Sunteți pe pagina 1din 2

O scrisoare pierduta

Comedia apare in Antichitate cu scopul de a sanctiona defecte umane. Aceasta


surprinde intr-un mod satiric tipuri umane, moravuri sociale, situatii amuzante,
intotdeauna avand un final fericit. In spatiul romanesc, aceasta se manifesta prin
intermediul creatiilor lui V. Alecsandri si atinge desavarsirea artistica prin creatiile lui I.
L. Caragiale, opere prin care autorul contureaza societatea de la sfarsitul secolului XIX, o
societate sfasiata de formele fara fond, totodata realizand o sinteza intre clasicism si
realismul critic, intre structurile clasice si cele moderne. Dintre elementele clasice se
remarca structura echilibrata si tipurile de personaje, identificate de Pompiliu
Constantinescu (incornoratul Zaharia Trahanache; junele prim Tipatescu;
cocheta adulterina Zoe; politicianul demagog Catavencu si Farfuridi; servitorul
umil Pristanda; cetateanul Cetateanul Turmentat; resoneurul Branzovenescu).
Caracterul realist al operei este sustinut de atitudinea critica fata de realitatea
contemporana, iar cel modern de stergerea granitelor dintre comic si tragic si derizoriul
existentei. Textul este impartit in 4 acte, cuprinzand mai multe scene. Prezenta autorului
se face simtita prin didascalii. Se remarca de asemenea prezenta unor tehnici
compozitionale specifice comediei (tehnica bulgarelui de zapada, incurcatura, lovitura de
teatru), precum si a unor situatii generatoare de conflict (jocul de interese).
constr. sub. -->
Timpul n care se desfoar aciunea (n zilele noastre) arat lumea la care face
referire autorul, cea contemporan, evideniind caracterul realist al comediei. Spaiul este
unul general (capitala unui jude de munte).
Conflictul operei imbraca forma unei lupte politice intre 2 grupari: Tipatescu, Zoe,
Farfuridi si Branzovenescu, pe de o parte, si cea reformatoare, formata in jurul lui Nae
Catavencu, care doreste cu orice pret puterea. Acesta este accentuat prin tehnica
bulgarelui de zapada, prin care se prolifereaza situatiile tensionate si se implica un numar
din ce in ce mai mare de personaje. Un rol esential in mentinerea tensiunii dramatice il au
Cetateanul Turmentat, care amplifica nelinistea celorlalte personaje prin pierderea
scrisorii, si Dandanache, care aduce lovitura de teatru.
Aciunea se desfoar ntr-un ritm alert, remarcndu-se repetitivitatea anumitor
momente i simetria incipit-final, situaia iniial fiind aproape identic cu cea final.
Primul act ncepe prin surprinderea lui tefan Tiptescu, personaj reprezentativ, ntr-o
situaie specific caragialian, citind ziarul. De asemenea, se dezvluie relaia lui cu
Pristanda i se contureaz intriga, ce se definitiveaz n scena a IV-a, odat cu dezvluirea
lui Trahanache cu privire la discuia sa cu Caavencu. n actul al II-lea alterneaz scenele
n care apare triunghiul conjugal cu secvene monologate, cu rol explicativ, tensiunea
dramatic fiind meninut de arestarea lui Caavencu, eliberarea acestuia i izbucnirea lui
Tiptescu, suspiciunile lui Farfuridi i Brnzovenescu, finalul aducnd o surpriz, odat
cu sosirea depeei prin care se cere desemnarea lui Agamemnon Dandanache. Actul al
III-lea surprinde discursurile lui Farfuridi i Caavencu, urmate de lovitura de teatru,
reprezentat de numirea lui Dandanache, i de pierderea scrisorii de ctre Caavencu.
Ultimul act aduce soluia conflictelor, prin apariia Ceteanului Turmentat cu scrisoarea,
comedia ncheindu-se cu banchetul organizat de Caavencu, la cererea lui Zoe, n cinstea
noului ales.

tipuri de comic -->


Comicul este principala categorie estetica pe baza careia se defineste specia, avand
capacitatea de a starni rasul, pe baza contrastelor dintre esenta si aparenta, dintre nou si
vechi, dintre viu si mecanic.
Sursele comicului sunt diverse si sustin intentia satirica a autorului, reliefata pe
fundalul unei campanii electorale. In O scrisoare pierduta, comicul ia forma comicului
de situatie, de caracter, de limbaj, de nume si de moravuri.
Comicul de situatie ofera intamplari neprevazute, construite dupa scheme si
procedee clasice: repetitia (situatia gasirii scrisorii de catre Cetateanul Turmentat),
acumularea progresiva (furia lui Tipatescu, din cauza lui Catavencu), incurcatura
(pierderea palariei si a scrisorii), rasturnarea de situatii (numirea lui Dandanache),
interferenta intereselor.
Comicul de caracter evidentiaza defecte general umane, prin portretizarea unor
tipuri de personaje ce starnesc rasul, ale caror trasaturi definitorii sunt ingrosate pana la
caricaturizare, tipuri identificate de Pompiliu Constantinescu. La aceste tipologii se
adauga si dimensiunea psihologica a personajelor, de asemenea rizibila (Trahanache
ticaitul; Zoe femeia voluntara; Catavencu arivistul; Dandanache prostul ticalos),
dimensiune ce accentueaza caracterul realist al operei.
Comicul de limbaj este cel mai amplu realizat, avand rolul de a sublinia rigiditatea
si plenitudinea exprimarii, incultura, pretentiile nefondate ale personajelor. Dintre
greselile surprinse se remarca: stalcirea neologismelor (bampir, catindrala,
cioclopedica), etimologia populara (capitalist locuitor al capitalei, renumeratie
salariu numarat), nonsensul (Industria romana e admirabila, sublima [...], dar lipseste cu
desavarsire., Noi aclamam munca, travaliul, care nu se face., Ori sa se revizuiasca,
primesc, dar atunci sa nu se schimbe nimica, ori sa nu se revizuiasca, dar atunci sa se
schimbe pe ici, pe colo, si anume in punctele esentiale.), echivocul (Vreau ceea ce
merit in orasul acesta de gogomani, unde sunt cel dintai ... intre fruntasii politici
exprimare ambigua), contradictia in termeni (Dupa lupte seculare care au durat 30 de
ani.), adevarul evident (Un popor care nu merge inainte sta pe loc., O sotietate fara
printipuri va sa zica ca nu le are.).
caract. Tipatescu
tefan Tiptescu este prefectul judeului de munte n care are loc ntmplarea,
acesta ntruchipnd junele prim, poziia sa social fiind una respectabil. Reaciile i
trdeaz comportamentul impulsiv, atitudinea sa fa de cererea Zoii de a-l sprijini pe
Caavencu i refuzul acestuia sugernd de asemenea egoismul su. Zoe are de asemenea o
poziie social bun, fiind soia lui Zaharia Trahanache, persoan influent, ca preedinte
a numeroase comitete i comiii. Aceasta ia imaginea cochetei adulterine care, pe
lng relaia ei cu Tiptescu, se ngrijete i de imaginea ei n societate, evideniindu-se
astfel opoziia dintre ceea ce sunt de fapt i ceea ce par a fi personajele comediei. Cei doi
fac parte dintr-un triunghi amoros, despre care, n ciuda faptului c dureaz de opt ani,
Trahanache nu bnuiete nimic (Tiptescu: De Zaharia nu avem team: tie tot, dar nu
crede nimica...).
Scena ntlnirii lui Tiptescu cu Caavencu dezvluie impulsivitatea acestuia, ns i
ncpnarea sa, ntruct, dei Zaharia i Zoe l aleg pe Caavencu, prefectul nu dorete
acest lucru, n ciuda relaiei sale cu soia lui Trahanache.