Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Universitatea Al.I.Cuza
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
Studiu de caz
Psihopedagogia copiilor cu CES
Studiu de caz
I. Identificarea cazului
1. DATE BIOGRAFICE SI SOCIALE SEMNIFICATIVE:
Nume si prenume: P. R.
Varsta: 15 ani
Sex: feminin
Date semnificative despre componenta familiei: R. este singura la parinti. Mama, P.C.,
39 de ani, este casnica si fara venituri. Tatal, P. M., 41 de ani, a fost postas timp de 9
ani, iar acum este muncitor in constructii, in Spania.
Atitudinea familiei fata de copil: parinti protectivi; copilul este atent ingrijit si ocrotit.
Conditii socioeconomice si culturale in familie: conditiile materiale si igienicosanitare sunt normale; bugetul familiei este unul mediu, conditiile de locuit fiind foarte
bune (casa cu noua camere si curte exterioara larga). Parintii au absolvit doisprezece
clase. Mama se ocupa de educatia copilului, iar tata munceste in Spania, in domeniul
Evolutia din timpul sarcinii, nasterea: sarcina a evoluat normal; nasterea a fost la
termen si fara complicatii.
Aptitudini: R. are imaginatie pentru activitati literar artistice (ii place foarte mult sa
scrie si sa citeasca). A participat la olimpiada de limba si lieratura romana, la cea de
matematica si istorie. Obtine diploma la olimpiada de limba si litaratura romana. De
asemenea, a obtinut locul III la campionatul de cross. Ii place si sa deseneze atunci
cand nu are teme de facut.
Comunicare si relationare cu cei din jur: R. este o fire introvertita, putin comunicativa
si sociabila; raspunde la intrebari mai mult monosilabic, atat timp cat subiectul de
discutie nu prezinta interes. Prefera sa-i asculte pe cei din jur decat sa vorbeasca
despre ea. La capitolul afectivitate, emotiile subiectului sunt profunde si indelungate;
manifesta sentimente de iubire fata de cei apropiati (parinti, alti membri ai familiei),
insa nu si-a gasit prieteni adevarati pana in prezent. Nu are incredere in colegi, vecini
de varsta ei, fiind dezamagita de ultima sa prietena. Petrece mai mult timp singura sau
in compania mamei. De asemenea, comunicarea dintre R. si mama sa s-a deteriorat
putin in ultima perioada, avand in vedere faptul ca mama sa a fost cea care a insistat sa
mearga la discoteca, in noaptea accidentului, desi R. nu dorea acest lucru. Mama isi
dorea ca R. sa-si faca prieteni, avand in vedere ca nu avea cu cine sa-si petreaca timpul
liber.
amputat. I-a fost administrat placebo pentru a vedea daca durerea este reala. Pastila, o
simpla vitamina C a determinat durerea sa se opreasca. Astfel, am constatat ca durerea
este doar la nivel psihologic, R. inca fiind in doliu pentru piciorul ei si
neobisnuindu-se cu noua sa schema corporala, ii care ii lipseste piciorul drept. Datorita
faptului ca i-au fost administrate doze mari de calmante pe o perioada indelungata, a
devenit dependenta de acestea. Discursul pacientei ulterior accidentului indica o viata
interioara ancorata in trecut. Se contureaza frica de realitate, nesiguranta in ceea ce
priveste viitorul ei; de asemenea, isi fac prezenta simptomele complexului de
inferioritate si o stare depresiva cauzata de pierderea piciorului si a trei vecine care o
insoteau la discoteca in noaptea accidentului si care au decedat in urma impactului.
Mai mult, se remarca tendinte accentuate de interiorizare a trairilor si sentimentelor, o
izolare fata de lume, un refugiu in sine.
III. Identificarea si sublinierea nevoilor cazului prezentat
1.
STABILIREA
CAUZA
NEVOILOR
SPECIFICE
ALE
SUBIECTULUI IN
Nevoi psihopedagogice:
Nevoia de a gasi intelegere din partea celor din jurul sau, rabdare si indulgenta;
Nevoi sociale:
Nevoi educationale:
Nevoi economice:
Este nevoie de un loc de munca stabil, sigur, atat pentru mama cat si pentru tata.
Nevoi medicale:
Nevoi familiale:
Nevoia de afectiune; copilul are nevoie sa fie iubit, in ciuda deficientei sale
fizice.
2. MODALITATI DE A RASPUNDE ACESTOR NEVOI SPECIFICE:
Interventie psihologica
3. PROGRAME DE INTERVENTIE DEJA APLICATE:
genograma
am avut acces si la cateva declaratii din partea medicului psihiatru al spitalului, care de
asemenea a avut-o in vedere pe pacienta intreaga perioada cat a fost internata.
I. EVALUAREA INITIALA
Numele si prenumele beneficiarului: P. R.
Data si locul nasterii: 17.06.1994, judetul Botosani
Domiciliul: judetul Botosani
Institutia unde se desfasoara interventia: Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
'Sf. Maria', Iasi
Perioada: octombrie-decembrie 2009
Realizatorul proiectului: stagiar Loredana Matran
Parteneri implicati (echipa de lucru): psiholog principal Mihaela Ghircoias, psihopedagog
Ursu Oana, psihiatru Ion Arsene, parintele parohiei spitalului, asistentele si doctorii
pacientei.
Problemele cu care se confrunta copilul (rezultatele evaluarii complexe): conversatia cu
parintele parohiei spitalului si convorbirea cu psihologul, care au pregatit terapia propriu-zisa,
a scos in evidenta urmatoarele manifestari:
Lipsa unui venit sigur in familie (mama este casnica iar tatal lucreaza in Spania).
10
aceleasi pasiuni, hobby-uri si astfel sa ajunga sa formeze un grup de prieteni. Intrucat pacienta
petrece foarte mult timp cu mama si nu are grupuri extrafamiliale, psihologul ii recomanda ca
odata intoarsa acasa, sa petreaca mai mult timp in compania colegilor sau a unor persoane de
apropiate ca varsta.
Metode si mijloace de realizare: matricile progresive Raven, Test de temperament
Woodworth Mathews, metoda biografica, chestionarul, convorbirea, joc de rol, prescriptii
comportamentale, observarea sistematica, problematizarea.
Perioada de interventie: primele
(intercunoasterea).
sedinte
(autocunoasterea),
sedintele
urmatoare
11
12
V. CONTRACTUL CU BENEFICIARUL
Pacienta va fi consiliata psihologic pe termen de minim un an, pana cand psihologul
va considera ca R. s-a reintegrat in mediul social, scolar si nu mai prezinta semne de depresie.
In paralel, va urma tratamentul medical impus si va trebui sa frecventeze cursuri de
socializare, pentru a se asigura ca nu va repeta comportamentul suicidal.
VI. REALIZAREA INTERVENTIEI
Avand in vedere situatia in care se afla, R. este mutata inapoi la scoala pe care a
urmat-o pana in prezent deoarece conditia ei fizica nu-i mai permite deplasarea la liceul din
oras unde intrase in urma admiterii la liceu.
Pacienta va urma in primul rand tratametul medical impus si sedintele de consiliere
necesare. Se va incerca sa se amelioreze depresia pacientei aparute in urma constietizarii
pierderii piciorului. Pentru a a-i putea sigura pacientei protezele necesare ar fi bine ca mama
pacnetei sa urmeze o serie de cursuri de integrare profesionala. Astfel, i se va intocmi un
dosar ce va fi depus la Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca si va urma un curs
de integrare profesionala.
Datorita nivelului intelectual superior si avand in vedere caracteristicile personalitatii
sale, se elaboreaza o metodologie psihoterapeutica cognitiv-comportamentala. Se mobilizeaza
atat pentru efortul cogntiv, de intelegere a propriei conditii si stari de depresie, dezamagire,
cat si pentru cel comportamental, de depasire a blocajului interrelational si de continuare a
vietii intr-un mod optimist. Data fiind situatia in care se afla pacienta, consider ca cea mai
buna teorie care poate fi aplicata momentan de catre psihologul spitalului este interventia in
stare de criza. Aceasta teorie este de scurta durata si are ca scop ajutarea clientului de a depasi
momentul crizei, rolul psihologului fiind activ. Acesta se implica mai mult inca de la
inceputul interventei tocmai pentru a reda pacientei siguranta si increderea ca va depasi acest
13
moment. Primul suport acordat pacientei este cel emotional, deoarece suportul moral acordat
in momentul crizei duce la linistirea pacientei. Criza are trei stadii: stadiul de impact, adica
socul propriu zis momentul in care R. sufera accidentul in urma caruia isi pierde piciorul,
stadiul de retragere, atunci cand pacienta foloseste metode neconventionale pentru a depasi
criza aici e vorba de tentativa de abandon scolar, de retragere in sine si in cele din urma faza
de ajustare si retragere, momentul in care se poate discuta pragmatic cu pacienta, acesta fiind
capabila sa asimileze informatiile si sa depaseasca momentul crizei intr-o mainera rationala.
Interventia va debuta prin stabilirea unei relatii intre pacienta si psiholog, bazata pe
incredere si respect; apoi este evaluata criza si perceptia pacientei asupra crizei, urmand
identificarea problemelor sau evenimentelor majore si a metodelor obisnuite care au dat gres.
Apoi urmeaza analiza sentimentelor si oferirea de suport prin ascultare activa, dupa care se
exploreaza alternativele posibile, urmate de formularea unui plan de actiune prin care se
restaureaza functia cognitiva si se intareste dorinta de a face fata problemelor, iar in final
asigurarea disponibilitatii de a lucra si in alte situatii de criza in viitor. Aceasta interventie se
realizeaza cat mai rapid posibil, interventia fiind limitata de timp intrucat R. urmeaza sa fie
externata. Asadar, R. se va intoarce acasa, iar comunicarea cu psihologu se va putea realiza
doar telefonic sau prin e-mail. Psihologul se va implica activ scopul principal fiind reducerea
simptomelor care au dus la situatia de criza, in cazul nostru, schimbarea mentalitatii Dianei,
conform careia amputarea piciorului i-a distrus intreaga viata. Psihologul va trebuia sa
incurajeze experimentarea sentimentelor, sa analizeze capacitatea de a face fata situatiei.
Dupa ce s-au aflat cauzele crizei, urmeaza reabilitarea pacientei. Aceasta trebuie
incurajata sa revina la viata cotidiana si in acelasi timp sa ii dezvolte capacitatile de a face fata
unei alte posibile crize. In cazul de fata R. rebuie educata cu privire la continuarea studiilor si
de asemenea ca poate avea o viata normala in continuare.
Frica de viitor, un viitor incert si frica de abandon sunt sentimente care o marcheaza.
Relaxarea are loc mai ales in prezenta psihologului, datorita utilizarii tehnicilor de relaxare,
hipnoza. Pacientul reuseste sa uite de durere mentinandu-si calmul si uitand pentru cateva
momente de durere. Accidentul a avut un efect frustrant extrem de puternic, incrucat i-a
distrus viitorul, dupa cum marturiseste R. De asemenea, complexul de vinovatie al mamei,
ce considera ca este responsabila pentru iesirea R. la discoteca in noaptea in care s-a produs
accidentul, o determina pe mama sa fie hiperprotectiva si ocrotitoare cu R. Subiectul se simte
izolat in salonul de spital, dependent de mama si tata, fara posibilitatea de intimitate. Metode
ca retrairea, rationalizarea conduc la reducerea gradului de suferinta fata de evenimentele
negative traite initial. Astfel, subiectul reuseste sa-si exteriorizeze trairile si sa vorbeasca
despre accident si despre schimbarile pe care le-a produs el in viata pacientei.
Pacienta are dureri in piciorul amputat, mancarimi desi acest membru nu mai
este. Durerea fantoma nu este o durere inchipuita, ci este cat se poate de fizica si reala, si ea
este probabil datorata unei functionari incorecte a creierului. Durerea fantoma este foarte
mare, iar medicamentele nu par sa fie foarte eficiente in cazul pacientei. Pentru a elimina
durerea membrului amputat, acest membru este introdus intr-o cutie care are un perete de
oglinda, iar piciorul intreag este adus in fata oglinzii. Datorita imaginii reflectate, pacienta are
iluzia ca piciorul amputat este intreag, iluzie care ii alina putin durerea.
Psihologul este foarte expresiv, ii zambeste R., privind-o calm. Ii vorbeste cu o
tonalitate clara. De asemenea, foloseste un ton bland, cald, care sa o determine pe R. sa capete
incredere si sa doreasca sa comunice. Mai mult decat atat, ii adreseaza intrebari ajutatoare,
14
15
16
Treptat, starea de depresie accentuata scade, R. devenind o persoana mai deschisa spre
comunicare si impartasirea sentimentelor cu ceilalti. R. este in continuarea in atentia
psihoterapeutului, pastrans legatura telefonic si prin e-mail. Pacienta va continua sa fie
consiliata pe o perioada de minim un an, de consilierul scolar din liceul pe care il urmeaza.
XI. INCHEIEREA CAZULUI
R. urmeaza in prezent sedinte de consiliere cu psihologul scolar din liceul pe care il
frecventeaza. Starea ei s-a imbunatatit considerabil.