val
- ele

gtiintific
Demersul
esteun instrument
de investigaJie,
de analizS,
de interpretare,
de planificare
a ingrijirilor.
9i de evaluare
CunoagtereademersuluiStiinlificaplicat in ingrijirea
individualizatd
a pacienlilor
ii va permiteasistentei
sd ajungdla
planificarea
continuitate
la
unoringrijiride calitate.
9i
Instrumentul
pe care-lutilizeazd
logicai sistematic
nursingul
esle demersulgtiinfific.

De relinut:
Toate competenlelepornesc de la cunoagtereaconceptului(modelului
conceptual)
de ingrijire.Termenul:conceptde ingrijireestesinonimcu:
o rnodelde nursing
I cadruconceptual
o modelconceptual

26