DASCAL CORINA ANUL

IB

RISCURI PROFESIONALE IN SPITALE

Riscul profesional este o problema de larg interes si unanim recunoscuta
ca realitate .
De-a lungul timpului insa riscurile la care s-a expus personalul medicosanitar,au fost subestimate,neglijate chiar, iar profesionistii din sanatate aveau ca
si prioritati riscurile industriale.
Aproximativ 10% din angajatii Uniunii Europene lucreaz n domeniul
snttii si protectiei sociale, un mare numr dintre acestia desfsurndu-si
activitatea n spitale. Aceast situatie face ca sectorul sanitar s fie unul dintre
cele mai mari sectoare de munc din Europa,acoperind o gam larg de
profesiuni diverse.
Femeile reprezint aproximativ 77% din forta de munc a acestui sector.
n conformitate cu datele referitoare la Europa, accidentele din sectorul
sanitar sunt cu 34% mai frecvente dect media la nivelul Uniunii Europene. In
plus, sectorul sanitar detine locul al doilea n ceea ce priveste incidenta affect
iunilor musculo-scheletale legate de profesie (AMS), dup sectorul constructiilor
In cazul imbolnavirilor profesionale din sectorul sanitar cele mai multe se
datoreaza agetilor biologici,iar peste jumatate din totalul bolnavilor cu maladii
profesionale sunt femei.
Avand in vedere gama larga de conditii de munca din mediul spitalicesc,
riscurile profesionale sunt numeroase,iar problemelede sntate asociate
sectorului sanitar nu pot fi neglijate.
Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu
numai personalul medico-sanitar, ci si personalul auxiliar pentru servicii, lucrtorii
comerciali, precum si o gam larg de specialisti, incluzndu-i pe cei care
lucreaz n laboratoare si n sectiile de anestezie.Aici mai figureaz principalele
autoritti responsabile de securitatea si sntatea n munc,asociatii patronale,
sindicate si organizatii nonguvernamentale.
Evaluarea riscurilor si managementul eficient al snttii si securittii n
munc reprezint elementele esentiale de prevenire si reducere a expunerii
angajatilor din sectorul sanitar la riscuri
profesionale.
Aceste msuri cuprind:
existenta sistemului de management al snttii si securittii n munc;
politic de prevenire si de evaluare a riscurilor;

DASCAL CORINA ANUL

IB

instruirea; consultarea angajatilor; servicii de prevenire dispunnd de

resurse
corespunztoare;
integrarea securittii si snttii n munc n alte procese de gestiune, cum
sunt
achizitia si licitarea contractelor.
Evaluarea riscurilor va tine cont de toate pericolele existente si va identifica
cine ar putea fi rnit si n ce mod, adoptndu-se msurile necesare pentru
prevenirea acestor riscuri, n primul rnd prin prevenirea la surs;
Consultarea angajatilor si implicarea activ a reprezentantilor acestora - de
exemplu, prin intermediul comitetelor de sntate si securitate n munc - sunt
elemente importante ale reusitei managementului sanitar.
Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu
numai personalul medico-sanitar, ci si personalul auxiliar pentru servicii, lucrtorii
comerciali, precum si o gam larg de specialisti, incluzndu-i pe cei care
lucreaz n laboratoare si n sectiile de anestezie.Aici mai figureaz principalele
autoritti responsabile de securitatea si sntatea n munc, asociaii patronale,
sindicate si organizatii nonguvernamentale.
Principalele categorii de riscuri profesionale in unitatile sanitare sunt :
Agentii biologici profesionali:micro-organisme, virusuri - de ex. HIV si
hepatita B,C,snge contaminat;
Substantele chimice inclusiv dezinfectanii, gaze de anestezie si
antibiotice.,antineoplazice
Radiatiile ionizante .
Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articular ,posit ii
vicioase n timpul efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de
ridicare si transport
Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articular ,pozitii
vicioase n timpul efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de
ridicare si transport
Munca n schimburi, ritmul de lucru , munca de noapte .
Violenta din partea publicului.
riscuri psiho-sociale,situatii traumatice, organizarea muncii si relatiile cu
colegii.
Accidentele de munc cderi, tieturi, ntepturi de ac, socuri electrice,
etc.
Manevrarea manual si pozitiile de lucru vicioase sunt tipice pe timpul asistrii
pacientilor.
2

DASCAL CORINA ANUL

IB

Categoriile de personal expuse sunt :infirmiere, femei de serviciu,

brancardieri,asistente medicale,infirmieri..Suprasolicitarea fizica , se datoreaza in
principal unor posturi nefiziologice,caracterizate prin efectuarea unor eforturi de
ridicare,cu trunchiul in pozitie de anteflexie(ridicarea bolnavilor,schimbarea
paturilor,impingerea carucioarelor)
Pozitii obositoare pot de asemenea fi prezente n slile de chirurgie sau n
laboratoarele medicale. Dorsalgiile sunt cea mai frecventa manifestare la
categoriile de personal expuse.
Msurile de prevenire includ luarea n consideratie a urmtoarelor:
Atunci cnd s-au evaluat respectivele activitti, s-a tinut cont de
manipularea manual a maselor si de pozitiile de lucru vicioase,?
Exist posibilitatea de a fi utilizate mijloace tehnice auxiliare sau
echipamentele reglabile ?
Locul de munc poate fi reorganizat astfel nct problema s poat fi
evitat sau si se reu consecintele?
Este organizat instruirea salariatilor?
Este asigurat supraveghere medical si sunt prevzute servicii de
reabilitare?
Agenti alergizanti si iritanti
Riscurile la adresa aparatului respirator , a tegumentelor, si mucoaselor sunt
destul de
numeroase.si se datoreaza deficientelor de ventilatie a salilor de operatie, salilor
de
tratament,dupa
efectuarea
operatiilor
de
dezinfectie
sau
curatenie.Formaldehida glutaraldehida, oxidul de etilen se utilizat pentru
sterilizarea la rece a instrumentarului si ca agenti de mblsmare,etc.Ele au
puternice proprietati iritante cutaneo-mucoase.putand induce astmul bronsic,
eczeme alergice de contact , efecte asupra sistemului nervos,efecte iritative ale
ochilor, gtului si plmnilor,tuse, dureri toracice, cefalee,
Utilizarea numeroaselor tipuri de sapun si antiseptice sta la originea a
numeroase dermatite de contact iritative sau alergice.
Angajatii sectorului sanitar risc s fie afectati de (alergii imediate urticariene la
latex
datorit utilizrii mnusilor de protectie. Reactiile alergice includ senzatia de
mncrime la nivelul pielii, afectiuni la nivelul nasului, sinusurilor si ochilor,
aparitia astmului bronsic, si chiar socuri anafilactice intraoperatorii. Sensibilizari
au fost semnalate la acceleratorii de vulcanizare a cauciucului si la antioxidanti.
Msurile de prevenire includ urmtoarele :
3

DASCAL CORINA ANUL

IB

Utilizarea

de mnusi avnd continut mai sczut de proteine extractibile din

latex.
Limitarea

utilizrii mnusilor din latex numai la activittile cu risc infectios.

Utilizarea

mnusilor nepudrate, ori de cte ori este posibil

Utilizarea

bunelor practici de igien, cum sunt splarea minilor si evitarea

folosirii
cremelor tip barier de protectie mpreun cu mnusile de latex
Cazuri de sensibilizare au fost constatate la unele antibiotice cum
sunt:macrolide(penicilina tylosina utilizate in medicina veterinara), la unele
neuroleptice si la instrumente metalice care contin crom, nichel, cobalt. Manusile
de cauciuc nu ofera protectie fata de sensibilizantii metalici, eficiente fiind doar
cele confectionate din material plastic
La prepararea cisplatinei au fost descrise pusee urticariforme si
eczeme.Caderi ale parului si dispnee de tip astmatiform au fost descrise la
manipularea ciclofosfamidei, iar fibrozele pulmonare au fost raportate dupa
manipularea bleomicinei.
Medicamente antineoplazice(MA)
In serviciile de oncologie si nu numai, personalul sanitar manipuleaza
medicamente antineoplazice (MA) in locuri de munca special amenajate. Foarte
multe MA pot interfera cu materialul genetic , putind induce mutatii in celulele
somatice si germinale.,Transformarea maligna a celulelor rezulta in general in
urma
unor
mutatii
,
deci
aceste
substante
sunt
potential
cancerigene.Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie(inhalare
aerosoli),fie pe cale cutanata(prepararea injectiilor cu citostatice).S-a observat o
crestere a numarului de aberatii cromozomiale , limfocitare la asistentele si
infirmierele care manipuleaza citostatice. Unii autori au incercat o asociere intre
cresterea frecventei avorturilor si expunere aprofesionala la MA in primul
trimestru de sarcina
Gazele anestezice
Personalul care lucreaza in salile de operatie poate fi expus in mod cronic
la mici cantitati de gaz anestezic Aceste gaze actioneaza asupra
SNC,rinichichiului, ficatului,hepatita toxica la halotan find o boala profesionala
recunoscuta..Studii efectuate asupra unor anestezisti si infirmiere din salile de
operatie au aratat o prevalenta crescuta a cefaleei
Accidente prin expunere la singe(AES):
Consecintele rnilor cauzate personalului medical de ntepturile
accidentale cu ace de sering folosite pot fi att de ordin emotional ct si
fizic,deoarece personalul poate fi infectat n acest mod cu virusuri avnd cale de
transmitere sanguin, cum ar fi virusul HIV sau Hepatita B si C.
Msurile preventive cuprind n special :
4

DASCAL CORINA ANUL

IB

Eliminarea

utilizrii acelor de sering, ori de cte ori sunt disponibile

alternative sigure si eficiente.
Implementarea

utilizrii unor instrumente dotate cu elemente de securitate si

evaluarea utilizrii acestora, pentru a stabili care dintre acestea sunt cele mai
eficiente si adecvate.
Modificarea

procedeelor de munc care comport risc de rnire cu ace, pentru

a le face
Mai sigure. A se evita repunerea capacelor pe ace.
Instruirea

angajatilor privind utilizarea si ndeprtarea acelor de sering dup

utilizare, n conditii de deplin securitate, n containerele corespunztoare
obiectelor ascutite.
Studiile au artat c problemele psiho-sociale, cum ar fi violenta din partea
publicului, intimidrile din partea unor colegi de lucru si alti factori de stres, sunt
frecvente n sectorul sanitar.Agresiunile din partea din partea bolnavilor la adresa
infirmierelor si asistentelor sunt relative frecvente,dar rareori ajung la violenta.
Ele apar mai ales in serviciile de urgenta si psihiatrie.
Confruntarea cu durerea sau cu moartea pacientilor, lipsa de autonomie si
monotonia sarcinilor de la anumite locuri de munc, absenta lucrului n echip,
munca n colectivitti izolate, absenta sprijinului sunt factori suplimentari de
stres. Cu toate acestea, este posibil prevenirea si tinerea sub control a acestor
aspecte.
Munca de noapte este o sursa frecventa de insomnii, tulburari de memorie,
iritabilitate.
Poate apare deseori un sentiment de singuratate.Aceste manifestari apar
deseori pe fondul unei stari de oboseala generala si/sau in contextul unui abuz
de medicamente. Munca n schimburi, cu grzi de noapte, mai ales in cazul
chirurgiei de urgenta,poate cauza o serie de probleme de sntate.n acest sens,
msurile de tinere sub control si de prevenire vor include ameliorarea
programului de lucru.
mbunttirea performantei din sectorul sanitar, n domeniul de securitate
si sntate n munc,va fi benefic nu numai pentru lucrtorii din acest sector,
dar si pentru orice persoan care primeste un tratament, permitnd tot odat
reducerea costurilor.