Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

1.CONCEPTUL I ELEMENTELE DEFINITORII ALE E.N..........................................................................................1


2. Particularitatile constituirii economiei nationale a RM..................................................................................................1
3. Obiectul de studii si metodele de cercetare a EN Legile economice: continutul, caracterul si clasificarea..................2
4.Structura ramurala si sectoriala a EN.............................................................................................................................2
6.Activitatea economica: continutul, fazele de desfasu. si scopul.....................................................................................3
7.Locul si rolul principalelor forme contemporane de proprietate in dezvoltarea EN.......................................................4
8.Factorii activitatii economice, combinarea si sustinerea lor............................................................................................5
9.Caracteristica gradului de valorificare a factorilor activitatii economice in RM............................................................5
11.Piata bunurilor de consum si particularitatile functionarii............................................................................................9
12.Ciclitatea activitatii economice si formele de manifestare sezoniere; intimplatoare, ciclice si repetabile. Ciclul
economic si fazele lui.........................................................................................................................................................9
13. Cresterea economica si tipurile de manifestare pozitiva, negativa si zero..............................................................10
14.Factorii directi si indirecti de crestere economica. Caile de crestere ec. durabila.......................................................10
20.Productivitatea muncii si importanta ei in sporirea eficientei economice...................................................................11

1.CONCEPTUL I ELEMENTELE DEFINITORII ALE E.N.


Exist mai multe abordri de Economie df., ansamblul activitilor economico-sociale, privite in unitatea si
interdependentele lor dinamice, care se desfasoara in cadrul national-sfatal, istoriceste constituit E.N. exprima o forma
specifica a diviziunii si cooperarii muncii, in interiorul unei notiuni, al unei tari, formate in timp, ca urmare a actiunii
confugate a factorilor interni (naturali, social-politici,economici) si a interactiunii lor dinamice cu factorii externi. In
cadrul E.N. sistemul activitatilor economico-social este structurat pe sectoare economice.
Primar
pe tipuri de
pe ramuri si
Secundar
agenti
subramuri
Tertiar
economici
de activitate.
Cuaternar
E.N. integreaza sub aspect social-politic si national-statal, sistemele si subsistemele de activitati economice si sociale,
intr-o forma concret-istorica a evolutiei colectivitatilor umane omogene-natiunile.
Nita Dobrofa: ansamblul actiunilor specifice ale unui foarte mare numar de paricipanti care produc,
finanteaza,deplaseaza in spatiu distribuie si consuma bunuri. In Economia mondiala: EN este o entitate rezultata din
dezvoltarea schimbului reciproc de activitati intre membrii unei comunitati umane si ansamblul teritoriului unui stat
national. Concluzie: EN poate fi definita si ca totalitatea ramurilor si subramurilor sin sfera productiva si cea
neproductiva care s-au format si s-au structurat istoric in procesul adincirii diviziunii sociale a muncii si specializarii
productiei in cadrul unei tari. Obiectivul EN- satisfacerea nevoilor mereu crescinte ale intregii societati si ale fiecarui
membru al ei in parte.
La baza aparitiei si constituirii EN au stat o serie de premise:1) Natiunea- cantitate structurala esentiala a existentei
societatii. 2)Un teritoriu national. 3) Un anumit nivel al adincirii diviziunii sociale a muncii.
I. Cel mai important rol il are natiunea (1)- rolul populatiei ca factor dublu de crestere economica.
Impactul --- furnizeaza cel mai important factor de productie.
--- populatia contribuie prin cererea de consuni, la dezvoltarea productiei.
EN se dezvolta pe baza activitatii conjugate al unei natiuni. RM(moldav, rusi, ucraineni, bulgari, gagauzi..)
sau in cadrul unor state federative (Rusia, Germania sa)

II. Teritoriul national- reprezinta spatiul delimitat prin frontiere, asupra caruia se exercita suveranitatea sfatului
national- asigura lucratorului terenul de actiune+ infrastructura (cai de transport, de comunicatie)
III. Nivelul adincirii diviziunii sociale a muncii se reflecta in impartirea activitatilor-ramuri,
subramuri,interprinderi,sectii,ateliere sa.
EN in epoca contemporana se reprizinta drept cadru al dezvoltarii societatii, unde este imbinata industria, agricultura,
transporturile, constructiile, serviciile, cercetareastiintifica, sist. de pregatire si perfectionarea a cadrlor, toate
activitatile sociale.

2. Particularitatile constituirii economiei nationale a RM.


Aflindu-se in componenta URSS RM EN a republicii se dozvolta in limitele planificarii centralizate80-90%-stat. 10-20% cooperatist colhornic. EN-era o economie totalitara dirijata centralizat prin metode
administrative (democratie-caracter formal). Din 1991 (proclamarea independentei RM) situatia s-a schimbat radical.
Activitatea economica bazata pe principiile economiei de piata. Pentru a efectua transformarile necesar conducerea
tarii a pus pe prim- plan problema reformarii proprietatii> solutionata prin privatizare si deetatizarea. X Lipsa unei
strategii de reformare, precum si a unei guvernari capabile> consecinte negative- mediul rural> nu a creat conditii
pentru utilizarea rationala a terenurilor, x lipsa aplicarii metodelor avansate de prelucrare a solurilor> % atribuirea
taranilor a cotelor valorifice> destramarea bazei tehnico-materiale (ferma, br. de tractoare)> Taranii nu aveau tehnica
de prelucrare a pamintului (sapa)> imburuinerea pamintului.
Proprietatea socialista inlocuita . publica, privata, mixta- publica+privata, mixta si straina.
Structura Produsului Intern Brut al RM
privata 59.6- 54.8
2000-2009
publica 25.0- 23.5
mixta (pub si pravata) 4.9-2.5
mixta si straina 10.5-19.2
! EN a RM se confrunta cu urmat. probleme: *econom. RM se afla in criza provocata de instabilitatea politica sociala
si spirituala. * produsul intern Brut pe locuitor > $ 2009 in RM-1100, Ucraina-2300, Belorusi-3910,Elvetia-53260$.
*EN oficiala are loc EN tenebra, neoficiala (30-40%). * O rata redusa de deschidere catre piata externa (2025%).*Inratetirea situatie demografice. * Nivel de trai insuficient a majoritatii populatiei si extinderea saraciei. EN
contemporana este o economie de piata mixta- privat si public (stat). In prezent EN mixta> tendinta de extindere a
pietei (plan intern)+rolul mecanizmelor economiei mixte si in relatiile economice internationale. Economia mixta este,
in esenta: *o economie descentralizata, in sensul ca asigura prioritate deciziilor agentilor economici fizici si juridici.
*economie concurentiala, fondata pe lupta de concurenta si circulatia informatiei. *urmarirea maximalizarii profitului
ca conditie de supravetuire si progres de sporire bunastarii populatiei.

3. Obiectul de studii si metodele de cercetare a EN Legile economice:


continutul, caracterul si clasificarea
Dupa Xenofon obiectul econom.- bogatia si marimea ei.
Aristotel- o stiinta pragmatica menita sa studieze si sa contribuie efectiv si tot mai mult la marimea gospodariei
domesice si a statului. Adam Smit- 2 scopuri- de a asigura populatiei un venit + de a asigura statului sau colectivului
un venit suficient pentru serciciile publice.
Df. EN- obiectul ei studiu il constitue ansamblul raporturilor (relatiilor) ce apar intre participantii la crearea, repartitia,
schimbul si consumul bogatiei nationale intr-un interval de timp determinat. EN- abstractizarii analizei si sintezei
istorica modelarea economico-matematica- -metoda analizei cantitative si calitative experimentul economic.
I.Metoda de abstractizare- presupune inlaturarea insusirilor si relatiilor neesentiale ale obiect.cerc.
II. Metoda analizei si sintezei- fenomenul cercetat este descompus si analizat mentios, apoi sunt reunite.
III. Metoda istorica Fenomen apare, se dezvolta, apoi sipare si se transorma in altceva.
IV. Metoda analizei cantitative si calitative- presupune evaluarea marimilor economice in unitati naturale (kg. tone)
si in expresie baneasca> apoi det-rea transf. cantit. in calitate astefl, incit EN sa devina mai completativa.
V. Modelarea economico-matematica expunerea sub forma unei ecuatii si formule matematice, graf. geometic a
procesului economic.

VI. Experimentul economic- interventia constienta activa si controlata in viata economica reala cu scopul de a
rerifica oportunitatea, necesitatea si eficacitatea unor masuri de politica economica> implicare si modelare in caz de
necesitate.
O latura a obiectului de studiu a EN o constituie legile economice. Legea economica obiectiva reprezinta expresia
unor rapoturi esentiale, necesare, stabile si repetabile intre fenomenele si procesele economice ce ne inconjoara.
Neexecutarea cerintelor legilor economice obiective> pedepseste oamenii > Exz. RM trebuie 74-76% consum curent.
24-26%- acumulate. nu se respecta, 100% se consuma.
Legile economice legi abstracte. legi emperice
Legile economice dupa durata de manifestare legi eco-ce generale. legi comune. legi economice specifice.
Dupa criteriul fazelor circutului economic legile econo-ce obiective se grupeaza:
*legi ale fazei de productie.
*legile repartitiei.
*legile fazei schimbului.
*legile fazei consumului
Legile economice subiective (juridice) se creeaza de oameni si isi pastreaza actualitatea atit timp, cit consid. necesar
druterea legeslativa.

4.Structura ramurala si sectoriala a EN.


Nu poate exista o st-ra ideala a EN, un model general global. Aceste st-ri se formeaza in timp. conditii interne.
conditii externe.
Cunoastem urmat. tipuri de structura ale EN.
*structura materiala (diviziunea seciala a muncii)
*structura de ramura (ansamb. de act-ti organiz. in scopul produc. aceleiasi categorii de produse (acelasi serviciu)).
princip. str-ri de ramura: industria, agricultura, constructia, transportul, telecomunicatiile, gospodaria comunala,
invatam ocrotirea sanatatii, prefectia sociala, cultura, stiinta, APL.
st-ra tehnica- pune accent pe intrument. tehnice si a tehnologiilor utilizate, caracterizind nivelul tarii in aplicarea
tehnolog. in cadrul EN.
*st-ra demoeconomica- reflecta gruparea populatiei active (sexe,virsta, nivel de pregatire)
*st-ra teritoriala- zona de nord. centru. sud.
st-ra de proprietate se reflecta relatia dintre individ si rezultatele muncii lui.
-proprietate privata
-proprietate privata individuala
-proprietate asociativa
-propietate publica
-proprietate mixta
I privat
II public forme contemporane de proprietate
III mixt.
Structura actuala a EN in RM este influentata de 2 circusc. 1) tara noastra nu dispune de resurse naturale (metale, gaz)
nu poate dezvolta o industrie corespunzatoare. 2) consecintele conditionate de trecerea de la sistemul socialist la cel al
economie de piata.
Privatizarea> desfiintarea multor intrep. industriale si agricole. Secole de-a rindul Moldova a fost o tara agrara, apoi
agrar-industriala; iar acuma nu este nici agr. si nici agr.inst. ci o tara la care 1/3 PIB-ul RM il constituie transferurile
banesti de la emigranti. O astfel de situatie va E a pina atunci, pina cind guvernarea RM va aplica masuri concrete> in
agricultura, industrie, prin readucerea lor la cerintele contemporane de dezvoltare.
demun. Ramurilor.
agricultura
industrie
sihicultura
industrie extractiva
piscicultura
industrie constructoare de masini
industria prelucratoare
industria usoara

industria alimentara
energia el-ca si termica
consultanti
transportul si cumicatii
Comert cu ridicata si amanuntul.

6.Activitatea economica: continutul, fazele de desfasu. si scopul.


Activitatea economica se desfasoara ca proces permanent, complex si continuu de creare a bunurilor materiale
pentru satifacerea nevoilor de consum ale oamenilor.
Activ. ec-ca> munca> unelte de munca>obiectul muncii> Rezultatul: bunuri materiale sau imateriale.
Activitatea ec-ca se desfasoara prin si pentru oameni, ea cuprinde 4 faze: productia; repartitia; schimbul si consumul.
Scopul activ. eco-ce il constituie satisfacerea nevoilor umane ?Nevoile?- ansamblu de doleante aspiratii:
I Nevoile fiziologice (aer, te-ra, 36.6C, apa) sociale (sociogrupuri, pot fi satisfacute prin actiun. in grup.)
-spiritual psihologice (educatie, viata spirituala)
I Nevoile de baza (hrana, imbracaminte, adapost, apa)
-superioare (studii, cunostinte, distractii).
Problema fundamentala a economiei :- alegerea resurselor si a utilizarii eficiente a acestora. Inainte de a initia o
activitate economica, producatorii trebuie sa raspunda la intreb: ce si cit de produs?
2) cum de produs? 3) pentru cine sa se produca?
Rezultatul activ. ec-ce se concretizeaza in cantitatea si calitatea bunurilor obtinute:
Bunurile bunuri libere (aer, lumina solara)
- bunuri economice (caracter limitat) totalitatea elementelor materiale prelucrate sau produse care pot
satisface o anumita nevoie umana.
Rezult. activ. economice se masoara cu ajutorul indicatorilor siluetici (permit evaluarea la nivel econom. nationale)
Principalii indicatori sintelici sunt.
1)Produsul Global Brut (PGB)- PGB=Ci+Cf+Ib
Ci consum intermediar
Cf consum final de bunuri si servicii
Ib investitie Brute.
2) Produsul National Net (PNN) venit national.
Sunt cunoscute 3 metode de de-re a PIB:
1) Metoda de productie. PIB=VAB+IP+TV-SP
2)metoda utulizarii PIB= CF+FBCF+VS+(E-I)
3) metoda de determinare a veniturilor
PIB=R+EBE+YPRT-SE
Marimea venitului national determina marimea veniturilor personale, cuantumul acumularii si posibilitatile
investitionale.
5. Caracteristica generala a evolutie formelor de activitate economica: economia naturala, economia de schimb,
economia de piata.
1. Economia naturala reprezinta acea forma de activitate economica in cadrul careia nevoile de consum de satisfac
din propria productie (vinatul,pescuitul)
Trasaturile esentiale ale economie naturale sunt: Este o economie de autoconsum, o economie descentralizata,
economie inchisa in sensul ca majoritatea absoluta a bunurilor produse se consuma de membrii comunitatii respective.
Diviziunea simpla (naturala a muncii); nivel inferior al mijloacelor de productie. Economia naturala apredominat in
societatea primitiva sclavagista si feudala.(progres). Din momentul in care oamenii aveau posibilotatea sa produca mai
mult decit se cerea pentru asigurarea consumului curent (surplus de produs)+ dezvoltarea tehnicii si tehnologiei a dus
la socializarea producatorului = diviziunea muncii (specializarea producatorilor) = economie de schimb M>B>M
(banii-echivalent general in procesul de schimb)
2. Economia de schimb- forma de activitate economica in cadrul careia o parte crescinda a bunurilor materiale si
serviciilor este destinata schimbului prin actul de vinzare- cumparare. Caracteristicile definitore ale economiei de

schimb: *autonomia si independenta producatorilor; *specializarea producatorilor (divizarea sociala a muncii) *


aparitia pietii (cererea, oferta cuncurenta, pretul, banii) *aparitia, dezvoltarea si amplificarea tranzactiilor intre agentii
economici.
*Bunurile si serviciile=forma de marfuri. Economia de schimb a aparut > comuna primitiva+ sclavagism+feudalism si
etapa acumularii initiale a capitalului.
3. Economia de piata- desfasurarea activitatii economice in cadrul careia majoritatea asboluta a bunurilor si
serviciilor este destinata vinzarii cumpararii prin intermediul banilor. In economia de piata devine marfa si forta de
munca a lucratorului. Exista si functionarea economie de piata= fundamente: *atingerea unui anumit nivel de
dezvoltare a bazei tehnico-materiale de productie; *predominarea prop. private a supra mijloacelor de productie in
diferite forme de manifestare aparata prin lege; * libertatea economica a cetatenilor, sust. prin lege; *interventia
limitata a statului in economie; * lupta de concurenta (legitima) intre agentii economici; *piata cu mecanismele ei de
functionare; *autonomia sistemului bancar. RM nu are economia de piata ? ! Trebuie !!! de examinat experienta
acumulata de tarile cu o economie avansata; De preluat acele elemente care corespund tarii noastre= model propriu de
economie de piata.

7.Locul si rolul principalelor forme contemporane de proprietate in


dezvoltarea EN.
Cunoastem 2 conceptii cu privire la propietate: economica, juridica din punct de vedere economic proprietatea
reprezinta un ansamblu de relatii sau raporturi intre oameni cu privire la insusirea, posesia, folosirea si instrainarea
unui bun existent sau obtinut prin activitatea economica. In acest sens, proprietatea a aparut odata cu societatea si a
existat atit timp cit va exista societatea omeneasca. Nu poate exista viata sociala fara producerea celor necesare
traiului. Din punct de vedere juridic proprietatea se transforma in drept de proprietate categorie juridica care a aparut
pe o anumita treapta a dezvoltarii omenirii si anume aparitia statului si dreptului.
Deci proprietatea este un raport social, un raport intre oameni cu privire la lucruri. In raport cu modul de manifestare
calitatea de proprietar are urmatoarele trasaturi : integrala partiala; directa, indirecta. In societatea moderna coexista si
se manifesta mai multe forme de proprietate, principalele fiind: proprietatea privata, publica, mixta. Proprietatea
privata reprezinta acea forma de proprietate in cadrul careia posesorul bunului isi asuma de regula integral, dreptul de
proprietate. Proprietatea privata: proprietate individuala(munca in familie, mestesug) proprietatea
asociativa(societati comerciale). Proprietatea publica- detinatorul patrimoniului este statul, iar administrarea este
delegata reprezentantilor acestuia pe baza unor regulamentari legale. Proprietatea publica creeaza bunuri materiale sau
presteaza servicii. Exista in toate tarile. Proprietatea mixta- capitalul social se constituie si se dezvolta prin
participarea atit a investitorilor privati (autohtoni si straini), cit si a unor investitori publici. Aceasta forma de asociere
are ca obiectiv prioritar o valorificare mai reusita a resurselor umane, materiale si financiare, monitorizarea diferetelor
interese economice.

8.Factorii activitatii economice, combinarea si sustinerea lor.


Pentru a produce bunuri sau servicii, trebuie atrasi si utilizati astfel de factori cum sunt: forta de munca a persoanelor
apte de munca, factorii naturali (terenurile agricole, petrolul), capitalul fix si circulant. Initial au existat 2 factori :
munca, natura+secolul al XVI, capitalul. Factorii de creare a bunurilor materiale: factori traditionali, neofactori.
Factorii traditionali (factorul uman, factorul natural si factorul capital). Neofactori (abilitatea intreprinzatorului,
inovatiile, inventiile, informatia, progresul tehnic si stiintific, rata investitiilor). Schematic: Factorii activitatii
economici: factorul uman, factorul natural, factorul capital, neofactorii. In ansamblul lor, factorii activitatii
economice contemporane se afla in strinsa interdependenta. Munca a fost si ramine factorul determinant al activitatii
economice. Munca- activitatea constienta a omului de a produce bunuri destinate satisfacerii nevoilor sale + crearea
bunurilor materiale si serviciilor. Factorul uman: populatia activa, populatia in virsta de munca, populatia apta de
munca. +populatia ocupata, populatia inactiva. Virsta barbati: 16-62 ani, femei 16-57 ani. Numarul de ore pe
saptamina in RM- 40 ore pe saptamina. Natura ofera mediul de desfasurare, conditii primare de productie. Natura:
resursele naturale; pamintul; relieful; apele si climatul. Capitalul spre deosebire de factorii primari de productie
(munca si natura), capitalul este un factor derivat de productie si se caracterizeaza prin urmatoarele : este rezultatul
activit. economice anterioare; consta din bunuri/ mijloace de productie; in sfera sa se includ doar banii activi.

Progresul oricarei tari porneste de formarea si dezvoltarea capitalului+utilizarea rationala a capitalului. Capitalul:
capital real (fabrici, uzine) Capital nominal(actiunile obligatiunile).

9.Caracteristica gradului de valorificare a factorilor activitatii


economice in RM.
Cea mai importanta componenta a oricarei activitati economice o constituie factorul uman. In RM sint 3,5 mln si
resursele umane in RM sint in continua descrestere. Cauzele: *sporul natural;*emigratia masiva a populatiei;
*raportul dintre populatia apta si cea inapta de munca; Coeficientul imbatrinirii demografice; Impactul
negativ al evolutiei familiei; agravarea situatiei materiale. Resursele naturale: teritoriu mic- 33.8km patrati .
Relieful tarii- dealuri si cimpuri; resursele naturale care lipsesc in RM (gaze naturale, metalul, combust., lemnul de
constructie). Tara noastra dispune de minereuri nemetalifere ( argila, nisip, calcar, gresie, granit). Resurse energetice:
Hidrocentrala- Dubasari, Costesti-Stinca-2%. Principala bogatie naturala a RM este solul (cernoziom 70%). Dar sunt
factori negativi care influenteaza asupra solului: eroziunea solului, alunecarile de teren, extinderea constructiilor. Apaizvorul vietii, joaca un mare rol in activitatea omului. 7 riuri (10km) Nistru, Prut, Raut, Cubolta,Cainari,Bic si Ichel.
Resursele materiale: schimbarile in cadrul resurselor materiale pe parcursul tranzitiei RM in cadrul privatizarii si
descentralizarii => distrus BTM, majoritatea intreprinderilor industriale si agrare nu mai activeaza. In ultimii 20 de ani
in RM valoarea mijloacelor fixe in ansamblu pe economia tarii s-a redus de 3.5 ori. Progresul economic si social este
tot mai frecvent influentat de resursele informationale (tehnologii informationale, inventiile, inovatiile, internetul). Dar
cu tot progresul stiintific in RM se mentine tipul negativ de crestere economica si nivelul scazut de trai al populatie.
Inzestrarea insuficienta cu tehnica moderna in industrie si agricultura => nu contribuie substantial la cresterea
productivitatii muncii=> ridicarea nivelului de trai => competitivitatea productiei pe piata interna si externa.
10.Intreprinderea si rolul ei in sistemul EN.
Intreprinderea-unitatea de baza a EN , ea creaza cea mai mare parte a bunurilor necesare esistentei si dezvoltarii. Ea
reprezinta sediul in care are loc reunirea, combinarea si substituirea factorilor de productie inima activitatii
economice, aici se creeaza bunurile materiale si serviciile si de acolo ele se difuzeaza in intreaga societate.
Din . economic stabiliment organizat pentru producerea diferitor categorii de bunuri sau pentru prest de serviciu.
Din. social -o cumunitate de oameni ai muncii , un ansamblu de indivizi (grupuri) structurale ale caror interactiuni
conditioneaza functionarea sa.
Din . statistic se include o unitate industriala, agricola, comerciala si financiara autonoma (.) juridic.
Intreprinderea este o unitate fizica sau juridica dotata cu un patrimoniu care ii permite sa fie un cadru de decizie
autonom, sa produca si sa-si asume raspundere, sa stabileasca relatii economice si financiare cu alte intreprinderi. Se
poate considera ca intreprinderea reprezinta : O organizatie sociala, un organ tehnico-productiv si un organizm
economic.
I org. sociala se reprezinta sub forma unui complex de relatii structurale interpersonale.
II org. tehnico- productiv- totalitatea mijloacelor de productie.
III org. economic- ansamblul activitatilor, dar independente cu autonomie deplina care ii permite sa participe la
circuitul economic national si international.
Ansamblul proceselor care au loc in interiorul intreprinderii de natura sociala, tehnico- productiva, economica se
caracterizeaza in functii:
functia de productie profilul intreprinderii => obtinerea de bunuri
functia comerciala- asigura majoritatea legaturii intreprinderii cu exteriorul.
functia financiar-contabila-asigura obtinerea si folosirea ration a mijloacelor financiare necesare activit.
functia de personal- asigurarea intreprinderii cu forta de munca calificata necesara.
functia de cercetare-dezvoltare- se realizeaza strategiile si programele de dezvoltare si modernizare a intreprinderii.
12. Esenta si functiile costului de productie in E.N.
Costul activitatii economice- reprezinta expresia valorica a consumului de munca vie si materializata pentru
producerea si desfasurarea bunurilor materiale sau prestarea serviciilor. Din . de vedere teoretic costul de productie
este sinonim cu cheltuelile de productie + o serie de elemente ale plusvalorii. Nivelul costului de productie reprezinta
marimea absoluta a cheltuielilor efectuate. El arata cit de mari sunt cheltuelile de capital fix si circulant. Nivelul
costului poate fi calculat a) pe unitate de produs b) pe intreaga productie de un fel oricare.
In EN de piata, costul de productie indeplineste urmatoarele functii principale :

*cunoasterea reala a consumului de resurse umane.


*functia de cercetare- dezvoltare-noile tehnologii si noile produse apar ca efect al cheltuelilor de cercetare.
*functia de productie a costului- folosirea inovarilor si inventiilor.
*functia de personal- motivarea in munca- ridicarea calitatii productiei.
*functia comerciala-livrarea la timp a marfurilor si asigurarea petelor de desfacere.
*functia contabila- arata costurile necesare asigurarii fondurilor banesti.
*functia de definizare- cost mini=> nivel maxim al productiei.
*functia de control si reglare- dirijarea consumului de resurse.
Aceste functii ne demonstreaza importanta costului de productie ca pirghie de cointeresare a intreprinderilor si
lucratorilor in vederea desfasurarii unei activitati eficiente.
14.Concurenta si formele de manifestare.
Impactul concurentii asupra cresterii si dezvoltarii economice.
Concurenta reprezinta o confruntare deschisa, o competitie intre producatori vinzatori pentru atragerea
cumparatorilor, cit si intre cumparatori pentru a avea acces la marimile dorite. De multi economisti concurenta este
apreciata ca: Calea cea mai buna de satisfacere a intereselor tuturor. In functie de intrumentele folosite concurenta
poate fi: loiala si neloiala.
Concurenta loiala se desfasoara in cadrul legal, foloseste: reducerea costurilor, imbunatatirea calitatii produselor,
reducerea preturilor de vinzare. Concurenta neloiala- cind se incalca normele legislative in vigoare sau normele
morale ale societatii. (Inlaturarea fizica a concurentului, santazul si mita, spionajul economic).Concurenta are: efecte
pozitive si negative. Efecte pozitive: * sanse egale in initierea si desfasurarea unei activitati economice si obtinerea
celui mai mare profit posibil;
*Introducerea in productie a ultimelor realizari ale stiintei si tehnicii;
*favorizeaza reducerea costului individual de productie;
*stimuleaza inventarea noilor produse si ridicarea in permanenta a competitivitatii acestora.
*Avantajiaza pe cei care produc mai reusit si mai ieftin;
*Contribuie la cresterea eficientei activitatii economice ce duce la progresul economic si social. Concurenta:
perfecta si imperfecta. Concurenta perfecta: existenta unui numar mare de cumparatori si vinzatori pe piata;
*libera intrare in piata; * transparenta perfecta a pietii;
*adoptarea fara restrictii a ofertei la cerere si invers;
*perfecta mobilitate a factorilor de productie.
Concurenta imperfecta: *numarul de cumparatori si de vinzatori variaza; *Exista dificultati de intrare in ramura sau
pe piata; *rivalitati intre intreprinderi in privinta calitatii. Concurenta: monopolista si oligopolista. Itrucit in
confruntarea cu monopolul concurenta nu se poate mentine de la sine, statul, prin interventia sa , realizeaza masuri de
protejare a acesteia . In RM 2000 adoptata Legea cu privire la protectia concurentei. organul de stat Agentia
Nationala Pentru Protectia Concurentei.
15.Pretul ca expresie baneasca a valorii marfii si factorii ce influenteaza nivelul acestuia.
Nu exista proces economic si social care sa nu fie influentat de pret. Pretul a ocupat si ocupa un loc central in teoria si
practica economica. Aristotel- pretul exprima echivalenta de 2 bunuri diferite calitativ, adica valoarea lor de schimb.
Pretul reprezinta expresia baneasca a valorii marfii. Adam Smit: pretul exprima munca incorporata in fiecare dintre
bunurile ce se schimba. Conform teoriei valorii bazata pe munca, continutul valorii este munca producatorilor de
bunuri reproductibile, concretizata in noi bunuri economice. ?Cum se formeaza si acum se determina nivelul pretului?
!Formarea pretului are loc sub influenta factorilor
Factorii-interni. externi
La factorii interni: capacitatea de plata a populatiei consumatoare; puterea de cumparare a monedei nationale,
nevoile consumatorilor si structura cererii, cantitatea si calitatea marfurilor destinate vinzarii, nivelul costurilor de
productie etc.
Factorii externi: interventia indirecta guvernamentala, masurile specifice adoptate de stat pentru mentinerea unor
echilibre social-economice care se reflecta in nivelul si dinamica pretului, comportamentul unor mari intreprinderi cu
tendinte monopoliste.
16.Caracteristica tipurilor de preturi si de tarife. Functiile pretului.

Dupa modul in care se formeaza preturile pot fi: preturi libere, administrative, mixte. Preturi libere-se formeaza pe
piata, prin mecanismul cererii si ofertei. Preturi administrative- se stabilesc de catre firme ce controleaza piata si de
catre stat pentru bunurile care intra in sfera de interventie a lui. Preturi mixte- constituie o imbinare a elementelor
preturilor libere si celor administrative.Sistemul preturilor EN, respectiv si a RM include: *preturi cu ridicata;
*preturi de achizitie a produselor agricole;
*preturi cu amanuntul;
*tarife de transport;
*tarifele serviciilor;
*preturile de export;
*preturile de import;
*preturile productiei de constructii;
Cu cit mai putine etape va trece bunul, cu atit mai mici vor fi adaosurile la pretul finit.
Locul si importanta pretului in economia de piata se concetreaza in functiile pe care acesta le indeplineste:
*functia de evaluare a cheltuielilor si rezultatelor - pretul apare ca element de fundamentare a tuturor deciziilor care
afecteaza cheltuielile si veniturile unitatii economice.
*functia de corelare pretul nu poate fi privit izolat, el este in strinsa interdependenta cu cererea si oferta.
*Functia de informare pretul transmite rapid si fara dificultati, tuturor agentilor economici informatii privind
raportul dintre cerere si oferta pe alte piete.
*Functia de stimulare a producatorilor nivelul pretului constituie un element motivational asupra agentilor
economici: - orientarea interesului producatorilor privind producerea unui anumit gen de marfuri;
-modernizarea conditiilor de productie;
-imbunatatirea calitatii produselor;
-dirijarea presiunii asupra producatorilor.
*Functia de restribuire a veniturilor permanentele modificari de preturi in ritmuri inegale si cu sensuri diferite de
miscare duc la restribuirea veniturilor populatiei din ramurile care nu reusesc sa impuna preturi peste media cresterii
lor, spre cele care se practica asemenea preturi.*Functia de masurare a puterii de cumparare a veniturilor nominaleveniturile reale se afla in raport invers proportional cu preturile bunurile materiale de consum si cu tarifele serviciilor
cu aceeasi destinatie.
17.Conceptul. Formele si functiile pietei.
Piata reprezinta totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare ce apar intre vinzatorii si cumparatorii de marfuri la un
moment dat. Baza functionarii pietei o constituie urmatoarele patru mecanizme: cererea, oferta, pretul, concurenta.
Interdependenta si interactiunea dintre cerere, oferta si pret formeaza continutul functionarii pietei. In urma
confruntarii permanente dintre cerere si oferta se stabileste pretul de echilibru.
Cererea-cantitatea de bunuri pe care consumatorul doreste si poate sa-o cumpere intr-un anumit interval de timp.
Oferta- constituie, cantitatea de produse pe care producatorii sunt dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp, la un pret
anumit.
Pretul de piata se stavileste in urma confruntarii cererii cu oferta=> pretul de echilibru.
Concurenta- confruntarea permanenta dintre agentii pietei=> contribuie la atingerea situatiei de echilibru a pietei.
Formele pietei:
1)dupa nivelul de maturitate si modul de acces la piata:
*piata nedezvoltata-relatii de barder: marfa-marfa
*piata libera (clasica)-are acces orice cumparator si vinzator, stabilirea libera a preturi. lipsa monopolului.
*piata dirijata (reglementata) statul intervine cu metode economice in scopul corectarei neajunsurilor pietei.
2)dupa obiectul tranzactiilor:
*piata bunurilor de consum
*piata fortei de munca
*piata capitalului
*piata funciara
*piata monetara
*piata valutara
*piata resurselor informationale
*piata serviciilor sa.
3)dupa nivelul in care se manifesta concurenta:

*piata cu concurenta perfecta (pura)


*piata cu concurenta imperfecta monopol
-monopolista. oligopolista
4)dupa criteriul extinderii geografice
*locala
*regionala
*nationala
*mondiala
Functiile pietii sunt:
*Functia de intermediere
*Functia de autoreglare a economiei nationale
*Functia de formare a pretului
*Functia de informare.
*Functia de stimulare a producatorilor.
18.Constituirea si structura contemporana a pietei nationale.
Odata cu dezvoltarea mestesugului+ aparitia si dezvoltarea indutstriei, relatiile de vinzare-cumparare sau extins atit in
interiorul sectoarelor cit si in afara acestora=> cuprinzind intreaga econom. nation. => constituind piata nationala. Pe
masura ce s-au dezvoltat schimbarile economice intre tari, piata a capatat un caracter international, formindu-se piata
mondiala.
In unele tari piata nationala s-a format in conditiile unei EN puternic deschise spre economia mondiala si spre piata
mondiala, in RM procesul de constituire si dezvoltare a pietei nationale este unul lent.
Structura pietei nationale:
Piata bunurilor de consum
Piata fortei de munca
piata capitalului
piata monetara
piata valutara
piata serviciilor
piata resurselor informationale
Alte piete.

11.Piata bunurilor de consum si particularitatile functionarii.


Cea mai importanta parte a pietei nationale o constutuie piata bunurilor de consum. Df: ansamblul relatiilor
economice care se stabilesc intre participantii la tranzactiile de vinzare-cumparare a obiectelor si serviciilor de consum
personal. Prin intermediul pietii bunurilor de consum se satisfac cele mai urgente nevoi ale oamenilor- nevoile de
consum curent. Piata bunurilor de consum:
* piata produselor alimentare;
*piata serviciilor;
*piata produselor manufacturiere;
*piata automobilelor.
Instrumentele functionarii PBC sunt: cererea de consum, oferta de bunuri de consum, pretul, publicitatea. Pe PBC are
loc permanent confruntarea intre cererea de consum si oferta de bunuri materiale si servicii. Cererea de consum
exprima nevoia sociala, presupunind atit o anumita oferta de bunuri si servicii, cit si puterea de cumparare
corespunzatoare. Cererea de consum este influentata de anumiti factori:
*modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor;
*schimbarea preferintelor consumatorilor sub influenta modei sau publicitatii;
*modalitatea preturilor la bunurile de consum;
*modificarea numarului si a structurii pe PBC.
Oferta de bunuri de consum o categorie economica a economiei producatoare de marfuri pentru piata.

Oferta poate fi: individuala, totala. Factorul principal care determina schimbarea ofertei bunurilor de consum este
pretul. Cu cit pretul unui bun creste mai mult, cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare, si invers.
Factorii care influenteaza oferta:
*costul de productie;
*numarul de productanti;
*majorarea impozitelor de venit;
*statul acorda producatorilor anumite subs.
*conditiile climaterice si social-politice;
*stabilitatea politica.

12.Ciclitatea activitatii economice si formele de manifestare sezoniere;


intimplatoare, ciclice si repetabile. Ciclul economic si fazele lui.
Ciclitatea este forma de miscare, de existenta a activitatii economice in care fazele de progres sunt inlocuite cu cele de
regres si de presiune. Omul, natura, societatea, stiinta, intreg universul- toate sunt supuse actiunii unor fluctuatii
ciclice=>activitatea economica la fel este un proces ciclic. Dupa caracterul desfasurarii fluctuatiile economice pot fi:
sezoniere, intimplatoare, ciclice.
Fluctuatile sezoniere: det-ti de factori naturali sau sociali . De exemplu: agricultura, turismul, constructia.
Vara, toamna (Anul Nou)> multe cumparaturi. Fluctuatile intimplatoare (accidentale)> cauzate de cataclisme naturale,
razboaie, evenimente politice neasteptate. Fluctuatile ciclice: Se repeta cu anumita regularitate. Ele presupun trecerea
periodica prin anumite faze. Fiecare faza in parte si toate luate impreuna pregatesc impreuna => schimbarile calitative
in viata economica. Ciclul economic:criza, depresiunea, inviorarea, avintul. Criza- momentul culminant al ciclului
economic=> fenomene negative: somaz, falimente, prabusirea preturilor la schimb valutar, reducerea nivelului de trai
al populatiei.Depresiunea- productia stagneaza sau chiar scade somajul creste, populatia cu venituri fixe duce lipse de
cele mai necesare bunuri. Inviorarea intreprinderile incep sa activeze, reducerea somajului => readucerea activitatii
economice la normal. Avintul: cresterea substantiala a productiei si a veniturilor, sporirea investitiilor capitale,
cresterea nivelului de trai a populatiei=> izbucnirea unei noi crize. Nu exista 2 cicluri sau 2 faze perfect asemanatoare.
Exista 3 cicluri generale: Decenale,condratief, scurt. Ciclul lung(50-60ani): 2 faze: ascendenta, descendenta.

13. Cresterea economica si tipurile de manifestare pozitiva, negativa si


zero.
Cresterea economica semnifica totalitatea modificarilor ce au loc intr-un interval de timp si intr-un spatiu in
dimensiunile rezultatelor activitatilor economice. Dezvoltarea economica: ansamblul transformarilor cantitative ce au
loc atit in procesele economice, cresterea stiintifica si tehnologiile de productie=> cresterea economica, care este
temelia dezvoltarii economice. Progresul economic: reprezinta efectul in timp al cresterii si dezvoltarii economice=>
esenta progresului economic consta in sporirea productivitatii muncii, cresterea nivelului de trai, imbunatatirea
conditiilor de viata a populatiei. Tipuri de crestere economica: extensiv, intensiv, intermediar se afla la granita celor 2
tipuri. Dupa modul de exprimare a rezultatelor activitatilor ec. se disting urmatoarele tipuri de crestere ec: pozitiva,
negativa, zero. Cresterea ec. poz.- cind PIB- ul pe locuitor desemneaza o sporire mai accelerata in comparatie cu
numarul cresterii populatiei. Cresterea ec neg.- se inregistreaza atunci cind volumul PIB- ului pe locuitor este in
descrestere. Cresterea ec.zero- PIB-ul pe locuitor creste in acelasi limite cu sporirea numarului populatiei. In RM se
afla in criza ec faza inviorarii, cresterea ec (forta de munca calificativa+soluri fertile, dorinta puternica a majoritatii
populatiei de a trai bine). Caile:
*renasterea industriei;
*construirea unei baze-tehnice-materiale;
*crearea infrastructurii coresponzatoare;
*stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
*intensificarea fluxurilor de export a marfurilor moldovenesti => sporirea veniturilor bugetare;
*eliberarea pietei interne de toate soiurile;
*restabilirea raportului dintre ritmurile cresterii productivitatii muncii si ritmurile de remunerare ale acesteia.
*crearea climatului investitional favorabil si rederictionarea investitiilor straine=> agricultura, industrie.

14.Factorii directi si indirecti de crestere economica. Caile de crestere


ec. durabila.
Eficienta ec. poate fi analizata din diferite puncte de vedere si se poate exprima cu ajutorul unui sistem de indicatori.
1) Un prim indicator este cel al eficientei productiei cu care putem analiza diferite nivele de activitate: loc de
munca,sectie, unitate economica, ramura si la nivelul EN.
2)Din puncti de vedere al resurselor antrenate in activitatile ec. cu care analizam eficienta utilizarii capitalului
utilizarii resurselor naturale, eficientei alocarii investitiilor.
3) Din punct de vedere al diviziunii muncii pe ramuri exista eficienta activitatilor industriale, agricole, din constructii,
transporturi, comert, invatamint, ocrotirea sanatatii. Un indicator sintetic deosebit de utilizat eficienta ec. a productiei
exprima eficienta utilizarii celor 3 factori de productie traditionali: 1 forta de munca. 2 capitalul fix. 3 resursele
naturale V=E(M+F+C).
Eficienta ec. a productiei mat:
*productivitatea muncii;
*eficienta capitalului fix;
*eficienta capitalului circulant.
Pentru determinarea productivitatii muncii se aplica functia de productie: V=WxM ;
W=V
M
Eficienta capitalului fix se utilizeaza functia de productie: O= V
F
Eficienta economica este influentata de o serie de factori cum ar fi:
*progresul tehnic;
*progresul organizatoric, cresterea calificarii lucrarilor;
*reducerea costurilor materialelor pe unitate de produs;
*cresterea productivitatii muncii;
*sporirea randamentului capitalului fix prin accelerarea circuitului si rotatiei acestuia;
*perfectionarea organizarii productiei muncii si a gestionarii proceselor activitatii economice.

20.Productivitatea muncii si importanta ei in sporirea eficientei


economice.
O conditie a progresului- folosirea rationala a timpului de munca. Prin: economisirea, reducerea timpului de munca
cheltuit pentru fiecare unitate de produs sau serviciu.
Factorul timp obtine astfel o importanta exceptionala si trebuie luat in consideratie la toate procesele de activitate
economica si sociala. Legea economica generala a cresterii productivitatii muncii reflecta raportul de cauzalitate si
eficienta cu care este cheltuita munca omenesca, intre cheltuielile de munca si rezultatele obtinute. Productivitatea
muncii se defineste ca eficienta cu care se cheltuieste munca. In practica economica in vederea aprecierii eficientei
obtinute se apeleaza in primul rind la productivitatea muncii> prin cantitatea de produse de o anumita calitate obtinuta
intr-o unitate de timp, fie prin cheltuiala de munca pe unitate de munca de produs de o anumita calitate. W=QxK
T
Productivitatea muncii integrale: W= Vn
N
W=PIB
N
Cresterea productivitatii muncii este influentata de mai multi factori, principalii find:
*promovarea tehnicii si tehnologiilor performante;
*modernizarea capacitatilor de productie existente;
*perfectionarea profesionala continua a lucratorilor;
*aplicarea unui management perfect, privind organizarea productiei si a muncii;
*utilizarea celor mai progresiste si eficiente forme de cointeresare materiala a participantilor la activitatea economica.

21.Formele de distribuire a rezultatelor activitatii economice: salariul, profitul, renta si dobinda.


Salariul-sensul de venit al unei persoane care munceste pentru altcineva. Salariul-forma transormata a valorii fortei de
munca inchiriate, respectiv este pretul acestuia. Exista 2 modalitati de calcul al salariului: Salariul brut (salariul de
baza + adaosurile), salariul net (dupa ce se scad retinerile), salariul minim (garanta existenta minima a paturilor social
vulnerabile). Salariul se prezinta sub 2 forme: salariul nominal ( suma de bani pe care o primeste pentru forta de
munca consumata), salariul real (puterea de cumparare a salariului nominal). SR= SN
IP
Profitul- diferenta dintre veniturile si cheltuielile efectuate de catre o unitate economica. Profitul: profit brut,
minimal, pur.
Profitul indeplineste urmatoarele functii:
*orientarea generala a activitatii economice;
*sursa principala de acumulare;
*instrument de stimulare economica;
*mijloc de control al eficientei economice a intreprinderii;
*sursa de venit pentru bugetul statului;
*indicator sintetic al activitatii economice.
Rata profitului- reprezinta raportul procentual dintre profitul obtinut intr-o perioada de timp determinata si costul de
productie Rp= P x100%
Cp
Renta- venit pe care il aduce cu regularitate un bun imobiliar. Renta: funciara in munca (taranul lucreaza), renta in
produse (ii da produse), renta in bani(vinzarea produsului pe piata si achitarea cu bani). Cunoastem urmatoarele forme
ale rentei funciare: diferentiala1, diferentiala2, absoluta, de monopol. Dobinda- este una din formele plusvalorii.
Marimea dobinzii nu poate fi mai mare decit profitul mijlociu. Rata dobinzii reprezinta raportul procentual dintre suma
venitului anual obtinut de la capitalul luat cu imprumut si marimea acestui capital
d= D x 100%
c

S-ar putea să vă placă și