STRUCTURA SEMANTIC A COMPARANTULUI N LIMBAJUL

PUBLICISTIC
Asistent drd. IOANA VID
Universitatea de Vest din Timisoara
As concerning its formal status, the second term of the simile, the comparer, functions
almost identically with the first term, the compared element. Therefore, it is most frequently a
common noun. In many cases, the second term is a proper noun.
Regarding the importance of the two terms in the comparative relation, we should point out
the fact that the second term stands for the essential element of the trope, due to the novelty of the
association.
Generally, the semantic fields used for selecting the comparers are the same for all styles.
Though, the quantitative importance and the finality of the option for a particular semantic field
are different. The main semantic fields exploited in the comparative relation as comparers are the
following: the vegetal, the animal, the mineral, the cosmic, the mythological, the human, the
cultural and the objective.
Stilul publicistic a fost, negat de unii cercettori, motivul esential al acestei atitudini
constituindu-l asa-zisa inexistent a unor trsturi distinctive (la toate nivelurile limbii) care s
permit individualizarea acestui stil, cerint formulat de I. Coteanu:....fiecare (limbaj, n. n.) s
corespund unei destinatii clare si s prezinte un minimum de deosebiri de structur fat de
celelalte1.Lidia Sfrlea eludeaz din cercetarea ntreprins asupra stilurilor literare romnesti 2
stilul publicistic, iar Paula Diaconescu acord acestui stil o atentie minim, considernd c prezint
o structur lingvistic compozit3.
Contestarea acestui stil este justificat prin lipsa de omogenitate a limbajului presei, dar
Alexandru Graur consider c tocmai caracterul neomogen al acestuia i ofer statut de stil
autonom. nsusi faptul c n ziare apar elemente din toate celelalte stiluri este suficient ca s putem
vorbi de un stil al presei. O unitate care are puncte comune cu toate celelalte unitti se dovedeste
chiar prin aceasta diferit de toate.
Recunoasterea sau ignorarea existentei unui stil publicistic este legat direct de mai multi
factori, printre care Gheorghe Bolocan asaz, pe primul loc, lexicul specific fiecrui stil functional:
Ceea ce deosebeste stilurile ntre ele este ns vocabularul, cu ntreaga lui gam de nuante
semantice, gradul de expresivitate, coloritul emotional si sintaxa 4. Referirea la un semantism aparte
al lexicului, al figurilor, se ntlneste si ntr-o alt lucrare de referint. Punctul de referint 5 este aici
stilul stiintific, n raport cu care stilul publicistic e definit ca o entitate lingvistic cu posibilitatea de
existent de sine stttoare, care foloseste ntr-un grad foarte ridicat un tip de redundant mult mai
accentuat, la nivelul lexicului, (n care cuprindem si figurile de stil). Faptele care pot fi invocate
apar ct se poate de convingtoare: derivatia sinonimic, prin care ntelegem enumerrile de cuvinte
din aceeasi sfer semantic si cu vdit preferint pentru neologisme; numrul mare al mbinrilor
cu caracter fix dintre anumite substantive si adjective; imagini n care mecanismul analogiei este

I. Coteanu , Stilistica functional a limbii romne, Bucuresti, Editura Stiintific, 1973.

Lidia Sfrlea, Contributii la delimitarea stilurilor literare romnesti, n SLLF, II, Bucuresti, EA, 1972, p.145-206.
3
Paula Diaconescu, Structura stilistic a limbii. Stilurile functionale ale limbii romne literare moderne, SCL, 1961,
nr.3, p.229-242.
4
Gh. Borlocan, Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii romne literare moderne, SCL, 1961, nr.1, p.38.
5
Al. Andriescu, Limba presei romnesti n secolul al XIX-lea, Iasi, Editura Junimea, 1979, p.26.
2

233

previzibil; constructiile retorice prin acumularea repetitiilor n anumite specii gazetresti si n

anumite etape istorice etc6.
Sursa ndoielilor trebuie cutat n marea diversitate a mesajelor care compun stilul n
discutie si care, prin principalele lor componente, apartin mai degrab altor stiluri, cu teorii mai
ferme (artistic, stiintific etc.). Din acest punct de vedere, presa pare a fi mai ales un mijloc comod
de a pune n circulatie transe compacte de mesaje eterogene. Este, ns, adevrat c, n cadrul
acestei diversitti, pot fi recunoscute si mesaje specifice care, prin continut si prin functie, justific
recunoasterea unui stil publicistic, admis ca atare ntr-un numr mare de studii, stil dominat de
functia conativ.
Figurile de stil n limbajul publicistic
Studiul figurilor de stil permite caracterizarea mai detailat si, n consecint, mai exact a
fiecrui stil nonartistic din ct mai multe puncte de vedere. Cercetrile de stilistic acord
comparatiei un loc extins printre ceilalti tropi, loc perfect justificat datorit frecventei sale mari si
faptului c st, structural si semantic, n apropierea celei mai investigate dintre figuri metafora.
Pentru Bulgr, comparatia este punctul de pornire al oricror inovatii stilistice; pe baza ei apar
sensurile figurate ale cuvintelor, epitetelor care precizeaz, definesc, sau coloreaz sau personific
notiunile.
Conceptii despre comparatie
n Mic dictionar de terminologie lingvistic, prin comparatie, ntelegem asemnrile si
deosebirile dintre dou obiecte si procese, din punct de vedere al nsusirilor si, respectiv, al
caracteristicilor acestora. Stilistica adaug, de obicei, date noi referitoare la trsturile particulare,
n special semantice, ale tropului: Comparatia este tropul n care se altur dou obiecte, fenomene
sau notiuni si, n baza unor asemnri reale sau aparente, se scot n relief nsusirile unuia n raport
cu ale celuilalt, cu scopul de a le impune sugestiv atentiei. Deducem, din contextul acestui studiu,
c aceast figur implic nu numai operatii pur gramaticale, ci si asociatii intime, stabilite mintal,
alegeri si apropieri absolut personale, care se caracterizeaz apoi n forme morfologice si n formule
sintactice. Expresie lingvistic a unei analogii, comparatia este, cel putin cteodat creatoare de
imagine; este vorba de situatiile n care ea are un caracter predominant si produce un efect de
surpriz datorat descoperirii unui raport nebnuit ntre dou obiecte sau fenomene aparent foarte
ndeprtate unul de cellalt. Deosebirea principal dintre comparatia utilizat de limbajul artistic si
cea ntlnit n textele cu caracter publicistic sau stiintific const n faptul c, n vreme ce
comparatia plasticizeaz7, releveaz si evoc, cea din stilurile amintite delimiteaz, circumscrie,
explic sau defineste.
Ion Coteanu precizeaz importanta evenimentului de noutate care face viabil figura:
Comparatia este cea mai usoar si n acelasi timp cea mai grea figur de stil. Este cea mai usoar
fiindc st la ndemna tuturor, dar tocmai de aceea si foarte grea, cci cele mai reusite comparatii
fiind fcute, a devenit din ce n ce mai dificil s se gseasc alte originale. Afirmatia lui Ion
Coteanu o gsim ntemeiat si valabil pentru comparatia ca figur aflat n stilurile
nonartistice, ntruct o comparatie devenit stereotip, care nu aduce nici un spor de informatie, nu
face servicii comunicrii dintr-un anumit stil functional.
Comparantul
n ceea ce priveste statutul su formal, termenul secund al comparatiei se comport aproape
identic cu termenul prim. Astfel el este, de cele mai multe ori un substantiv comun. Nu de putine
ori, termenul secund este un substantiv propriu: notabil este preferinta jurnalistilor din secolul
trecut pentru nume de personalitti care ntruchipeaz calitti superlative, calitti ce se transfer
gratie procesului asociativ, si comparativului:
n schimb am tinut s consolez si ca Cicerone l-am introdus pe Mitic.
6
7

Al. Andriescu, op. cit., p.6-8.

Vezi Stilurile nonartistice ale limbii romne literare n secolul al XIX-lea, Timisoara, TU, 1982, p.53.

234

(C, 1990, 11, 9)

nregistrm n presa din secolul trecut si comparant exprimat prin pronume personal de
politete (D-voastr), aceast regsindu-se foarte rar ns, n presa noast din prezent. Remarcm 8
n ciuda unui anume retorism al stilului publicistic din veacul trecut cvasitotala absent a
comparatiilor ample (de tip retoric); aceasta n opozitie cu frecventa ridicat a acestor comparatii n
poezia din aceeasi perioad.
Referitor la importanta fiecruia dintre cei doi termeni n cadrul raportului comparativ,
remarcm c termenul secund reprezint, prin noutatea asocierii, elementul esential al tropului.
Dac primul termen al raportului comparativ comparatul este, de multe ori, previzibil (cel
putin ca apartenent semantic general), comparantul aduce n comunicare sporul de noutate
specific fiecrei figuri de stil, ineditul necesar pentru ca o relatie s poat fi numit trop.
n general, cmpurile semantice din care autorii selecteaz comparantii sunt aceleasi pentru
toate stilurile. Difer, de la un stil la altul, ponderea cantitativ si finalitatea optiunii pentru un cmp
semantic sau altul. Marile cmpuri semantice care se ntlnesc n cadrul relatiei comparative n
calitatea de comparant sunt urmtoarele:
Vegetalul, prezent prin intermediul unor termeni cu aspect general sau particular:
Dup ce ai fost mare si tare, e de-a dreptul insuportabil s vezi cum te strngi ca un mr n
primvar.
(EZ, 1999, 2015, 1)
ntreprinderile private noi au rsrit ca iarba prin asfalt.
(Adv, 1999, 2693, 1)
Armata romn s-a trezit n plin tranzitie cu niste MIG-uri care cad ca frunzele toamna.
(EZ, 1998, 1736, 1)
Ramona Bdescu este nelipsit de pe canalele de televiziune, la fel cum ptrunjelul e practic
omniprezent n mncrurile italienesti.
(EZ, 1998, 1698,1)
Sentinta ridicol n cazul acestui criminal nu este dect un fruct amar aprut pe o tulpin
care a crescut din rdcinile adnci ale viciului romnesc.
(EZ, 1998, 1811, 1)
Alti termeni apartinnd acestui cmp semantic sunt: floare, grdin, livad, salcie, crin etc.
Animalul este un domeniu semantic destul de uzitat ca izvor de inspiratie pentru
publicistic:
Lucescu a stiut s pun frul disciplinei tactice si conduitei din afara terenului de joc,
conducndu-l pe Dnut Lupu, asa cu sunt condusi caii de ras.
(GS, 1999, 2745, 4)
n momentul de fat multi dintre acestia actioneaz asemenea unor animale de prad si fac
acest lucru pentru a supravietui.
(JN, 1999, 1733, 2)
Orfanul, prsitul de printi, care doarme strns ca o mt, n tufisuri si sub poduri, acest
copil o fi avut si el printi, nu?
(RnB, 1999, 2735, 2)
Economia trii se misc ca un miriapod cu miscri molatice si adormite.
(EZ, 1998, 1896, 1)
La vederea noastr, aceste srmane fiinte o luar la fug precum slbticiunile n fata
vntorilor.
(LM, 1998, 12, 60)
Cu privirea tot mai vid, ziaristul contemporan iese la vnat ntocmai ca hiena n savana
african, iar prada lui predilect este abjectia omeneasc.
(LM, 1998, 1, 19)
Mineralul este foarte putin reprezentat ca termen secund n cadrul relatiei comparative:
8

ibidem, p.32.

235

Ne priveam cu privirile intense si scnteietoare ca de antracit.

(RnB, 1998, 2620, 2)
Gndurile rmneau neputincioase n fata faptului dur ca un munte de granit ce-mi bareaz
drumul.
(RnB, 1998, 2662, 1)
Cosmicul apare, de preferint, n comparatiile cu semul comun referitor la moral, dar nu
numai:
Si ltrau cinii, mam, de parc Luna tropia pe strzile Bucurestiului.
(EZ, 1998, 1729, 1)
Mitologicul (+religie) este de putine ori preferat drept comparant n paginile presei:
Era o munc fcut n tcere, cu mult suflet, ca ntr-o rugciune.
(RnB, 1999, 2620,2)
Umanul este un cmp semantic la care se face deseori apel pentru selectarea comparantilor.
Este necesar s artm c el este ntrebuintat cu precdere n relatia inanimat animat, dar apare si
n cadrul celeilalte directii, animat animat, mai cu seam cnd comparatia are o baz moral.
Romnii nu sunt nici mai prosti si nici mai lenesi ca popoarele din jur.
(Adv., 1999, 2668, 1)
n Bucuresti, cersetorii s-au modernizat. Prind puii de cini vagabonzi, i leag cu o fund
rosie de gt si cersesc. Puiul de cine a ajuns astfel s fie mai impresionant dect puiul de om.
(EZ, 1998, 1860, 1)
Artistul continu efortul creator cu o fericire cum doar copii o mai triesc n joaca lor de
fiecare zi.
(O, 1998, 1860, 1)
Acum, CD-ul se reuneste. Din pcate ea arat ca un organism vlguit de o boal grea.
(RnB, 1998, 1730, 1)
Propunerile cad peste noi ca un vis de tinerete printre anii trectori.
(RnB, 1998, 2627, 2)
Vremurile grele ne-au npdit ca un roi de sentimente si sperante inefabile.
(RnB, 1998, 2662, 2)
Foarte des, comparantii nregistrati sunt selectati din cmpul semantic cultur. Acestui
domeniu i apartin: tablou, poezie, pictur, studiu, statuie, vers, muzic etc...
Asa cum vorbim despre modele si croieli devenite clasice n lumea modei, putem vorbi
despre traditie ca mod care dinuie si sufer mutatii de ordin stilistic.
(E, 1997, 5, 50)
Teatru e ca o orchestr de jazz, libertatea este total, dar nu poti deveni fals, nu-i poti smulge
pe ceilalti.
(U, 1998, 10, 21)
Ati jucat ca niste artisti, iat aprecierea mass-mediei germane la adresa prestatiei nationalei
trii lor.
(GS, 1999, 2744, 5)
Rezultatul final va fi o mare buimseal, o reform ce va nainta precum tangoul lui Lenin,
un pas nainte, doi pasi napoi.
(RnB, 1999, 2745, 2)
Moda, ca si filmul, este un mod de a te exprima, iar ca si arhitectura, o celebrare a trupului
uman.
(E, 1997, 3, 31)
La prima vedere eterogen, dar bine reprezentat si unit prin cteva trsturi comune, este un
posibil cmp semantic obiectual. Relatia ilustrat cu precdere de acesti comparanti este animat
inanimat.
Noile taxe inventate sau majorate n ultima vreme lovesc ca un buldozer tot ce le iese n
cale.
236

(Adv., 1999, 2702, 1)

n Romnia, Garda este un fel de plrie a mafiotilor si functioneaz ca un ciomag pentru
comerciantul amrt.
(EZ, 1998, 1880, 1)
Asupritoare mai este curgerea timpului! O vreme cresti si tot cresti, si cnd ti vine vremea,
ncepi s scazi de parc ai intra ca o hain la ap.
(EZ, 1999, 2015, 1)
Dup cercetarea unui numr mare de ziare si reviste din presa actual se poate trage
concluzia, de ordin mai general, c stilul publicistic manifest o predilectie accentuat pentru
comparatie.
Prezenta si functionalitatea comparatiei n stilul publicistic, are urmtoarele trsturi:
a) n primul rnd, din punct de vedere formal, structura raportului comparativ reflect
structura general a limbii romne (ex.: ponderea mare a elementului de comparatie ca, frecventa
clasei morfologice a substantivului n calitate de comparant si comparat). Personalitatea autorilor,
fie ei scriitori sau gazetari, nu se reflect dect foarte palid n structura formal a comparatiei.
b) Stilurile nonartistice pun n circulatie, alturi de comparatia-trop, un numr
nsemnat de comparatii pur gramaticale, care nu ne-au atras atentia.
c)Dac n stilul artistic comparantul are ponderea semantic cea mai mare, n stilul
publicistic importanta revine, n egal msur, ambilor termeni, ntruct noutatea e reprezentat de,
aici, de primul termen comparatul care este, n general mai putin cunoscut receptorului
mesajului. Stilul publicistic contine comparatii al cror termen secund se ncadreaz, semantic,
acelorasi cmpuri lexicale ca si n stilul beletristic: mare, vegetal, animal, cultural, samd.

237

Surse
A
Adv
C
E
Exc
EZ
F.Pop
GS
JN
LM
O
RLB
RnB
T
TmS
U

=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=
=

Avantaje, 1998
Adevrul, 1990 1991
Contemporanul, 1990
Europa, 1997
Exces, 1997
Evenimentul zilei, 1990 1991
Foaia popular, 1899
Gazeta sporturilor, 1990 1999
Jurnalul national, 1999
Lumea magazin, 1998
Orizont, 1998
Romnia liber, 1997 1999
Renasterea Bntean, 1998 1999
Timpul, 1992
Timisoara, 1998
Unica, 1998

238