Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • STAS 1909-89 Turle Si Masturi PTR Foraj

    Încărcat de

    brotaccristian
    53 vizualizări44 pagini
    standard

    Titlu original

    STAS 1909-89 Turle Si Masturi Ptr Foraj

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    standard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    53 vizualizări44 pagini

    STAS 1909-89 Turle Si Masturi PTR Foraj

    Încărcat de

    brotaccristian
    standard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 44
    Anceres tntersiat, relor de Stat este wrmfrit& conform lett, Re, Nerespectaren 2.0 44 Pag, PRETUL LEI 12,00" CTL 02.2028. 581.001 94°003,08 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1909-89 comimeru, Nationa, | TURLE $I MASTURI PENTRU -FORAJ SI Intocutegte: | PENTRU STUNTA a INTERVENTIE STAS 1900.71 SI TEHNOLOGIE sz TUTUL ROMAN Proseriptii de ealeul si proieetare (Clasiticarea aifenumericd D 1 STANDARDIZARE : ies [RS ET MASTS Pt AI MATH Je BYPE~ DERRIKS AND stiSas FoR TORRE SURE Eros eee Ta PE MOats DRILLING AND SERVICING Caleatation and designing, spéctetions | esettons de cao et aboration Tpequeamiem aan pacsi tes projets ‘npoewrap onan CUPRINS 1 GENERALITATI Obieet si domeniu de aplicare - Prinetpii generale. u Standardé conexe — ia as TRRMINOLOGIE $f CLASIFICARE. - a || | ACTION. ~ 6 | 3.1 Clasiticare.... = o | 3.2 Actinni permanente. . | 3.3 Actiuni temporare principale— — 7 | 3.4 Actiuni -temporare secundare._.__ a 18. 8.5 Acfluni exéeptionale - _ un | id Guuriunas atuestoa ae | 4.1 Clasiticarea, grupivit_aesinnilor. so ie al 4.2 Masturt neancorate... a | 4.3 Mastunl ancorate. 12 | 44 Turle | 5) MATERIALE 1a Dominate aaa 13 2 CADIUT din fel ener a 4 5.3 Caracteristio’ de ealewl a sien OC) 6 -PRESCRIPTIT GENERALE PENTRU PROIECTARE SI CALCUL 48 6.1 Preseriptii generale__. is 3 | 6.2 Reguli generade pentru proiectare si calcul. 4s SET Cay Eaborst de: MINISTERUL INDUSTRIE! CONStRUCTILOR | AProbat de : Daten ee stat 4 MASINI INSTTUTUL ROMAN DE sTanDaRoizare |) {natitutul de Cercetare Stingiica 31 Bd. IKie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1989-07-01 IngineiTetnslosicd panty Ui] Ee eco S180 ivve-oe : ak i VERIFICARILE ELEMENTELOR CONSTR! 30 Vevitieisi de sertstent = 2 . Veritiegti a staQiditate een a |e YVerificarea ta stabilitate local a intiler incovolate sleomprimate—. a 7A Verificarea imbinirilor —— 33 7.5 Vevificarea deformatiilor elastice... 40 1 7.6 Verificarea elementelor 1a oboseali........ 40 | § _ INDICATI $I. MASURT CONSTRUCTIVE. 41 \ 8.1 Prescriptii generale pentru proiectare.. a 8.2 Preseripiii generale pentra materiale.. a 8.3 Preseripfii generale pentru elemente de coustructii 41 8.4, Indica{ii constructive privind masturile si tnilele, 2 i 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domenin de aplieare | 111 Prezentul standard stabileste prescriptille de calcul si indicatiile constrbetive pentru prolectarea constructiei metaliee din ojel a turlelor si masturilor ce echipeazit instala(iile de Toraj destinate forajului de explorare si exploatare si instalajiile de interventie si-punere in producfie a sondelor de fijel gi gaze. ” . 1.1.2 Provederile prezentului standard nu se refers Ia masturile pentru cercetini si prospecti- ‘nl geologic, pentru forajl pugaitor de api, sult tunele sl mAsturle dinamice pentru fora jul marin. 1.1.3. Prevederile prezentnlui standard se pot aplica si la proiectarea turlelor de extractie finind seama gi de condifiile tehnice specifice acestora. 1.2 Principii generale i 1.2.1 Metoda de dimensionare sl veriticare adoptatt in px entul standard este metoda rezis- tenjelor admisibile, 1.2.2 Determinarea eforturilor in elementele constructiei metalice » turlelor si masturilor se face in stadiul clastic. Caloulul éste efectuat in regim static. Efeotul dinamic corespunziitor solicitarilor reale se ia considerate prin aplicazea cooti- | | cienilor dinamici la valoares statied a inciiredrilor. 1.3 Standarde conexe STAS 500/1-78 .Ofel de uz general pentrwconstructii. Conditii generale de calitate 'STAS 500/2-80- Ojeluri de uz general pentru -construeii. Manel STAS 600-82 Ojel carbon turnat in piese. Marci si conditii tehnice generale de calitate : STAS 880-88 Ojeluri carbon de calitate pentru tratament termie destinat cons- ‘truofiei de masini, Marci si conditit de calitate STAS 1911-75 Poduri metalice de cale ferati. Prescriptii de proiectare STAS 2843-83 __Instalatii de ridicat. Aetiunea vintului | STAS 623481 Utila} petrolier. Instalajii de foraj rotativ. Parametri ‘principall : STAS $183-88 . Ofeluri pentru fevi fiirk sudurk de uz general. Mire si condttit tehnice STAS 8200-83 __Instalafii de sidient, Prineipii de calcul gi proiectare pentru cous: i . imnefia metalic STAS R'S542-79 Alegerea ofelurilor’ pentru construcii_metalice STAS 10101/04-77 “Actinni in constructii. Clasificarea si gruparea actiuniior STAS 10103-76 Constructii din ofel. Principii fundamentale de ealeul ‘ STAS 10108/0-78 _ Construetii civile, industtiale. si agricole. Calculul elementelor din ofe} STAS 1010S/1-S1 Construct civile, industriale si agricole. Preseripfii pentru pro- . iectaren constructitlor din tevi de ofel i STAS 1038288 __Oteluri pentru fevi utilizate la temperaturi seute, Mirei si con Se Gitii de calitate | | STAS 1671-81 Utila} petrolier. Masturt pentru, foraj rotativ. Tipuri si parametrii prinefpali 2 TERMINOLOGIE 2.1 Terminologie s Tabelul 1 a Termen Definigie” shoe e 1. | Ancor Element aleitnit din cablu previizut cu intinzstor pentru ' reglarea Tungimii aeestuia. Ancora poate fi un element de 4 sigurantit sijsaw de rovistenta-ancors Ia Sol; ‘sa_numai element de reristenti-ancor’ la sastt, | Blocuri-deancorare’ > |’ Blocuri de beton care ‘erm preluarea eforturior din an- ore Ia. sal 3 | Capit actiy Ramuri a cablului de maievr’ legatd Ia trolitl instalati a is | siactionat® de acesta 4 | Capit pasiv-(mort) "| Ramiuri a cablului de manevr fixati de substructuri, LOE mast sau bloc de ancorare Ia sol 5 | Coloant de tubaj ‘Totalitatea tevilor asamblate prin filet, care se introduc in puful forat sf se cimenteaz in sol, in seopul protejfirii pe- retilor_patuhit 3 ¢ | Coroana geamblacului | Partea superioar’s a turlel sau mastulut prin intermediui Garnitura de foraj cSrela_constructia_prela inc&rearea le cirligul_macaralel Aniambla aledtuit din: préjina de antrenare pasii de prAjini dé foraj, prijinile grete si sapa de foraj Geamblae ‘Anltimea liber a tur- Sistem de role fixe ale dispozitivului de manevrare a gar- niturii de foraj sau a céloanel de tubaj 13. 4 ° : Tei sau mastuhui = | Distanja pe vertieald de la partes superioari’ a podului : sondei pink sub grinzile geamblacului sau a alti element care impiedick deplasarea liber’ a macavalei 10 | Trlfimen turlei au 4 mastului Ia instala- fille fixe Ja. axul articulafiilor inferioare ale mastului-pinfi suby grin- zile geamblaculai sau a altui element eare impiediei depla- sarea liber’ a _snacarale 11 | fnatfimea mastului to instalatiile transpor- tabilo Marea cirlig Mast Pas de prajina ae fo- raj tubal Distanta pe vertical de la sol pin sub grinzile geambla- cului sau altui element care impiedick delasarea liber’ a macaralel Ansamblu de role, deplasabil pe vertical, actionat: prin cablu de manevrii si previzut cu cirlig, care permite sus- pendarea si manevrarea garniturii de foraj si a coloanei de Constructie cu zibtele, executat% din profile sau tevi, ce serveste pentru amplasarea utilajelor de manevri, pentru depozitarea si manevrarea pasilor de prijini de foraj si pen- trit suspendarea coloanei de foraj (fig. 1) ‘Element al garnituri de foraj format din 2,3 sau 4 prajini de fora} (asamblate prin filet), funetie de infltimea Iihert a, mastului sau turlel, element care se depoziteazit 1s, podul podar SET CASA. ‘Tabelal 1 (continuare) | Ter ven | Deinisie Poul podarubni Ansamblu situat-pe inflfimea ture sue mastului, pre- wiaut eu compartment ce constituie reazeme pentru depo- zitarea stivelor pasilor de prijini Podul sondei Partea superioari a substrueturii ce Se constituie nivelul de Inert: Dixpozitiv de suspen | Ansamblu al mastuhd care permite suspendarea prajinilor dare a prijinilor de | de pompare povopare Prnjink de foraj Flementul pasului de prijiut Substracturd Constructie metalicd ce sustine mastul si turla si care preia {neditedtile date de acestea si de agregatele montate pe sub~ struetura, precum si greutatea proprie a garnituril de foray si coloane de tuba ‘ Tora Constructie vertical de forma unui trimehi de piramida ew zabrele gi executati din profile sau fevi, avind aceleasi fune: tiuni ca gi mastul, de care difer prin forma constractiva $1 felul montajuui (fig. 2) « Unghi de inclinare a mastulul Unghiul intre yerticala care trece prin central putului yi axa mastului (fig. 3) Clasifiearea masturilor Dupi ancoraj mast neancorat (fig. 1) utilizat la instalatiile de foraj fixes — mast ancorat (fig. 3), utilizat la instalatiile transportabile de foraj sau de interven- tie. Dupit forma constructivi: — inast definit prin cele dowd picioare ale sale in forma literei A si utilizat la instala- fille fixe de foraj si exploatare, simbol A (fig. 1); — mast definit prin sectiunea Ini transversala in forma literei U utilizat In instalat transportabile, simbol U (fig. 3). Fig. 2 ig 1..-3 ponifionarea indies urmAtoarele: 1 — geamblae; 2— caroan’ geamblac; agar; 6 — aneork pod podarsol: . sol; 9 — aneord Ge rezstenta ba gasity 10 — pas! de prijin's peal de susp o STAS 1909-89 Fig. 3 3 AOTIUNI 31 — Clasifieare Clasificarea ac{iunilor care solicit turlele si masturile instalafillor de foraj se face con- form STAS 10101/0-77 in : actiuni permanente, actiuni temporate si acfiuni exceptionale. 3.11 Actiunile permanente sint constituite din: | . = inciredti din greutiti proprii ; — ineiretri din capitul aotiv si capital mort datorit’ greutiijii macaralei gi cablulut | +de manevri; Z i . — acfiuniea eforturilor din ancore, 3.1.2 Acfiunile temporare sint constituite din: 3.1.2.1 Acfiuni temporare principale — inckrearea din greutatea gamiturit ; — inciredri din capitul activ si capAtul mort datorith greutitii gamiturii ; — imekreari din stiva pasilor de prijini ; 5 = inckireiri din suspendarea prajinilor de pompare. 8.1.2.2 Acfiuni temporare secundare {a — inclrcarea. din sareina staticd: maxim® } 4 = inckredxi din aofiunea vintului ; LIST — inesredti datoritd rabaterii sau telescopirii mastulul 5 Lees — ‘nckrekri pe platforme, seri, podeste. 1.3 Actiunile exceptionale sint eoustituite din : — inedredri provenite din supraincireares inastului si turlei la proba de suprasarcin’. 3.2 Aetiuni permanente 3.2.1 Tncireéti din greutitile propsit fnedredirile din greutitile proprii se definesc ca actiunile rezultate ain greutatea proprie tuturor elementelor fixe si mobile ale turlelor si masturilor, a dispozitivelor de mecanizare fi a echipamentelor de orice natur& prinse sau susjinute de constructia metalicd, Inciredri ce ac~ fioneat fist intrerupere pe toatd durate de utlizare 8 tnstalatiet de forai. i | ! see SPAS. 1908-80 3.2.2 Tuctrelni din capitul activ gi capital mort datorith greutsii macaralet si manevri. Tnciredri din capAtul activ gi eapitul mort reprezint& componentele orizontale si verti- cale aplicate ln nivelul eoroanei geamblacului, ale eforturilor din enpitul activ si eapitul mort Gatorté. grentipi proprii_a macaralel si eablului de manevrs. Componentele inetretiilor rezultate din eforturile din eapitul mort si capitol activ se stabilese inind seama de direofia reali a eapitulai activ gi a eapitului mort, precum yi de irectrile cablurilor pe role. 32.3 Actiunen eforturilor din ancore Incarcarile eforturilor din ancore reprezint& componente orizontale si verticale, aplicate la nivelul de ancorare pe turld sau mast, ale eforturilor de pretensionare. Se law In considerare ancorele interioare de rezistena (In masturile instalatiilor trans- porabile). 3A Aciuni temporare prineipale . a 3.3.1 Tnolirearea din greutatea garniturii Inckrearea din greutatea garnituril rezulté din grentatea maximi a garniturii de foraj sau de {evi de extractie, suspendata la citligul macaralei, Incircarea din greutatea garniturfi poate fi aplicat sistematic gi repetat, fark restriefii, {in tiinpal operajiilor de introducere si extragere a garniturii de fora). Incircarea din greutatea garniturii, aplicatt la ofrligul macaralei, se moultiplic# eu coe ficientul dinamie § = 1,2. 3.3.2 Ineiredrile ditt capatul activ si capitul mort datorith greutafii gerniturii Incircirile’ din eapitul activ si eapitul mort reprezinti componentele orizontale si ver~ ticale ale eforturilor din capitul activ sf eapiitul mort pentru Inetirearea din grentaten garni- turii, multiplicati eu coeficientul dinamie § 1,2. + Determinarea eforturilor in capiitul activ sf in capitul mort (fig. 4) datorits unei inedr- ciiri In cirlig, se face cu relafiile (3.2) si (3.3) astfel : cablilui de 2 Te Big. 4 1-Capital activ; 2~Copatal mort Q = Qt Tes + Larae G2) in care Q — incircarea vertical In coroana geamblacului ; Q, = inefrearea de merw Ia citlig obtinuts eu formtla (3.2) ; Ty, — proiecfia pe verticals a lui Ty; ‘Tes — proiectia pe vertical a lui T..,5 Ty" = efortul in eapitul mort ; Ty, = efortul in capatul activ; FUHCtRH Ht... + Bry MH (3.3) in care: h numérul de fire la macara; T,Q., — eforturi in ramurile eabluridor de manevri obsinnte eu formula (3.3) Tera 9 + 3.3) in care: 2 = 1,01 eveficient care fine Seama de forfele de frecare pe role si de rigiditatea car “ blului suprainedredri al Numar fire la 33.3 334 Bd Bad La tile. fixqrea eapatolui mort in alte pozit ¢ tur picioare, eeen ee reduce capacitaies Poriia eapltulul mort Jnekredti din stiva pagilor de prajini Tnofredtile din stiva pasiler de prajini re greutifii stivelor pasilor de prajini la nivelol po fatea maxim de depozitare a pagilor de prijint Tn calculul turlelor si mastur ‘pe 6 parte a axei de simetrie a podulul podar. Inctiretirile din suspendarea prifjinilor de pompare Toodredrile Gin prajinile de pompare reprezint’ groutatea stivelor de prijini suspendate in dispozitivul de suspendare. Tnealeulnl masturilor se fa in co! pompare numai pe o parte a axei de simetrie a d pein cemporentele maine om ih podar si se determing funetie de expa\ ‘precum si de inctinarea ‘acestora. ronsiderare si posibilitatéa de stivatre 1 ‘Actiuni temporare secundare nedrcarea din sareina static maxima Sareina staticd maxima reprezintai un paramet fi decit cea shuictried trolinlui, condnce I a portauti a turlel conform tabelilat 2 Tabla siderate gi posibilitatea de suspendare a prajinilor de isporitivulni de suspendare. Jaw de inedixeare ee determint capacitates mastului sau turlel 31 care include: greutatea (sareina) maxima care poate fi aplicat& 1a eltlix (pentra un numir de fire la mac: Jinist ‘cum gi ined 342 fara) in absenta-vintuli, prijinilor de pompare, In care se adaugé grew Aredrile din componentele verticale ale efort Gatorit& greutApii maxime la citlig. Grevtatea maxima la eit 1 'Sareina stole maximise reduce eorespunzltor datort prajinlor de pompare, precum sb actiondst eu Impact dina Hlducerco seri statlee masine se poate exprima proeentua 2 Surcina statied maxima este tm parametru pentru esleuhsl 1 Sst sa tre 3. Sarcinastatiek maxims se aplicé Is nivel 4 Soreina states maxim& se determing pentru 5 Inedredele din cepatul activ i eapattl mor fnciretti din activnea vintului Actiunea vintulul se manifest’ prin neaz& perpendicular acupra: tuturor suprafefelor e a impactului dinamie, a stivelor de pri- ‘iatea echipamentulnt de manevri, pre- nilor din capatul activ si capatul mort fg epare la operafiile de tubaj sau de instrumentatie. J sintu,prezentel stivelor de prajial si & nie e greutatitaplicate le ciligal macaralet rmtui sau turlel, ce determing eapar 1 coroanet gearnblacululca o inedreare verticala ‘humarat mini de fire la macare la acelat tip de instalae Pgatorité greutajit inaxime ia cig se determin similar en 16 forte orizontale distribuite pe inalfime ce actic: -xpuse ale turlei gi mastulvi, suprafetele ex- >puse find considerate urmitoarele : structura de rezisten{ a mastulul gt turlei, coreans sect" Piacului inelusiy geamblacul de foraj, macaraua cirlig, panourile de aplrare, stivele de prijint de foraj si prajinile de pompare. Vintul se considers ‘cl bate orizontal din orice directic. Presiunen vintului P, datorit actJunii vintului pe supratata es relatia: — presiunea dinami — avia de calcul expusi la vint, yustt se determin’ on. B) ee coeficientul de form al rezultantel presinnilor, conform pet. 34.9.1¢ fi de bain kilonewtoni pe metru patra 5 in metri pitrafi, conform pet. 34.2.3. ay = STAS i90 8.4.2.1 Coeficientul de formé al rezultantei presiunilor, K, aré urméitoarele valori : — pentra turle si masturi din profile laminate ss. ss. Ky = 1,60 — pentru turle si masturi din fevi pitrate sf drepiun- ghiulare Do tes oi. ys By eo. — pentru turle gi mastori din fevi rotunde Till Kanas — pentru stiva de prijituri sf prajinile de pompare | | |] Ri Say — pentru coroana geamblacului, cadrul geamblaculu, Macara si panourile de apirare . .. Ky = 130 3.4.2.2 Presiumen dinamici, de baz’ g, se’ stabileyte in eonformitate cu STAS 10101)20-78 gi STAS 2813-83 gi se exprimi cu relafia': vt 1630 its m*) in care: ¥ — Viteza vintulni in metri pe’ secunda, Calculul turlelor si masturilor la actiunea vintulu asupra instalafitlor de foraj si inter- ventle se face considerindu-se - 4) instalajiile de foraj si interventie in functiune cu greutatea maxims a garniturii de foraj sau de fovi de extractie suspendatit Ia elzligul macarale! si pasii de prajini si prajinile de pompare la podul podarului si respectiv la dispozitiv, situatie in care presiunen dinamict de baza g, = 0,25 kN/m* (corespunzittoare vitezei vintului de 70 km/h) gi are 0 valoare constants, pe inaltimen instalatie! ; ‘ ») instalatiile de foraj si intervenjie in stare de repaus fii incdredre Ia eitlig si ew pasii de prijini si prijinile de pompare la podul podarului, respectiy In dispozitivnl de suspen Gare, sitwatie in care presiunea dinamied de bagi 4, este eorespuuzittonre unei Viteze a vintldl date prin tema de proiectare gi areo valoare variabili pe iniltimea instalatiel. onseevarit 1 Intruelt presiunea dinamied de bazk vavier& pe talline, se procedeaza astfl: inallimes install se imparie 1 segmente de cite 10 mv Ineepind de 2a sol, pe aceste aegis presunea Uinarlch le Dard we ne comics onstanta yi egald eu valoarea corespunzitoare titel superioar a segmnentela 2 Presiunea dinamicd de bazd gy penta starea de repausainstalalelyeseulata Ce-expresia (3,5) pentew o vite tds vinta, se majoreazh eu coetcenil de varate a indifimen Ge la sol care au ful”. Senors tabelaah Toaines aan | | 20 0 | «|» | # | 70 | ess | 2 fufitimea deasopra solulut se considers distanja vertiald de la ol la central de grewtate al supratetel de tales 84.2.3 Aria de caleul A. expusi, se cousiderit aria supratetei totale a elementelor turlei sau mas: tulw proiectate pe un plan perpendicular pe direetia vintului si anume : — In elementele cu zaibrele se consider’ proiectia suprafefelor oenpate de ztbrele (aria pllowitor) in plano, ering: — In elementele pline se consider aria suprafefei limitate de conturul elementului OBSERVATHL 1 Avie de calcul pentru tai multe grinzicareseaft& una dup& alla tn aceeasi posite faa de dleecia vntotaiy Drecuin sarile de ealeul pentru grinzle spajale din zabrele cu fotele paratele (eum stmt teele mactuslon), 3 faut in considerare asttel aria de eaeul Ae a primes grinal; ~ aria de caleut Ag a cele dea doun grinzl sia weitoarelor, dae coreetate cu un coetiient subunitar 2 Valorie cotitentutul % int date tn labelul 4 tuneie de rapoastele B.n $i @ = tstanfa gtew ginal, inmates 1h = tnatfinvea Metiuntl transverse, in met conform fg. 5. 91 5.b3 Ay ~ ara suprafefelor veupate de zabretele (arin plinilor) penne geal, Ine A'— aria cele den doua grins! determinata de contural ets tw ets patra 3 ta mastuile gi urlele eu seetitae patents, pentrt in vine ce hate apt dircotia lagonatetseitunilmastatat sai tre, determinaren ariel de eae! se face ea sin stuatiacind vintul bate perpendicular pe una, dio fete, dar se aplica arte! plinurlor un coeticent majornt egal eu 11, dec! ura plinurlor Ssjorsts va + Aiea 1 pateatts LAD ivy ov av Fig. 5 = daca T> 1, Gack 16172 b se ealeuleazs en 1,2 b. t Drectia critica 2 vinta 41= suivele de prajint tn fora};2 ~ sitvele de prajini de pompere | Fis, 6 3.4.3 Incirediri datoriti rabaterii sau telescopiinii mastului . Incdredile aplicate mastului la rabatere din pozitia orizontalé in poritin verticals de Ineru, precum si la teleseoparea pe vertical a tronsoavelor mastului, sint ums — greutatea proprie a mastulut si accesoriile care ee afl in miscare 1a rabatere sf teles- copare, multiplicate cu coeficfentul dinamic ¥ = 1,2; ““cforturile din cablurile de ridicare sau télescopare mulliplicate cu coeficientul dina 1,2. mic 4 -u- STAS 1909-89 34.4 Inc&rcari pe platforme, seiiri si podeste Inciretrile din greutatea oamenilor pe suprafetele de Girevlafie ale platformelor, pe podeste, sciri ete., sint urmitoarele : —‘nelireare uniform distribuith de 1500 N/m; — inediteare concentrata vertical de 1500 N reprezentind greutatea unni om purtind reuth{t5 a — incireare concentrati de 300 ‘tuirilor. actionind orizontal la nivelul miinii curente a balas- OBSERVATIE ~ Aceste Inedvcitl se lau tn eonserare nuunal Ia ¢aleulul subausambluitar respective Acfiuni exceptionale Inciretiri provenite din suprainetrcarea mastului gi turlei la proba de suprasarein’. Incircirile ce actioneazit asupra mastului si turle! in timpul probei de suprasareini la, citlig sint wmatoarele — sareina de probit la citlig, previizutit in standardul @e produs ; | — ineiredri din eapatul activ’ si capltul mort datorith sareinil de proba Ia ettlig ; ! = incireliri din greutitile proprit; = inedredri din eforturile din ancore. 4 GRUPAREA ACTIUNILOR setinnilor ‘ 4.1 Clasifiearer grupiri Aciunile-permanente, temporare si exceplionale se combina in fanctie de condifiile de esploatare ale instalatici, rezultind grupiri de actiuni. Prin grupare de actiuni se defineste o anwmiti combinafie de inetretti care pot ac- jioua simultan asupra instalagiel de foraj sau de interventie. In funetie de frecvenfa si intensitatea cu care diferite grupaxi de acfiuni se aplict, asupra instalafiel,’ele se impart in : — grupiri fundamentale ; = grupiri speciale. Grupirile fundamentale contin dow subdiviziuni — grupiri fundamentale principale PTp, eare se abtin prin suprapunerea actiunilor permanente cu actiunile temporare principale — grupiri fundamentale secundare PT care se objin prin mprapunerea actiunilor per- manente si actiunilor temporare (principale sf secundare} : Grupivile speciale PTE contin actiuni permanente suprapuse cu acfiuni exceptionale a ciror freeven{i este foarte reduvd (de exemplu proba de suprasarcin’ a instalatiei). 42 © Masturi neaneorate 42.1 Gruptri fundamentale principale Staren de fimetionare (eu prijini si far& vint) : — inedrearea din greutatea garnitusii de foraj multiplieaté eu y=; = inelitetii din greutatile proprit ; inedredri din capital activ s3 capAtul mort datorita inediredrii cu grentatea garniturii de foraj multiplicats cu evefictentol dinamic 4 = 1,9; ~ inetiedri din stivde pasilor de pragini 42.2 Grupfiri fondamentale secundare 4.9.2.1 Starea de funetionare (eu prajini si cu vint) : — inedrearea din greutatea garniturii de foraj, multiplicata eu Y= 1.2; = inedretti din capitul activ si capsitul mort datorit’ inelzcarii cu greutater garnf- turii de foraj, imultiplicatt eu coeficientul dinamie J = 1,2; = inedredri din greutatile proprii: = inciredri din actiunea vintulni en viteza de 70 km/h. 4.2.2.2 Starea de functionare (f8r8 prijini si £424 vint) — inedreares din sarcina statiek maxima ; = ineireiri dja greutatile proprii, 4.2.2.3 Starea de repatts (cu prijini sien vint): —ineireari din activnea vintului eu vitea de 130 km/h; — inearedri din stivele de prajini de pompare; — ineareiiri din greutifile proprii. 42.2.4 Starca de repavs (fs prajini gl eu vint) : = inedretii din actiuea vintulnt eu viteza de 170 km/h; = inectedi din greutiitile proprit, ceticientul dinamie TAS 1909-80 4329 Rabarerca mastulis creat din greutitile proprii ale mastului 4 Covticienti de flambaj si lmgimi de fambaj 7.2.2.1 Coeficientii de zveltete ai clementelor comprimate nu trebnie s& deptyeascs valorile maxime admisibile %, din tabelul 11. abel 3 Elemente do construct conprinate (alone? maxing \ 7 acim ist) Ny, ot 1 | ta gril ew sabrete: =o 7 alpl, dlagonale de reazem 31 monte de rTaném cave test react! pe reazemte = ceiealte elemente | Supt principal Stlpi Secundar, elomsate dy soTidarizacs a stilpilar, eyuteyviituel variedls Im yyrtante | Comtravintaet (enchants ene Cts ar ert 3) : 7 ea lungnay G: awyiy a Deas ems WATS mente nesupose Ta soleil 3 | Diagonalele consiraehilor spat wie dinte-o angura comlerk = iar = Wiagonala soletata sub 80% din eapueltaten portant 130 = Giagonale solieitate sub 100% dia expacitalea portant tee 9095 91 100% Valoaren Dy se Interpol = STAS 1909.89, 7.2.2.2 Cooticientii de zveltefe Wbi elementelor intiuse nu trebuie si depiiseased valorile maxime admise 4. din fabelul 12. Tabelut 12 [Elemente sotctate Elemente solietate ‘ireet de tied “hinacanse a | de tnedede! statie| Elemente solleitate] laicect de inctrear eu a lemente de constructit intinse poem ae ea ea} er eerie (Galourcathaniend adunisibitay 1 | tat tng de nan negate co 7 7 = 2_| Cotolaite ctemiente ale grinvilor ou zibéele 350 faa ml 2 | rapt intoa se gensor ete de rae aang pit a of ace 180 s . 4 [contrainte ex rat tnportne 200 = aa & [te tne de oan > 00 o as 3 72.28 Lange de fambaj pentru bare eu eforturi axiale-variabile im langul barel Tabetul 13 Diagratia de'efortari Fela de cten Artleulat ta. amnbele expete FRE 3.18 het neasteat ta ambete capete: THe Artiouat Ja ambele eapete: THT IONI i= Variation : parabolica Arlieulat ta ambels eapete’ Ne De alt i] ae = : 18 { Tneastat a ambete expete sO oe wel ur . Arca tn 4 gt tneasteat tn 0 Toa ? Actiewtat tn 0 si incastrat in 1 Te, 2.4 Lungimile de theubaj pentru barele grinzilor ew zibrele, couform tabelelor 14. . 16. © tape 14 Element iagonate si Direct de flamba} soins | mvontanti de fcteatte zabret reacts | 4m planul geinat ‘Transversal planulul goal OBSERVATIE Tlungimen elementului intre nodurile teoretice 1, distanta lntze madurile fixate mpotriva deplasalt in planel transverse grin. - Tabelul 15 ‘arele eu eapetele 1912 Impiedicate si se deplaseze transversal planulal frist sitalietate de Nyt NpeNy enema anal [toate de tama 4 | i sn plana gina ‘ = 2 planta geo transversal plaulat gen in plthla ee oan Nt 1 0,7540,25 = Ny si Nyse introdue eu sertnee bor. ‘Tabetat 16 Scietnn ela |______#) Lhunglinea de lamba) in plan transversal planotol einai ZabreeIerulte poate Tout soltit in Darele care a - ‘se opun flambajului ‘caracteri*ties nodului de intersectie 2 ie 1 cingonale ioe [oes Intindere | efort mal | compresiune dora care se opune lambajulul este tntre- rupta 4 barele sint legate Intre ele ct use ») Lunglimea de flambaj tn plant grinit STAS 1909-84 ees 7.2.2.5 Cocticientit de flambaj funefie de grupa de secfiuni conform tabelulut 17, se aleg din tabelele 18...21, : Tubelul 17 ‘Tipuri de seclunt sf eazuri de tatnbo) | Spb erupe! ‘Test laminate Ter mate fi Sean eeu at , b | wots | Prone 19134 laminate gi | Mab parte ou tna SE conse [ anes oe Tambaj perc ca tipi 7 t flambaj_paralel cu tilpile b Profile T si Hi laminate ew Hlambaj _paralel eu talpile i a Prete nile Wal F | izeamen iene Bore compuse solidarzate prin niture sus sudare Tabelul 18 OL 27, Srupa de seetiunl a ‘ 7 1 2 3 7 5 7 7 ® 9 6 0,085 _|_o,001_|* 0,086 | 0,82 | 0.077 | og oo__| 0,783 | o.7m_| azar _|"o,743 | 0,799 | ora | o,z92 |_0,738 0,122 | 0.120 0,119 O17 ons | O11 0,113 0,112 ot — 31 STAS 1909-89 OL 37, grupa de sectian! b ‘Tabet 19 ] Govfclontut de Aamnba) @ bun a | efedsdete dete 1,00 | o.eos | 0.680 | o.esa_|_ nore 0,060 | 0,955 |_0,950 v.04 | 0,uay | Ow | 0,929 | 0,024 0,008 0,903 | 0,808 | 0.80S | U.ReS|_0.BT_|~ 0.879 | 0,87 |_ 0,801 | 0,851 i T386~ COe Fat Denar stat : i [0,738 0,735 |“, 7a Gf 0:5 4 | “0.6 f Oy U.aat | 06a eS a ET D548 (042 Toe UST_|—V.S74 | 0,500 | "0,504 i | | 1 9.816 | 0,610 i | | i | | | t { 1. mi Tee i f i H ) ? i ) ° ie ic ! i | (crate { Dig wT [UST | Osan 0s80T Tet [ 0a b.4ae~ ose | vt | OE |OAT Tine | USOT | OT | USE| OT Tam [ COS Use (Coe |W-sTO|“U.a|OaoT | vam? [0-38 OFS VFA | O.aRE| Ooze | OIBT | 50 | “0.240 CO 1 aw | 0a FEC ET i T1050, 4 C187 (10,1851 TO T0300 | 0.4737 [0,410 Ooi | O1aS VAS 0.A64 | “Ug ta0 | “Ustaw—|“OeTsE [OTST | OST T-F49— (0,14 V LASTS | Ost [ | “Oo 138 9,58) WAU wT | OI [OSTEO aT 7.135 Oia U oct | Oe | Oet|mT (oie OTLB | Ue HW0S | 0 1005 VOB “0-T075 | “Ue TOBE|“0-T056 | “OsTOaT | 01008 | “0-100 ‘0, 1020 | 0, {014 |_0. 1005 | 0,096 | 00986 [0.0077 |—0-O8GD |_o-D8GT | 0.0055 |_0, 0048 RST 0 TORRE OTT | T0-OBO | ~O-UBDT | “O-ORO [DRS |—ORFT | 0,0R7E . var =P= =) > 1 OL 52, grape de sectint 2, Tabet 20 7 Concerted & Fania 9 . an EF 1 | 2 | 2 | Oe ee eee | 0,04 | v.25 | 0,085 | oes | | e.o0r [0,057 | 0,052 Fa |~aiste—| oe | “0,086 0,081 oss 1,915) 0,910 | 0.5 —|—0, 000 3 [70,805 [0.807] 0.880 |S] 1,865 | 0,657 | 0,80] ao Cosa Caer ca i Tat Us| 0.8 ai cm i LusTe | “0-770 | A | asa On| i a ar1a—| "on aie ee | passa a saat er | aes Coss Coser {oes aan casas “os wo [Cosas [0.3 o3i8| a 5a 8.3 |Oeias I} [Tae [aaa TF 0 | "400 Too Te (Cis a ee | 318 0.37 0.20 ona |"aarT | 720 | 0.285 0,250 | [0,239 | aaa TH} a ora Tae [Wea iw —| °.107 [Coste [Costao Deo Tatra [Os 9 TO [0,15 [0185 ap Deiat | 0.185 Fane wae oe O.ttF Osim O. 497 EE i OE EOE (Coa (Case aires [ons [oa pen 0.13 | Soar . Ta CST a 0,102 | estan | -e9eT ea TOBY |e | _0200GT | 0,080 [“U UBRT I: DBRT | “ERIE PTS On RR a ie a [OE [| ao (ase rm Tas | Wa UT 2 ae eae [tear [rer os ee Sanna oso | aE Sar |asorea nota [ora [07s | ont | gant Cee | poe oe I EZ MK ROA OR CO TR 0 | jae | r= 1.32, grup de eet 0 1,ay0 | 090 0,950 1 Ta [oir (a ci oe or Kee cess [ose [ap 7 a a o Ta Dou 70 W500 {Um = a o aa wth 1 0 Oka STO [OF 1 ice} Tt i 1 f me, al ca Hea | 0a I | Sata [esa ra ral (Canta or | Fe] C [Toaoc[Te ia} BsiBR-| oss |WsT | Tie |) (107 [70,740 [0,139 7 | ata | {9,132 0,129 [0,137] 9,136} i 0,4} Tale} ae Oi | Oe |e O,f | 0.10 |a109 | 0,107 |B, Tas | 0703 | UTE | ata Tt S50 | ome ost tT [ea | | aT — [00800 |~ocneaT-|“ToRRE|—ASORTT [OSTEO OBST [CURA | OHA | [TT ET CSI Fa OC RE a Fe RCC at — ear as [asm [ste [ Tee OE [Te eS [Tes a0 Pepto? toto to I i | 7.2.8 Verificarea stabilitatii generale a elemientelor incovoiate Yo carul grinzilor dublu T cu inimA plind incovoiate in planul inimil, avind distanta intre legiturile transversale mai mare dee it 40 i,, este necesari verificirea stabibiligii generale a grinaii, care se face cw rehayin Tad) fin care: Mx —momentul incovoietor in seetiunea iu care se face verificarea ; Wh — modul de rezistenti brut al seetinii considerate ; gr — covficientul de flambaj determinat funetfe de coeffcicntul de aveltete 2y : 1 hy (75) distanta inte punctele de rezemare, in directia orizontali, ale talpii_ comprimate ; raza de iner{ie a tilpii comprimate in zaport eu axa vertical y — y a sectiunii la-eare se adaug’ si 1/5 din inaltimea inimit ;, o,— rezisten{a admisibila a matcrialului, | 7.3. Verificarea la stabilitute loealii a inimilor si tilpilor elementelor incovoieteare si com- imate 3.1 Verificarea la voalare inimilor grinzilor cu inima plink se face prin metoda cocti- olentitor de sigaranta in voalne gi const in satisfnectea relic 12 Cea 16) in care = coeticientul de siguranth efectiy 1a voalare, care se calculeazt cu relajiile : Ja, 7.17b, Tlie si 7.18; cocticientul de siguranta admisibil Ja voulare si care se jaw din tebe 22. f& COeficiental ¢, pentru solicitiri simple : Sie che ey ac (iva bee) % al Coeficientul ¢, peutru solicitiiri complexe : 3 ex co Voit of — 410+ 3 Vere a 4a FS Ser came = 7 18) unde: (79) eas ST AS 1909:89 op (limita de proportionalitate a materialului), atunei Cy se caleuleazi nat din tabelul 25. In relatiile de mai sus senmiticatia notafiilor este : oer — efortul unitar normal critic conform relaties 7.2425 — efortul tnitar normal efeetiv de compresiume in panoul care se verified ; — efortul unitar tangenial critie in panoul eure se verifiex conform relafiei 7.24 ¢; + +— efoitul unitar tangential efectiv maxim in panoul cave se veritiet ; Gacoay— efortul tnitar eritie compus ; % — efortul unitar loeal de compresiune maxim ; Ger — efortul unitar local eritie conform relafiei 7.24 b; — limita de proportionalitate a materialului plicii, care se poate aprecia la. & 0,8 oq unde o, este limita de curgere minima a materialului ; 1 — tuportul intre efortutile unitare Ia extremitaile panoului de inima a= 2 conform tabetului 24 t Cooficientul de’ siguran{a admisibil Ia valoare ¢,, conform tabelului 22. Tabelul 22 Gruparea de actianh Flemente a ae ee ea ee Init Talpé comprinate 7 025(1—) tn ewe: ONSERVATIE ~ Pentru elementele barelor comprimate, coeflelentul de_siguran{a admisibil le voatare al ‘ui panou ereplunghiular al unel Dare, trebuie a le mai mare deci coefilentul de_siguranta. ia Cama) ey ‘al bare din care Ince patte, asttel cay onde = conform tabelului 25. , 'm casul cind valoaren Iu thee epaseste mila de proposdonslitete

    873 Nine, coetielentul de slgurantdadisibil te voalare true SA satistacd relaia wader 22) vnde | — se cousiderd edulorm rslatel (7-20)5 S~ se considers tn tabelul 29, corespunzator efortulul uniter ee CGgp comp) al materialulat plait, ‘angie de activa BEAD 1¥U¥-89 3 sched 28 Gropa Ge acti j Pre | Pip I Gone de prada Mama | 7 anew eae] 7.3.2 In cagul folosirii lui coaup.ca determinat din tabelul 2 , coefieientul de siguranyas efec- tiv Iu vualare se determing ct Yelapia : Tal aa 8 oo 7.8.3. Viorile cforturiior uniture evitice’ oy) oye ter Gin expresia (7.19) a efortuiui unitar eritie de compatatic coregnye expritnd print urindtoatele rele: K,* Oye = Kg 204 ue Ge * ed ter = Ky 09 (7.240, b,¢) in care waft). eam t — grosiniea inimii grinzii, dct aceasta este constant pe Tungimea. panoulut con- siderat, respectiv o medie ponderata in cazul unei {nimi ale cirei grosimi variazd in trepte (in milimetri) ; —inaltimea panoului (in milimetri) K 23 By Ky — factori devout {UH unitare uormale, losule ¢ peuiru-panouri dé inimi solicitate numai ta efor- si tangenfiale care se ealeuleazs conform tabelului 24. Carat de ineareare Compresiane Ogqet a [pion na enti | se satare \ Beeb a f bn 70; Tabelul 24 Paetorul de veslare CCompresiane i i Uindere elnd eom- Kg=(tngKo—n Riot | 4 10q (0b presionen este nat] gh 3, ear. || cay mnt | 2 | teein| engj|a2ab! 19, |S torent : ani in gi de ime Careare nts &t tou 99| ‘slot lune tn ine | ert tinder eu valor e 2 imlare rain ete 1H = Kg = 28,9 = Cetane af tinder cnt itn: ore extemal mare “a few | det compresanea Wot rt 2 187 = < | monts.o74 8038 aoe 1) a= ox! oraq Etortar | snitare | tn | 4 | gente | jaistribuite! | Etoetort Tacale 1 Pentru 0 100t,; c2shy end 81004 h be >-ge- 4-40 mum (pentru OL 32) (7.26) vy te> Cind se previd si vigidizivi longitudinale, momentul de inerfie al rigidizirilor trans- sale T, trebuic si satisfaed relagia : TBS hy: t) (727) Dac rigidizisile sint asezate umai pe o parte a inimii, atunei momentul de inertie al vigidiairii T,, se ealculeazt in rapott eu o avi paralelt en axa gvinais, ce tree pe Ia fata inimii dinspre Tigidizare, 7.3.4.8 Rigidiziaile transversale semte treluie si athe Inngimea cel putin 0,4 a si ijmen ‘d,mai mare ca 2/3 din Hitimea rigidizarilor transyersule ayezate pe tontil indlfimen iniinli TAA Rigidiagrile longitudinale se ages: rupte rigidiatrile transversale. TAS Verificarea stal i zolia couprinatd a inimii, pastrindu-se ueintre- tapii locale a peretilor elementelor din yer, Za constructia metalic a masturilor gi turlelor, se reeomandit sk fevi penta clementele comprimate centrle san exeentyie daci raportul : a 240 qo (7.23) nu se foloseasch in ‘care d — diametrul exterior, in milimetri; t — grosimea peretelai, in milimetyi - 3 —Hiunita miuin’ de oun ve W materialului fevii, in Newtoni pe milimetru pitrat 2e acd arele realizate din jevi, solivitate ki compresinne centric’ Wt exeentried, am valor we raportulal fle 2) >i ¢ kunci este necesark verificarea stabilitiyii lorale a peretelui yevip. Vevificaren stabilitatii locale a peretilor subtiii ai fevilor, comprimate centric sau excen- trie se face ew relatia (7.30) in care @ — cfortull unitar normal de compresinne centried sau excentrict t bon 3 0, 31 or = Od Ba ) B_— modulul de elasticitate longitudinal al otelulus, in newtoni pe milimetri patrati : € = eoeficient de siguranta egal cu 1,71 pentra gruparea de actini PTp, 1,50 pentra gruparea de actiuni PT si 1,36 pentru gruparea dv aciiunt PTE. Pentru azul cind oy > cy valoarea Ini age S€ inloctieste CU cer gunrees Conform tahelu- Ini 95. 7.8.6 Ta masturile cu seotiune transversal in forma de U montant cadrele transversale de rigidizare se veritics conform STAS 1911-73. 74 Verificaren tmbindrilor 71 Vevificarea imbintrilor sudate spre fata déschist gi 74.1.1 Suduvile cap la cap se verifies dapi cum wmeazi a) suduri perpendiculare pe directia solieitarii de intindere sau compresiune, care ‘trece prin centrul de greutate al prinderii a ar ppp len < (7.39) ) stiduri supuse Ja forfecare pe mai multe directii produsi dé diferite solicitiri, se verifies 1a rezultanta eforturilor unitare din punctul in care se face verificare Ste 5 (7.40) ) suduri supuse la compresiune perpendiculari, pe axa longitudinal, a cordonului de sudurk : x ‘ Tar

    S-ar putea să vă placă și