CELULELE STEM

Medicina moderna foloseste tehnici din ce in ce mai avansate pentru a veni in sprijinul
persoanelor bolnave. Celelule stem, celule incipiente ale organismului uman, pot revolutiona
lumea medical prin infinitatea de aplicatii in care pot fi folosite. Principala calitate a acestor
celule este faptul ca pot ajuta la regenerarea si dezvoltarea unor organe noi.
Celulele stem sunt entitati care inca nu s-au transformat in anumite celule specifice. Sunt
celulele primordiale ale organismului uman, care pot fi apoi transformate in celuele specifice
anumitor organe si tesuturi. Celulele stem sunt celule unice. Nicio alta celula a organismului
uman nu are abilitatea de a genera tipuri noi de celule.
Celule stem servesc ca sistem de regenrare a organismului uman. Au numeroase abilitati,
printre care si proprietatea de a se diferentia in alte celule sau de a se autoregenera. Aceste celul
pot revolutiona medicina moderna, datorita capacitatilor lor de a reface organele ranite sau
bolnave. Celulele stem au un rol important si in dezoltarea si refacerea tesuturilor distruse de
cancer.
Celulele stem se gasesc in celulele embrionare (in embrionul uman de 4 - 5 zile), in
celulele adulte (care se gasesc in maduva osoasa, placenta si cordonul ombilical), in zonele
embrionare destinate a fi organe sexuale si in lichidul amniotic.
In 1998, oamenii de stiinta au descoperit o modalitate de a cultiva in laborator, in cantitati
mari, un tip de celule numite celule stem umane. Aceste celule stem se pot dezvolta devenind
aproape orice tip de celula din cele peste 200 de tipuri care exista in organismul uman, inclusiv
celule pancreatice.
Potrivit unui raport intocmit de Institutul American al sanatatii, "celule stem ar putea
detine cheia la inlocuirea celulelor care se pierd in multe boli devastatoare". Cateva dintre aceste
boli ar fi "boala Parkinson, diferite forme de diabet, bolile cardiace cronice, bolile renale in
ultima faza, insuficenta hepatica si cancerul". Celulele stem pot produce si sange, ceea ce i-a
determinat pe unii sa afirme ca s-ar putea sa nu mai fie nevoie nici macar de banci de sange. De
fapt, medicii folosesc celule stem de mai multi ani pentru a trata anumite boli de sange. Aceste
terapii implicau, in general, un transplant de maduva osoasa, bogata in celule stem care produc
sange; in prezent insa, medicii prefera sa obtina celule stem din sangele circulator. Intrucat
terapiile cu celulele stem ofera speranta regenerarii unor tesuturi noi, sanatoase, ele au ajuns sa
poarte numele generic de "medicina regenerativa".
Totusi, unele aspecte legate de aceasta stiinta aflata la inceput de drum sunt foarte
controversate. Multi oameni, inclusiv un mare numar de oameni de stiinta, considera ca folosirea
celulelor stem umane - mai ales a celor obtinute din embrioni sau fetusi - considera o
desconsiderare a sfinteniei vietii umane. Aceasta chestiune a devenit atat de controversata, incat
a fost asemanata cu un "teren minat pe plan etic si politic".

Proprietatile celulelor stem

Celulele stem sunt diferite fata de restul celulor organismul uman. Chiar daca nu pot fi
recoltate de oriunde, toate celulele stem au aceleasi proprietati. Celulele stem reprezinta de fapt

1
sistemul de regenerare al corpului uman. Aceste celule se pot diferentia in diverse tipuri de celule
pentru a regenera si repara celulele specifice ale organismului uman.
Celule stem au trei proprietati unice care le diferentiaza de restul celulelor umane:
sunt celule nespecializate
sunt capabile de regenerare si diviziune pentru o lunga perioada de timp
se pot diferentia in celule specializate, precum un nerv sau o celula a inimii.

Tipuri de celule stem

Celule stem sunt de douar feluri: celule stem embrionare si celule stem adulte. Amandoua
tipurile de celule stem au capacitatea de a se diferentia in celule specifice corpului uman.
Celulele stem embrionare sunt obtinute din embrionul uman cu o varsta de 4 - 5 zile. De
cele mai multe ori aceste celule sunt extrase din embrionul creat prin fertilizare in vitro , inainte
de a fi implantat in uter. Datorita versatilitatii lor, celulele stem embrionare pot fi folosite pentru
a regenera sau repara organe si tesuturi bolanve ale corpului uman.
Celulele stem adulte exista in organismul uman dupa dezvoltarea embrionara si se gasesc
in diferite tipuri de tesuturi umane. Aceste celule se gasesc in tesuturi precum creierul, maduva
osoara, sange, piele, ficat sau vase de sange. Aceste celule se gasesc in tesuturile umane mature
intr-o stare incipienta. Sunt activate doar atunci cand anumite tesuturi sau organe umane sunt
ranite sau bolnave.
Celulele stem adulte se pot divide si regenera la infinit. In acest fel pot genera o serie de
celule ale organului sau tesutului bolnav. in unele cazuri, un intreg organ poate fi refacut cu
ajutorul celulelor stem.

Beneficiile celulelor stem

In prezent, celulele stem sunt folosite pentru a trata afectiuni precum cancerul sau
leucemia. Cercetatorii sunt insa incantati de multitudinea de afectiuni care pot fi tratate cu
ajutorul celulor stem. Astfel, celulele stem pot trata diverse afectiuni cardiace, boala Parkinson ,
Alzheimer, diabet, afectiuni ale retinei sau ale coloanei vertebrale.
Cercetatorii sunt de parere ca in timp, celulele stem vor fi folosite la generarea de organe
noi, eliminad astfel riscurile transplantului de organe. Celulele stem ar putea fi folosite si pentru
a corecta anumite deficiente ale fatului, aflat in faza de dezvoltare. Celulele stem pot fi folosite si
pentru a testa anumite medicamente.

Riscurile celulelor stem

Folosirea celulelor stem nu este fara riscuri. In timpul procedurilor de implantare a noi
celule in organismul uma pot aparea complicatii, unele dintre ele fatale. Printre complicatiile care
pot aparea in urma unui transplant cu celele stem se numara:
incapacitatea celulelor stem de a se adapta noului organism
respingerea celulelor stem de catre tesutul sau organul bolnav
distrugerea organului
aparitia unor cancere secundare
decesul.
Efectele secundare ale transplantului de celulele stem pot aparea imediat sau chiar dupa
cateva luni. Printre reactiile adverse se numara iritatii ale pielii, dureri abdominale, diaree,
ameteala sau voma.

Regenerarea organelor cu celule stem

2
 Regenerarea tesuturilor si organelor umane este cea mai importanta aplicatie a celulelor
stem. In prezent, organele trebuie donate si apoi supuse transplantului, care are numeroase
riscuri.
De asemenea, cererea de organe este mult mai mare decat oferta. Celulele stem pot fi
folosite pentru dezvoltarea unui tesut sau organ specific. De exemplu, celulele stem care se afla
in piele au fost folosite pentru a dezvolta tesuturi de piele noi care pot fi folosite pentru
persoanele care au suferit arsuri.

Boli tratate cu ajutorul celulelor stem

Terapia cu celule stem, cunoacuta si ca medicina regenerativa, reprezinta inlocuirea
celulelor bolnave, disfunctionale sau ranite cu derivatele lor realizate cu ajutorul celulelor stem.
Aceasta procedura este asemanatoare cu ttransplantul de organe, insa, in locul organelor,
sunt folosite celulele umane in stare incipienta. Celulele stem sunt manipulate in asa fel incat sa
formeze celule specializate, specifice unui anumit tesut sau organ. Aceste celule sunt apoi
implantate in organul afectat.
De exemplu, daca o persoana sufera de diverse afectiuni ale inimii, celulele stem pot fi
injectate in muschiul inimii. Celulele sanatoase contribuie apoi la repararea tesuturilor afectate.
Celulele stem au fost folosite in transplanturi inca din anii 1960. Atunci, acest tip de
transplant era cunoscut ca transplant de maduva osoara. Aceasta maduva contine celule stem
adulte. Celulele stem adulte sunt testate si pentru alte afectiuni precum cele cardiace. De
asemenea, celulele stem recolatate din cordonul ombilical au fost folosite cu succes pentru a trata
cancerul sau afectiuni ale sangelului.

Controverse ale folosirii celulelor stem

Celule stem embrionare sunt obtinute in stadiul incipient al unui embrion uman .
Recolatatea acestor celule din embrionul uman naste numeroase controverse de ordin moral si
religios.
Deoarece embrionul este distrus dupa recoltarea celulelor stem, oponentii acestei
proceduri spun ca recoltarea celulelor stem in faza embrionara este echivalenta cu uciderea unei
potentiale fiinte umane.
In prezent, cercetatorii lucreaza la o tehnica avandata prin care celulele stem sa fie
recoltate fara a distruge embrionul.

De ce este un subiect controversat?

In mainile unui olar iscusit, o bucata de lut moale poate lua practic orice forma. Celulele
stem embrionare constituie echivalentul viu al unei astfel de bucati de lut moale; ele au
potentialul de a produce practic toate cele peste 200 de tipuri de celule ce alcatuiesc corpul
uman. Cum reusesc acest lucru? Sa vedem ce se intampla cu un ovul fertilizat de putin timp.
Imediat dupa fertilizare, celula-ou rezultata incepe sa se divida. La om, dupa cinci zile de
diviziune celulara, se ajunde la o minuscula sfera de celule, numita blastocist. In esenta, acesta
este o sfera cavitara alcatuita dintr-un strat exterior de celule asemanator unei coji si un mic grup
de celule (circa 30 la numar) numit buton embrionar, fixat de peretele sferei, in interiorul
acesteia. Din stratul exterior se formeaza placenta, iar din butonul embrionar, embrionul uman.
In stadiul blastocist insa, celulele din butonul embrionar nu sunt inca specializate in tipuri
de celule cu rol bine definit, cum ar fi celule nervoase, renale sau musculare. Prin urmare, ele
sunt numite celule stem. Intrucat celulele stem pot produce aproape toate tipurile de celule din
corp, se spune despre ele ca sunt pluripotente. Pentru a intelege mai bine entuziasmul si
3
controversele generate de acest tip de celule, sa vedem in continuare ce au facut cercetatorii pana
in prezent si care sunt obiectivele lor. Sa incepem cu celulele stem embrionare.

Celulele stem embrionare

Iata ce se spune intr-un raport intitulat Stem Cells and Future of Regenerative Medicine
( Celulele stem si viitorul medicinei regenerative): "In ultimii trei ani s-a reusit sa se extrage
celule stem [embrionare umane] din blastocist si sa fie pastrate in laborator in stare nediferentiata
in linii celulare de cultura". In cuvinte mai simple, celulele stem embrionare pot fi cultivate cu
scopul de a produce un numar nelimitat de copii identice. Din celule stem embrionare prevelate
de la soareci (cultivate pentru prima oara in 1981) s-au obtinut in laborator miliarde de duplicate!
Intrucat toate aceste celule raman nediferentiate, oamenii de stiinta spera ca, folosind
triggerul biochimic corescundator, celulele stem sa se dezvolte practic in toate tipurile de celule
ce ar putea fi necesare pentru terapia de inlocuire a tesuturilor. Cu alte cuvinte, celulele stem sunt
privite drept o potentiala sursa inepuizabila de "piese de schimb".
In cadrul a doua studii efectuate pe animale, cercetatorii au manipulat celule stem
embrionare obtinand celule care produc insulina, pe care apoi le-au transplantat la soareci
diabetici. Intr-un studiu, simptomele asociate cu diabetul au fost eliminate, in schimb, in celalalt
studiu, noile celule nu au reusit sa produca suficienta insulina. Oamenii de stiinta au inregistrat
succese partiale si in cadrul altor studii similare in ce priverste restabilirea functiei nervoase in
caz de traumatism al maduvei spinarii si in corectarea simptomelor bolii Parkinson. "Aceste
studii ofera sperante, dar nu si dovezi care sa ne convinga ca terapii asemanatoare pot fi eficiente
si la om", precizeaza Academia Americana de Stiinte Naturale. Dar de ce sunt cercetarile asupra
celulelor stem embrionare umane un subiect atat de controversat?

Motive de ingrijorare
Principalul motiv de ingrijorare ar fi ca metoda de extragere a celulelor stem embrionare
distruge in mare parte embrionul. Academia Americana de Stiinte Naturale arata ca acest lucru
"impiedica respectivul embrion uman sa se dezvolte pentru a devenii o fiinta umana. Pentru cei
care considera ca viata unei fiinte umane incepe chiar din momentul conceperii, cercetarile
asupra CSE [celulele stem embrionare] constituie o violare a principiilor cere interzic distrugerea
vietii umane si recurgerea la terapii ce folosesc viata umana ca mijloc pentru atingerea unor
scopuri, indiferent cat de nobile ar fi ele".
De unde iau laboratoarele embrionii de la care extrag celulele stem? In geleral, de la
clinicile de fertilizare in vitro, unde femeile ofera ovule pentru fertilizarea in vitro. Embrionii
ramasi sunt fie inghetati, fie aruncati. O clinica din India arunca peste 1000 de embrioni umani in
fiecare an.

Alta sursa pentru obtinerea celulelor stem

In afara de celulele stem embrionare si celulele stem adulte, au fost izolate si celule
germinative embrionare. Aceste celule sunt extrase din celulele crestei gonadale a unui embrion
sau fetus, celule acre produc ovule sau sperma (creasta gonadala devine ulterior ovare sau
testicule). Desi celulele germinative se deosebesc in multe privinte de celulele stem embrionare,
ambele tipuri sunt pluripotente, adica pot produce aproape toate tipurile de celule. Acest potential
face din celulele pluripotente niste candidate foarte atractive pentru elaborarea unor tratamente
fara precedent. Totusi, entuziasmul si fascinatia generate de asemenea posibile terapii sunt
temperate de controversele strarnite de sursa din care sunt obtinute celulele. Ele sut extrase fie

4
din fetusi avortati, fie din embrioni. Asadar, obtinerea lor implica distrugerea unor embrioni sau a
unor fetusi.
Desi cercetarile asupra celulelor stem embrionare continua, unii oameni de stiinta isi
concentreaza eforturile asupra unui tip de celule stem care sunt un subiect mai putin
controversat: celulele stem adulte.

Celulele stem adulte

"Celula stem adulta, afirma National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite, este o
celula nediferentiata (nespecializata) care se gasesta intr-un tesut diferentiat (specializat)", cum
ar fi maduva osoasa, sangele si vasele de sange, epiderma, maduva spinarii, ficatul, tractul
gastrointestinal si pancreasul. Initial cercetarile au sugerat ca posibilitatile de folosire a celulelor
stem adulte sunt mai limitate decat in cazul "colegelor" lor, celulele stem embrionare. Totusi,
ultimile decoperiri facute in cadrul studiilor pe animale au lasat sa se inteleaga ca anumite tipuri
de celule stem adulte au capacitatea sa se diferentieze intr-un tip de tesut diferit de cel din care au
fost extrase.
Celulele stem adulte luate din sange si din maduva osoasa, numite celule stem
hematopoietice (CSH), au capacitatea de a se "regenera incontinuu in maduva si de a se
diferentia complet intoate tipurile de celule care se gasesc in sange", precideaza Academia
Americana de Stiinte Naturale. Acest tip de celule este deja folosit la tratarea leucemiei si a altor
boli de sange. Potrivit opiniei pe care o au in prezent unii oameni de stiinta, CSH-urile par sa
produca si celule nesanguine, cum ar fi celulele hepatice si celulele care seamana cu neuronii si
cu alte tipuri de celule ce se gasesc in creier.
Folosind un alt tip de celule extrase din maduva osoasa a soarecilor, niste cercetatori din
Statele Unite au facut, dupa cat se pare, o alta descoperire importanta. Din studiul lor, publicat in
revista , reiese ca aceste celule par sa aiba "aceeasi multifunctionalitate ca si celulele stem
embrionare", se arata in ziarul The New York Times. "In principiu", se spune in continuare in
ziar, aceste celule stem adulte ar putea "face tot ce se asteapta de la celulele stem embrionare".
Cu toate acestea, cercetatorii care lucreaza cu celule stem adulte trebuie sa depaseasca obstacole
majore. Aceste celule sunt rare si greu de identificat. In schimb, avantajele medicale pe care le
ofera ele nu vor implica distrugerea embrionilor umani.

Medicina regenerativa si riscurile asupra sanatatii

Indiferent de tipul de celula stem folosita, terapiile vor prezenta in continuare dezavantaje
majore - chiar si in cazul in care oamenii de stiinta vor stapanii bine metodele de obtinere a
tesuturilor pentru transplant. Un obstacol ar fi respingerea tesutului strain de sistemul imumitar al
primitorului. In prezent, solutia consta in administrarea unio medicamente puternice care
suprima sistemul imunitar; aceste medicamente au insa efecte secundare grave. Ingineria
genetica ar putea ajuta la depasirea problemei daca celulele stem sa fie modificate in asa fel incat
tesuturile obtinute din ele sa nu para straine pentru noua lor gazda.
O alta posibilitate ar fi utilizarea de celule stem extrase chiar din tesutul bolnavului. In
primele teste clinice efectuate pentru tratarea lupusului s-au folosit deja celule stem
hemetopoietice prevelate din tesutul bolnavului. Diabetul insulino-dependent ar putea reactiona
favorabil la terapii de acest gen atata timp cat noul tesut nu este susceptibil la acelasi atac
autoimun care s-ar putea sa fi cauzat aparitia diabetului. Si cei ce sufera de anumite boli de inima
pot beneficia de pe urma terapiilor cu celule stem. O sugestie ar fi ca bolnavii care sunt
vulnerabili la astfel de boli sa doneze celule stem in prealabil, pentru ca ele sa poata fi cultivate
in laborator, iar mai tarziu sa fie folosite pentru inlocuirea tesutului cardiac afectat.
5
 In efortul de a gasii solutii la problema respingerii imunitare, unii cercetatori au propus
varianta clonarii bolnavilor, clonele respective nefiind insa lasate sa se dezvolte decat pana la
stadiul de blastocist, cand pot fi recoltate celulele stem. Tesuturile cultivate din aceste celule
stem vor fi identice din punct de vedere genetic atat cu tesuturile donorului, cat si cu cele ale
primitorului si, prin urmare, nu vor declansa nici o reactie imunitara. Insa aceasta solutie nu
numai ca este considerata de multi inacceptabila din punct de vedere moral, dar ar putea fii si
inutila in cazul in care clonarea se face pentru a vindeca o boala transmisa genetic. Rezumand
problema respingerii imunitare, Academia Americana de Stiinte Naturale a afirmat: "Pentru ca
transplantul de celule sa poata fi practicat in medicina regenerativa, oamenii de stiinta trebuie
neaparat sa inteleaga in ce mod poate fi prevenita respingerea celulelor transplantate, ceea ce
constituie, in fond, una dintre cele mai mari probleme din acest domeniu de cercetare".
Transplantul de celule stem embrionare prezinta si riscul formarii unor tumori, mai ales a
unui tip de tumora numit teratom, insemnand "tumoara-monstru". Aceasta excrecenta ar putea fi
alcatita dintr-o varietate de tesuturi, cum ar fi epiderma, par, muschi, cartilaj si os. In mod
normal, diviziunea si diferentierea celulara urmeaza un program genetic precis. Insa aceste
procele se pot deregla cand celulele stem sunt extrase din blastocist, cultivate in vitro si mai
tarziu injectate intr-o fiinta vie. Asadar, un alt obstacol imens pentru cercetatori este sa afle cum
sa controleze in mod artificial aceste procese extraordinar de complexe: diviziunea si
diferentierea celulara.

Probleme complexe de natura etica si morala

In raportul Stem Cells and the Future of Regenerative Medicine se spune: "Lipsa unei
intelegeri clare asupra stadiului de cunoastere la care s-a ajuns i-ar putea face pe unii sa creada in
mod nejustificat ca aplicarea noilor terapii pe scara larga in clinicile din lume este sigura si
iminenta. In realitate, cercetarile asupra celulei stem sunt abia la inceput si exista mari lacune in
cunostintele dobandite, ceea ce ridica bariere in calea implementarii noilor terapii, indiferent ca
este vorba de terapiile cu celule stem adulte sau de terapiile cu celule stem obtinute din
embrioni". E clar ca exista mai multe intrebari decat raspunsuri. Unii oameni de stiinta "isi
pregatesc [chiar si] argumentele pentru cazul in care tratementele nu se vor materializa", se
spune intr-un articol din The New York Times.
Chiar si fara descoperirile privitore la celulele stem, madicina a inregistrat in ultimile
decenii mari progrese in multe domenii ale ei. Insa, asa cum am vazut mai inainte, unele dintre
aceste progrese dau nastere la probleme complexe de natura etica si morala. Prin urmare, unde
putem gasi o indrumare demna de incredere in privinta acestor chestiuni? In plus, intrucat
cercetarile devin tot mai complexe si mai costisitoare, terapiile si medicamentele vor reflecta, in
general, aceste costuri. Unii cercetatori au estimat deja costurile terapiilor cu celule stem: sute de
mii de dolari de pacient. Totusi chiar in prezent, milioane de oameni nu reusesc sa faca fata
preturilor tot mai mari din sistemul sanitar si primelor de asigurare medicala mereu in crestere.
Asadar, in cazul in care revolutionarele terapii cu celule stem vor incepe sa fie aplicate in clinici,
cine va beneficia de ele? Ramane de vazut.