Soctrate Platon Aristote Cicero

GNDIREA POLITIC A GRECIEI ANTICE

n Grecia antic gndirea politic capt o nuan mai evideniat n perioada anilor 700-600 .Hr.
Lumea antic era deja constituit n forma organizatoric social reprezentat prin polis.
Separatismului poliselor, diversitatea ornduirii statale, formelor puterii a poliselor orae-state
ce se ntindeau de-a lungul Mrii Mediterane a i generat dinamismul nemaipomenit a vieii
politice. n Grecia antic n unele polise puterea era concentrat n minile unui om tirania, n
altele domina aristocraia, n altele puterea era exercitat de adunrile populare - democraia.
Problema consolidrii dominaiei stpnitorilor asupra scalvilor era n atenia att a politicienilor,
ct i a oamenilor de cultur.
Concepiile timpurii ale grecilor antici purtau un caracter mitologic. Pe parcursul istoriei are lor
procesul de raionalizare a cunoaterii. Astfel n mileniul I . Hr. are loc distanarea gndirii
politice de la ideologia mitologic primitiv.
La dezvoltarea gndirii politice i aduce contrubuia i Socrate. El pledeaz pentru o aa
ornduire de stat unde domin legea dreapt. Numai prin cunotine se poate forma o nchipuire
just despre legi i dreptate, virtute i bunstare. Cunoaterea obiectiv a lucrurilor ns ne o
asigur raiunea. Politica n primul rnd este o art, o art proprie numai unui cerc restrns de
nelepi i nvai. Cei ce se pregtesc s activeze n sfera politic trebuie s capete cunotinele
necesare pentru folosul polisului i al cetenior lui.
Platon (427-347 i.Hr.) Opiniile sale politice suntexpuse in lucrarile ,,Republica,
,,Omulpolitic, ,,Legile. In opera sa filozofica, Platonporneste de la ideea ca exista lumea
ideilorobiective, primare, si exista lumea materialacare este o copie infidela a lumii
ideilor.Diferenta e ca statul in lumea ideilor este unulideal.Filosoful evidentiaza diferite forme de
guvernare:timocratia- puterea celor cu onoareoligarhia- puterea celor bogati, caracteristic leera
nerespectarea legilordemocratia- puterea maselor
tirania- produs al rascoalei maselor, conditionatde excesul de libertate Toate aceste forme de
guvernare sunt negative,pentru ca in locul tendintei spre idealurilesupreme ale societatii, apare
dorinta de puterein scopuri meschine. In viziunea lui Platon, statultrebuie sa fie condus de
filosofi, fiindca ei detinintelepciunea, militarii trebuie sa apere statul,fiindca ei detin curajul; iar
mestesugarii siagricultorii fac parte din sfera nepolitica, avindtotusi un rol la fel de important,
fiindca eiasigura securitatea alimentara si gospodareascaa statului.

Aristotel (388-322 i.Hr) este consideratintemeietor al stiintei politice. Cele 2

valoroaselucrari ale lui sunt: ,,Politica si ,,Etica. El esteunul dintre primii care
distinge diferite forme deguvermare in functie de numarul celor ce detinputerea(1,
putini, multi), de natura lor morala(buna, rea). In conformitate cu acest
criteriu,Aristotel evidentiaza monarhia si tirania,aristocratia si oligarhia. Statul
trebuie sa fiecondus de cetateni cu nivel mediu alvenitului(sunt exclusi sclavii si
femeile). De fapt,anume Aristotel vine cu ideea ca clasa de mijlocasigura
stabilitatea statului.

Cicero, Marcus Tullius (de orogine romana)(106-43 i.Hr.) este autorul unor
scrieri despre teoriapolitica: ,,Despre republica, ,,De legibus,cercetind, in mod
detaliat, problema statului si aegalitatii in fata legii. La baza emergenteistatului se
afla necesitatea de protectie aproprietatii. Cicero evidentiaza 3 forme deguvernare:
puterea regala, putereaoptimus(aristocratia), puterea populara(democratia). In
viziunea lui Cicero, forma mixtaeste cea ideala, avantajele careia este
existentaconsululilor, senatelor, aunarilor populare,egalitatea cetatenilor in fata
legii. Conducereaideala a unui stat ar trebui realizata de un singur om.
4.Concluzie personala
In perioada antica, gindirea politica se manifestaprin incercarile autorilor antici de a define
anumiteforme de guvernare, de a elabora modeledeguvernare care ar face mai
eficientafunctionarea sitemului politic. Totusi gindireapolitica antica are un character totalitar,
individualfiind privit ca o parte integra a societatii, avinddrepturi politice si sociale.