Omul cazut in timp cunoastere paradisiaca

UNU IDEAL model de certitudine absoluta irealizabil

ANDROGINUL PARADISIAC certitudine performanta (84-94%) OMUL SCOP PROFUND
- stabilitate instabila de tip paradisiac; barbatul si femeia = OM
- consecventa
- coerenta
- unitate morala
- personalitatea consecventa - judecata
- personalitatea atitudinala rationamentul
- personalitatea situationala impresia
(omul constient de divinitate)
HERMAFRODITUL PARADISIAC certitudine garantata (74-83%)
- stabilitate instabila de tip paradisiac
- personalitate consecventa
- barbatul e barbat, femeia e femeie
(relatie complementara; ca subsisteme se supun
fie gandirii, fie sentimentului)
HETEROSEXUALUL PARADISIAC certitudine limitata (74-83%) OM SCOPURI FUZZY
- stabilitate instabila de tip paradisiac omul constient de limita
- personalitate atitudinala
- barbatul si femeia exista separat (societatea il investeste
M
pe barbat cu ratiune, pe femeie cu sentiment)

HETEROSEXUALUL PAMANTEAN CA FACTOR DE RISC IN SENSUL LUCIFERIC

- risc (0,56-0,68) OMUL-FUZZY
- instabilitate stabila de tip pamantean
- B si F fiecare un sistem,
cu 2 subsisteme inca in cooperare
- ispita luciferica,tentatia pacatului mai mare
(omul are o viata, nu ia nimic cu el dincolo)
Dr.Jeckyl-Mr.Hyde

Caderea in dualitate

Cunoastere pamanteana ispita luciferica

HETEROSEXUALUL PAMANTEAN PERVERS, PREPONDERENT RATIONAL

- incertitudine perversa (0,69)
- instabilitate stabila de tip pamantean
- cuantumul de haos creste,omul, B sau F e indecis
- un suflet alb+un suflet negru probabilitate mai mare
sa invinga sufletul alb
- irationalul tinde spre autonomie
- memoria pacatului,uneori,mai puternica decat memoria edenica
(nimic din ce e omenesc nu-mi este strain)

HETEROSEXUALUL AMBIGUU
- instabilitate (0,5)
- B si F se dedubleaza
- Rationalul si irationalul sunt egale

OMUL CAZUT DINI TIPcunoasterea pamanteana, ispita divina

(competitia e deschisa, sansele sunt egale)

individul e macinat de incertitudini

HETEROSEXUALUL PAMANTEAN CA FACTOR DE RISC IN SENS PARADISIAC

- instabilitate stabila de tip pamantean (0,56-0,69)
- comportament preponderent irational
- neprevazutul, intamplarea au un rol important
(in care se afla si miezul tentatiei divine)
(-)
(-)
(-)
- B si F intra in conflict cu ei insisi
- Omul simte placerea pacatului, de a gusta din
Pomul cunoasterii
HETEROSEXUALUL PAMANTEAN PERVERS, PREPONDERENT IRATONAL
- instabilitate stabila de tip pamantean (0,69)
- individul simte inca gustul tentatiei divine
sub forma incertitudinii
- inger sau demon? indecizie
- probabilitatea de a selectiona irationalul e mai
(-)
mare decat a selecta rationalul

(-)

(-)

C u n o a s t e r e a

l u c i f e r i c a

HETEROSEXUALUL LUCIFERIC - stabilitate instabila de tip luciferic (0,70-0,73)

-

individul resimte pacatul pamantului

Eu artificial, mimetism, snobism
scopuri coagulate in conflicte de interese,vanitati
(rezulta suferinta fizica, psihica, morala)
constiinta de sine egoista, necooperanta
irationalitate + o anumita constanta in actiune

(-)

(-)

(-)

(-)

HERMAFRODITUL LUCIFERIC - stabilitate instabila de tip luciferic (0,74-0,83)

-

B si F sistem coerent de semn luciferic

imaginatie lipsita de reguli
constiinta de sine, a B si F, de tip singular
omul se apropie de inchiderea cercului un cerc vicios

ANDROGINUL LUCIFERIC
-

- stabilitate instabila de tip luciferic (0,84 0,94)

cercul se inchide
unitate intre B si F
sinergie optima a irationalului comportament hic et nunc

(-)
omul a fi

Modelul androgin
Masculinul in unitate cu femininul

Modelul androgin
Tensiunea
Tensiunea
masculinului
femininulu

Androginul in tranzitie spre hermafrodit

Incercarea de
separare a masc.

Incercarea de
separare a fem.

Hermafroditul
de tip masculin

de tip feminin

Heterosexualul stabil
Masculin

Feminin

Separarea masculinului
Extravert

Introvert

Separarea femininului
Extravert

Introvert

Transformarea heterosexualului stabil in heterosexual instabil

Masc.inst.extr. Masc.inst.introv. Fem.inst.extr. Fem.inst.introv.

Unirea masculinului instabil

cu femininul instabil

Imixtiuni de tip
stabil-instabil

TIPUL DE ATASAMENT LA MODEL SI

COMPATIBILITATEA CU VARSTA ORGANIZATIONALA
Vechime
0 2 ani

Incertitudine manifestaincertitudine optimista - HAOS

Max.3 puncte intr-o structura,

indiferent de suprafata de dreptunghi
utilizata incert.manifesta
(Rationament practic)
Max.4-5 puncte intr-o structura,
dar folosesc cel mult jumatate din
suprafata dreptunghiului incert. optimista
(Rationament practic)
Max.2 puncte in structura, dar
configuratia este pe toata suprafata
dreptunghiului incertitudine
pesimista
5 -Lui i se poate intampla lucru acesta oriunde ,
oricand, oricum!

2 7 ani

RISC pozitiv

Max.4-5 puncte intr-o structura,

dar utilizeaza doar peste jumatate
din suprafata dreptunghiului
(max.75 %)
(Rationament practic)
6 Ma asteptam ca odata sa i se intample
asa ceva!

7 8 ani

Incertitudine perversa pozitiva

Max.4-5 puncte intr-o structura,

dar utilizeaza toata suprafata
dreptunghiului
(Rationament practic spre
inteligenta concreta)
7 Nu ma surprinde ca i s-a intamplat asa ceva

8 11 ani

Certitudine limita pozitiva

Structura este completa,

dar utilizeaza max.jumatate din
suprafata dreptunghiului
(jumatatea superioara sau inferioara)
(Inteligenta concreta)
8 Ma surprinde ca s-a intamplat acest lucru!

11 16 ani

16 24 ani

Certitudine garantata pozitiva

Certitudine performanta pozitiva

Structura este completa,

dar utilizeaza mai mult de jumatate
din suprafata dreptunghiului
(80-90%)
(Inteligenta abstracta)
9 Nu pot sa cred ca el a comis asa ceva!
Structura este completa si
se utilizeaza toata suprafata
dreptunghiului
(Inteligenta conceptuala)
10 Nu e adevarat,nu a comis asa ceva!

Certitudine performanta negativa

Ideea de model apare doar pe o

jumatate din supraf.dreptunghiului
sau mai restrans, in dezordine totala

24 29 ani

Certidudine garantata negativa

Punctele, fara nici o legatura intre

ele, sunt raspandite pe 60-70% din
spatiul dreptunghiului

39 32 ani

Certitudine limita negativa

Cele 6 puncte sunt disipate pe toata

suprafata dreptunghiului dar nu au
nici o structura

32 33 ani

Incertitudine perversa negativa

Max. 2 puncte asezate intr-o structura, utilizeaza cel mult 50% din
suprafata dreptunghiului

33 38 ani

RISC negativ

Max.2 puncte asezate corect in

structura, dar utilizeaza intre 50100% din suprafata dreptunghiului

peste 38 ani

Incertitudine optimistaIncertitudine manifesta - HAOS

Atasamentul

relatia dintre subiect si obiect

sentimentul subiectului fata de obiect
motivatia
vointa
starea de spirit
experienta subiectului in practica sa cu obiectul

COOPERARE OPORTUNITATI DE INTERACTIUNE

Disponibilitatea la cooperare si altruism, versus egoism, necooperare
0 11 ani
11- 18 ani
18 21 ani

Certitudine performanta pozitiva

Certitudine garantata pozitiva
Certitudine limita pozitiva

21 22 ani
22- 31 ani

Incertitudine perversa
Risc pozitiv

COOPERARE

31 34 ani

Incertitudine optimista

COOPERARE EGOISTA

35 ani

Incertitudine H

36 39

Incertitudine perversa

EGOISMUL COOPERARII

39 48
48 51

Risc negativ
Certitudine limita negativa

DETASARE

51 59
59 -

Certitudine garantata negativa

Certitudine performanta negativa

INDIFERENTA

COMUNICARE

SINE

EU

10

Copilul liber,
neingradire sociala

armonie/dizarmonie

indoieli, nemultumire,
incertitudine

idealitate, creativitate,
unicitate (extrem:
neliniste)

NS

NO

NS

NO

3
identitate personalitatii,
(neg.:deschidere, dificultati de comunicare,
adultul orientat spre sine

NT

PERSOANA
SOCIALA

6
adultul orientat spre
ceilalti, afirmare
sociala (neg.:
nesiguranta sociala,
depresie)

4
apartenenta microgrup
de insertie (neg.: sentimentul nonstimularii,
non-evolutiei) persoana
proxima; parintele
binevoitor

NO

7
trebuinta de norma
morala si sociala.
Parintele normativ
(neg.: dezinteres,
dusmanie,
vulgarizare)

NO

Parintele unitar; trebuinta

de integrare sociala, de
familie sociala (neg.: forme de viata confuze, imagine incerta de sine, nesiguranta in afirmarea imaginii de sine in societate)

Progres, implinire
sociala (neg.:
incapacitatea de a gasi
vietii un sens)
Unitatea Parinte si
Adult

NT

1. Ancorare:
-

prin asociere (ancorare puternica)

prin disociere (ancorare slaba)

2. Armonizare

- prin identitate de modele

3. Spatiul intim presupune identitatea defineste relatia de cuplu

cu modelul androgin

4. Spatiul amical independenta in aceeasi unitate model hermafrodit

5. Spatiul protocolar separare

6. Spatiul social - indiferenta

= modelele irationale

TANC SZONDI LUSCHER TC AT NLP - MYERS-BRIGGS

NUMARUL 1, MODEL MMI, CULOAREA PORTOCALIE/MARO
Pulsiune: paranoid (mod impulsiv de gestionare a agresivitii; tendin de expansiune (inflaie) a Eului; destindere
inadecvat, fluctuant, improvizeaz reguli ad-hoc, imprudent, se strduiete s-i conserve energia)
Afectivitate: entuziasm agresiv, Copil liber, extravertit, motivat de aciunea de dragul aciunii
Cognitiv: intuitiv, judecat euristic
Myers-Briggs: ENTP/ENFP: Orice este posibil/ Eu sunt antreprenorul vieii
Decizii: de tip emoional, euristic
For principal: curajul
Comunicare: de tip ofensiv, agresiv. Poziia care-l avantajeaz n timpul negocierii: fa n fa, o poziie de confruntare
care permite expansiunea Eului, invadarea teritoriului celuilalt.
Comportament superior: curaj care poate ajunge, uneori, pn la eroism. Asertiv, puternic, ncreztor n propriile fore,
conductor nnscut
Comportament mediu: repezit, autoritar, d natere unor relaii bazate pe confruntare
Comportament regresiv: tiranic i dictatorial
Patologic: rzbuntor, sociopat
Sexualitate: comportament sexual masculin, instinct primar debordant (apreciaz cel mai mult faza actului sexual propriu
zis)
Spiritual: (+)valorile libertii totale, independena (-) tendine de izolare, de raionalitate exagerat, forme de
mnie, egoism, tendine de supraevaluare, elemente de psihoz
NLP kinestezie extern
NUMRUL 2, MODEL FFI, CULOAREA NEGRU
Pulsiune: depresiv (modul de gestionare a conflictelor interioare; tendin de deficit de energie, cderi n stare de depresie,
inhibiie inadecvat, team de aciune i de necunoscut, pruden excesiv, stri de incertitudine, fals adaptare)
Afectivitate: apatic, Copil docil/victim, introvertit, motivat de setea de linite i de mediile non-conflictuale
Cognitiv: judecat empiric
Myers-Briggs: ISTJ/ISFJ: Nu te grbi, f totul corect/ mi asum responsabilitatea
Decizii: de tip imitativ
For principal: sprijinul
Comunicare: de tip defensiv, poziie care-l avantajeaz: n timpul negocierii, n diagonal cu scopul evitrii privirii celuilalt
Comportament superior: se distinge prin capacitatea de a-i conduce singur viaa, receptiv fa de ceilali, sincer, pacificator
Comportament mediu: accept prea mult pentru ceilali, nechibzuit, destul de incontient, influenabil, comportamente
programate
Comportament regresiv: pasiv, represiv, neglijent, nu-i place s ias n eviden
Patologic: depresiv ori chiar catatonic
Sexualitate:comportament sexual feminin, nevoia de profunzime, de stare situat dincolo de plcere (apreciaz cel mai mult
momentul final de dup faza linitirii)
Spiritual: (+) valorile armoniei profunde, linitea interioar Nirvana (-) tensiuni interioare, complexe negative, lips
de armonie
NLP senzorial
NUMRUL 3, MODELUL MFR, CULOAREA ALBASTRU
Pulsiune: homosexualitate (modul de gestionare a integritii i identitii Eului; cutarea identitii)
Afectivitate: detaarea, Adult orientat spre sine, introvertit, motivat de plcerea pentru ceea ce face
Cognitiv: raional, judecat subiectiv
Myers-Briggs: INTP/ISTP: Rezolvatorul problemelor ingenioase/ Fac tot ce pot mai bine, cu ceea ce am
Decizii: orientate spre evaluare
For principal: cunoaterea
Comunicare: de tip moderat activ. Poziia care-l avantajeaz: lateral fa de partener, o poziie care favorizeaz ideea de pe
picior de egalitate i cooperarea
Comportament superior:are capacitatea de a nelege foarte bine anturajul, poate fi vizionar, d dovad de mult intuiie n
nelegerea lucrurilor i a unor situaii, gndire matur i riguroas
Comportament mediu: se bazeaz exclusiv pe el i pe ceea ce tie, are o mare nevoie de izolare
Comportament regresiv: i lipsete sigurana i poate rupe legturile cu realitatea. Obsedat de idei stranii
Patologic: Fobic, periculos, cu tendine schizofrenice
Sexualitate: comportament sexual masculin, nevoia de linite, apreciaz cel mai mult postludiul)
Spiritual: (+) valorile familiei, identitate i personalitate, integritatea Eului
(-)deschidere spre lume fr aprare, dificulti de comunicare, abandon, neglijen

NLP vizual i amintete o imagine

NUMRUL 4, MODELUL FMR, CULOAREA GALBEN
Pulsiune: hystrionic (modul de gestionare a dependenei de cellalt; nevoia de a fi n prim plan)
Afectivitate: ataament fa de cellalt, Printe binevoitor, extravertit, motivat de starea de intimitate
Cognitiv: judecat formal de consens, valorificarea experienei colective
Myers-Briggs: ENFJ/ESFJ: Cu ce te pot ajuta/ Specialist n relaiile cu publicul
Decizii: orientate spre consens
For principal: umilina, potenialul de altruism
Comunicare: de tip activ intim, poziie avantajoas: la col n raport cu partenerul, o poziie care favorizeaz un numr de
contacte foarte mare
Comportamentul superior: altruist i dezinteresat, capabil de sentimente de compasiune
Comportament mediu: exuberant, afectuos, condescendent, acaparator i posesiv
Comportament regresiv: i culpabilizeaz pe ceilali cu uurin i este interesat. Se autoneglijeaz i nu se consider
rspunztor pentru comportamentul su
Comportament patologic: hystrionic i dependent
Sexualitate:comportament sexual feminin, nevoia de soluie i de atingere a orgasmului
Spiritual: (+) valorile intimitii, nevoia de deschidere spre lume iu de contientizare a scopurilor (-) sentimentul
non-evoluiei, absena stimulrii
NLP auditiv construiete un sunet
NUMRUL 5, MODELUL FMI, CULOAREA GRI
Pulsiune: maniacal (modul de gestionare a nevoii de comunicare oral; inhibiie insuficient, dornic de diversitate, uor
perturbabil, rea economisire a energiei, lips de direcionare a pulsiunilor)
Afectivitate: entuziasm agresiv, Copilul rebel, extravertit, motivat de diversitate i divertisment
Cognitiv: judecat empiric
Myers-Briggs: ESTP/ESFP: Nu te-ngrijora, fii vesel!/ S trecem la treab!
Decizii: de tip pragmatic
For principal: bucuria de a tri
Comunicare: de tip ofensiv, poziia care-l avantajeaz: fa n fa
Comportament superior: optimist, pragmatic, ancorat n clip, entuziast i responsabil
Comportament mediu: profitor, cu tendina de a se amuza n mod constant, amator de noi experiene i de senzaii tari
Comportament regresiv: permanent dornic de ntrecere i agresiv, ntr-un conflict de principiu cu normele i cu instituiile
puterii
Patologic: maniacal, narcisist
Sexualitate: comportament sexual feminin, instinct non-conformist (apreciaz cel mai mult faza actului erotic propriu-zis)
Spiritual: (+) divertismentul, non-conformismul, spiritul protestatar, opoziia fa de figurile parentale (-)
indiferen, autocomptimire, autodistrugere, anxietate, indertitudini
NLP senzorial extravertit
NUMRUL 6, MODELUL MMR, CULOAREA ROU
Pulsiune: sadic (modul de gestionare a nevoii de micare motric sau intelectual; autocontrolul agresivitii)
Afectivitate: entuziasm raional, Adultul orientat spre ceilali, extravertit, motivat de aciunea orientat spre succesul social
Cognitiv: gndire, judecat obiectiv
Myers-Briggs: ENTJ/ESTJ: Totul este perfect, dein totul sub control/ Preocupat de afaceri
Decizii: orientate spre soluii
Fora principal:capacitatea de a reui
Comunicarea: activ i protocolar, poziia favorit aezarea lateral, dezvoltnd o stare proprie cooperrii
Comportament superior: energic i adaptabil, cu capacitatea de a nsuflei i a duce la bun sfrit un proiect
Comportament mediu: competitiv i absorbit de activitile sale profesionale; este superficial i acord o mare importan
imaginii sale; are tendina de a se grbi i de a face mai multe lucruri n acelai timp.
Comportament regresiv:oportunist, mitoman, i neal pe ceilali
Patologic: sadic
Sexualitate: comportament sexual pragmatic masculin, urmrete cu predilecie satisfacia final, succesul obinut prin
satisfacerea partenerului
Spiritual: (+) prestigiul social (-) nesiguran social, depresie
NLP vizual construiete o imagine
NUMRUL 7, MODELUL FFR, CULOAREA VERDE

Pulsiune: epileptic (modul de gestionare a emoiilor; descrcare brusc)

Afectivitate: entuziasm rece, seriozitate, Printe critic, introvertit, motivat de respectul pentru lege
Cognitiv: judecata formal, raportare la norme i legi, valorificarea experienei individuale
Myers-Briggs: INFP/ISFP: Apele linitite sunt adnci/ Intenia conteaz
Decizii: de tip critic
Fora principal: perfeciunea
Comunicarea: de tip pasiv, poziie favorit: lateral, proprie cooperrii
Comportament superior: se manifest prin nelepciune i toleran, d dovad de realism i este capabil de nuanri;
raional, contiincios i moderat, acord mult importan caracterului etic al aciunilor sale
Comportament mediu: demn de ncredere, productiv, autodisciplinat, loial, contiincios; este un perfecionist, extrem de
critic la adresa celorlali, argos, se indigneaz repede
Comportament regresiv: vanitos, intolerabil, dogmatic i sever n judecile sale
Patologic: crud, expus la Comportament regresiv: vanitos, intolerabil, dogmatic i sever n judecile sale
Patologic: crud, convulsiv, expus la depresii
Sexualitate: comportament sexual de tip feminin, pune mare pre pe preludiu
Spiritual: (+) valorile morale, valorile legii, valorile umanitii (-) dezinteres, vulgarizare, dumnie
NLP auditiv i amintete un sunet
NUMRUL 8, MODELUL FR, CULOARE VERDE - GALBEN
Pulsiune: Vectorul paroxismal (hy x e)
Afectivitate: echilibru, Printe
Cognitiv: judecata formal, introvertit/extravertit
Comunicare: n general de tip pasiv, avantajat de poziiile la col i lateral
Comportament superior, mediu, regresiv, patologic: rezultanta dintre FR i FMR
Myers-Briggs: rezultanta dintre EN/SFJ i IS/NFP
Decizii: de tip critic sau de consens
For principal: altruismul, perfeciunea
Sexualitate: comportament sexual feminin, apreciaz obinerea orgasmului i postludiul
Spiritual: (+) ntre valorile intimitii i valorile umanitii, integrarea social (-) imagine incert despre sine, team
social, conformism
NPL auditiv construiete /amintete un sunet
NUMRUL 9, MODELUL A, CULOAREA VERDE - GALBEN I ALBASTRU -ROU
Pulsiune: Vectorul paroxismalo-sexual (s x h i hy x e)
Afectivitate: complex, Adult x Printe
Cognitiv: raiune x sentiment
Comportament superior, mediu, regresiv, patologic: rezultanta dintre comportamentele MMR, MFR, FFR, FMR
Myers-Briggs: rezultanta dintre EN/STJ i EN/SFJ, IN/STP i IN/SFP
Decizii: de soluii ori de evaluare, de consens ori de tip critic
Fora principal: cunoaterea, capacitatea de a reui, altruismul, perfeciunea
Comunicare: are disponibilitate pentru formele de comunicare activ i pasiv este deranjat de formele de comunicare
ofensiv i defensiv. l avantajeaz de poziiile: lateral sau la col
Sexualitate: complex, implicat activ i pasional n toate fazele actului sexual.
Spiritual: (+) sensul existenei, automplinirea (-) forme de via confuze, incapacitatea de a gsi existenei un sens

NLP vizual i auditiv

NUMRUL 10, MODEL MFI, CULOAREA VIOLET
Pulsiune: katatonic (modul de gestionare a relaiei dintre aspiraii i posibiliti; tendine de rupere de realitate, destindere
insuficient, inhibiia propriilor resurse, inflexibilitate, refuz de adaptare)
Afectivitate: pasional, Copil creativ, introvertit, motivat de pasiunea pentru ceea ce face
Cognitiv: intuitiv, judecat euristic
Myers-Briggs: INFJ / INTJ: Competen + independen = perfeciune/ Catalizatorul transformrilor pozitive
Decizii: de tip inovator
For principal: creativitatea
Comunicarea: de tip defensiv, poziie favorit, n diagonal favoriznd evitarea privirii celuilalt
Comportament superior: are o mare sensibilitate la condiia uman, intuitiv i de o seriozitate agreabil

Comportament mediu: este atras de lucrurile care-i lipsesc, de tot ce este departe i inaccesibil; triete n dou realiti
paralele: lumea obiectiv i lumea visat. Trece cu uurin de la o stare depresiv la hiperactivitate; crede c este important
s fie diferit de ceilali
Comportamentul regresiv: devine dependent de ceilali i i poate inhiba propriile resurse. Predispus la depresie poate s
cad ntr-o form de dispre fa de el nsui, pn la melancolie.
Patologic:Melancolie, catatonie
Sexualitate: comportament sexual masculin, apreciaz fascinaia actului sexual, spiritualitatea, fineea
Spiritual: (+) creativitatea, idealitatea, perfeciunea, valorile nalte ale umanitii (-) obsesia complexelor negative,
nelinite extrem, lipsa scopurilor
NLP kinestezie intern
DE CE ASE PUNCTE?
Utilizatorii Testului configuraiilor cunosc de-acum c sarcina pe care o are de executat subiectul este aceea de a aeza
ase puncte n interiorul unui dreptunghi, pentru a-i defini comportamentul n relaiile cu un stimul. Am fost ntrebai mereu: de ce
ase puncte? De ce nu mai multe ori mai puine? Pentru c n crile n care am publicat acest test nu ne-am oprit n mod deosebit
asupra acestui aspect, o vom face n acest articol, ntr-o carte n care facem destule referiri la acest test.
Testul Configuraiilor este construit pe suportul teoriei formelor. Ideea fundamental de la care s-a pornit a fost aceea de a
obine, prin experiment, cele trei forme eseniale care alctuiesc actul genezei: masculinul, femininul i androginul.
Motivaia unui astfel de demers a constituit-o demonstraia fcut de biologie referitoare la amprenta de natur feminin,
masculin ori androgin pe care o poart fiecare celul din corpul omenesc. Cu alte cuvinte, n corpul fiecrui individ, indiferent de
sex, exist, n proporii diferite, att celule feminine (amprentate de elementul sexual al mamei), ct i celule masculine (purtnd
amprenta elementului sexual al tatlui). n afar de aceste dou tipuri de celule, exist i celulele de natur androgin, care conin
att elementul sexual masculin, ct i elementul sexual feminin, n unitate. Vom observa c acest model rspunde foarte bine
principiului triontic, un principiu pe care-l regsim i n filozofie i n tiin, de pild, n cibernetica modern.
n simbolistic am ntlnit, discutnd n termenii geometriei euclidiene, liniile care semnific arhetipurile universale ale
femininului, masculinului i androginului. Arhetipul femininului este reprezentat de linia orizontal, arhetipului masculin i
corespunde linia vertical, iar arhetipului androgin, combinaia dintre cele dou linii, vertical i orizontal, un rezultat simplu al
acestei combinaii fiind modelul crucii.
Am hotrt s valorificm, n spirit dinamic, relaia dintre discontinuitate i continuitate cu relaia dintre puncte i linii.
Subiectul urma s lucreze n experimentul propus cu discontinuitatea, cu punctele, n timp ce psihologul, utiliznd metoda
psihografic, urma, prin unirea punctelor, s asigure continuitatea, forma structurii, respectiv modelul, pattern-ul, configuraia
coerent i unitar.
Ideea de a folosi ca mecanism de testare relaia continuitate-discontinuitate este rezultatul convingerii lui Jung, demonstrat
i de cercetrile de neurofiziologie actuale, cu referire la mecanismul de formare al configuraiilor sinapselor neuronale, c sistemul
psihic, dup modelul somei, are o structur. Am gndit proiecia discontinuitii pe pagina de hrtie, pe principiul unui aparat care
nregistreaz pe foaia respectiv structura unui gnd. Proiecia este, de fapt, o urm mnezic, o urm care prinde conturul, structura
unui gnd determinat. Datorit caracterului su anti-entropic psihicul tinde s se autoorganizeze continuu, tinde spre o ordine
interioar, iar aceast ordine nseamn aezarea elementelor de discontinuitate ntr-o structur care-i permite apoi psihologului ca,
aplicnd metoda psihografic, s construiasc linii continue orizontale/verticale inteligibile. Rezultatele obinute prin experiment
dovedesc c ntr-adevr psihicul uman, gndul n particular, are o structur. Incapacitatea subiectului de a sugera o structur din
elementele de discontinuitate demonstreaz existena unor probleme n relaia cu stimulul respectiv. Faptul c, raportndu-se la un
stimul concret din mediul exterior, subiectul nu-i capabil s se autoorganizeze n relaia cu respectivul stimul, arat un deficit fie de
informaie, fie de motivaie, ori de afectivitate ori de stare de spirit. Totalitatea structurilor obinute prin metoda psihografic ne-a
permis, pornind de la elementele genezei: androgin, masculin, feminin, s alctuim un model al comportamentului uman, pe care lam prezentat n mod deosebit n crile Msur pentru Diavol i bunul Dumnezeu, Cunoaterea omului prin forme i
Psihologia cuantic, un model care respect ntru totul principiul cibernetic al buclei de reacie i aseriunea lui Odobleja potrivit
creia comportamentul uman (n sensul larg al cuvntului), se divide la toate nivelurile. Este un principiu intuit de savantul romn
nc din anul 1938, atunci cnd a avansat i ipoteza crerii unei maini psihice, respectiv calculatorul uman de astzi.
Felul n care subiectul utilizeaz punctele pentru a realiza sarcina presupus de test pune n eviden capacitatea lui de
percepie interioar a schemei sarcinii respective. n actul de creaie, o condiie pentru reuita lui o constituie capacitatea subiectului
de a-i reprezenta mental, de a vizualiza, naintea elaborrii sale, obiectul propriu-zis al creaiei respective. Acest lucru se ntmpl
(la nceput am presupus doar acest lucru, acum dup un numr imens de aplicaii putem confirma c se ntmpl astfel) i n cazul
raportrii subiectului la un stimul n modul n care i se solicit s fac acest lucru, n contextul testrii sale cu ajutorul TC.
De ce ne-am oprit la ase puncte ca principiu fundamental care face funcional mecanismul pe care-l presupune testul?
Rspunsul este unul simplu. Ceea ce s-a urmrit nc din faza de experiment a fost determinarea unui numr de puncte suficient i
nereduntant n acelai timp, care s-i permit psihologului ca, prin unirea n linii a punctelor aezate de subiect ntr-un dreptunghi
luat ca spaiu de referin, s obin toate cele trei modele fundamentale: androgin, masculin, feminin, dar, totodat, s respecte i
principiul cibernetic al buclei de reacie. Astfel, iniial s-a crezut c sunt suficiente patru puncte. Ele permiteau aezarea lor pe
vertical (masculinul), orizontal (femininul), dar permiteau, prin aezarea a cte dou puncte pe vertical, respectiv pe orizontal,
combinaie din care rezult imaginea crucii, i construirea androginului. Dar semnul crucii, ca simbol al androginului (a se remarca
faptul c n simbolistica Lumii, la origini i n substana sa fundamental, crucea este simbolul vieii i nu al morii, tocmai prin
reflectarea principiului dualitii masculin-feminin, dualitate care, conform cu logica viului, este considerat o condiie sine qua non
pentru via) simbolizeaz androginul care are ca baz, ca principiu primordial, masculinul, elementul sexual al tatlui. Era firesc s
cutm feedback-ul, respectiv acel androgin care are ca principiu originar femininul, elementul sexual al mamei. Acest tip de
androgin a putut fi obinut numai prin utilizarea unui numr de ase puncte. Utiliznd ase puncte, obinem un model n care liniile

orizontale, situate echidistant i n paralel, nchid n interiorul lor, ntr-o unitate perfect linia vertical, masculinul, aa cum apare
acest model n ansamblul modelului comportamentului uman prezentat n cele trei cri amintite. n felul acesta am ajuns la
concluzia c ase puncte reprezint o condiie suficient i necesar pentru atingerea scopului presupus de experiment.
Vom meniona c am publicat n revista Flacra lui Adrian Punescu modelul cibernetic al comportamentului uman,
rezultat din experiment, ca pe un argument n sprijinul lui tefan Odobleja, privind paternitatea sa asupra originii conceptului de
bucl de reacie i de feedback. Modelul demonstreaz c Odobleja a avut dreptate: comportamentul uman se divide la toate
nivelurile... Astfel, cele ase puncte reprezint alfabetul Metodei Configuraiilor. Aa cum alfabetul unei limbi are un numr limitat
de litere care permit realizarea unui numr limitat de cuvinte care constituie ordinea vocabularului unei naiuni, tot aa cele ase
puncte constituie ordinea universal de exprimare a arhetipurilor fundamentale ale genezei, situate dincolo de o limb concret i
susinute cel mai probabil de acea gramatic primordial pe care o invoc Noam Chomsky.
EFECTELE INTERACTIUNII DINTRE TIPURILE DE COMPORTAMENT SI TIPURILE DE MEDIU

Tipuri

Mediu
Rational masculin

Mediu
Rational feminin

Mediu
Irational masculin

Mediu
Irational feminin

Rational
Masculin
Masculin

Este tipul de mediu care-i

favorizeaza subiectului un
mod de procesare logica a
informatiei, in maniera pas
cu pas, spiritul de initiativa,
nevoia de implicare si orientarea spre solutii. Verbul
care-l caracterizeaza: a face
ceva cu utilitate sociala
Este mediul care are darul de
a obiectiva tendintele de
gandire subiectiva proprii
MFR. Subiectul este orientat
spre evaluarea situatiei care
constituie obiectul
manifestarii sale. O poate
face intr-un mod profund pe
baza unui sistem de valori
sigure, confirmate
In acest mediu subiectul se
confrunta cu o realitate
obiectiva asupra careia se
manifesta sentimental,
empatic si oarecum retinut.
Este insa tipul de mediu
care-i ofera siguranta sociala

In acest tip de mediu subiectul se

manifesta pasiv. Este logic, este
obiectiv, dar este orientat mai ales
spre a da sfaturi si mai putin spre
actiune si initiativa

Mediul irational feminin este

unul defensiv. Un asemenea
mediu este incompatibil cu
starea activa, dinamica si cu
dorinta de initiativa a tipului
MMR. Totusi o astfel de
stare ii poate stimula
trebuinta de a conduce, de a
fi vioara intai
Este tipul de mediu care-i
dezvolta nevoia de
singuratate si chiar ideea
ruperii de realitate. Se simte
bine intr-o realitate abstracta,
teoretica si nu practica. Este
ceea ce ii stimuleaza un
mediu de tip irational
feminin

In acest tip de mediu

subiectul confrunta realitatea
obiectiva cu realitatea
reglementata de sistemul de
legi si norme. In aceasta
confruntare subiectul se
manifesta critic, cu o
obiectivitate rece si
cooperant
Un mediu in care se simte
confortabil numai in masura
in care nu-i afecteaza
tendinta de improvizatie, de
manifestare libera, spontana,
nestingherita

Este tipul de mediu care-i

convine. Este critic si autoritar,
dominator. Reuseste sa le impuna
celorlalti un spirit de subordonare,
calitatea de a fi executanti docili.

Este tipul de mediu in care se

manifesta critic. Cauta si
descopera aspectele irationale
ale situatiei, intra in conflict cu
datele imediate ale realitatii in
care se afla. Cand conditiile de
irationalitate ale mediului devin
extreme, subiectul se manifesta
agresiv .
Este mediul in care subiectul se
confrunta, de cele mai multe
ori, cu o logica, o ratiune care
nu corespund cu sistemul sau
de valori si cu modul sau
personal de a gandi lucrurile;
este mediul care-i dezvolta
spiritul egoist si dorinta de
revansa. Este deosebit de
subiectiv
Este incompatibil cu un astfel
de mediu. Poate fi usor coplesit
de conditiile specifice unui
mediu agresiv si irational. Dar
poate avea si darul de a calma,
a relaxa un individ apartinand
tipului MMI. Intr-un astfel de
mediu se simte mereu
amenintat
Acest tip de mediu ii
declanseaza reactii nervoase.
Irationalul il deranjeaza, ii
creaza sentimentul de haos, de
incertitudine. Este acel tip de
mediu care nu-i convine, care-l
face ineficient
Este mediul care-i convine cel
mai mult. Cand regula unui
mediu este lipsa de reguli un
MMI se simte liber cu adevarat
si intreprinde actiuni eficiente,
curajoase si nu rareori
spectaculoase

Nu-i convine un astfel de

mediu. Il demotiveaza si ii
stimuleaza comportamentul
arogant si tendintele de
supraevaluare

Creativitatea elaborata a
subiectului se afla in conflict cu
spontaneitatea, cu improvizatia
daca mediul e de tip MMI.
Este, in schimb, perfect
compatibil cu mediul daca
acesta e de tip MFI.

Se simte confortabil si in
largul lui intr-un mediu
defensiv, care-i lasa
sentimentul de siguranta si
de manifestare plenara si
nestingherita, fara opozitie, a
creativitatii

Mediul MMI este pentru

Un mediu complementar

Rational
Masculin
Feminin

Rational
Feminin
Masculin

Rational
Feminin
Feminin

Irational
Masculin
Masculin

Irational
Masculin
Feminin

In acest tip de mediu

subiectul se simte confortabil
numai in masura in care ii
este respectata nevoia de
unicitate si spiritul inovator.
In absenta acestor conditii
subiectul devine un refulat,
frustrat, nemultumit

Irational

Poate fi un mediu favorabil

Rationamentul de tip subiectiv al

tipului MFR este incurajat de
acest tip de mediu. Modul in care
subiectul evalueaza situatia poarta
amprenta sistemului de valori
personale. Discursul subiectului
capata accente afective. Este
impulsionat mai degraba de diada
bine-rau, decat de diada adevarfals.
Este tipul de mediu cel mai
compatibil cu personalitatea
subiectului. Se simte deci in
largul lui dezvoltand efuziuni
sentimentale, accente de altruism
si de destainuiri intime

Este mediul in care se manifesta

profund emotional, atunci cand
intalneste conditii proprii FMR si
in care se simte stingher,
incorsetat, ca o pasare in colivie,
nervos si gata sa zboare, cand
conditiile de mediu sunt de tip
FFR
Nici in acest mediu subiectul nu
se simte tocmai confortabil. Daca
mediul este de tip FMR, subiectul
va intra adesea in conflict cu
modul traditional de viata, chiar
daca, in principiu, va fi acceptat
pentru unicitatea lui. Intr-un
mediu FFR se va simti incorsetat
de sistemul legislativ
Intr-un mediu FFR se simte ca

Se simte confortabil. Dar nu

si in siguranta. Este un mediu
care ii favorizeaza
manifestarea ineficienta,
starea de inertie,
conformismul neconditionat

Mediul foarte defensiv ii

provoaca un disconfort
major. Intr-un asemenea
mediu devine excesiv de
critic si de dictatorial

Feminin
Masculin

unui FMI, cu conditia ca

tipul de relatie/actiune sa nu
fie unul monoton si sa fie
foarte concret si pragmatic

Irational
Feminin
Feminin

Ii convine un astfel de
mediu. Ii ofera siguranta si
puncte de reper clare si
obiective

pestele pe uscat. Va fi mereu in

opozitie cu figurile parentale. Nici
intr-un mediu FMR nu se simte
confortabil, fiind deranjat de ideea
de consens.
Intr-un mediu FFR se simte
protejat de legi si norme, fata de
care isi exercita din plin spiritul
imitativ. Intr-un mediu FMR se
simte protejat si bine in masura in
care exista consens si un climat
afectiv armonios

subiect un motiv de permanent

conflict, uneori violent

pentru subiect, avand darul

de a-l orienta si de a-i oferi
un punct de sprijin

Este mediul care-l bulverseaza

cel mai tare. Mereu este
sentimentul ca nu stie ce are de
facut, ca nu stie incotro merge,
si nici ce-l asteapta

Intr-un mediu FFI se simte,

in principiu, bine, dar este
foarte inedificient. Il
dinamizeaza un mediu FMI,
dar scopurile si produsul
actiunii tipului FFI depind de
scopurile si intentiile lui FMI

Pentru nceput, m voi referi la nevoia de a nelege o tipologie (o tipogram etc) ca sistem cuantic. O
tipogram este un sistem cuantic. S ne punem aceast ntrebare: cum se nate o tipogram ca instrument
esenial de cunoatere cu ajutorul unui test anume? Rspunsul este, de altfel, cunoscut. S lum, de pild, un
test precum testul culorilor. Se stabilete o populaie astfel nct ea s constituie un eantion reprezentativ.
Apoi, pe baza unor investigaii gen chestionar, interviu etc., se obin o serie de informaii referitoare la
comportamentul subiecilor, n funcie de ipotezele testului. Orice test de aceast natur (cum este i TC-ul)
are o valoare nomotetico-idiografic unitar. El este nomotetic ntruct reunete trsturile comportamentale
comune ale tuturor actorilor sociali care au participat n calitate de populaie-eantion la validarea testului. Dar
are i valoare idiografic ntruct fiecare membru al eantionului a contribuit la construirea informaiei
comune cu biografia sa personal. Lucrul cel mai important: fiecare actor social n parte se manifest i
acioneaz ntr-un mediu extern propriu, cu caracteristici proprii. Fiecare face parte din alt familie, de
exemplu, cu cerine particulare i cu stimuli propri. Acum s presupunem c testm cu testul n felul acesta
validat o persoan oarecare. O persoan care, evident, n-a fcut parte din grupul de actori sociali supus i
experimentului psihologic, aa cum este i cazul subiectului dvs. I se potrivete o anumit tipogram.
Constatm, de pild, c din toate elementele care alctuiesc tipograma respectiv i se potrivesc subiectului
nostru 60%, iar 40% par incompatibile. Teoriua cuantic ne spune c o astfel de judecat de valoare este fals!
Un sistem cuantic trebuie evaluat nu doar prin prisma elementelor manifeste (active) ci i prin prisma
elementelor poteniale. n cuantic nu exist nepotriviri, exist doar posibiliti. Chiar i n cazul unei testri n
forma test-retest, eventualele rspunsuri diferite ori total diferite nu nseamn dou rspunsuri contradictorii,
incompatibile, ci dou posibiliti diferite de exprimare i manifestare ale subiectului. Iar aici este cazul s
adugm celebrul dicton a lui G.W.F Hegel: Orice posibilitate nseamn o form de existen, iar tot ce exist
e real! Ce nseamn, din punct de vedere cuantic, acest raport de 60%-40%? Aici vom apela la un alt
principiu: n cuantic nu conteaz particula, entitatea, individul (n cazul nostru), ci cmpul, ansamblul,
relaia! Cu alte cuvinte individul nu exist (ca funcionalitate) dect n ansamblul mediului n care se exprim,
fiind puternic influenat de caracteristicile i de prorietile acestui mediu. Un subiect care are n comun cu
tipograma creia i aparine doar 60% din ansamblul tipogramei respective nseamn c acioneaz ntr-un
mediu care-i solicit, i provoac, i activeaz doar 60% dintre aceste trsturi. Dar asta nu nseamn c
celelalte 40% nu i aparin, ci doar c mediul n care subiectul acioneaz nu dispune de stimuli care s-i
provoace. De aceea, dumneavoastr ca psiholog vei nota efectele tipogramei prin caliti active i caliti
poteniale. O obiecie, din partea subiectului, de genul: nu, asta nu-mi aparine nu trebuie s v descurajeze,
ci, dimpotriv, trebuie s v dea tria de a-i explica n profunzime caracterul de sistem cuantic al unei
tipograme. Faptul c subiectul aparine unei anumite tipograme pune clar n eviden o anumit disponibilitate
a lui privind modul de rspuns la realitatea extern. Dar unele trsturi i predispoziii proprii tipogramei sunt
active, altele exist n stare latent. Iar dvs. vei atrage atenia subiectului asupra acestui aspect.

PROJECT M. PMS.
Modelul neurocuantic de Programare Mental a Succesului
DOMENII DE APLICARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

M.PMS n marketing
M.PMS n arta negocierii
M.PMS n P.R.
M.PMS n tiina publicitii
M.PMS n tiinele comunicaiei
M.PMS n tiinele informaiei
M.PMS n arta politicii
M.PMS n domeniul resurselor umane
M.PMS n cunoaterea i dezvoltarea
personalitii
10.M.PMS n lidership
11.M.PMS n groupthink
12.M.PMS n teoria managementului organizaional
13.M.PMS n domeniul securitii muncii
14.M.PMS n logica Drepturilor omului
15.M.PMS n testarea i evaluarea psihologic
16.M.PMS n psihologia copilului
17.M.PMS n psihologia cuplului
18.M.PMS n psihologia performanei sportive
19.M. PMS n psihoterapie
20.M.PMS n astrologie

DESPRE PROJECT M. PMS

Modelul neurocuantic de Programare Mental a Succesului reprezint un pattern original de interpretare a
modului de procesare a informaiei de ctre creierul uman. Autorii modelului pornesc de la premisa, de altfel
demonstrat de experiena social, c activitatea creierului i fenomenele contiinei reprezint dou realiti
diferite. Exist o logic a creierului o logic structural pe de o parte i o logic a contiinei o logic
fenomenologic pe de alt parte. Aa cum corect demonstreaz profesorul romn Mihai Golu, cele dou realiti nu
sunt identice, iar experimentele fcute n baza pur neurologic nu se pot constitui n argumente, cum din pcate se
ntmpl n cazul multor altor modele, pentru fenomenele contiinei.
Exist, ns, i similitudini, unele deja demonstrate. Este vorba despre starea de superpoziie a neuronilor,
surprins de ctre neurofiziologi i de starea de suprapunere a informaiei ca expresie a contiinei, evideniat de
Corneliu Sofronie i Roxana Zubcov, autorii principali ai PROJECT M.PMS, n cartea Psihologia ordinii.
Psihologia cuantic.
Diferena const n caracterul controlat i necesar al logicii duale a realitii neuronale i n cel necontrolat i
ntmpltor al logicii duale a contiinei. ns contiina este informaie i ea este cea care imprim, n cele din urm,
caracterul, sensul unui rspuns, al unei forme de comportament, atitudini etc. Din interaciunea dintre creier i
contiin rezult un tip de ordine mixt. Astfel, orice form de manifestare uman este, de fapt, o ntmplare
necesar. PROJECT M.PMS insist, n special, pe caracterul suprapus al informaiei i efectele acestei suprapuneri
asupra comportamentului uman, particularizat la diferite domenii de activitate.
DESPRE MODUL DE PROCESARE AL INFORMAIEI
sau
CU GNDUL LA PROIECTUL GENERAIEI A CINCEA (PG5)
Acest articol reprezint un fragment din lucrarea de doctorat a domnului Corneliu Sofronie unul din cei doi
autori ai acestei cri, lucrare intitulat: Un model neurogenetic de conducere performant a sistemelor deschise i
departe de echilibru. Articolul este un rspuns (i poate i o contribuie) la tendina actual existent n societatea
informaional, tendin concretizat n iniiativa nipon intitulat PROIECTUL GENERAIEI A CINCEA (PG5),
de a apropia inteligena artificial de inteligena natural, de a se reduce, n ultim instan, disfuncionalitile
dintre calculator i om. Se trece de la calculatorul care prelucreaz date la calculatorul care prelucreaz cunotine,
de la calculatorul care calculeaz i stocheaz la calculatorul care raioneaz i informeaz. Sunt idei care
puncteaz un traseu triadic: calculatorul clasic calculatorul uman calculatorul cuantic. Credem c toate modelele
actuale care descriu modalitile de procesare a informaiei, inclusiv modelul Kahneman Tversky sunt prea
schematice, motiv pentru care nu pot oferi idei dect cel mult pentru perfecionarea inteligenei artificiale, idei
transpuse apoi, greit n opinia noastr, n practica psihologic. Diminuarea (i eliminarea n final) a
disfuncionalitilor dintre om i calculator care va putea fi mplinit odat cu implementarea pe scar a larg a
calculatoarelor uman i cuantic, va constitui i forma de progres real pentru psihologie. Dar cheia diminurii
nepotrivirilor amintite o reprezint nelegerea corect i profund a modului de procesare a informaiei de ctre
creierul-contiin, adic de ctre creierul uman. Este vorba despre nelegerea strucutal-fenomenologic ( Mihai
Drgnescu) a sistemului psihic.
Modul n care creierul proceseaz informaia rmne nc o enigm nedezlegat, chiar dac admitem c s-au
fcut unele progrese n descifrarea felului n care funcioneaz mecanismele cognitive. Dar modelele construite
pentru a explica aceast funcionare sunt simple, prea simple pentru a surprinde cu adevrat i profund tainele unor
mecanisme prin care individul se situeaz pe un plan superior de organizare a materiei n raport cu animalele, de
exemplu. Sunt modele care ncearc s explice totul pe baza neurofiziologiei, ca i cum omul ar fi doar creier i nu
ar fi, n primul rnd, contiin. Ca i cum contiina ar fi nu doar o funcie ci i un produs cert al creierului, o idee
aparinnd materialismului vulgar. Exemplele care ni se dau comparndu-se reaciile i comportamentul omului cu
reaciile i comportamentul animalului neag, de fapt, tocmai aceast fundamental diferen pe care o produce
contiina. Toate aceste modele apropie inteligena uman mai degrab de inteligena artificial. Ele las nelmurite
i neexplicate prea multe lucruri pentru a putea fi cu adevrat utile n realitatea practic. Mai mult dect att. Gradul
de generalitate al modelelor respective las s se neleag c toi oamenii sunt la fel, c au creiere identice i c
funcionarea contiinei umane depinde strict de creier nu i de personalitatea individului a un Tot. Ceea ce fr
ndoial reprezint o eroare.

n acord cu teoria pe care noi am prezentat-o n cartea Psihologia ordinii. Psihologia cuantic, noi am
identificat trei modele generale de ordinograme care descriu etapele succesive pe care le poate urma un individ n
procesul de gndire.
MODELUL 1
FAZA IMs1. S lum un prim exemplu. Ne referim la un individ (I) care urmeaz s dea rspuns la un stimul s1
din realitatea exterioar, un stimul care-i este cunoscut, un stimul-engram care exist, deci, nscris n memoria sa.
n clipa n care se hotrte s dea rspunsul el realizeaz un prim contact cu stimulul respectiv. Este prima form de
percepie a stimulului. Mintea individului I creeaz un model de reprezentare a stimulului s1. Este faza pe care o
vom numi faza IMs1.
FAZA Ss1. Ce tip de relaie va crea individul I cu stimulul s1 prin intermediul modelului IMs1? n primul rnd,
exist nscris n memoria individului experiena Es1 a relaiei cu stimulul s1. Aceast experien este concretizat n
sistemul de modele(un sistem putnd, deci, s conin mai multe modele) pe care I le-a realizat de-a lungul timpului,
prin interaciunile cu s1. Un sistem de modele pe care-l vom numi Ss1.
Despre S global. Ss1 face parte din sistemul global S care conine, ca subsisteme, mulimea de sisteme Ss
asociate stimulilor din realitatea exterioar, cu care a interacionat subiectul n mediul extern, n mod direct sau
indirect. Cnd spunem n mod direct ne referim la modelele nscrise n memoria I ca urmare a unor experiene
directe, trite efectiv. n mod indirect, semnific modele care exist n memoria individului doar ca informaie, fr
s fac parte din sistemul experienial propriu-zis al I. S este, deci, n sens larg, memoria individului. Mai trebuie
precizat c asupra modelelor din S, directe sau indirecte, I a operat, deja, un act de contiin, clasificndu-le ca
modele de succes/insucces, morale/imorale etc. Dar acolo n S (adic n incontient) modelele se prezint doar ca
diferite i neutre i nu opereaz clasificarea operat de subiect. Acest mod de a opera reprezint un fenomen de
contiin i el se va produce abia n faza F.
Varietatea lui Ss1. Datorit acestei clasificri, pe care la nivelul lui Ss1 o vom nelege doar ca pe o atribuire de
diferene, n Ss1 vom gsi modele foarte variate. Este o varietate, mai mic sau mai mare, provocat de varietatea
interaciunilor lui I cu s1, tinnd cont att de caracteristicile stimulului (de pild, orice stimul are o mulime n de
aspecte, de fee), ct i de caracterul dinamic al personalitii lui I manifestat n relaia cu stimulul respectiv. Astfel
c, n aceast faz, n vederea elaborrii rspunsului, IMs1 se asociaz cu Ss1 n toat complexitatea lui, formnd
modelul IMSs1.
FAZA IMSs1. Dar cu excepia, aproape ntmpltoare sau pur teoretic, a cazurilor n care Ss1 este format dintrun singur model, n IMSs1, I est n situaia de a opta, pentru a da un rspuns la s1, ntre mai multe posibiliti,
rezultate din varietatea modelelor prezente n Ss1. Este o stare tipic cuantic de suprpaunere a modelelor. O stare de
incertitudine. Desigur, este posibil ca n Ss1 s existe un model majoritar, un model dominant, care i-ar putea
conferi, teoretic, un grad de probabilitate n ceea ce privete alegerea sa. Dar i celelalte modele existente pe lng
modelul majoritar sunt, cel puin, posibile. Conform curbei cunoaterii n starea de incertitudine vorbim despre o
probabilitate posibil i despre o posibilitate probabil. IMSs1 este din punct de vedere cuantic o stare de coeren. O
stare n care legea frecvenialitii, att de drag admiratorilor probabilitii clasice, nu mai funcioneaz. Dar cine
sau ce anume decide opiunea subiectului, modul n care acesta i construiete modelul intenional, anticipativ
(Vs1)?
FAZA IFs1. Este IF - factorul fenomenologic. Adic motivaiile, interesul, voina, ambiiile etc. Este factorul cu
gradul de subiectivitate, de dinamism i de unicitate presupus de biografia personal a subiectului, cel mai ridicat.
Este factorul care influeneaz decisiv intenionalitatea subiectului privind rspunsul la s1, de aceea vom numi acest
factor IFs1, punnd n eviden, n acest fel, axioma c un tip de stimul determinat genereaz motivaii, interese,
ambiii etc. determinate. Factorul IFs1 este cel care ne d indicaii asupra gradului de ataament (armonizare n
termenii NLP) al subiectului fa de stimul.
Mai multe despre IF. n general factorul IF este modelul cel mai entropic, cel mai apropiat de starea de haos, i
care scoate n relief calitatea sistemului psihic de a fi un sistem deschis, departe de echilibru i foarte sensibil la
condiiile iniiale. Modelul IF este cel care, n anumite condiii, provoac starea T, stare de turbulen n viziunea
lui Lupacu. Are un potenial catastrofic ridicat i de aceea el trebuie abordat complex i profund. Dac IM s1 este n
legtur strns cu Ss1, IFs1 este n tot att de strns legtur cu Vs1. Factorul IFs1 este component al contiinei,
este contiina neleas prin una din faetele sale, i el este cel care decide dac individul va rspunde la s1 prin
modelul dominant sau va rspunde prin alte modele existente deja n memorie ca urmare a experienelor directe/
indirecte ori pe care I urmeaz s le creeze (deci ineixitente nc).
Rolul lui IFs1. Cu alte cuvinte IFs1 crediteaz modelul de rspuns. El reprezint, de fapt, nucleul personalitii
individului, acel nucleu care-i confer unicitate, individualitate.
IFs1 ca predispoziie. Toate aceste motivaii, aspiraii, interese se grupeaz n jurul unui vector: predispoziia. El
are un rol decisiv n a selecta anumii stimuli i de a rspunde ntr-un mod propriu la aceti stimuli. n IFs1 se poate
manifesta predispoziia nativ (datul iniial al subiectului) predispoziia achiziionat n timp n relaia cu s1, ori o

predispoziie nou creat. Exist opt asemenea vectori fundamentali, opt idoli cum i numete Emily Pronin de la
Princenton University. Sunt vectorii semnificai de cele opt modele de baz descoperite de noi cu ajutorul Testului
Configuraiilor. Ei se refer la modelele de procesare a informaiei. Sunt modelele: MMR, MFR, FFR, FMR, MMI,
MFI, FFI, FMI.
FAZA VIFs1. Dac modelul IMSs1 servete pentru elaborarea de diagnoz, VIFs1 este util n elaborarea
prognozei comportamentale. Prin VIFs1 se realizeaz, n termeni cuantici, faza de decoeren. Modelul VIFs1 are, n
condiiile n care motivaiile sunt contiente, un caracter necesar. Tocmai acest aspect ne oblig s nelegem
motivaiile de rspuns ale subiectului. Sunt motivaii care pot fi influenate de schimbri, unele abia perceptibile, n
structura stimulului ori de schimbri n structura mediului care constituie suportul stimulului; dar i de schimbri
intervenite n starea de ansamblu a personalitii subiectului. Este evident c n cazul unui individ care are multe
probleme ntr-o perioad dat, care este frmntat, preocupat, stresat, care triete drame, tragedii, sistemul
motivaional este mult mai dinamic, mai agitat, mai instabil dect n situaia unui individ calm, ncreztor n sine,
optimist, lipsit de griji. Deci VIFs1 nseamn opiune luat, comportament propriu zis. I opteaz prin unul din cei opt
vectori principali. Vectorul prin care se exprim I arat dinamica personalitii acestuia. Vectorul poate s reprezint
chiar predispoziia iniial a subiectului, dar poate reprezenta i o predispozie achiziionat pe parcurs ori o
predispoziie inedit. Sunt tipuri de situaii care se regsesc att de exact n observaia lui Theodule Ribot: n fiecare
dintre noi exist o multitudine de contradicii i o multitudine de tendine i ntre contrarii o multitudine de forme
intermediare, iar ntre aceste tendine toate combinaiile posibile. Prezena unui numra mare de predispoziii
diferite relev un interior dominat de tendine contrarii, de un dinamism mai mult sau mai puin raional.
IMSs1 n TC. n Testul TC modelul IMSs1 se obine cu ajutorul protocolului care-i cere subiectului supus
testrii s-i configureze, dup regulile caracteristice TC i pe care le-am descris deja n numeroase alte cri i
articole care ne aparin, modelul de rspuns dominant n raport cu un stimul s, modele folosite uneori i modele
folosite foarte rar.
VIFs1 n TC. Testarea modelului VIFs1 presupune nelegerea i investigarea inteniilor subiectului. n TC
modelul VIFs1 este realizat dup patternul propriu teoriei catastrofelor, prin construirea unei realitii virtuale
deasupra realitii reale, cu caracteristicile propri realitii reale (simularea relaiei cu stimulul), n scopul nelegerii
inteniilor de rspuns. Subiectului i se cere s-i configureze (s-i anticipeze) comportamentul pentru zilele
sptmnii ori pentru situaii obinuite i critice etc.
COMPARAIA. Intenia de rspuns cuprins n modelul VIFs1 se compar cu modelul IMSs1. Cu alte
cuvinte, memoria stimulului, trecutul este comparat cu viitorul. Existena unor diferene ne sugereaz schimbri
intervenite n IFs1, schimbri de motivaii i interese provocate ori de modificri produse n s1 ori de I neles n
ansamblul lui. Ne sugereaz, aadar, apariia unui punct catastrofic, iar apariia unui punct catastrofic oblig la
investigaii din partea psihologului, asupra cauzelor care au condus la producerea schimbrilor.
Acest model se nscrie n schema preocuprilor cibernetice contemporane care prefigureaz tipul de calculator
capabil s transforme datele n informaie, informaia n cunoatere i cunoaterea n semnificaie. Astfel, dac I va
scrie pe un calculator clasic cuvntul IUBIRE cuvntul n sine face parte dintr+o serie de date, o serie neutr
semnificnd o cantitate oarecare cu valoarea de 6 bii i att. Tot un asemenea efect l are i un s1-iubire, dac ne
oprim la aceast faz. Punndu-l pe I s construiasc un model IMs1 despre iubire, datele iniiale se transform n
informaie. Dac I asociaz lui IMs1 un Ss1 reflectnd experiena pe care I a avut-o n relaia cu o iubire concret,
informaia devine cunoatere. Intervenia factorului Fs1 asupra lui IMSs1 rezultat din asocierea la IMs1 a lui Ss1, prin
care I va opta pentru un singur model din mulimea de modele aflate n Ss1, ca rspuns la relaia concret cu un s1
care face parte din experiena sa, confer cunoaterii semnificaie.
MODELUL 2
Un alt model de procesare a informaiei este relevant pentru situaia n care individul d rspuns la un stimul
inedit si, necunoscut pn atunci subiectului. n acest caz modelul IMsi, este lipsit de suportul unui Ssi localizat n
memoria sa. Dar creierul-contiin, avid de cunoatere, nu poate funciona ntr-un spaiu vid de informaie. Un
astfel de spaiu genereaz teama, nu arareori patologic, de necunoscut, paraliznd, n fapt, gndirea. De aceea,
mintea subiectului, din nevoia de ordine, atribuie inuitiv caracteristici imaginare stimulului si, apoi caut febril n
ansamblul sistemului S, un subsistem Ssi, coninnd un grup de modele cu proprieti asemntoare celor pe care lea atribuit, repetm: imaginar, stimulului si. Astfel si este nscris ntr-o experien anterioar existent n memoria
subiectului, dar o experien constituit din interaciunea cu alii stimuli dect si, asigurndu-i-se, astfel, acestuia
continuitatea, conform cu logica rezonanei (Odobleja). Urmeaz, n spirit cibernetic, faza de evaluare i de
corecie. Dac modelul ales pentru si se dovedete nepotrivit cu subsistemul Ssi ales, el este eliminat din acel
subsistem i este inclus ntr-un altul. Odat inclus ntr-un subsistem Ss, si se supune regulilor prezentate n paragraful
precedent.
n testul TC, de pild, constatm, uneori, c modelul prin care subiectul rspunde ntr-o situaie profesional
inedit, nu coincide cu modelul prin care acesta rspunde ntr-o situaie obinuit. Totui, n cazul TC subiectul

rspunde la o varietate foarte mare de situaii (stimuli). Astfel psihologul are posibilitatea de a descoperi la ce
categorie de stimuli asociaz subiectul rspunsul pentru situaia inedit luat n discuie.

S ne gndim la un exemplu prin care s ilustrm aceast a doua variant de procesare a informaiei. si este
reprezentat de situaia de salvare a unui copil de la nec. I este un individ care tie s noate, dar este, prin tipul lui
de personalitate, la i fricos. Caut un model n S i vom presupune c descoper ntr-un Ssy un model de curaj,
asociat unor situaii din spaiul su intim, situaii, deci, generate de relaia cu membrii familiei sale. Se creeaz astfel
pentru acest si un model IMSsi revendicat din Ssy, asupra cruia va aciona factorul IFsi asociat la si n vederea
rspunsului VIFsi. Dar VIFsi va depinde foarte mult de felul n care subiectul asociaz IF la si. Dac I este nu doar
fricos, ci i egoist (predispoziie nativ), centrat doar pe sine i pe familia sa, acolo unde a dat dovad de curaj i de
spirit de sacrificiu, poate s judece situaia, din interiorul lui IF prin aseriunea: Nu este copilul meu (nu face parte
din spaiul n care subiectul i-a construit modelul de curaj, nu face, deci, parte din spaiul n care i-a format
predispoziia pentru rspunsuri de curaj)! Dac este un altruist, cu valori morale i universale puternice, cu o
dezvoltat contiin de lume, va gndi situaia prin judecata de valoare: Este i el om, n fond tiu s not, deci pot
s-l salvez! Sau: dei, n principiu I este la i fricos, este, totui, un sentimental i are un puternic sim
matern/patern. Motivaia sa va fi de tipul: E ca i copilul meu!
n TC, un astfel de I se va defini, la modul general, prin modelul feminin-feminin iraional care ne sugereaz
teama de aciune. Referitor la situaiile care presupun curajul i ineditul, pentru un mediu situat n afara spaiului
familial, el se poate reprezenta, situaional prin opt modele:
1. prin modelul masculin masculin raional care se traduce prin asumarea obiectiv i responsabil a curajului:
trebuie s gsesc o soluie ca s-l salvez!
2. masculin feminin raional-echivalentul asumrii raional-prudente a curajului, pe baza unei evaluri prealabile:
s analizm ce anse am s-l salvez!
3. feminin masculin raional - spirit altruist cu sim de sacrificiu: cum s nu-l salvez, sunt i eu printe, este n
fond ca i copilul meu.
4. feminin feminin raional definind un spirit moral: copilul acesta este o valoare uman, trebuie s-l salvez.
5. masculin masculin iraional un mod de gndire emoional, gata s improvizeze: salvarea acestui copil mi
poate aduce un plus de glorie.
6. masculin feminin iraional caut un mod creativ, original de rezolvare a situaiei: situaia asta nu poate fi
rezolvat oricum, dac nu gsesc un mod original, nu m bag! Are, n fond prini, de ce n-au avut grij
de el?
7. feminin masculin iraional un non-conformist, dar i un pragmatic, cu gustul aventurii. Nu-mi pas ce se
ntmpl, sar!
8. feminin feminin iraional - cu team de aciune. De ce s m bag, am i eu familie

MODELUL 3
Exist i o a treia posibilitate. Subiectul d rspuns la un stimul determinat, n baza unor automatisme. Este
o situaie frecvent, de altfel. n acest caz faza IM este practic eludat, iar Ssx coincide cu Vsx. Factorul IF aparine,
de ast dat, incontientului. Este vorba despre motivaii, interese, ambiii incontiente. Dac n condiiile unor
motivaii contiente IF are un potenial de turbulen (haos, incertitudine), n cazul unui caracter incontient al
motivaiilor (n sens larg) IF nseamn turbulena, haosul, nedeterminarea, n manifestare. IF se substituie lui IM.
Dar individul nu-i mai poate anticipa, nici cel puin la nivelul unui automatism, comportamentul. Astfel c Ssx nu
mai este egal cu Vx. Iar Vx este, n acest caz, opusul unui rezultat necesar; el devine produsul ntmplrii.
Este o situaie incomod, mai ales pentru psihologul care evalueaz un subiect. Automatismul, obinuina
afecteaz n timp relaia Sx = Vx. Egalitatea suport, incontient, disfuncionaliti care pot pune sub semnul
ntrebrii valoarea prorpiu-zis a lui Vx. n TC acest aspect este evident n situaiile n care un subiect se
configureaz prin modele situate sub valoarea prestaiei sale profesionale. Cu toate c nu a comis nici un accident,
de pild, cu toate c este apreciat pentru comportamentul su profesional, el configureaz modele de aciune slab
organizate. Un astfel de subiect continu s presteze la nivelul la care i-a obinuit anturajul, datorit unor factori
fenomenologici cum ar fi voina sau ambiia, nefiind contient, ns, de deteriorrile produse n relaia cu stimulul
luat ca referin. Tocmai de aceea, contientizarea acestui fapt, n condiiile unei consultane psihologice n scopul
coreciei, devine absolut necesar.

DESPRE ARMONIZARE
Psihoterapia este, fr ndoial, cea mai profund i mai uman dintre toate formele de comunicare. De aceea
marii psihoterapeui ai lumii, nu prea muli la numr, sunt numii i Super-comunicatori. Ei obin rezultate
impresionante, reuind s trateze i s soluioneze n edine cuprinse ntre 15 i 180 de minute, probleme pe care
psihanaliza le rezolv n zeci, poate chiar sute de ore.
Cu adevrat surprinztor i interesant este faptul c dei unii dintre ei au scris cri n care ncearc s
conceptualizeze i s aeze sub form de reguli i principii activitatea lor psihoterapeutic, niciunul nu a reuit s
conving c exist cu adevrat un model precis i incontestabil de psihoterapie. Contieni de acest fapt, ei
obinuiau s le spun celor interesai: Dac vrei s obinei aceleai rezultate ca i noi, urmrii-ne la lucru!
Grinder i Bandler, un lingvist i un matematician, creatorii sistemului NLP, chiar au dat curs acestui ndemn.
Au urmrit la lucru, ani la rnd, atent i n mod tiinific, civa din aceti Super-comunicatori, n special pe Fritz
Perls i pe Milton Erickson. i au descoperit preocuparea profund pe care toi aceti Super-comunicatori o acord
fazei de armonizare cu subiectul. Un aspect (unul dintre multe altele), pe seama cruia au creat un model al
armonizrii.
Au observat, deci, c unul dintre punctele forte ale edinelor de terapie realizate de aceti Super-comunicatori
este armonizarea psihoterapeutului cu subiectul. Este, de fapt, o form de sincronizare n gnduri, n gesturi, n
cuvinte, n priviri, o form de rezonan, a psihoterapeutului cu subiectul. Aceast sincronizare s-a dovedit a fi, n
cele mai multe dintre cazuri, cheia reuitei.
Este, de fapt, un mod particular de construcie a relaiei cu subiectul. Un mod particular care s-a dovedit viabil i
indispensabil oricrui proces psihopterapeutic.
n psihoterapia cuantic armonizarea cunoate anumite nuanri. Astfel putem vorbi despre dou etape ale
armonizrii: armonizarea la stare i armonizarea transformaional.
Armonizarea la stare se refer la preluarea, n mod tiinific i subtil, a strii subiectului de ctre
psihoterapeut, prin intrarea n rezonan afectiv, cognitiv, gestual etc, cu acesta. Subiectul, neles ca un subiect
cu probleme, se poate afla n dou stri majore: n starea G - o stare ofensiv ori n starea C o stare defensiv.
Starea G nseamn agitaie excesiv, tensiune, asemntoare, oarecum, strii maniacale. Starea C presupune
indiferen, tendine de izolare, deficit energetic, tristee, mai apropiat de starea de depresie. n faza armonizrii la
stare psihoterapeutul trebuie s devin i el G/C, ceea ce presupune ca el s cunoasc n mod profund legile
psihodramei. Este evident c n aceast prim etap a psihodramei, psihoterapeutul joac rolul prietenului
(tovarului) de suferin.
Armonizarea transformaional ncepe n clipa n care psihoterapeutul constat, prin calibrare (adic prin
observarea n detaliu a comportamentului subiectului:modificri neurovegetative, gesturi, ton, privire), c
armonizarea la stare este mplinit i a atins pragul de saturaie. Din acel moment psihoterapeutul, innd cont de
legile de transformare ale energiei informaionale, devine un A pentru o stare C ori un T pentru o stare G. Starea A
presupune dinamism, entuziasm, autorespect, voin de progres. Starea T se caracterizeaz prin calm, seriozitate,
contiina valorii, orientarea spre stabilitate, spre toleran. Dac n prima etap psihoterapeutul se armonizeaz la
starea subiectului, n cea de a doua etap psihoterapeutul i impune subiectului starea, inducndu-i acestuia nevoia
de a se armoniza, dup caz, cu starea A sau T. Este evident c ambele etape sunt forme de psihodram. Rolul
hotrtor n reuita psihodramei o are psihoterapeutul, iar n aceast a doua etap, el joac rolul prietenului care
ajut (prietenul la nevoie se cunoate).

CARACTERISTICILE TIPOLOGIEI ADOPTATE

MASCULIN-MASCULIN RATIONAL
In familie:
Cum ar dori sa fie: asa cum se exprima acest tip de personalitate in faza sa superioara de evolutie,
atunci cand devine energic si adaptabil, trezind admiratia pentru capacitatea sa de a insufleti si de a duce la
bun sfarsit proiectele familiale sau pentru atentia pe care o arata fata de cei pe care ii are in grija sa,
dezvoltand un spirit paternalist.
Cum este: este competitiv, tinzand sa intre in competitie chiar cu membrii propriei familii, si egoist,
absorbit de preocuparile sale personale pentru ca reusita si prestigiul sunt importante pentru el, mai importante
decat viata de familie. Are un simt practic dezvoltat, eficient, orientat spre scopurile propuse. Obsesia esecului
il face sa nu participe la o actiune sau sa nu se angajeze in proiecte ce tin de viata de familie decat atunci cand
este sigur de reusita. Este superficial si acorda o mare importanta imaginii sale in fata celor din jurul sau, dar
nu in fata membrilor familiei ci, mai ales a rudelor, prietenilor etc. Are tendinta de a se grabi, de a face mai
multe lucruri in acelasi timp.
Cum n-ar vrea sa fie: oportunist, mitoman si cu tendinta de a-i insela si exploata pe ceilalti, mai ales pe
cei care sunt permanent in preajma sa. Uneori i se intampla sa se minta singur.
In organizatie:
Cum ar dori sa fie: cu multa incredere in el, energic si adaptabil la orice tip de situatie, mai ales in
starile organizationale de criza si incertitudine, apreciat de cei din jurul sau. Cu capacitate de a duce la bun
sfarsit proiectele. Cu calitati de urmat cu usurinta de ceilalti pentru ca inspira incredere.
Cum este: competitiv, absorbit de activitatile sale profesionale, sociale, personale pentru ca reusita si
prestigiul sunt importante pentru el. Are un simt practic dezvoltat, eficient, orientat spre scopurile propuse.
Obsesia esecului il face sa nu participe la o actiune profesionala decat atunci cand este sigur de reusita. Este
superficial si acorda o mare importanta imaginii sale. Are tendinta de a se grabi, de a face mai multe lucruri in
acelasi timp. Isi supraevalueaza deseori adevaratele capacitati. Oamenii si lucrurile il intereseaza numai in
masura in care il ajuta in atingerea succesului. Poate fi arogant, pretentios, calculat. Adopta sentimentele
rolului pe care il interpreteaza. In marea majoritate a cazurilor nu isi exprima sentimentele.
Cum n-ar dori sa fie: oportunist si mitoman, cu incercari de a-i insela si exploata pe ceilalti: colegi,
superiori etc. Fiind razbunator e posibil sa saboteze ceea ce nu poate avea.
Personajul amenintat: Se adapteaza rational, logic si obiectiv la o situatie dificila, atunci cand este
amenintat de altii. Demonstreaza o elasticitate psihica deosebita si i se activeaza si potenteaza puternic
rationamentul asociativ, gasind solutii echilibrate pentru a iesi din situatie: este dinamic si analitic.
Imagine generala:
Forta principala - capacitatea de a reusi: virtute - autenticitatea; mecanism de aparare - identificarea;
prima atentie - ce sa fac sa fiu aprobat; compulsiune - evitarea esecului; tendinta principala - inselatoria;
orgoliul - reusesc, sunt eficient, am succes; aspecte pozitive - loialitate, curaj; aspecte negative - lenea; ce este
important pentru el? Sa reuseasca, sa fie apreciat pentru tot ceea ce face.
MASCULINUL-FEMININ RATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: in formele superioare de manifestare acest tip de personalitate are o deosebita
capacitate de a-si intelege si accepta anturajul familial, fiind conciliant si dispus la compromisuri. Da dovada
de multa intuitie ca sa fie in armonie cu cei din spatiul sau intim, adica membrii familiei sale. Se implica mult
in proiectele vietii de familie, cu maturitate si rigurozitate.
Cum este: are o mare nevoie de izolare, poate sa duca o viata destul de simpla ca sa-si pastreze
singuratatea. Poate sa se detaseze de ceilalti pe care, de altfel, ii solicita destul de putin obsedat fiind de
maniera sa de a interpreta lucrurile, fiind deseori dependent de idei fixe, el este tinut la distanta si se invarteste
in cerc in lumea sa interioara. Se considera un neinteles, creand cliseul nepotrivirii de caracter cu partenerul de
viata, parinti, frati etc.
Cum n-ar dori sa fie: in forma regresiva, ii lipseste siguranta si paote rupe legaturile cu realitatea si cu
ceilalti. Ostil pana la cinism, se izoleaza din ce in ce mai mult, pana la refuzul de a lua contact cu membrii
familiei. Despica firul in patru, devine conflictual. Obsedat de idei stranii.
In organizatie

Cum ar dori sa fie: un individ organizational cu o deosebita capacitate de a-si intelege anturajul si
situatiile cu care se confrunta in activitatea organizationala; vizionar, cu capacitate de a descoperi si inventa
lucruri noi si interesante, cu intuitie privind comportamentul partenerilor de dialog profesional si
organizational, in general, cu gandire matura si rigurozitate in analiza diferitelor tipuri de situatii cu care se
confrunta. Rivneste la reputatia de a fi un expert si o persoana credibila.
Cum este: se bazeaza exclusiv pe el si pe ceea ce stie. Pleaca de la premisa ca intelegerea corecta si
analiza lucrurilor sunt primordiale. Are o mare nevoie de a munci independent. Este obsedat de maniera sa de
a interpreta lucrurile, fiind deseori dependent de idei fixe. Uneori poate deveni dictatorial, extremist.
Cum n-ar dori sa fie: In faza regresiva ii lipseste siguranta si poate rupe legaturile cu realitatea si cu
ceilalti. Ostil pana la cinism, se izoleaza din ce in ce mai mult, pana la refuzul de a lua contact cu ceilalti.
Despica firul in patru, devine conflictual. Obsedat de idei stranii.
Personajul amenintat: Se comporta rational, avand capacitatea de a-si valorifica foarate bine
experienta anterioara. Este sigur de sine si cu posibilitatea de a actiona consecvent cu propriul sistem de
valori. Este persuasiv si ferm, actionand cu o inteligenta de tip rational remarcabila.
Imagine generala:
Forta principala - cunoasterea, precizia; virtutea - detasarea; mecanism de aparare - izolarea; prima
atentie - ceea ce ii permite sa ramana la distanta si sa observe; compulsiune - sa evite intruziunea si vidul
interior; tendinta principala - zgarcit cu cunostintele si cu timpul sau; mandrie - eu stiu, eu inteleg; aspectele
pozitive - curaj, simplitate; aspectele negative - necumpatarea; ce este important pentru el? Sa fie util, sa fie la
curent.
FEMININUL - MASCULIN RATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: altruist si dezinteresat, capabil de sentimente de compasiune si caldura in relatiile
sale cu membrii familiei, preocupat de ceilalti, sa-i ajute, sa-i incurajeze, sa se implice in problemele lor.
Cum este: exuberant, afectuos, condescendent si plin de afectiune. Tinde sa se coomporte intr-o
maniera acaparatoare, superprotectoare si posesiva. Traieste cu sentimentul ca este indispensabil si ca face
prea mult, ca se sacrifica pentru altii. Isi adapteaza stilul in functie de cerintele celorlalti componenti ai
familiei sale. Se teme de singuratate. Face tot posibilul sa aiba anturaj. Incearca atat de mult sa nu ii
contrarieze pe ceilalti incat pana la urma se identifica cu ei. Ca o reactie, apoi simte nevoia de o libertate reala.
Cum n-ar dori sa fie: asa cum este in faza regresiva a comportamentului sau, atunci cand tinde sa-i
culpabilizeze pe toti din jurul sau cu usurinta, cand se autoneglijeaza si nu se considera raspunzator de
comportamentul sau. Pentru ca nu stie sa ceara diverse lucruri pentru el, incearca sa le obtina manipulandu-i
pe cei din jur. Dominator si coercitiv, incearca sa-l faca pe partenerul de viata sau pe un alt membru al
familiei, dependent de el.
In organizatie
Cum ar dori sa fie: altruist si dezinteresat, capabil de sentimente de compasiune si consens in relatiile
organizationale, cu o deosebita grija fata de parerile celorlalti despre el, participant activ la problemele
membrilor grupului, capabil sa initieze contacte si sa dezvolte relatii.
Cum este: exuberant, afectuos, condescendent. Tinde sa se comporte intr-o maniera acaparatoare,
superprotectoare si posesiva, creand sentimentul unei intimitati nefiresti pentru mediul organizational, un
climat generator de familiute si bisericute. Traieste cu sentimentul ca este indispensabil si ca este sacrificat de
catre ceilalti. Ia decizii numai in masura in care acestea beneficiaza de o experienta colectiva si indeplinesc
conditia consensului.
Cum n-ar dori sa fie: in faza regresiva ii culpabilizeaza pe ceilalti cu usurinta, raportandu-se la ei ca la
niste membri de familie. Se autoneglijeaza si incearca sa-i manipuleze pe cei din spatiul organizational, aflati
in preajuma sa. Dominator si coercitiv, face obsesie pentru o persoana din jurul sau pe care incearca s-o faca
dependenta de el.
Personajul amenintat: In situatii critice, stresante manifesta stapanire de sine si o adaptare rezonaabila
la situatie; gaseste imediat norma colectiva, norma de consens dupa care va constitui pentru subiect un ghid de
orientare in situatie; este preocupat de a nu-i face pe altii sa sufere.
Imaginea generala
Forta principala - iubirea; virtute - umilinta; mecanism de aparare - reprimarea; prima atentie - cum sa
devina indispensabil; compulsiune - evitarea respingerii; tendinta principala - orgoliul; mandria - ajut, iubesc,

sunt indispensabil; aspecte pozitive - echilibrul spiritual, creativitatea; aspectele negative - excesul; ce este
important pentru el? Sa fie apreciat pentru atentia cu care ii inconjoara pe ceilalti.
FEMININ-FEMININ RATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: tolerant fata de membrii familiei, realist, capabil de a face compromisuri; deschis la
parerile partenerului de viata ori a celorlalti membri ai familiei; cu eforturi orientat spre implinirea idealurilor
familiale, cu capacitate de autocontrol si dorinta de a fi mereu agreabil; cu preocupare pentru caracterul moral
al actiunilor sale, al judecatilor si comportamentelor sale, in contextul vietii de familie.
Cum este: demn de incredere, loial familiei, constiincios, cu tendinta de a face mereu schimbari,
benefice in intentia sa, pe suportul vietii de familie. Uneori se simte depasit de responsabilitatile familiale pe
care le are chiar daca isi autoatribuie, cu mult orgoliu, rolul de cap de familie. Ii judeca pe ceilalti: - frati,
copii, sotie/sot, parinti - foarte critic, se indigneaza repede, devine artagos. Impune tuturor un tip de gandire
binara: alb sau negru.
Cum n-ar dori sa fie: sunt situatii in care manifesta un comportament regresiv, mai ales atunci cand
ceilalti membri ai familiei nu sunt de acord cu intentiile sale ori cand, in relatia de cuplu, este frustrat sexual;
atunci devine vanitos, intolerabil, dogmatic si sever in judecatile sale.
In organizatie
Cum ar dori sa fie: intelept si tolerant fata de colegi, realist si capabil de nuantari; deschis la parerile
altora, rational, constiincios si moderat, predispus la eforturi pentru indeplinirea idealurilor sale profesionale,
agreabil si obiectiv in relatii. Moral in actiunile profesionale, in judecati si in comportament.
Cum este: productiv, autodisciplinat, loial, constiincios si, in principiu, demn de incredere. Este un
reformator aflat intr-o permanenta lupta cu formele de viata organizationala depasite si cu indivizii de tip
conservator, dar actionand ferm in spiritul strict al legii, al sistemului normativ. Uneori se simte depasit de
responsabilitatile pe care le are. Este combativ in sustinerea parerilor si convingerilor proprii. Ordonat si
eficient. Fiind un perfectionist, ii judeca pe ceilalti foarte critic, se indigneaza repede, devine artagos. Impune
un tip de gandire binara: alb sau negru.
Cum n-ar dori sa fie: n-ar dori sa fie asa cum este in faza regresiva a comportamentului sau: vanitos,
intolerabil, dogmatic si sever in judecatile sale, actionand in opozitie cu propriile declaratii, in mod ipocrit.
Personajul amenintat: In situatii dificile, atunci cand resimte o amenintare, se comporta rational, dand
dovada de o capacitate de adaptare supla la situatie, de siguranta de sine si de o mare mobilitate ideatica, fiind
capabil sa gaseasca solutii optime pentru a iesi invingator din astfel de situatii. Starile de criza il mobilizeaza,
nu-si pierde cumpatul, este apt pentru intelegerea si gasirea unei norme generale morale, pe baza propriei
experiente si a sistemului propriu de valori a respectivului caz.
Imagine generala:
Forta principala - perfectiunea; virtute - rabdarea; mecanism de aparare - reactia; prima atentie - ce este
corect/incorect la mine sau la altii; compulsiune - evitarea maniei; tendinta principala - mania; orgoliul - sunt
drept, muncesc; aspecte pozitive - cumpatarea; aspectele negative - invidia; ce este important pentru el? Sa
aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea lucrurilor pe care le face.
MASCULINUL MASCULIN IRATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: ar vrea sa se exprime prin latura superioara a tipului sau de personalitate. Un nivel
de comportament caracterizat prin curaj care, uneori, poate ajunge pana la eroism. Un spirit marinimos mai
ales fata de cei pe care ii iubestse foarte mult. Cu un caracter protector, mai ales fata de copii.
Cum este: repezit, incercand, chiar in sanul familiei sa actioneze ca propriul stapan. Ii vine greu sa
accepte puncte de vedere diferite de ale sale, intrand in permanent conflict cu componentii familiei sale.
Protector si autoritar.
Cum n-ar vrea sa fie: in faza regresiva de manifestare devine necrutator si agresiv; tiranic si
dictatorial. Conflictual, el vede imediat greselile celor din jur: sotie/sot, copii, frati, parinti. Devine
megaloman, violent.
In organizatie
Cum ar dori sa fie: deschis la nou, cu idei curajoase si solutii originale care sa-l impuna ca pe un
salvator al situatiilor dificile. Asertiv, puternic, increzator in propriile forte. La acest nivel de exprimare a

personalitatii este ceea ce se cheama un sef innascut, cu darul de a-i atrege pe ceilalti sa-l urmeze. Este hotarat,
dand dovada de o autoritate ferman si respectuoasa. Ca sef manifesta si un caracter protector.
Cum este: repezit, intreprizator, afacerist, el incearca adesea sa actioneze ca propriul stapan. Ii vine
greu sa accepte puncte de vedere diferite de ale sale. Deseori este puternic si agresiv. In raporturile sale cu
ceilalti este, de obicei, voluntar, dans nastere unor relatii bazate pe confruntare. Deseori energic, sigur de el,
protector si autoritar.
Cum n-ar dori sa fie: necrutator si agresiv; tiranic si dictatorial, exagerat in toate. In faza regresiva a
comportamentului este conflictual, cu un spirit acuzator foarte dezvoltat; vede imediat greselile celorlalti. Are
o parere atat de buna despre el incat nu intelege opozitia celorlalti si incearca sa se impotriveasca celor care i
se opun.
Personajul amenintat: Manifesta o inteligenta prospectiva, fiind capabil de asociatii de idei inedite si
de a gasi solutii alternative. Isi pierde, insa, controlul, este superficial si cu tendinta de a improviza, de a crea
reguli ad-hoc. Este usor perturbabil si lipsit de perseverenta.
Imagine generala:
Forta principala - curajul; virtute - simplitatea; mecanism de aparare - refuzul; prima ataentie - sa poata
controla; compulsiune - evitarea slabiciunii; tendinta principala - excesul; mandrie - sunt puternic, sunt drept;
aspecte pozitive - umilinta, iubire; aspecte negative - avaritia; ce este important pentru el? Sa fie puternic, sasi afirme autoritatea.
MASCULINUL - FEMININ IRATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: in faza de integrare are o mare sensibilitate fata de conditia umana. Foarate
intuitiv, isi exprima trebuintele si realitatile personale cu onestitate. Traieste cu multa intensitate realitatile
sentimentale si emotionale ale vietii de familie, se implica afectiv si cu dorinta de a-i ajuta pe cei din jurul sau.
Este dornic sa ofere si sa primeasca dragoste.
Cum este: este atras de lucrurile care considera ca ii lipsesc din viata de familie - dar pe care nu le
poate defini cu usurinta: dragoste, fericire, satisfactie deplina. Fiindca viata obisnuita nu il satisface, el are
tendinta sa traiasca, in contextul vietii familiale, doua realitati: lumea obiectiva si lumea visata. In virtutea
acestui aspect este predispus la adulter. Isi face multe iluzii despre viata - ale carei aspecte emotionale le
traieste adesea in mod dramatic - si despre el insusi. Trece cu usurinta de la o stare depresiva la o stare de
hiperactivitate. Este sensibil la aspectele estetice si imaginative ale vietii. Face deseori referinte la elite
(conform normelor sale, bineinteles), pe care le fixeaza drept puncte de reper pentru aspiratiile sale familiale.
Isi exprima adeseori emotiile printr-o activitate remarcabila in ochii lui. Cade usor in snobism.
Cum n-ar dori sa fie: in faza regresiva poate sa fie dependent de ceilalti. Predispus la depresie, poate
sa cada intr-o forma de dispret fata de el insusi, pana la melancolie. Tinand seama de toate acestea, poate fi
dusmanos, chiar fata de cei mai apropiati: sotie/sot, copii, frati.
In organizatie
Cum ar dori sa fie: cu mai mare sensibilitate fata de conditia umana, asa cum poate fi exprimata
aceasta in contextul vietii organizationale. Onest, deschis si cooperant cu o seriozitate agreabila, traind intens
si implicat realitatea umana din organizatie.
Cum este: atras de lucrurile care ii lipsesc - dar pe care nu le poate defini cu usurinta - de tot ceea ce
este departe si inaccesibil: satisfactie profesionala deplina, prestigiu social inalt etc. Etern nemultumit, etern
nesatisfacut, cu dorinta de a fi unic, are tendinta sa traiasca doua realitati: lumea obiectiva si lumea visata. Isi
face mult iluzii despre viata - ale carei aspecte emotionale le traieste adesea in mod dramatic - si despre el
insusi. Trece cu usurinta de la o stare depresiva la o stare de hiperactivitate. Poate fi absorbit, preocupat,
introvertit si melancolic. Crede ca este important sa fie diferit de ceilalti.
Cum n-ar dori sa fie: in faza regresiva poate sa fie dependent de ceilalti. De asemenea isi poate inhiba
propriile resurse. Predispus la depresie, poate sa cada intr-o forma de dispret fata de el insusi, pana la
melancolie. Dar el are puterea de a transforma aceasta depresie intr-un camp fertil al creativitatii sale, cu
efecte benefice pentru organizatie. Tinand seama de toate acestea, poate fi invidios pe cele mai marunte
realizari ale colegilor, superiorilor etc.
Personajul amenintat: Nu reactioneaza foarte rational in astfel de situatii. Iese in evidenta prin
subiectivismul sau exagerat, cand i se pare ca totul este nepotrivit, ca totul este incorect, ca totul este in

neregula. Este nerealist si isi inhiba propriile resurse. Ia decizii de tip emotional, este inflexibil si cuprins de
indoieli. Cauta solutii inaccesibile.
Imaginae generala
Forta principala - creativitatea, simtul artistic; virtute - echilibrul sufletesc; mecanism de aparare introiectie; prima atentie - ce lipseste, ce ar fi bine, dar nu este disponibil, sau ce ar permite o senzatie
puternica; compulsiune - evitarea banalitatii; tendinta principala - lenea; mandria - sunt diferit, sunt unic;
aspectele pozitive - perfectiunea, rabdarea; aspectele negative - orgoliul; ce este important pentru el? - sa fie
apreciat pentru ca este diferit.
FEMININUL - MASCULIN IRATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: un tip optimist, ancorat in clipa, cu proiecte de viitor in care sa-i antreneze pe toti
componentii familiei sale. Entuziast, responsabil si capabil sa duca orice proiect la bun sfarsit.
Cum este: cu tendinta de a se amuza in mod constant de noi experiente si descoperiri, aplicate cu
obstinatie mai ales in viata sexuala. Cultiva placerile, atat ale trupului cat si pe cele ale mintii (in special
facand planuri de viitor, pe care nu le finalizeaza niciodata). Considera ca e mult mai important sa aiba cat mai
multe optiuni, fiind mereu in cautarea partenerului de viata ideal. Farmeca si dezarmeaza deseori, este
narcisist. Se supara daca te indoiesti de el. Atasat de lucrurile materiale, incearca sa acumuleze cat mai multe
cu putinta, pana la exces, fiind obsedat, in plan familial de ideea acumularii de averi si mosteniri.
Cum n-ar dori sa fie: n-ar dori sa fie un tip inferior, egoist, dornic de intrecere si agresiv, chiar cu
membrii familiei, pe fondul unor mize nesemnificative. In aceste situatii devine copilaros, necontrolat si
excesiv in toate domeniile (lacom, vicios).
In organizatie
Cum ar dori sa fie: Optimist, ancorat in clipa, dezvolta proiecte de viitor. Entuziast, responsabil,
capabil sa duca orice proiect organizational la bun sfarsit.
Cum este: cu tendinta de a fi profitor, precipitat, hiperactiv (deseori in prea multe domenii in acelasi
timp) este un individ extravertit, adesea diletant. Entuziast in a construi planuri de viitor, pe care le poate initia
dar pe care le abandoneaza cu usurinta. Este extrem de capabil sa initieze contacte. Se supara daca te indoiesti
de el. Atasat de lucrurile materiale, incearca sa acumuleze cat mai multe cu putinta, pana la exces, fiind
preocupat excesiv de posibilitatile de promovare pe scara ierarhica, de ideea cresterilor salariale, de
recompense suplimentare etc. Se straduieste sa-si conserve energia. Ii place uneori sa tergiverseze lucrurile.
Inainte de toate se ocupa de el insusi. E posibil chiar sa se pacaleasca singur pentru a-si pastra parerea buna
despre el. Inlocuieste lucrurile penibile prin diverse strategii de rezerva: conversatii, planificare, imaginatie. Ii
uimeste pe ceilalti prin indrazneala sa de a cere.
Cum n-ar dori sa fie: n-ar dori sa-i fie remarcate formele de comportament regresiv, atunci cand
devine dornic de intrecere si agresiv mai cu seama cand ceilalti isi doresc aceleasi lucruri ca si el. In aceste
situatii devine copilaros, necontrolat si excesiv in toate domeniile.
Personajul amenintat: In astfel de situatii se bazeaza pe o inteligenta empirica si este capabil sa
valorifice foarte bine experienta trecuta. Dar isi pierde repede autocontrolul (are o reactivitate excesiva) si
dovedeste imaturitate si imprudenta; gust pentru aventura si tendinte de supraevaluare.
Imagine generala:
Forta principala - bucuria de a trai, optimismul; virtute - elanul vital; mecanism de aparare rationalizarea (gasirea de argumente prin care sa justifice comportamentele negative); prima atentie - sa caute
ocaziile care ii ofera senzatiile placute mentale si fizice; compulsiune - evitarea suferintei, a izolarii; tendinta
principala - necumpatarea, lacomia; mandrie - sunt optimist, sunt placut; aspecte pozitive - cunoasterea,
detasarea; aspecte negative - mania; ce este important pentru el? - sa fie apreciat pentru bucuria de a trai.
FEMIMINUL - FEMININ IRATIONAL
In familie
Cum ar dori sa fie: un familist convins, familia fiind pentru subiect suportul de liniste de care are
nevoie pentru a se manifesta optim si echilibrat. In contextul familial se simte independent si implinit, cu
multe satisfactii. La nivelul superior de exprimare a tipului sau de personalitate se manifesta natural, sincer,
pacificator; este increzator, optimist, linistitor, reusind foarte bine sa-si asume sarcinile si sa accepte
persoanele de care este raspunzator; este o persoana rabdatoare, alaturi de care se traieste usor.

Cum este: Accepta pra mult pentru ceilalti. Influentabil, el actioneaza uneori, in problemele familiale,
ca o persoana iresponsabila. Isi cauta propriul confort si evita sa infrunte problemele. Poate sa fie lenes si sa
afiseze aere de suficienta. E pasiv, lenes, neglijent. Nu vrea sa vada problemele si se detaseaza de ele.
Comportamentul sau se caracterizeaza prin fuga de orice forma de conflict, oricat de neinsemnat ar fi. Fiindca
isi reprima foarte mult furia, aceasta izbucnestse de foarte multe ori intr-o forma exagerata. Atunci cauta sa
compenseze ceea ce nu este in ordine cu el prin abarutizare, chiar slaba (cafea, tutun, alcool, ciocolata).
Cum n-ar dori sa fie: In faza regresiva a comportamentului sau devine catatonic (pasivitate si inertie
fizicia si psihica). Obsesiv.
In organizatie
Cum ar dori sa fie: ar dori sa se manifeste prin latura superioara a personalitatii sale care se distinge
prin capacitatea de a-si conduce singur viata, fapt care ii creaza sentimentul de independenta. Se arata extrem
de receptiv fata de ceilalti, natural, sincer, pacificator. In contactele sale este increzator, optimist, linistitor,
reusind foarate bine sa-si asume sarcinile organizationale si sa accepte persoanele de care este raspunzator.
Este rabdator, remarcandu-se totodata prin capacitatea sa de umilinta, si devine o persoana autentica, alaturi de
care se munceste usor.
Cum este: accepta prea mult pentru ceilalti. Ii vine greu sa le refuze cererile. Nechibzuit, destul de
inconstient, influentabil, el actioneaza, uneori, ca o persoana iresponsabila; se apara in mod frecvent de
rezolvarea problemelor prin practicarea unor comportamente programate; isi cauta propriul confort si evita sa
infrunte problemele; poate sa fie lenes, sa afiseze aere de suficienta, sa fie pasiv; nu ii place sa iasa in
evidenta; capabil de o subtila diplomatie.
Cum n-ar dori sa fie: asa cum este in faza regresiva a comportamentului sau: pasiv, represiv, lenes,
neglijent, cand refuza sa vada problemele, detasandu-se, iresponsabil de ele; comportamentul sau
organizational se caracterizeaza prin fuga de orice forma de conflict, oricat de neinsemnat ar fi; fiindca isi
reprima foarate mult furia, aceasta izbucneste de foarte multe ori intr-o forma exagerata.
Personajul amenintat: Manifesta teama de actiune si de necunoscut; de un realism exagerat generator
de neincredere in sine si in ceilalti; indecis, nesigur, inflexibil.
Imagine generala
Forta principala - sprijinul; virtute - actiunea corecta; mecanism de aparare - abrutizarea; prima atentie
- sa evite disconfortul; compulsiune - evitarea conflictelor; tendinta principala - lenea; mandrie - sunt foarte
calm, cu mine se traieste usor; aspecte pozitive - autenticitate, capabil sa reuseasca; aspecte negative - teama;
ce este important pentru el? Sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
REGULI DE INTERPRETARE A RASPUNSURILOR:
Daca raspunsul este prin 1 - reflecta personajul fundamental al subiectului, si comportamentul autentic
Daca raspunsul este prin 2 - prin personajul cum as vrea sa fiu - subiectul se exprima prin personajul
dorit si reflecta capacitatea de adaptare a resurselor interioare, in special
a motivatiei si a vointei, in scopul realizarii unui echilibru intre subiect
si mediul exterior.
Daca raspunsul este prin 3 - subiectul se manifesta prin personajul respins si pune in evidenta o stare
conflictuala fata de mediul exterior.
Daca raspunsul este prin 4 - subiectul se manifesta prin personajul social si semnifica o adapare
Realista la relatiile cu ceilalti.
Daca raspunsul este prin 5 - subiectul se manifesta prin personajul social ideal, are un caracter
manipulativ, este o necesitate resimtita de subiect si cauza unor
complexe de inferioritate.
Daca raspunsul este prin 6 - adica prin personajul social respins, evidentiaza o relatie conflictuala cu
ceilalti.
Daca raspunsul este prin 7 - adica prin trasaturile activate de amenintati, subiectul se manifesta prin
personajul defensiv, comportamentul este de razvratire.
Daca raspunsul este prin 8 - adica prin latura necunoscuta, personajul ascuns, de tipul asul din maneca
reflecta dorinta subiectului de a soca, de a determina schimbarea
imaginii despre sine.

TESTUL MECANISMELOR DE APARARE

MMR = 1; MFR = 2;
MMI = 5; MFI = 6;
Locul I

FMR = 3;
FMI = 7;

FFR = 4;
FFI = 8;

= forma de comportament actuala, utilizata in situatii curente, obisnuite si mai putin supuse
constrangerilor de natura sociala; este figura care reprezinta forma de comportament
in spatiul intim si amical.
Locul II = semnifica mecanismul de aparare utilizat de subiect pentru situatiile descrise la pct. 1.
Locul III = este forma de comportament pe care subiectul o utilizeaza in spatiul protocolar - unde
apare norma sociala.
Locul IV = este mecanismul de aparare pentru situatiile de tip protocolar.
Locul V = este forma de comportament aflata in stare latenta, adica starea care poate activa oricand
masca sociala preferata.
Locul VI = este forma de comportament refulata, adica forma de comportament natural care, activat
social, ii provoaca frustrari prin amendare sociala, si subiectul este obligat sa si-l retraga
din viata sociala, ceea ce provoaca alte frustrari.
Locul VII = este forma de comportament cel mai putin compatibil cu structura naturala a subiectului.
Locul VIII = este secretul murdar, forma de comportament care creaza subiectului complexe de
inferioritate. Desi subiectul constientizeaza ca aceasta latura a personalitatii ii apartine,
refuza sa si-o atribuie, incercand sentimentul de jena si teama ca ar putea-o exterioriza.

TESTUL ORGASMULUI
BARBATI

Culoarea 2

VIOLET MAGENTA =

FEMEI

Culoarea 2

linistea de dincolo de
placere (starea de Nirvana)

rezonanta adoptata, fascinatia

sexuala, spiritualitatea sexuala,
visarea (ca scop sexual)

Culoarea 3

PORTOCALIU / MARO =

Culoarea 3

faza de platou, sexualitatea

propriu-zisa, actiunea

Culoarea 4

ROSU =

ALBASTRU =
linistea finala, placerea
carnala

GRI =
excitatia sexuala,
non-conformism, dezordine

Culoarea 4

solutionarea, succesul,
independent de femeie

Culoarea 1

NEGRU =

GALBEN =
solutionarea,
de consens cu celalalt

Culoarea 1

VERDE INCHIS =
faza finala, continuare a
consensului; legata de
daruirea totala;
are legatura cu faza morala
a actului sexual

1. Ancorare:
-

prin asociere (ancorare puternica)

prin disociere (ancorare slaba)

2. Armonizare

- prin identitate de modele

3. Spatiul intim presupune identitatea defineste relatia de cuplu

cu modelul androgin

4. Spatiul amical independenta in aceeasi unitate model hermafrodit

5. Spatiul protocolar separare

6. Spatiul social - indiferenta

= modelele irationale