MONEDA EURO

Strat Adrian
Master: Management FinanciarBancar An I
Nasterea monedei europene este in mod cert evenimentul financiar mondial cel mai
important de la caderea sistemului Bretton Woods. Ea este o etapa importanta a constructiei
europene, care se inscrie intr-un proces inceput de peste 40 de ani, o data cu crearea Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), in 1951 si semnarea Tratatului de la Roma din 1957.
Primele proiecte de unificare economica si monetara au vazut lumina zilei acum aproape 30 de
ani; prin urmare ideea este departe de a fi noua. Euro-ul este o evolutie si nu o revolutie. El
incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene, cu crearea unei piete comune (in anii 60),
liberalizarea miscarii de capital (1990), realizarea pietei unice in 1993 si, dupa semnarea
Tratatului de la Maastricht, convergenta economiilor inspre cele mai bune performante in materie
de inflatie, rata dobinzii si a deficitului.
Exista o zona euro, care cuprinde 12 tari: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania,
Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda si Spania. Monedele acestor tari au disparut treptat,
intre 1 ianuarie si 28 februarie 2002. Data de 27 ianuarie 2002 a fost ultima zi pentru guldenul
olandez, 9 februarie pentru lira irlandeza, 17 februarie pentru francul francez, iar data de 28
februarie va fi ultima zi in care va circula silingul austriac, francul belgian, marca finlandeza,
drahma greceasca, lira italiana, francul luxemburghez, escudo portughez, peseta spaniola. De la 1
martie 2002, in toate cele 12 tari amintite va circula o moneda unica: EURO.
EURO
Trei tari, Marea Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis sa amane
trecerea la moneda unica. Dar trecerea la Euro este o problema vitala pentru intreaga Uniunue
Europeana. Se fac mari eforturi, materiale si financiare, pentru ca mediile de afaceri sa-si
adapteze echipamentele pentru utilizarea noii monede si sa faca tot posibilul pentru cresterea
competitivitatii firmelor in cadrul pietei unice.
Bancile din Romania sunt pregatite pentru conversie. Banca Nationala s-a implicat
direct in activitatile menite sa asigure pregatirea publicului romanesc si a mediilor de afaceri.
BNR va mai publica cursurile de schimb in lei pentru valutele din zona euro, pana la data la care
acestea isi vor pierde puterea circulatorie si cursul legal. Acest moment, difera de la o tara la alta,
dar nu va fi ulterior datei de 28 februarie 2002. Dupa aceasta data, tabelul cu ratele de schimb va
avea o alta infatisare.
BNR asigura coordonarea procesului de trecere la euro in tara noastra. Banca Nationala
este implicata intr-o ampla campanie mediatica, al carui scop este acela de a transmite publicului
1

toate elementele necesare finalizarii fara sincope a tranzitiei catre moneda unica europeana.
Numerarul detinut in valute din zona euro va putea fi schimbat la banci sau la case de schimb
particulare.
Ziua de 1 ianuarie 2002, ziua E, a fost punctul culminant al unei etape de 6 ani, etapa in
care un grup de tari europene s-au pregatit pentru a putea utiliza o singura moneda, inlaturand
astfel barirele sistemelor monetare nationale.
Euro este moneda unica a Uniunii Economice si Monetare, adoptata la 1 ianuarie 1999.
Semnul pentru moneda unica este E, cu doua linii orizontale, clar marcate, inspirat din litera
greceasca epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene si la prima litera din cuvantul
Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea euro.
In intampinatrea zilei e s-au tiparit 14,9 miliarde de bancnote, s-au batut 51,5 miliarde
de monede si la data de 11 ianuarie 2002 aproximativ 10 miliarde euro sa fie pusi imediat in
circulatie pentru a inlocui monedele nationale.
Realizata de Robert Kalina, de la Imprimeria Bancii Centrale a Austriei, grafica
bancnotelor euro este strans legata de de mostenirea culturala europeana, fara sa prezinte insa
momente reale, ci simboluri. Desenele lui sunt inspirate din tema Ani si stiluri in Europa, fiind
reprezentative pentru toate statele membre.
Ferestrele si portile ce domina aversul fiecarei bancnote simbolizeaza spiritul european
de deschidere si cooperare. Cele 12 stele, desenate pe bancnote, reprezinta dinamismul si
armonia europei contemporane.
Reversul bancnotelor infatiseaza poduri ilustrand aceleasi perioade arhitecturale,
constituindu-se intr-o metafora a apropierii dintre popoarele europene si dintre Europa si restul
lumii. Podurile, plecand de la cele foarte vechi si ajungand la podurile suspendate sofisticate,
caracteristice erei moderne, sugereaza si ele comunicarea continua si extinsa, existenta atat intre
tarile europene, cat si intre toate tarile lumii.
Referitor la monede, pe o fata a acestora sunt reprezentate grafic simbolurile nationale
asupra carora a decis fiecare stat membru. Fata comuna tuturor monedelor, desenata de Luc
Luycx de la Monetaria Regala Belgiana, reprezinta o harta a Uniunii Europene, pe un fond de
linii transversale la care sunt atasate stelele. Monedele de 1, 2 si 5 eurocenti pun accentul pe
locul europei in lume, in timp ce monedele de 10, 20 si 50 de eurocenti descriu Uniunea ca o
grupare de natiuni individuale. Monedele de 1 si 2 euro sugereaza Europa fara granite.
Incepand cu 1 ianuarie 2002 vor iesi treptat de pe piata 12 monede nationale, care vor fi
inlocuite cu EURO. Trecerea de la o moneda la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe.
Monedele si bancnotele care ies din circulatie vor avea un termen de preschimbare stabilit de
fiecare tara.

Tara
Belgia

Sfarsitul perioadei de Ultima zi de schimbare Ultima zi de schimbare a

circulatie a monedelor a monedelor la bancile monedelor nationale la
nationale
comerciale
bancile centrale
Monede: pana la sfarsitul
28 februarie 2002
31 decembrie 2002
anului 2004
Bancnote: nelimitat

Germania

31 decembrie 2001

28 februarie 2002

Grecia

28 februarie 2002

Va fi decis de fiecare Monede: 2ani

banca in parte
Bancnote: nelimitat

Spania

28 februarie 2002

30 inuie 2002

Monede: nelimitat
Bancnote: nelimitat

Franta

17 februarie 2002

30 iunie 2002

Monede: cel putin 3 ani

Bancnote: 10 ani

Irlanda

9 februarie 2002

30 iunie 2002

Monede: nelimitat
Bancnote: nelimitat

Italia

28 februarie 2002

Nu s-a stabilit

Monede
nelimitat

Luxemburg 28 februarie 2002

30 iunie 2002

Monede: 2004
Bancnote: nelimitat

Olanda

27 ianuarie 2002

30 iunie 2002

Monede: 2007
Bancnote: nelimitat

Austria

28 februarie 2002

Nu s-a stabilit

Monede: nelimitat
Bancnote: nelimitat

Portugalia

28 februarie 2002

30 martie 2002

Monede: 31 dec. 2002

Bancnote: 20 ani

Finlanda

28 februarie 2002

Va fi decis de fiecare Monede si bancnote:

banca in parte
10 ani

EURO COTATII

Monede: nelimitat
Bancnote: nelimitat

si

bancnote:

RATELE DE CONVERSIE ALE EURO

Statele din Uniunea

Moneda
Monetara Europeana
Nationala
Austria
Siling Austriac

1 euro
=
13,7603

Belgia

Franc Belgian

40,3399

Finlanda

Marca Finlandeza

5,94573

Franta

Franc francez

6,55957

Germania

Marca germana

1,95583

Grecia

Drahma greceasca

340,750

Irlanda

Lira irlandeza

0,787564

Italia

Lira Italiana

1936,27

Luxemburg

Franc luxemburghez

40,3399

Olanda

Gulden olandez

2,20371

Portugalia

Escudo portughez

200,482

Spania

Peseta spaniol

166,386

PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO

18 aprilie 1951- semnarea tratatului de la Paris

Franta, Germania Federala, Italia, Luxemburg, Belgia si Olanda se pun de acord asupra
infiintarii unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului (CESC).
martie 1957- semnarea tratatelor de la Roma
Aceste tratate, avand ca parti semnatare Belgia, Franta, Germania Federala, Italia, Luxemburg
si Olanda, pun bazele Comunitatii Economice Europene (CEE) si ale Comunitatii Europene
pentru Energie Nucleara (Euratom).
decembrie 1969- summitul de la Haga
Pierre Wernon este insarcinat cu alcatuirea unui raport despre modalitati de a reduce
instabilitatea cursurilor de schimb.
octombrie 1970- publicarea raportului Werner
Raportul, care si-a luat numele dupa cel al primului ministru luxemburghez Pierre Werner, nu
recomanda creearea unei monede unice europene sau infiintarea unei Banci Centrale Europene,
indemnand in schimb la centralizarea politicilor macro-economice ale statelor membre, ceea ce
insemna fixarea completa si ireversibila a pritatilor si liberalizarea totala a circulatiei
capitalului.
1971-1973 abolirea sistemului cursurilor fixe Bretton Woods
Incepand cu momentul renuntarii la cursul fix dolar/aur in 1971, in timpul regimului
presedintelui Nixon si terminand cu fluctuatiile si dezvoltarile valutare, abolirea sistemului
Bretton Woods a constituit o jare lovitura data sperantelor de uniune monetara europeana
martie 1975- creearea sistemului monetar european (SME)

Intrarea in vigoare a sistemului monetar european pe baza unei unitati monetare numita Ecu.
Sistemul a fost gandit cu scopul de a stabiliza cursurile de schimb ale monedelor nationale si de a
contracara inflatia.

februarie 1986- semnarea Single European Act

Are loc semnarea Single European Act care aduce modificari Tratatului de la Roma,
oficializand cooperarea dintre statele membre si incluzand sase noi domenii de competenta,
printre care si cooperarea monetara.
14 iunie 1988- liderii comisiei europene fac progrese in planificarea studiului monetar
La summitul CE de la Hanovra se ajunge, desi nu fara unele ezitari, la un acord pentru
studierea posibilei cooperari mai stranse in domeniul monetar.
1 iulie 1990- infiintarea uniunii monetare europene (UME)
Este permisa miscarea libera a capitalurilor, eliminandu-se restrictiile privind cursurile de
schimb ale monedelor nationale europene.
7 februarie 1992- semnarea tratatului de la Maastricht
Proiectul integrarii europene devine unul mai ambitios odata cu semnarea acestiu tratat care
propune o data ferma si anume ianuarie 1999 ca ultim termen la care sa se produca inlocuirea
monedelor nationale de catre una singura, euro.
3 iunie 1992- danezii voteaza impotriva tratatului de la Maastricht
Autorititatile de la Bruxelles primesc cu consternare acest refuz de ratificare a tratatului.
17 septembrie- lira sterlina este suspendata in cadrul sarpelui monetar
Marea Britanie se retrage din cadrul sarpelui monetar, potrivit caruia o moneda nationala nu
poate avea variatii prea mari in raport cu celelalte monede europene, dupa scaderea lirei fata de
marca germana.
21 septembrie 1992- Franta se pronunta in favoarea tratatului de la Maastricht
Insa diferenta dintre numarul de voturi pro si contra este infima, aruncand astfel o umbra de
indoiala asupra uniunii politice si monetare.
12 ianuarie 1994- creearea Institutului Monetar European
6

Are loc prima intalnire a Institutului Monetar European, precursorul actualei Banci Centrale
Europene (banca centrala a statelor membre ale Uniunii Monetare Europene)
1 ianuarie 1995- Uniunea Europeana se extinde
Trei noi membrii adera la Uniunea Europeana Austria, Finlanda si Suedia.
decembrie 1995- euro devine noua denumire oficiala a monedei unice
Uniunea Europeana sustine euro ca denumirea oficiala a monedei unice europene.
Liderii UE se pregatesc pentru o campanie dura, extinsa pe durata a trei ani de zile, al carei scop
este obtinerea sprijinului de masa pentru moneda unica europeana.
1 iunie 1998- constituirea Bancii Centrale Europene
Politica de curs a BCE este inca incerta, iar analistii prevad instabilitatea monedei unice
europene.
5 ianuarie 1999- lansarea euro
Euro atinge 1,19 dolari in prima zi de tranzactionare, datorita entuziasmului cu care dealerii
primesc noua moneda.
3 decembrie 1999- cutrenur cauzat de prabusirea paritatii euro/dolar
Pentru prima data de la lansarea sa, moneda unica europeana scade sub valoarea de un dolar.
29 septembrie 2000- Danemarca refuza moneda unica
Danezii se pronunta categoric impotriva monedei unice europene intr-un referendum care avea
sa constituie o grea lovitura pentru Uniune Monetara Europeana.
25 decembrie 2000- tarile membre G7 sustin in continuare euro
Bancile centrale ale SUA si Japoniei se alatura BCE in incercarea de a sprijini moneda unica
europeana aflata in suferinta.

Designul simbolului
Simbolul euro a fost creat de Comisia Europeana , iar conceperea acesta trebuia sa satisfaca trei
criteriii:
-sa fie un simbol usor de recunoscut al Europei
-sa poata fi scris usor de mana
7

-sa aiba un design placut

Mai mult de treizeci de monede au fost desenate. Din acestea, zece au fost supuse
aprobarii publicului, iar doua dintre modele s-au distantat clar in preferintele acestuia. Dintre ele,
Jacques Santer , presedintele de atunci al Comisiei Europene, si comisarul insarcinat cu euro,
Yves-Thibault de Silhuy, au ales varianta finala. Desenul a fost inspirat de litera greceasca
epsilon, evocand astfel perioada clasica si leaganul civilizatiei europene. Simbolul se refera de
asemenea, si la prima litera a cuvantului Europa, iar cele doua linii paralele semnifica stabilitatea
euro. Abrevierea oficiala a monedei este EUR, termen inregistrat la Organizatia Internationala
pentru Standardizare (ISO).

REASEZAREA SFERELOR DE INFLUENTA

Intrarea tarilor membre ale UE in ultima aplicare a prevederilor Tratatului de la
Maastricht- adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 era conditionat de indeplinirea a patru
mari criterii de convergenta:
1.Stabilitatea preturilor- inflatia din tarile care urma sa adopte moneda euro nu trebuia sa fie
mai mare de 1,5 puncte procentuale fata de media celor mai performante trei state comunitare in
materie de inflatie.
2.Finantele publice- deficitul bugetar nu trebuia sa fie mai mare de 3% din PIB al fiecarei tari;
datoria publica nu trebuia sa depaseasca 60%din PIB.
3.Ratele de schimb- nu trebuie sa depaseasca marjele normale de +1-2,25% fata de ecu,
prevazut in cadrul Sistemului Monetar European.
4.Rata dobanzii- nu trebuie sa fie mai mare de doua puncte procentuale fata de media
dobanzilor pe termen lung in cele mai performante trei state in domeniu.
In faza finala a realizarii Uniunii Economice si Monetare trebuie sa intre cel putin sapte
(ulterior opt) tari care sa indeplineasca criteriile de convergenta. In cursul anului 1996, in
aproape toate tarile din UE au fost puse in aplicare o serie de programe de austeritate, foarte
nepopulare, care sa permita tarilor respectiva ca, incepand din 1997 sa se incadreze in criteriile
de aderare. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 1999, numai 11 tari au fost pregatite sa adopte euro:
Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si
Spania. Doi ani mai tarziu, dupa mai multe eforturi si Grecia a reusit sa indeplineasca criteriile de
aderare. Danemarca a respins prin referendum adoptarea euro, iar Marea Britanie si Suedia au
ales sa ramana in afara zonei euro.
Romania ar indeplini in acest moment doar al doilea criteriu: deficitul bugetar si datoria
publica.
8

EURO VA STIMULA CONCURENTA

1.Euro ca moneda internationala
Rolul international al unei monede depinde de trei factori:
dimensiunea si gradul de deschidere al zonei pe care o reprezinta metoda respectiva
marimea si adancimea pietelor financiare in zona respectiva
stabilitatea monedei inregistrata in trecut si estimata in viitor
2.Euro ca moneda de facturare
companiile din zona euro vor impune patrenerilor externi facturarea in euro, data fiind puterea
superioara de negociere
raportarea la euro a cursului monedelor nationale ale tarilor ce au legaturi comerciale stranse
cu zona euro va conduce la preferinta comerciantilor pentru facturarea in aceasta moneda
sporirea increderii in stabilitatea euro va duce la extinderea facturarii in noua moneda
3.Euro ca moneda de rezerva
12,5% din rezervele oficiale pe plan mondial sunt in euro
in tarile din Europa Centrala si de Est, euro detine o pondere ridicata in cadrul activitatilor de
rezerva
Efectele directe si propagate
Efectele lansarii euro vizeaza nu doar cele 12 tari participante la Uniunea Monetara, ci si tarile
din afara zonei euro
Efectul de creare de comert intensifica relatiile comerciale in zona euro
Reducerea costurilor de tranzactie faciliteaza turismul in zona euro
Cresterea competitivitatii si compatibilitatea directa in zona euro stimuleaza concurenta si pe
pietele extracomunitare
Adoptarea unei politici monetare unitare are ca efect majorarea influxurilor financiare
Care va fi efectul asupra statelor din Europa de Est? Aceste state isi pastreaza inca
monedele nationale. Monedele lor nationale nu au o rata de schimb fixa fata de moneda unica.
9

Putem afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor, marilor
companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in principal la:

Stabilitatea monetara (se elimina riscul ratei de schimb pentru tarile din zona EURO);

Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor, dar si al

concurentei

Transferul fondurilor se va face mai usor si mai ieftin;

Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica inflatia dintr-o tara membra
sa afecteze celalte state membre);

Schimburile comerciale intre statele membre vor fi impulsionate, datorita eliminarii

costurilor legate de schimbul valutar;

CE A ADUS EURO PANA ACUM IN EUROPA SI CE VA ADUCE

LA NIVEL GLOBAL?

A. imbunatatirea gestiunii finantelor publice realizata pentru a respecta regulile tratatului

stimuleaza cresterea europeana din 2 motive:
1. pentru ca echilibrarea finantelor publice, in mare parte realizata, favorizeaza pe termen
lung economiile. Deficitele depaseau 6% din PIB in 1993. Ele vor fi de mai putin de 1% in acest
an. A reduce deficitele publice in Europa inseamna a elibera 60 de miliarde euro pe an, care, in loc
sa serveasca finantarii acestora, pot sa fie folositi in mod util la investitii si consum, deci acest
lucru inseamna crestere economica. Din 1993, realocarea economiilor din sectorul public inspre
sectorul privat a depasit 400 miliarde de euro. Ca o comparatie, aceasta suma reprezinta de
aproape 10 ori PIB-ul Romaniei!
2. pentru ca echilibrarea finantelor publice clarifica orizontul investitorilor. In prozele sale,
Goethe isi pune intrebarea: care este cel mai bun guvern? Si tot el raspunde: Cel care ne obliga sa
ne guvernam noi insine. Aici este principiul pactului de stabilitate si de crestere care contine
regulile constringatoare din punct de vedere juridic pentru a preveni, corecta si, daca este cazul,
sanctiona deficitele excesive. Directorii de intreprinderi nu sint naivi. Ei stiu ca deficitele publice
se platesc mai devreme sau mai tirziu sub forma impozitelor suplimentare. Un stat care
acumuleaza deficite si, prin urmare, datorii, face sa apese o sabie a lui Damocles asupra
investitorilor si antreneaza un cerc vicios: deficitele frineaza investitiile si deci cresterea,
provocind o scadere a intrarilor fiscale care alimenteaza la rindul lor deficitele. Pe de alta parte,
buna gestiune creeaza un climat de incredere si faciliteaza deciziile de investitie, pentru ca
directorii de intreprinderi pot anticipa scaderea impozitelor.
10

Efectele pozitive ale acestei politici de gestiune sanatoasa incep sa se faca simtite. In
1988, cresterea a atins 2,8% si 1,7 milioane de locuri de munca au fost create. Cresterea a atins
2,2% in 1999 si trebuia sa se accelereze cu mai mult de 3% in acest an. Un milion si jumatate de
locuri de munca ar fi trebuit s se creeze n 2000: in Europa curba somajului incepe sa se
inverseze. Aceasta atingea in zona euro 11,5% in 1997, a cazut la 10% in 99; 9,4% n 2000 i ar
trebui sa atinga in acest an 7,5% (2006)
Euro este o moneda buna, asezata pe finante publice durabile, datorita (printre altele)
pactului de crestere si stabilitate si girata de o banca centrala independenta al carui obiectiv este
stabilitatea preturilor. Prin urmare este o moneda credibila, care inspira incredere operatorilor
financiari.
B. calitatea regulilor de gestiune a euroului contribuie la a-l face atractiv pe pietele
financiare
Aceasta incredere s-a manifestat chiar si inainte de crearea sa: din 1998, euro a plasat
Europa la adapost de instabilitatea monetara. Aduceti-va aminte de criza pesosului mexican din
1995, a antrenat, prin interpunerea dolarului, o apreciere sensibila a marcii germane si un atac
impotriva monedelor mai slabe ale statelor membre europene. Si pentru ca relatiile economice ale
uniunii cu Mexicul erau foarte slabe, angrenajul negativ antrenat de criza pesosului s-a masurat in
Europa in doua puncte de crestere economica si 1,5 milioane de locuri de munca pierdute sau
necreate. Prin comparatie, monedele europene au ramas perfect stabile in 1998, in ciuda unei crize
a devizelor asiatice de o amploare si de o gravitate fara precedent. Deja euro face joc egal cu
dolarul pe pietele internationale de obligatiuni.
Statisticile disponibile pe 1999 arata ca emisiunile in euro reprezinta cu putin peste totalul
de 44% din totalul emisiunilor mondiale de obligatiuni. Ca o comparatie, partea de emisiuni in
cele 11 monede din zona euro atingea 36% din acest total in 1998 si 30% in 1997.
Euro este deci mai mult decit o simpla masa de monede pe care le inlocuieste: el devine o
mare deviza internationala. Au avut loc deja aproape 2500 emisiuni in euro, pentru un total mai
mare de 1400 miliarde de euro.
Media emisiunilor a crescut puternic in raport cu 1998: partea de emisiuni mai mare de un
miliard de euro le-a dublat pe cele emise in moneda de catre statele participante in primul
trimestru din 1998, ceea ce contribuie la asigurarea lichiditatii pietei. Volumul total al pietei a
crescut de 4 ori in 1999.
Constituirea unei piete financiare europene vaste, profunde si lichide permite
intreprinderilor din Comunitate sa se finanteze mai usor, creind sau gasind un produs adaptat
nevoilor lor. De exemplu, piata obligatiunilor intreprinderilor - acele "corporate bonds" - a
cunoscut in 1999 o dezvoltare rapida: partea de intreprinderi din totalul emisiunilor de obligatii in
euro este de 3 ori mai mare decit cea constatata in 1998 in monede europene. Ea depaseste 50%!
Astfel Europa incepe sa isi recupereze din intirzierea in raport cu Statele Unite in materie de
11

intermediere. Aceasta evolutie este benefica pentru toti: intreprinderile cistiga un nou mijloc de
finantare si investitorii un produs mai bine remunerat decit obligatiile de stat.
C. Care sint efectele pe termen mediu ale monedei euro?
Euro este un catalizator de integrare macroeconomica si microeconomica.
1. Pe plan microeconomic, statele nu pot in acelasi timp sa detina aceeasi moneda si sa
aiba politici economice dispersate, care sa mearga in toate directiile. Coordonarea politicilor
economice este esentiala credibilitatii monedei, echilibrului si succesului uniunii economice si
monetare. Marile orientari ale politicii economice constituie un test al vointei statelor membre de
a-i coordona politicile, servindu-se de instrumente care au acest scop, chiar daca este de dorit a
ne gindi inca de azi la modalitatile de intarire a acestei coordonari si a face mai constringatoare
dispozitiile institutionale existente.
Printre altele, crearea euroului duce la armonizarea fiscala in economiile si impozitele
intreprinderilor (nu exista un risc al persoanelor particulare, pentru ca ele sint foarte putin mobile:
mai putin de 1% dintre europeni lucreaza intr-un stat membru, altul decit cel de nastere).
Subiectul a fost tabu pentru mult timp, insa azi lucrurile au evoluat: euro aduce o
transparenta totala a diferentelor de impozitare, care ar putea crea unora din statele membre o
tentatie a dumpingului fiscal. Iar acest lucru i-ar prejudicia pe toti, pentru ca s-ar traduce fie
printr-o scadere a incasarilor - lucru ce ar putea pune in pericol finantele publice, fie printr-un
transfer al principiilor de impozitare inspre facturile cele mai putin mobile, adica inspre salarii. Si
nimeni nu doreste sa creasca costul muncii, din contra. Unele progrese s-au realizat: astfel, s-a
adoptat in decembrie 1997 un cod de conduita in ceea ce priveste fiscalitatea intreprinderilor. Au
fost examinate de catre un grup de lucru prezidat de catre dna Primarolo 250 de masuri; 40 au fost
considerate ca derogatorii si ar fi trebuit suprimate pina in 2002. Este un pas important, insa inca
nu este vorba decit de un acord de buna conduita. Este greu sa mergi azi mai departe pentru ca
deciziile in materie fiscala continua sa se ia in unanimitate. Trecerea la majoritate este in prezent
discutata de catre o conferinta interguvernamentala care ar trebui sa se incheie in decembrie.
Trebuie sa se realizeze o armonizare sociala? Intrebarea s-a pus de mai multe ori, ea
acoperind in general doua lucruri diferite: armonizarea salariilor si armonizarea legislatiilor.
- armonizarea salariilor este imposibila pentru ca diferentele salariale traduc adesea
diferente de productivitate. A impune aceleasi salarii minime peste tot ar insemna sa se
genereze

somaj

in

tarile

unde

productivitatea

muncii

este

mai

slaba.

- armonizarea legislatiilor este dificil de realizat pentru ca acest lucru se refera direct la
modelul de societate. Cine oare s-ar gandi serios la introducerea congestiunii germane in
Regatul Unit?
Trebuie oare realizata o politica salariala europeana? Inca nu este de dorit acest lucru:
economiile aflate in faza recuperarii (ex: Portugalia, Grecia...) au progrese de productivitate mai
12

importante si deci posibilitati de cresteri salariale mai importante, ceea ce ar face nedorita o
politica uniforma dictata de Bruxelles.
Singura solutie viabila astazi este de a avea un numar minim de reguli comune, de tipul
"cartei sociale".
2. Pe plan macroeconomic, euro o sa accelereze fenomenul convergentei preturilor.
Diferente importante exista intr-adevar in UE. Variatiile de preturi ramin, in medie, mai mari cu
30 % pentru produsele farmaceutice si cu 15 % pentru industria chimica sau produsele alimentare.
Studiul periodic al Directiei generale a concurentei asupra preturilor automobilelor arata existenta
diferentelor de pret fara taxe, diferente care merg pina la 40 % pentru acelasi model de automobil.
Transparenta adusa de euro, care face ca preturile sa fie mult mai simplu de comparat,
intareste concurenta pe toate pietele de bunuri si servicii pentru intreprinderi, dar si pentru
bunurile de consum, acolo unde marii distribuitori incep sa traseze sistematic diferentele cele mai
interesante. Cresterea rapida a comertului electronic accentueaza si mai mult acest fenomen de
convergenta a preturilor, permitindu-i cumparatorului sa isi caute oportunitatile cele mai atractive.
Conform unui studiu publicat de KPMG, 86% din marile intreprinderi europene cred ca
diferentele de preturi se vor reduce dupa introducerea monedei euro si 64% se asteapta la o
scadere a preturilor.
Pentru a pregati aceasta concurenta acerba, intrprinderile tind sa se regrupeze. Incep sa
apara fenomene de concentrare in diferite sectoare cum ar fi cel de distributie sau cel bancar, unde
fuziunile de achizitii se desfasoara intr-un ritm rapid. Volumul fuziunii de achizitii (1250 miliarde
euro in 1999) in Europa este mai mare decit in Statele Unite. Mai mult, el continua sa se
accelereze si atinge chiar si bursele. De exemplu, bursele din Paris, Bruxelles si Amsterdam vor
fuziona in septembrie anul viitor pentru a forma Euronext, un vast spatiu care va grupa 1300 de
intreprinderi cotate la bursa si 2380 miliarde de euro de capitalizare. Ele vor fi de asemenea
reunite de catre bursa din Luxemburg. Actiunile vor fi cotate la Paris, produsele derivate la
Amsterdam. Piata secundara va fi la Bruxelles. De altfel, un acord leaga euronext, Londra,
Frankfurt, Zrich, Milano si Madrid pentru a dezvolta o interconexiune si a cota primele 300 de
societati europene.
Europa este la inceputul unui proces de integrare economica a carui dimensiune si efecte
sint greu de masurat astazi.
In concluzie, uniunea economica si monetara este un eveniment economic bogat in
invataminte. Succesul ei arata capacitatea europenilor si a institutiilor de a duce la capat un
proiect mare.
Pentru prima data de la cderea Imperiului Roman, majoritatea europenilor au aceeasi
moned. Puini erau cei care credeau n 1995 n crearea euroului. Pesimismul lor a fost dezminit
de fapte.
13

ACTIVELE EXTERNE ALE ROMANIEI

Concluzii:
1 ianuarie 2002 o etapa importanta a unui proces indelungat
Implicatiile mai puternice pe masura ce:
1.importanta euro pe plan international se va consolida
2.procesul de integrare europeana a Romaniei va avansa
Aprecierea graduala a structurii datoriei externe de structura comertului exterior si adaptarea
managementului rezervelor internationale la evolutiile acestora
Modificarea regimului de curs de schimb in conformitate cu structura comertului exterior si a
fluxurilor financiare
Tendinta de majorare a volumului creditelor in euro acordate de catre sistemul bancar romanesc
Intensificarea schimburilor comerciale in euro ca urmare a integrarii in UE a unora dintre tarile
CEFTA cu pondere importanta in comertul exterior al Romaniei
Reducerea efectelor negative ale inflatiei importate ca urmare a stabilitatii preturilor in zona
euro
Cursul de schimb euro-leu va avea influente asupra costurilor/preturilor, prin intermediul
comertului exterior si al accizelor
Euro si firmele
Exprimarea contractelor, facturilor si a instrumentelor de plata in euro
Adaptarea sistemelor informatice
Dupa conversia conturilor in euro se mai pot face plati in valutele initiale pana la 28 decembrie
2001, dar cu data valutei cel mult 31 decembrie 2001
Euro si bancile
Alimentare cu euro
Conversia conturilor conform paritatilor fixe si irevocabile stabilite de BCE.

14

Pana la data de 31 decembrie 2001- la solicitarea titularilor de cont sau la o data stabilita de
banca si notificata acestora
Pregatirea clientilor pentru ziua E mediatizarea modului in care se realizeaza conversia
conturilor si schimbul valutar
Ce trebuie sa facem acum?
Retinerea datelor de referinta:
1 ianuarie 2002
28 februarie 2002
Familiarizarea cu aspectul bancnotelor si cu paritatile la care se realizeaza conversia monedelor
in euro
Urmarirea campaniei de informare a BNR si a Asociatiei Romane a Bancilor

BANCNOTELE EURO

Cupiuri
500

Dimensiuni
(mm)
160x82

Culoarea
predominanta

Perioada
arhitecturala

Purpuriu

Arta moderna din

sec.XX
Arhitectura din otel si
sticla
Baroc si rococo

200

153x82

Galben-maro

100

147x82

Verde

50

140x77

Portocaliu

20

133x72

Albastru

Arhitectura
renascentista
Gotica

10

127x67

Rosu

Romana

120x62

Gri

Clasica

15

CONCLUZII

Nasterea monedei europene este o etapa importanta a constructiei europene, care se

inscrie intr-un proces inceput de peste 40 de ani, o data cu crearea Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului (CECO), in 1951 si semnarea Tratatului de la Roma din 1957.
Bancile din Romania sunt pregatite pentru conversie. Banca Nationala s-a implicat
direct in activitatile menite sa asigure pregatirea publicului romanesc si a mediilor de afaceri.
Euro este moneda unica a Uniunii Economice si Monetare, adoptata la 1 ianuarie 1999.
Semnul pentru moneda unica este E, cu doua linii orizontale, clar marcate, inspirat din litera
greceasca epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene si la prima litera din cuvantul
Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea euro.
Euro-ul incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene, cu crearea unei piete
comune (in anii 60), liberalizarea miscarii de capital (1990), realizarea pietei unice in 1993 si,
dupa semnarea Tratatului de la Maastricht, convergenta economiilor inspre cele mai bune
performante in materie de inflatie, rata dobinzii si a deficitului.
Simbolul euro a fost creat de Comisia Europeana , iar conceperea acesta trebuia sa
satisfaca trei criteriii:
-sa fie un simbol usor de recunoscut al Europei
-sa poata fi scris usor de mana
-sa aiba un design placut
Intrarea tarilor membre ale UE in ultima aplicare a prevederilor Tratatului de la
Maastricht- adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 era conditionat de indeplinirea a patru
mari criterii de convergenta:
1.Stabilitatea preturilor- inflatia din tarile care urma sa adopte moneda euro nu trebuia
sa fie mai mare de 1,5 puncte procentuale fata de media celor mai performante trei state
comunitare in materie de inflatie.

16

2.Finantele publice- deficitul bugetar nu trebuia sa fie mai mare de 3% din PIB al
fiecarei tari; datoria publica nu trebuia sa depaseasca 60%din PIB.
3.Ratele de schimb- nu trebuie sa depaseasca marjele normale de +1-2,25% fata de ecu,
prevazut in cadrul Sistemului Monetar European.
4.Rata dobanzii- nu trebuie sa fie mai mare de doua puncte procentuale fata de media
dobanzilor pe termen lung in cele mai performante trei state in domeniu.
Putem afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor,
marilor companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in principal la:

Stabilitatea monetara (se elimina riscul ratei de schimb pentru tarile din zona EURO);

Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor, dar si al

concurentei

Transferul fondurilor se va face mai usor si mai ieftin;

Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica inflatia dintr-o tara membra
sa afecteze celalte state membre);

Schimburile comerciale intre statele membre vor fi impulsionate, datorita eliminarii

costurilor legate de schimbul valutar;
Pentru prima data de la cderea Imperiului Roman, majoritatea europenilor au aceeasi

moned. Puini erau cei care credeau n 1995 n crearea euroului. Pesimismul lor a fost dezminit
de fapte.
Euro va adduce la nivel global:
A. imbunatatirea gestiunii finantelor publice realizata pentru a respecta regulile tratatului
stimuleaza cresterea europeana din 2 motive:
1. pentru ca echilibrarea finantelor publice, in mare parte realizata, favorizeaza pe termen
lung economiile;
2. pentru ca echilibrarea finantelor publice clarifica orizontul investitorilor.
B. calitatea regulilor de gestiune a euroului contribuie la a-l face atractiv pe pietele
financiare ;
C. Care sint efectele pe termen mediu ale monedei euro?
Euro este un catalizator de integrare macroeconomica si microeconomica.
1.

Pe plan microeconomic, statele nu pot in acelasi timp sa detina aceeasi moneda

si sa aiba politici economice dispersate, care sa mearga in toate directiile.
Coordonarea politicilor economice este esentiala credibilitatii monedei,
echilibrului si succesului uniunii economice si monetare;

2.

Pe plan macroeconomic, euro o sa accelereze fenomenul convergentei

preturilor.

17

Euro este o moneda buna, asezata pe finante publice durabile, datorita (printre altele)
pactului de crestere si stabilitate si girata de o banca centrala independenta al carui obiectiv este
stabilitatea preturilor. Prin urmare este o moneda credibila, care inspira incredere operatorilor
financiari.

18