Curs I:Redactarea unei lucrari de licenta/diploma

Recomandari stilistice
Teza trebuie redactata intr-un limbaj impersonal caracteristic lucrarilor de licenta. Se evita
folosirea pers.I sg/pl. Lucrarea trebuie sa fie clara si concisa, inform. vor fi prezentate coerent
si corect intr-o structura logica.
Caracteristicile principale ale stilului stiintific sunt:
-Obiectivitatea
Ex:Lucrarea de licenta este structurata dupa modelul este de preferat propozitia
Am structurat prezentarea de licenta dupa modelul
-Precizia textului
-Unitatea
-Claritatea
-Coerenta
- Concizia
-Sobrietatea
-Forta textului e data de folosirea frecventa a verbelor
-Accesibilitatea
Exigente etice
Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi mentionate
in lista de referinte. Contributiile de sprijin din partea altor persoane sau institutii vor fi
mentionate la rubrica Multumiri.
Plagiatul reprezinta un act de contrar conduitei academic. Prin plagiat se intelege utilizarea si
preluarea fara citare a figurilor, tabelelor si schemelor.
Structura lucrarii de licenta
Lucrarea de licenta are drept obiectiv punerea in evidenta a capacitatii absolventului de a
initia si realiza in mod independent o cercetare cu semnificatie stiintifica
1)Coperta
2)Pagina de titlu(copie coperta)
3)Cuprins- LDL va avea un cuprins care sa contina cel putin capitol/subcapitol/numerotare.

4)Introducerea cuprinde: motivatia cercetarii, gradul de noutate a temei abordate, scopul si

obiectivul/ele generale ale cercetarii, titlul si denumirea fiecarui capitol cu descrierea succinta
a continutului.
5)Partea generala sau Studiul actual al cunostintelor- va cuprinde un capitol; nu rpz o
contributie personala la cercetare(1/3 din toata lucrarea)
6)Partea speciala sau Contributii personale- va cuprinde capitolele care prz contributiile
personale ale absolventului la tema de cercetare. Urmatoarele pot fi considerate capitole ale
acestor sectiuni : scop+obiective; material +metoda; rezultate; discutii.
Greseli: absenta unor obiective clare/intrebari explicite; ipoteze de cercetare improprii fara
legatura cu obiectivele sau intrebarile cercetarii. Ipotezele unei cercetari trebuie sa fie
raspunsul la care se asteapta observatorul.
Material si Metoda
-populatia tinta
-pop disponibila
-modalitatea de esantionare
-criterii de includere si excludere
-metoda de calcul al vol esantionului
-definitia variabilelor
-tipul studiului prospectiv/retrospectiv
-descrierea esantionului(mod de constituire, criteria de includere/excludere, pop de referinta)
Sect. Rezultate e dedicata prz rezultatelor cercetarii si numai rezultatele cerce
Sect Discutii are ca scop interpretarea rezultatelor prz in sect precedenta, de a comenta si a
spune daca scopul a fost atins sau nu, de a arata raportul lucrarii la baza de cunostinte
medicale in domeniul cercetat si de a aprecia calitatea si validitatea rezultatelor. Se compara
rezultatele obtinute cu rezultate ale unor studii similare publicate in literatura de specialitate.
La sfarsitul sectiunii se pot formula noi ipoteze de cercetare.
Concluzii
Se regasesc doar concluziile cercetarilor absolventului. Se sumariaza doar concluziile cu
aplicabilitate clinica
Referinte/bibliografie-lista tuturor surselor: carti < 6 autori-toti; >6 autori- primii cu pag de
la care am citat; numele de revista cu pag sau sursa de net (link)
Multumiri cu oricare autor

Curs II: Trialurile/Studiile clinice

Clasificarea dupa metoda de studiu a cercetatorului:

-studii observationale unde cercetatorul observa subiectii si le masoara constantele
biologice dar nu intervine activ in managementul studiului.
-studii interventionale in care cercetatorul administreaza un tratament sau alt tip de
interventii si de obicei compara lotul tratat cu lotul martor.
Dupa scopul studiului sunt:
-studii de preventie in care cercetam modalitati de a preveni aparitia unei afectiuni la
populatia sanatoasa sau recurenta
-studii de screening in care cautam modalitati mai riguroase de a detecta o anumita
conditie patologica la un grup de populatii in care se manifesta cu o frecventa maxima
ex:MRF(TBC pulm), neoplasm de col uterin, detectarea de cancer colorectal.
-studii diagnostice in care cautam sa gasim metoda diagnosticului superior pt anumita
afectiune.
-studii terapeutice in care studiem noi metode terapeutice sau recomp intre metoda
deja cunoscuta
-studii de calitate a vietii in care urmarim imbunatatirea calitatii vietii la pacientii cu
afectiuni cronice
-studii prin compasiune in care se administreaza tratamente partial testate si
neaprobate la un nr mic de pacienti care nu au alta sansa reala de vindecare. Deobicei se
refera la boli pt care au incercat toate variantele terapeutice existente fara rezultate. Pt aceste
studii e necesar o aprobare diferita de la caz la caz si se considera situatii exceptionale.
Structura studiului
In medicina bazata pe dovezi facem o diferenta clara intre studiile observationale si cele
randomizate.
Studiile randomizate= studii in care fiecare subiect primeste aleator tratament sau placebo
Studiile observationale= studii in care subiectul nu stie daca se plaseaza in grupa
tratatilor/placebo.
Studiul dublu observational= studiul in care nici subiectul sau cercetatorul nu au aceasta
informatie.

Efectul placebo= folosirea unui tratament fals permite cercetatorului sa izoleze efectul real la
tratamentului de reactiile subiective ale pacientului.

Protocolul studiilor clinice

Un document folosit pt a dobandi aprobarea studiului de catre o comisie neutra de experti,
etapa cu etapa.
Protocolul descrie ratiunea stiintifica, obiectivele, structura, metodologia studiului,
consideratii statistice si organizarea studiului.
Consimtamantul informatic
Subiectii sunt recrutati in studii dupa ce au semnat acest document.
Copii care participa la studii nu pot semna un consimtamant informatic, dar in functie de
varsta lor pot sa aprobe sau nu participarea la studii.
Este un proces legal in care subiectul e informat cu privire la factorii cheie ai studiului inainte
sa decida daca sa participle sau nu.
Consimtamantul va fi tradus daca e cazul in limba maternal a subiectului.
Trebuie sa contina detaliile studiului( scopul , durata, procedurile, riscurile, potentialele
beneficii, precum si persoana de contact).
Valoarea statistica
Cu cat numarul de participant la studio e mare cu atat valoarea statistica e crescuta. Se tine
cont si de faptul ca includerea mai multor pacienti in studiu implica si cresterea costurilor
acestora.
Fazele unui studiu clinic
1)Faza de screening pt siguranta produselor
Se testeaza medicamentele la un grup mic de persoane( 20-80 pers) pt a evalua siguranta si
dozarea medicamentelor precum si efectele secundare.
2)Se stabileste un protocol de testare
Tratamentul e administrat la un grup mai mare de persoane (100-300) pt ai testa eficienta si
siguranta
3)Testarea finala
Se administreaza la un grupuri mari de persoane (1000-3000) pt ai confirma eficienta, a
monitoriza efectele, a face studiul comparativ cu alte tratamente si ai creste siguranta.

4)Studii postmarketing
Studiaza riscurile tratamentului pe termen lung si modul optim de utilizare.

Curs III: Redactarea stiintifica in textile medicale

Orice material trimis pt publicare intr-o revista de specialitate trebuie sa cuprinda urm pc:
-titlul complet al lucrarii
-autorul/rii cu institutia de aparteneta
-persoana de contact cu adresa, nr tel/fax, e-mail
-un rezumat structurat in conformitate cu indicatiile comitetului de redactie, dar
continand obligatoriu obiectivul lucrarii strategice de cercetare, criteriile de selectie a
subiectilor, modul de culegere a datelor, principalele rezultate si concluzii.
Textul lucrarii consta in introducere care contine motivatie si obiective, materiale( modul de
alegere a subiectilor), metoda si rezultatele, discutii si concluzii, figure si tabele si referinte.
Textele medicale care pot fi publicate intr-o revista de specialitate sunt urmatoarele:
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)

Articolul original
Editorialul
Cazul clinic/observatia clinica
Scrisoare catre redactie
Revista generala
Punerea la punct
Analiza comentariilor
Articolul didactic

1)Articolul original
Se refera la o cercetare oricare ar fi subiectul. Autorii raporteaza metoda de lucru, dau
rezultatele cercetarii si le discuta. Structura unui articol original e stereotipa deoarece rezulta
din logica stiintifica. Contine introducere in care se mentioneaza de ce a fost realizata
lucrarea, materialele si metoda, despre cum a fost realizata lucrarea,rezultatele(ceea ce a fost
obs si numai ceea ce a fost ), capitolul discutii (scris mai liber, dar respectand principiile
generale), capitolul referinte (justifica afirmatia autorilor)
In articolul original nu e permis sa avem digresiuni aupra informatiilor ce nu sunt in raport cu
lucrarea sau sa trasmita cu mesaj pedagogic
2)Editorialul

E in mod obisnuit scris la cererea comitetului de redactie a articolului, de catre autor cu

autoritate asupra subiectului.
El emite liber opinia sa, analizeaza lucrarile deja publicate, formeaza ipoteze/propune noi
cercetari. Din aceste motive editorialul nu se supune regulilor de mai sus si prin definitie are
un singur autor. Un editorial trebuie sa fie scurt pana la 6 pag dactilografiate.
3)Cazul clinic/observatia clinica
Are ca scop raportarea unei observatii si comentarea ei pe scurt. Nu se depaseste 3-4 pag
dactilografiate. Aduce elemente organizate precum fiziopat, interesul demersului
diagnostic/tratamenul unei afectiuni.
Trebuie sa se evite 2 tentatii: trecerea in revista a literaturii pornind de la un caz izolat si sa se
redacteze un articol didactic sub pretextul comentarii unei obs.
4)Scrisoarea catre redactie
Poate consta fie intr-un caz clinic scurt fie prezentarea rezultatelor preliminarii unei lucrari de
cercetare, fie un comentariu in legatura cu un articol deja publicat in acea revista. Trebuie sa
aiba cel mult 2 pag dactilografiate si mai putin de 6 referinte.
Rezulatele exprimate in scrisoarea catre redactie pot sa faca subiectul unei discutii mai
detaliate. Avantajul acestei scrisori e defapt rapiditatea publicarii dupa acceptarea de
comitetul redactiei.
5)Revista generala= e o revista completa asupra unui subiect plecand de la o analiza
exhaustiva a lucrarilor publicate intr-un domeniu. Mai multe sute de lucrari pot fi citate intr-o
lucrare.
O revista generala trebuie sa raspunda urmatoarelor exigente:
a)Sa trateze un singur subiect a carui enuntare e exprimata doar in introducere.
b)Expunerea surselor care au fost utilizate pt colectarea infomatiilor si implicarea
criteriilor de retinere a unor referinte trebuiesc riguros enuntate.
c)Analiza metodologiei si a paliditatii rezultatelor raportate in diferite lucrari care sunt
citate
d)Rezumarea in ultimele paragrafe ale revistei a datelor si rezultatelor pectinente si
sugerarea orientarii cercetarii pt lucrarile viitoare.
Cititorul obtine astfel o viziune globala a subiectului, aspectul istoric si perspectivele care
sunt descrise.

6)Punerea la punct

E o rubrica intermediara intre editorial si revista generala. E scrisa de autor cu autoritatea in

domeniu in mod obisnuit la cererea comitetului de redactie.
Analizeaza un subiect limitat pornind de la publicatiile ultimilor ani si de la experienta
autorilor. Diferenta intre cele 2 surse de informatie trebuie sa apara clar incepand cu
introducerea, autorii vor exprima criteriile pt justificarea punerii la pc. Referintele vor fi
selectionate si limitate la cateva zeci.
7)Analiza comentata
Consta in analizarea si comentarea articolelor aparute in ultimele luni in alte reviste. E de
dorit sa fie facuta de un autor care cunoaste bine subiectul. Are 2-3 pag dact si cuprinde 2
parti:
-prima parte prezinta in esenta articolul
-a doua parte e un comentariu critic aupra validitatii rezultatelor si asupra a ceea ce
aduc ele.
8)Articolul didactic
Scopul sau e de a instrui cititorii. Necesita o buna pregatire a subiectului si capacitatea de a
expune cititorilor un subiect pe care il ignora total/partial.
Se insoteste de sfatul de lecturi=bibliografie pt cei ce doresc sa aprofundeze subiectul.
Bibliografia difera de referite insa articolul didactic poate contine si referite inserate in text.

Curs IV: Comunicarile orale

Comunicarea orala se poate face fie sub forma de prezentare prin slide-uri sau prin postere.
Planul comunicarii orale, al carui scop e de a transmite o cercetare stiintifica, clinica sau
experimentala raspunde acelorasi principii ce guverneaza lucrarile scrise. Timpul oferit pt
sustinere e insa limitat (5-10 min).
E nevoie de o buna impartire a materialului si oricare ar fi continutul mesajului stiintific e
necesar un bun antrenament.
Problema de baza pt a alege un bun mod de prezentare e cunoasterea auditoriului, anticiparea
asteptarilor sale atat la continut cat si ca forma si durata.

Ordinea prezentarii orale e aceeasi cu a lucrarii publicate. Se incepe cu un slide ce contine

titlul, lista autorilor si apartenenta acestora. In timpul proiectarii acestor imagini se enunta pe
scurt subiectul prezentarii pt a capta atentia participantilor.
Urmatoarea imagine, introducerea trebuie sa explice de ce s-a intreprins studiul. Ea trebuie sa
fie adaptata cunostintelor ascultatorilor. Acesta imagine trebuie sa contina cat mai putine
amanunte. Acestea vor fi prezentate oral in timpul afisarii imagini.
Daca e relevant se poate prezenta o a doua imagine pt acelasi subcapitol, materialul si metoda
prezentarii in cateva imagini, esenta despre ceea ce s-a utilizat in studiu. Informatia vizuala si
cea verbala trebuie sa fie complementare adica nu se va citi continutul imagini si acestea
trebuie sa fie complementare comunicarii orale. Daca un ascultator doreste o precizare asupra
materialului de studiu sau metodei utilizate va putea cere amanunte in timpul discutiilor de
dupa prezentare.
Expunerea rezultatelor e partea cea mai importanta a comunicarii orale. Cele cateva min
consacrate rezultatelor nu trebuie sa cuprinda nici o alta informatie.
Rezultatele trebuie sa transmita auditorului in termeni cat mai simpli ceea ce s-a obtinut in
decursul studiului. Discutiile trebuie sa sublinieze ca autorii sunt constienti de limitele
studiului prezentat si sa explice care sunt principalele cause. Concluziile prezentarii orale nu
trebuie sa fie un simplu rezumat al rezultatelor si trebuie sa explice aceste rezultate. Acestea
se vor prezenta in 1-2 imagini.
Comentariile trebuie sa se limiteze la 2-3 puncte care arata ce aduce nou lucrarea sau ce
ipoteze sugereaza. Nu trebuie sa crestem nr de concluzii. Ascultatorii retin de obicei doar 2-3
concluzii.
Intr-o comunicare de aproximativ 10 min e bine sa nu prezentam mai mult de 7-8 slide-uri.
Idealul e sa acordam unui slide circa 1 min fara a socoti imaginea de titlu.
Alegerea intre diferite tipuri de prezentare a rezultatelor sub forma de figure sau tabele
trebuie sa tina cont de obiective. In general prezentarea de cifre e plictisitoare pt auditori. Se
prefera prin urmare prezentarea sub forma de figure/curbe mai degraba decat tabele.
Posterele
Comunicarea afisata/posterul are unele avataje certe dar si unele limite.
Avantaje: posibilitatea contactului persoanei cu vizitatorul interesat, posibilitatea unor discutii
prelungite ale rezultatelor cu alti cercetatori, o excelenta modalitate de comunicare vizuala
punand in valoare observatiile, poate fi privita si fara prezenta autorului
Inconveniente: publicul trebuie atras, vizitatorul nu e asezat confortabil si spatial e limitat,
pregatirea e mai indelungata si laborioasa.