Definitie Chirurgia oro-maxilo-faciala

este ramura medicinii dentare

care se ocupa cu diagnosticul si tratamentul afectiunilor localizate in sfera
oromaxilo-faciala care necesita preponderent interventii chirurgicale. Interventiile
chirurgicale sunt facute de catre medicul specialist - chirurg oro-maxilo-facial, care
trateaza de la afectiunea unui dinte ce prezinta la apex un chist pana la tumori
maligne.

1 .Scopul esenial ale examenului clinic Cele mai multe

erori de diagnostic i tratament se datoresc insuficientei cunoateri a bolnavului, de
aceea examenul clinic trebuie s cuprind n amnunime att teritoriul oro-maxilofacial ct i examenul general complet. Deci scopul esential al examenului clinic
este de a obtine un surplus de date, decit o omisiune importanta, astfel
descoperinduse manifestrile tuturor patologiilor dentoparodontale i maxilofaciale, care necesit diagnosticare i supunerea tratrii.

2.Corelatia maladiilor OMF cu patologia generala a

organismului Pentru corecta evaluare apreterapeutica este necesar sa se

tina seama de faptul ca regiunea oro-maxilo-faciala nu poate fi rupta de contextul
biologic general al organismului, patologia acesteia find strans corelata cu patologia
generala. Astfel, pe de o parte, leziunile oro-maxilo-faciale sunt adesea simptome
ale unor boli generale (boli metabolice, de sange, lues, tuberculoza etc.), iar pe de
alta parte, leziunile oromaxilo-faciale pot determina manifestari patologice ale
intregului organism (septiicemii, bacteriemii, boala de focar etc.). De asemenea,
interventiile terapeutice buco-dentare si maxilofaciale pot provoca accidente si
complicatii diverse - locale si generale - la bolnavii al caror teren patologic
contraindica astfel de tratamente fara o pregatire prealabila corespunzatoare
(diabet, afectiuni cardiace, diateze hemoragice, afectiuni hepatice etc.).
3.Etica medicala in examinarea pacientilor In conditiile de
ambulator efectuarea unui examen eficient este dificila, de aceea medicul specialist
trebuie sa adopte un sistem rational si suficient ca prin intrebarile acordate sa
obtina in timp scurt datele necesare, fara a omite nici un semn sau si In cadrul
discutiei cu bolnavul trebuie sa se urmareasca totodata stabilirea unui raport de
incredere si colaborare c intre acest si medic.

4.Etapele examenului clinic a unui bolnav

Anamneza
II Examenul loco-regional
III Examenul general
IV Examene complementare (paraclinice).
5.Examenul subectiv. Anamneza In cadrul examenului subectiv se efectueaza: 1.
Inregistrarea datelor personale si de contact; 2. Inregistrarea datelor anamnestice
privind : a) Istoricul medical general b) Istoricul medical dentar 3. Documentarea
status-ului initial al pacientului.

6.Stabilirea identitatii pacientului Informatiile din aceasta categorie

pot fi completate chiar de catre pacient folosind in acest scop formularele tipizate.
*Numele,
*prenumele;
*Data nasterii;
*Sexul;
*Starea civila;
*Ocupatia (locul de munca);
*Adresa;
*Persoana care poate fi contactata in caz de urgenta.

7. Motivele prezentarii la medic

Durerea/Disconfort (se analizeaza apariia, sediul, caracterul, etc a durerii);
Tumefacia sau tumori (se depisteaza evolutia rapid/lent, progresiv /n pusee);
Tulburri funcionale loco-regionale ( dificultati intilnite la la micrile de
deschidere i nchidere a gurii, masticaiei, deglutiiei, fonaiei sau mimic;
Aspect estetic necorespunzator
Tulburri generale (cefaleea, insomnia, febra, alterarea strii generale, etc.)

Durerea.Tipurile, caracterul. Elementele principale ce

caracterizeaza durerea. Durerea - senzatia neplacuta care se
8.

manifesta sub diferite forme (arsura,intepatura,crampa, greutate, intindere etc.) de

intensitate si intindere variabile.
Ea este declanat frecvent de vorbit, mestecat sau splatul pe dini.
Durerea trebuie analizata cu atentie precizindu-se :
a) Imprejurarile de aparitie;
b) Agentii care o determina;
c) Localizarea;
d) Intensitatea;
e) Durta
f) Diurna/nocturna;
g) Factorii care o calmeaza etc.

9.Elementele

principale ce caracterizeaza defectele si

deformatiile
Evoluia deformaiei este important pentru stabilirea diagnosticului i elaborarea
unui plan de tratament.
Evoluia poate f :
acut;
spontan;
cretere lent, progresiv;
unic sau multipl;
Depistarea defectelor se efectueaza prin palaparea exo bucala, cit si prin
examenul vizual (asimetria fetei).

10. Anamneza bolii.Caracteristica Tulburarile functionale la nivelul fetei si

cavitatii bucale , in ceea ce priveste miscarile de inchidere/deschidere a gurii,
masticatia, deglutitia, fonatia sau mimica trebuie studiate in detaliu pentru a putea
depista cu exectitate afectiunea OMF.
Simptomele sau semnele generale ale bolii sunt :
- Cefaleea
- Insomnia
- Alterarea starii generale.
Observarea bolnavului trebuie sa inceapa chiar din momentul intrarii lui in cabinet :
mersul,aspectul general,unele simptome locale sau generale, etc; Nici o metoda de
explorare oricit de complexa nu poate suplea amneza corecta si examenul minutios
al pacientului .
11. Anamneza vietii Anamneza vietii pacientului se caracterizeaza in ordine
cronologica, pe perioade de virsta, avind un rol primordial in stabilirea cauzelor
declansarii afectiunii care urmeaza a fi stabilita.
Din datele obinute din anamneza vietii pacientului se poate stabili c este vorba de
o patologie fiziologica sau patologica, factori declanatori etc.
n mod special se pune accentul pe obiceiuri vicioase din copilrie (supt deget,
deglutiie infantil etc).

Anamneza heredo colaterale si personale. Anamneza

alergologica. Antecedentele eredo familiale :
12.

sifilis,
tuberculoza,
OMF etc.

boli de sistem osos,

Antecedente fziologice :

boli genetice,

deformati

cronologia eruptiei dintilor temporali si definitivi,

menstruatie,
menopauza,
sarcina.
Antecedente patologice :
obiceiuri vicioase,
boli ale dintilor,
pierderea dintilor,
tendinta de singerare etc.
Efectuarea unei anamneze alergologice complete evita riscul aparitiei la pacientii
hipertensivi a alergiilor la anestezie locala, leziuni cardio - vasculare sau reactie
alergica la anumite medicamente ( de ex. pinicilina ),etc.

13. Examenul exo bucal

Examenul exo bucal se efectueaza prin examinarea fetei i a regiunile cervicale
antero-laterale prin inspecie i palpare.
Inspectia fetei se efctueaza atit din fata cit si din profil, analizinduse asimetria
fetei, mimica, coloratia tegumentelor, aspectul secretiei etc.
Ascultatia inregistrarea zgomoturilor produse la nivelul articulatiilor temporomandibulare.
Palparea ajuta la constatarea mai intii a temperaturii locale, a sensibilitatii si a
unei transpiratii anoramale. Se palpeaza reliefurile masivului osos facial,
limfonodulilor, articulatiilor temporo mandibulare, sensibilitati obiective.

14. Examenul endo bucal

Examenul endo bucal incepe prin inspecie cu ajutorul careia se examineaz
succesiv orificiul bucal, buzele i vestibulul, deschiderea gurii i cavitatea bucal
propriu-zis.
Deasemenea se efectueaza examenul dinilor i parodoniului unde se aprecieaz
forma arcadelor dentare, modul de implantare a dinilor i raporturile interdentare,
se studiaz arcadele n raporturile lor reciproce.

15. Examenul starii generale a pacientului

Prin analiza starii generale a pacientului se inregistreaza : semnele vitale (puls,
temperetura,tensiune arteriala, etc); datele cu privire la starea aparatuliui
cardiovascular, respirator,digestiv etc . si se precizeaza in colaborare cu specialistii
acreditati in domeniu. Pe linga anamneza,examenul endo si exo bucal, examenul

starii generale a pacientului poate delimita pacienti cu o stare aparent buna dar cu
risc pentru interventiile de chirurgie stomatologica, extractii dentare etc.
Concluzie Examenul clinic are o importanta majora in medicina. Numai un
examen complet poate depista cu exactitate originea,cauza si tratamentul care
urmeaza a fi prescris. Depistarea leziunile buco maxilo faciale sau a consecintele
leziunilor buco dentare pot preveni actiunea acestora asupra altor organe si
sisteme. In concluzie, examenul clinic desfasurat dupa toate etapele specificate mai
sus poate duce la economisirea de timp, munca da cel mai important la evitarea
aparitiilor riscurilor care ar putea pune in pericol viata pacientului.