ARITHMETICA

ALGEBRA
CUTIASA SI PRELUCRATA
PENTRII SOoLELN PUBLICK DIN ROMANIA

as

George -Jon MANU

Major in o(tirea Romina

PARIS
1MPR1MERIEA LUI DE SOYB 1 BOUCHET
Pieta Pantheonulul, 2

1863

www.dacoromanica.ro

Scumpului meit parinte

Vornicului Jon MANU

Drept semn de
recunopiinta qi dragoste 1116sca.

www.dacoromanica.ro

PREFACIE
Nu creel de trebuinta a justifica publicarea acestuT curs.
Lipsa cartilor didactice In limba romana este cunosouta. lar
cOtpentru curs Ii supul la critica cititorilor. ET se vor pronun-

cia assupra lul. Pentru ce dar a o preveni? De va fi drepta,

ea pete fi cOt de aspra i tot va fi bine venita.
Numal cOteva cuvinte assupra Intocmiri cursului. Partile
lul cele d'antela sunt trase din cartea german5. a lul Hallerstein *i prelucrate romanece cu ajutorul cartilor romane ale
Dir Pavel si Poenaru i a cursului de Algebra franceza a hit
Sonnet. Iar partile din urma sunt prelucrate chiar de subsemnatul dupe notitiile ce a adunat si cu ajutorul autorilor germaul si francesi Ohm, Menborn, Gamier i altil.
Subsemnatul a preferat a nu trata Arithmetica si Algebra

in parte ci a le combina Impreuna, cum crede ca s'ar pute

preda in scolile publice spre a evita perderea de vreme si
repetarea ce se aduce terminand a,nteiii tote Arithmetica si
apoi incepend cu Algebra.
Partea din urma trateza numerile concrete in acelas chip ca
i cele lalte parti numerile abstracte si capetile ei correspunda

cu partile cursului, aa Inca capetele trebuesca predate In

rapport cu partile cursului.
CGt Pentru orthografiea, cu care s'a scris aeest curs, ea
coprinde neaparat and) multe greseli neevitabile, cand este o

limba in momentul renascerli stile, dar ea'tni s'a parut cea

mai simple si rationala.
George-J6n MANU.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE GENERAL)

1.
Numim cantitate, colayime sea cenime tot ce se p6te
marl sort micsora, numera AeCt mesura ; p. e. timp, iutime,

planth, cash, s. c. 1.
Nuntim.zzinie cOtimea arbitrara, cu care comparam alte
cotimi de acelas fel.
2.
Subt cuventul nunteir intellegem Impreunarea unia
sea mai multor unimi Inteo singurh cOtime.
3.
Numim un numer, abstractii, cand ne area o cotime
de lucruri, fora, a ne determina felul sea natura lucrulul. Cele
d'anteia numere abAracte se scriti prin semnele urmatOre :

1, 2, 3, LI, 5, 6, 7, 8, 9, si se citesca pe rind : una, dua,

trei, paint, cinci, jcesse, 9pte, opt, ?ZOO.
4. - Scriind lung& un numer abstracts si numele lucrulul,
dobendim un numer concrete; p. e. a lei; aci nu avem a face
numal cu numerul abstractir Li, ci si cu acel lucru (adict Id)
a caria cotime este determinata prin numerul patru.

Oni-ce lucru, care este exprimatil printeun numer

concrete, p. e. b lei, 6 clile s. c. 1., sea care se pOte expritna
printeinsul, p. e. multe, pucine, s. c. 1., se numesce o marime. Deca vrem dar se dam, de intro o expressie 6re-care
In classa marimilor, sea nu, n'avem decOt se cercetam, &eh
aresth expressie este exprimath sea &eh se p6te exprima
5.

printr'un numer concrete. Pentru acest sfirsit ne slujitn pe de

o parte cu marimea arbitrara , unimea , cu care mesuram

expressiunea si pe de alta cu unul din numerile abstracte

insemnate mai sus, care ne amts de cote on este coprinsh
acesta unime in expressiunea ce se cerceteza. Resultatul dobendita se nurnesce vaiorta absolute a marimei.
1'

www.dacoromanica.ro

-XDupe explicatiunea data subt n 5, numerile abstracte

nu se socotesca drept maxim!, ci de ne dati numai un miclloc
(le a compara marimile 1ntre dinsele.
7.
Mathematica este ciinta, care se occupy cu comparatiunea marimilor *i se subt Imparte In duoe part! :
I.
Arithmetica s6ii icithla numerilor. Acesta se occupy
nuind cu numerile abstracte i este baza mathematicilor.
II.
Scullin nuirimilor. Acesta se occupy cu marimile i
presuppune Arithmetica.
Algebra este o parte din Arithmetica i se occupy cu des6.

legarea intr'un chip generalCt a cuestiunilor relative la numere.

www.dacoromanica.ro

1.

SCIINTA NUMERILOR SI ALGEBRA

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

1.
Flind-ca ne putem tnchipui, ca, ca se dobOndim un
num6r Ore-care, trebue se adaogam numerulul unu una cOt'
nna cote o unime, o se fie numerul unu ?album numerilor
abstracte. Asa dar orl-care numer coprindeln sine o Otime
Ore-care de assemene unimi.
12.
Numerile resultand din numerare, &lid, din adaogarea una cote una a numerului unu, se dobOndesdi Inteo
rinduiala hotarlta, care se numece ,sirul naturalii al numerilor sett systema naturala, si care Incepend le la una merge
One la nemarginit ; In acest sir de numere oil-care num%r, ce
urmeza este maI mare decOt numerul precedentii; sea orIcare num6r puss maI nainte este maI midi decOt cel urmatorit
3.
Ne putew tnchipui ca din duo6 sett mai multe cOtimi
pdte nace o cotime noun. i atunci clicem a cotimile s'ate
irnpreunat intr'o cotime nouli. Lucrarea ming la acesta cornpunere qi descompunere se numece a opera, a calcula, sea
a socoti, i Infaciarea acestel lucearl prin numere o operalie
sea un calcul.

h.

Dua cotiml se pots lug lmpreuna !titre dlnsele

prin modurile urmatOre :

A. Putem adaoga unimile unei cotiml unimilor celefialte

cotiml; atunci clicem ca am adunat acest duo6 cOtimi, *i ngmim operatiunea : adunare.
B. Putem lua una din cele duoe cotiml de atOtea on cote
unimi are cealalta cotime i apoI le aduna Impreunn.; atunci
clicem ca am immultit cotimea d'anteiii prin cea d'al duoilea,
i numim operatiunea : immultire.
C. Putem lua una din cele duoe cOtimi de atOtea on cote

www.dacoromanica.ro

unitut are cealalta cOtime si apol le !tumult' Impreun5.; atunci

clicem ca am innal tat cotimea d'anteiti la puterea celii d'al

duoilea, si numim operatiunea : imuillarea la puteri.
5.
Aceste trel modurI de a impreuna duoe cotimI lute a
treilea cOtinte se numescti : operatiuni directe. Fie-care dinteinsele produce duoe operatiuni inclirecte, care lima la adunare
tit la, Immultire se reducti la una si aceeasi, precum vedem :
A.
La adunare. Se ne inchipuim, fiindune propuse duoe
cOtiml, o a treilea cotime, care adunata cu cea d'anteiti pro-

duce pe cea d'al duoilea, seri cu care trebue se adunam pe

una din cele duoe cotimi propuse, ca se produce pe cealalta.
Fiind-ca dar aceste dime operatiuni hotardscil tot una si
aceiast a treilea cOtime si fiind-ca ele nu se deosibesctit intre
dinsele, de a ceea cadti intr'o singurti operatiune, care se puinesce scaderea.
B.La immultire. Se ne Inchipuim, fiindune propuse duoe
cOtimt, o a treilea cotime, care Immultita printeuna dintr'insele produce pe cealalt5,, setiprin, care trebue se Innuultim pe

una din cele propuse, ca se producem pe cea d'al duoilea.

Fiind-crt dar iarLt T aminduoe operatiunile hotar5.scrt tot
aceeasi a treilea cOtime, de aceea cadu si aci intr'o singura
operatiune care se numesce impeirtirea.
C.

La innaltarea la puteri. Aci ne putem inchipui,

fiindune propuse duoe cotiml, sea o a treilea cetime care innaltata la puterea unia dintrinsele produce pe cea d'al duoi-

lea, sea o a treilea cotime la a cdrii putere trebue se innaltam pe una din cele duoe calme date ca se producem pe cea
(Val duoilea. Aceste operatiuni cerit dar duoe cUtimi noui deosebite si de aceea se deosibescu Intre dinsele. Cea d'anteiti se

numesce scOterea rtidachtilor; cea d'al duoilea aflarea logarithmilor.

Recapituland avem :
6.
A.

Operatiuni de dizte.iul fel :

Adunarea.
Scaderea.

www.dacoromanica.ro

XV

I?.

Operatiuni de at duoilea fel :

if annul tirea.

impartirea.
C.

Operaliuni de at treilea fit

innaltarea la puteri.
ScOterea radacinilor.
Allarea logarithmilor.

Ca se scrim numerile ne slujim :

A. Cu littere; cand vrem se inset-imam un numer 6re-care,
7.

fora a lua in Mgare de semi locul lui in systema naturall

Astfel ne putem inchipui subt p on -care cotime.
B. Cu ciffre; cand vrern se insemnatn numere hotarite din
systema naturala.
8.
Semne (ciffre see littere) care insemnezii o cOtime,
seri o impreunare de semne (littere si ciffre impreunare intre

dinsele prin semne algebrice) se numescil expressiuni algebrice.

De vrem se scrim la un loc mai multe expressiuni al9.

gebrice, trebue se nu se srnintesca prin acesta impreunare

semnilicatiunea expressiunilor, si de aceea trebue atunci se
inchidem expressiunile algebrice in parenthese (), H. Aceste

parenthese nu se potil lassa la o parte deck numai atunci,

cand nu s'ar schimba prin desfiintarea for resultatul operatiunilor aretate assupra c6timilor ce se coprind6 in parenthese.
10.

Intr'o expressiune algebrica de mai multe elemente

se numescil deosebitele elemente, ce se despartii prin semne
algebrice : terminii expressiuni.

0 expressie algebrick care n'are deck un singur termen,

se numesce : monom; o expressie, care are duos termini :
binonz; o expressie cu trel termini : trinonz; s. c. I., in genere o expressie algebricil cu mai multi termini : polinom.
11.
Duoe expressiuni sunt deopotriuti sea emetic, cand

www.dacoromanica.ro

art
Insemnezd aceeast cOtime. Ca se aretam cd, duoe expressiuni
sunt deopotrivd ne slujim cu semnul deopotrivti
care s'a
introdus de Record pe la 1552, si numim o lmpreunare, precum este a = 6, o ecnatinne, o exualitate sea o potrivire, iar
expressiunile par/ ile sea nzembrele ecuatiuni.
De este o ecuatie adeveratd, (land cotimilor ce se afla Intr'Insa on -ce val6re am voi, insa acelias1 cOtitn1 tot-de-una si
aceeasi valOre, atunci numim ecuatiunea o formula. 0 formuld dar aretd o lege care Isi pdstrezd In on -ce imprejurare
valOrea sa; p. e. a a nu Insemnezd alt nimic cleat cd o cotime este tot-de-una deopotridi cu sineg.
12.
De insemnezd expressiea a o cotime mai mare decet
expressiea 6, atunci scrim a > b si citim: a mai mare de cut
b ; sell set im b < a i clam : b maz miciz deceit a. De vrem numal se Insemnam ca duoe expressiuni nu sunt deopotrivii,
p. e. a si 6, atunci scrim a > < b si citim : a nzai mare stlii
mai micie deciit b.
Semnele > si < s'ait Intrebuintat anteirt de Harriot.
13.
Fiind-cii duoe expressiuni deopotriva Insenmeza
aceleasI caitiff, una p6te Inlocui pe cealaltd. Ma dar :

Be este a

b si b

Este si a = c
/Idled : De stint dual expressiuni in parte deopotricti cu o
a treileq expressiune, ele S21121 deopotridi si 11112T drnsele.

De este a = bsib > c este i a > c

De este a = b si b < c este si a < c
Adica : De este din duoe' expressiuni ecuale zcna Mei mare
sfzz una nun midi dm') t o a treilea expressiune, atunci este ,si

cealallti mai mare sal mai midi (tacit a treilea expressiune.

www.dacoromanica.ro

PARTEA Pa
DESPRE ADUNARE SI SCADERE

CAP Jul

Begu lile adundri Fi scdderi

SI
A aduna va se slice a forma din duo6 se5 maI mite cOtimi
propuse o cotime nou5., care se aiba tot atotea unimI, cote art
cotimile date Impreuna.
Numim cotimile propuse numere aditive i le impreunam
Intre dinsele cu semnul +, care se citece Fisetiplus; numim

cOtimea produsa prin Intrunirea numerilor aditive miim;

p. e. a + b este o summit ale calif numere aditive sunt a i b
i care Insemneza acea cotime care coprinde atOtea unimi cote
coprindu a si b Impreuna.

s'a itntrebuintat pentru prima Ora de care

Semnul
Cristof Rudolf la 1522.

52
1.

De este a

= b este ia+c=b-l-c.

Adic5. : De adundm cotimi ecuale cu cotind ecuale dobiiidim iardyi cotimi ecuale.
Demonstratie: Fiind-cit este a = b putem scri In expressiunea b
sflam atunci a
C = a I C.

fu loc de b cOtimea a

www.dacoromanica.ro

a --I- b _- b + R.

2.

Adica : Putem seri ci aduna nunzerile aditive M on -care

rinduiald, ford a schinzba valorea summer.
Demonstralie .. Aminduc6 partile ecnatinni In scmnezil tot acecag cotime, Mick area cotime, ca e coprinde Inteinsa zuotea unimi, Ow ail' a 5i b
Impreuni.

3.

(a + I') -I- c =-- (3 -4- s) -I- l' = 3 + (I' + t)

AdicA : Adundin o co tinze cu o sunzmd, adundnd colimea

Cu unul din numerile adi live; sell A dzolanz o SUMMil CU o
cotime adinzond mai diztilid wad din numerile aditive cu cotinzea fi cu acesta summit' pc celelalt nunuYr aditive.
Denzonstratie .. COW trele exprmiunI Insemnezti tot aceeai cotime,
adica area Mime, care are atOtea unimi, cote coprindii a, b 5i c Impreunik.

83
Repetfind regula de subt no 3 din paragraful precedentii
vedein cit putem aduna mai multe cutimi rinduindule cum
vom voi, p. e.

[ (a+ h)-1-c] -1-d= [ (a+c)-Fb]+d ---= [(d+ c)-I-d]+b s. c.l.

De aceea find -cA la cotimi Impreunate numai prin semnul
adunari valOrea expressiunilor nu se schimbil, putem desfinta

parenthesele i putem seri expressiunea de mai sus, mai

scurt :

a+b+c+d.--a+b+c+d,-ad-b+c+d .c.1.
SA

I. A scads' o cotime b dintr'o cotime a, va se elite a afla o

cotime noun, care adunat6. cu b produce pe a. Acestit cotime
noun se in semneza, prin expressiunea a
b, se ninneFe

www.dacoromanica.ro

._. 3 _
di Iferentd, rest, remas sea ecces i se citece a minus b. In
acesta expressiune se numece In parte a, desAlutul i b,
descosul.
Semnul
s'a Intrebuintat assemene pentru prima ora de
Cristo f Rudolf.

2. De Insemnfun desciiclutul prin 71; descosul prin A

restul prin )3, este dar on -care scridere bine SON Irsitii, de va

fi ii + A = 73.
3. Differenta a b nu are de o canidata decOt numai atunc!
tin Intelles, cand va fi descklutul a mai mare decot descosul
b, cad! mum! atuncT ne putem inchipui o cotime, care adunata cu descosul produce pe descitclut.

S5
I.

(a

b) + b = a

Adic5, : De adundm cu o di fferentd descosul et', sat en descosul different-a, dobendim descqutul.
b este o diffcrenta, adica (MO 4 acca colime
Demonstratie : a
care adunath cu b produce pe a; asa dar trebue se fie : (a b) + b = a.
2.

b=a

(a + li)

Adic5, : De scei lent dintr'o sunzmd pe unul din numerile

aditive dobiindinz pe celelalt num.& aditivii.

Demonstratie : Aci este A) = a + b

55 = b
i trebuo se fie 33 = a
Ada sclidere este bine sovIrita dup6 4, dud va fi Xi +A.Z3

Adicli candvatia+b=a+ b
3.

a (a

b) =b

Adica : De scdc1em restul din desequt, dobilndim descosul.

Dernonstratie : /lei este 0 . a
16 .-_-- a
b
li trebue se fie a =-- b

www.dacoromanica.ro

Achill scadere este Ind bine sovirqitt, and va fl Xi + A = ZEI

b) = a coca ce este deroonstratil In n 1 al acestul .

AdicA b 4 (a

S6
Fiind-ca expressiunile ecuale se potti Inlocui Intro dinsele,
a=b
este, de va fi

i ac= be

Adica : De scadem din duoii expressiuni ecuale expressiuni

ecuale, dobendinz iarit,91 expressiuni ecuale.

S7
Regulile dupe care uranim la adunarea si scliderea summelor si differentelor cu cotiml sunt cele urmatOre :
1.

v = (a

(a + b)

%) + b = a + (b

s)

Adica : Saidem o cotime dizztr.o summa sciicldnd'o dintr'zt-

nul din numerile aditive Fi adundnd cu acesta differenta pe

celelalt num& aditivii.

Dem. pentru partea data

(a + b) c = (a

c) + b

Aci este 0 = a + b
36 = c
1 trebue se lie U = (a c) + b
Acesta este adeverat cleat va II

XI $6 = 0

adica ((ac) +b) +c =a+b

c) +c) + b =a + b

sea dupe 2 n 3 ((a

de unde dupe 5 n 1

a+b=a+b

Pentru parka a duoa : (a + b)

c = a + (b

demonstratiea analoga.

2.

(s

.b)

+'c = (a +t)

b = a (b

www.dacoromanica.ro

,c)

c) este

Adica : Adundm cu o di iferenfd o cotime, sell adundnd'o cu

descaclutul 3si mac/end din acesta summd pe descos.

Ski scdidnd'o din descos ci sclithind acesta di Irerenfa din

descaclut.

Dem. pentru partea dnteiii : (ab) +c= (a +c) b

Ddcli vom scliimba Intro dinsele membrele ecuatiuni, aflam regula de Built

n 1, a acestul paragraf, care s'a demonstrat mat sus.

Dena. pentru partea a duoa : (a b) +c = a (bc)

Aci este scilderea In membrul dreptti at ecuatiuni i este Ai= a

0=bc

prin urmare trebue se Ile Ja = (ab) -F c

Acebta este adeverat decl va 11 Ai + ,Z= 03

tuna Rab) +c] + (b c) =a

sea duo s 2 n s (ab) + (c+ (bc))=a
sett dupe 5 n 1
(ab) -Fb = a
a--=a

de undo

Insemnare. Analog cu aceste demonstratiun1 se fact"' si de-

monstratiunile pentru regulile urmatOre, cauttun adica, de

este In ecuatiunile ce sunt de demonstrat, U + 0 = AI;

i deca este ap, atund este si adeverul theoremei demonstrati.l.
3.

(a

b)

a = (iv

s)

b = a (b + a)

Adica : Seadem o cotime dintr'o different it sea saklend'o

din desahlut ,si scafignd din acesta differenta pe descos; sea
adundnd'o cu descosul ci scaPnd acesta summa din descaclut.
Demonstratie : Ve/I Insemnarea la no 2.
A.

a lo +JO ,__.- (a

X = (a

e)

if

Adica : &Vent o summa dintr'o cotime, scliPild fic-care

?Wilier aditiva in parte, in oz 1-ce rinduiald.

Dentonstratie :

VOI insemnarea la no 2.

www.dacoromanica.ro

5.

a + (b

.c)

6
(a

b)

v . (a

t) + b

Adica : A dundm o differenja cu o cotin2e, sat adundnd co-

timea cu descaclutul ,si scaadnd descosul din acdsta summit ;

scat scadtnd descosul din &time ,si adundnd cu acesta di ll'erenla pe descaclut.
Demonstrage : Veqf Insemnarea la n 2.
6.

(b c) ---=

(a

b) + t :=.- (a + t)

AdicA : Scadem o differentia dintr'o cotime seti scaatInd din

colime pe descaaut si adundnd cu acesta differcnIti pe descos;
sat adundnd cu colimea pe descos ,siscikliind din acdsta summa

pe descqut.
Dentonstratie :

Ve4I Insemnarca la n 2.

8
Regulile dupe care adunam si scadem summe si differente
sunt cele urmatore :

1. (a 6) + ( 1)) = (a+.)(b+b)= (x 11) ( 11)

Adica : Adundm duoe difference spit scaVend summa desco,silor din summa descatfutilor; sete schimbdnd desco,sii intre
caliph. f i adundnd nottile differente.
Demonstrage : Veci luseninal ea 7.

Insemnare. Schimband membrele ecuatiuni intre dinsele

dobendim theorema urmatOre :
(a +A!)

(b+ b) -- (a

b)

Cc

b)

Adica : Scadenz o summa din aka summit scatfend mime rile aditice ale tenet summe din numerile aditice ale celizlalte
summe ci adundnd fferentele produw.
2.

(a b) b) =(as)(bI')= (a+1')(b +t)

Adica : Sca lem o di fferenfa din alta di Iferenia spit sea-

www.dacoromanica.ro

-7

find di fierenta descofilor din differenta descagutilor ; sell

scatiend summa din descosul descaclutztliti i din desceiclutul
descosului din sunzina din descaViztul descklittulizi i din descosul descosului.
Demonstratie : Ver,11 lnsemnaren 7.

S0
a b = (a + r)

(b +JO =-_ (a s)

(b s)

Adica', : Valorea unei difference nu se schinzbd, a'exa aduwhiz attic cu descagittill cut si cit descosul ez aceea,si cotinze,
seii deco scadenz diiztr'insii aceeag cotime.
Demonstratie : voi insemnarea 7.

10
liegulile din paragrafele precedente se applicii la transformarea expressiunilor ca se le reducem la forma for cea mai
simplit.

Excmple: I. ((a b) c) + b
. ((a b) --b) c dupe 7 no 2.

=a

2.

dupe 5 n" 1.

((pq) (2. s))+ q

=( pq) + (1) (rs)

dupe 7 n 2.

= p (r .9
dupe 5 n 1.
= (p + s) r
dupe 7 no 6.
1 p + (q (1)1 + (nzn)1(qd)
3.
=tr. 13+ (qd ] (qd) H-(inn) dupe 7 no 1.

= p -f- (in n)

= (p +m)n

www.dacoromanica.ro

dupe 5 no 2.
dupe 7 ii" 6.

CAP II

Nurnere positive, negative ssi nulla

11
Tote regulile din cap I s'aft Intocmit i s'ati demonstrat
nuntai pentru cOtimi de o valore reala i cu presuppunerea ea
In on -care differenta descaclutul ei era mai mare decOt descosul (S h n 3). De luom Insa acute theoreme In mai apprOpe bagare de sena vedem ca ele nu ne areta, nun-Jai calitatile proprii cOtimilor, ci relatiunile Intre adunare i scadere.
Atunci Insa impreunarile cOtimilor prin semnele + i
priimescii un Intelles mai Intinsil ; caci ele nu sunt alt nimic decOt

simple forme de operajiune, assupra carora putem Intrebuinta regulile capului precedentil, fora a lua In bagare de
soma de avem a face cu o cotime reala.

Tot assemene dobendesce acum ecuatiea sell potrivirea

(vecli Introd. la Arithm. u II) un intelles mai largo. Duoo
expressituli riu sunt numai atunci deopotriva, cand Insemneztl
aceeasi cOtime ci si rand una se pole pune dupe regulile calculului In locul celiilalte.

Priimind acum pentru summa, differenta i ecuatiune un

intelles mai abstractil, ne remane a demonstra ca i casurile
speciale ce se vor ivi, se suppunit regulilor generale.

S 12

aa= bb
Adica: Tote di fferentele ale ecirora descqut este deopotriva
cu descosul sunt deopotriva intre dinsele.
Demonstralie : Vi41 insemilarea 17.

www.dacoromanica.ro

-9
5 13
Fiind-c5, tote differentele, ale carora descaclut este deopotriv& cu descosul sunt Intre dlnse'e deopotriv& le Insemnam

pentru prescurtare cu acela sea n, adica cu 0, care se citece nulla sect zero.
S 111

o=a

Adic6 : De adundm cu o expressiune algebricei o nulla,

nu'si schinzba valorea sa.

expressiect

Demonstratie: a+ o =a+ (bb) dupe 13.

= (a +b)b dupe 7 n 5.

=a
2.

dupe 5 ns 2.

Adica : De scadem dintr'o expressiune o nulls, expresska

fi schimbeivalorea sa.

Demonstratie : ao=a(bb) dupe 13.

(a+b) 1) dupe 7 n* d.

=a

dupe 5 n 2.

Insemnare : Din no I al acestui paragraf urmeza c& este

+ o = o i din n 2 ca este i o o = o; cum urmeza.
i din 513.
1 o

15
0 summa In care cel d'anteiti numer aditiva este o nulla,
p. e. o
a se numece o cotime positive. Pentru prescurtare se lass& numerul aditiva o la o parte si se scrie In loc de

+ a numat -1- a.

0 different& In care descklutul este o mina, p. e. o

www.dacoromanica.ro

a se

10- a-.

numesce o cotime negativa; i ad. se scrie pentru prescurtare

In loc de o
a numal
a.
In am1nduoe casurile numim expressiunea a, valorea numeric& 1 semnele
i
semnul.
0 Mime care n'are dinnainte el Did un semn p. e. a se mal

numesce 1 o cotime absolutd.

S.1.6

Fiind-ca putem schimba 1ntre dinsole numerile aditive ald

unel summe, este si :

o+a=a+o
i dupe 5 14 n 1.F o + a = a
De uncle urmezi c on -care cotime positive este deopotrivei

cu valorea ei numerica absolute; sl ca putem scri dinnaintd

oncdrii colimr absolute semnul
S 1.7

Adunim cetimI positive si negative dupe formulele urmatere :

1fN. (+10 4- (+I) =-F (a-14)

2.
3.
b.

( a) (-1-4) = (x+b)
(ba)
a) + (7-4) = (ab)
(a) + (+ b) = (ab) + (b a)

Sell In cuvinte :
De avem a aduna duoJ expressiuni, care au aceleag semne,
adundm valorele numerice ?i punem dinnaintg summei, semnul communfi; de au aceste expressiuni segine deosebite (oppuse) atunci scadenz valorele numerice ,si punem dinnaintd
differentei semnul pe eare'l avea descaflutul.

www.dacoromanica.ro

-- 11
Dein. : 1. (+a)+(+b)= (o+a)+(o+b) dup6 15.
=((o+ a) +o) +b dup6 2 n 3.

= (o +a)+b

duo 14.

= o + (a +b)

dup6 2 no 3.

= + (a-Fb)

dupe 15.

2. ( a) + (b) = (o a)+ (ob)

= ((oa)b)+ o

= (o a)b

= o(a+b)
=

(a + b)

3. (+a)+ (b) = (o + a)-1-(ob)

= ((o+a)+o)b

= (o+a)b

o+ (ab)
:= + (ab)

.__.

Sea (+ a) + (b) = (o + a) + (o

b)

=((o+a)-1-o)b

= (o+a)b

:= (o b) +a
= o (b a)

.
G.

(b a)

(a)+(d-b). (oa)+(o + b)

.((o a)+o)+b

. (oa)+b

--,-- o(ab)

(ab)

Seti ( a) + (-1-b) = (oa)+(o + b)

.((o a) + o)+b

. (o a)+b
= (o+b)a
= o+(ba)
. + (b a)

www.dacoromanica.ro

-12
518
Din 517 urmez5, urmatorea regul5. :
In on -care differenta putem schimba desaclutul cu descosul i vice versa, (lea vom schimba tot-o-dat5, semnul, care
este dinnainte differentei in semnul oppusu, cad este + (a-b)
= (b-a) ; prin acest chip dobendim un miclloc a scade un
numer mai mare dintr'un numer mai mica;
1.

p. e.

5 7=---+ (5-7) = (7-5) =-2

Ori-care differentci dar a ecirii desechlut este mai mica deal descosul produce un flume,' negativa.
2.
De avem dar a aduna cotimi negative i positive ex-

primate prin ciffre, scadem numerul mai midi din cel mai
mare i punem dinnainte differentei semnul numerului celui
mai mare ;

p. e.

(+7) + (-5) =-+ (7-5) =4-2=2

(-6) + (+ 2) -. (6-2) -----4

(+3) + (-9) = (9-3) =-6

3.
Summa din dime expressiuni, a caror valOre numerice sunt deopotriva, iar a caror semne sunt oppuse este -=-- o,

cad :

(+a) + ( a) = + (a a)
-=. a

=o

5 19

Scadem cetimi positive i negative dupe formulele urmatOre :

1.
2.

(+a)

(+b) --,--+ (ab) = (if

3.

(+ a)

(b) ==+ (a+b)

(+1') = (a + b)

G.

a)

(a) (b). (ab) =+ (ba)

(a)

www.dacoromanica.ro

13

Sett to cuvinte :
De avem se sccidem co timi positive pi negative, schimbdm
semnul descondui in semnul oppusa pi le adund nz dupe reguide din S 17.

Dem. :

1.

(+a)

(+b)=-- (ab) dupe 1G.

=F (ab) id.

= (ba) dupe '18 co 1.

2.

(a) (b) = (oa) (ob)

= (oo) (ab)

= o (ab)

= (ab)

=d- (b a)
(+ a)

(b) =a (ob)

4. ( a)

=+ (a+b)
(-I-b) = (oa) b

3.

= (a+b) o

=o (a+b)

=(a+b)
5 20

4.
2.

+(+a)=-Fa

3.

(-11)=--5

b.

(+a) ---=--a

(a) =+a

DeMOrt.iiratte : Ca In paragraful precedentit.

Din aceste formule urmeza ca duoe semne, care se rapportu

la aceleag expressiunI se reduce la semnul + de sunt deode nu sunt deopotriva.

potriva ; iar la semnul
Tot aa urmeza ca un sir de semne dinnainte unel expressiuni se 'Ate Intr'uni In semnul +, ca..nd acel sir este un num6r cu sociu iar in semnul
and este nesocia.

www.dacoromanica.ro

111

S 21

Differenta din duoe Mimi reale, p. e. a

b se In flciseza

dupe cum am veclut subt formele urmitOre :

Sea 1. Ca dtinze positiva, cand este a > b

Sell 2. Ca colimenegativti, cand este a < b
S6111 3. Ca nulls, cand este a = b.

CAP III

Summele algebrice, inchiderea for in parenthese

pi deslegarea parentheselor
S22
0 summa a dill numere aditive sunt cotimI positive si ne-

gative, p. e. (-1-v)- -F- (- b) + ( c) + ( + d) se numesce

o summi algebrice i fie-care cotime In parte un termen al
summel algebrice.
S 23_

De adunam In summa algebrice, de mat sus dupe S 17 cele

d'Anteid numere aditive, dobendim :

(ab)-F ( c) -1-(+d)
De urmiim jailsl asa, aIltun :

((ab)c)+(--Ed)
Si In sfirsit iarAsi :

((a b) c)-1.4
www.dacoromanica.ro

-- 15 --

Acesta expressiune nu areta grin parenthesele el alt nimic,

dec6t, ca calculul se se face de la stanga sere drepta, adica,
ca se scadem anteid pe b, apoi din asta differenta se scadem
pe c, i la acest rest se adunam pe d.
Pentru prescurtare de aci Innainte vom Lassa la o parte tote
acele parenthese, care nu indica alt nimic decOt ca calculul se

se face de la stanga la dr4pta. Acura dar putem scri summa

algebrica de mai sus, ma! scurt :

abc+d
5 24

I.

Ffind-ca putem schimba numerile aditive. ale unei

summe 'titre dinsele, le putem schimba i intr'o summa algebrica, p. e.

a-- H-c+d= a b-l-d-I-c = a+d 11+C

b+a+d+c

. c. 1.

Ne am 1nvoit insa a sail de se pote, la Inceputul uner

summe algebrice un termen positivti.
2.
Dupe 5 23 adunam dime summe algebrice adaogand
numerile aditive ale unei summe in on -ce rinduiala la numerile aditive ale celii lalte summe ; p. e.

(a+de)-1-(m+n+p),---daetn+21-Fp
3.
Dupe 5 7 n tt scadem o summa dintr'o cetime scaclend fie-care din numerile aditive ; fiind-ca insa, dupe 519 se
face scaderea schimband semnele cetimilor In semnele oppose
1 adunandule, putem dice, ca ca se scadem o summa alge-

brica din alts summa ,algebrica, n'avem dec6t a scri lungs

termini' descaclutului In ori-ce rinduiala termini' descosulul
cu semnele oppuse ; p. e.

(a+ b+c)

=b+ca+mn p
www.dacoromanica.ro

16
5 25

A deslega parenthesele va se clic6, a soviqi operatiunile

adunari si scaderi indicate prin inchiderea terminilor summelor algebrice in parenthese.
5 26
1.
Din 5 21 urm6z5, pentru deslegarea parentheselor urmatOrea regula generals :
De sta dinnainte parenthesei semnul + putem lassaparen-

thesea si seinnul dinnainte el la o parte; de stti semnul

atunci ltissdin semnul si parenthesea la o parte, dar scrim
cOtimile,' care erai2 inchise izz parenthese, cu semnul oppusti;

p. e.

(ab+c)+(d+e)(fg)(1zi)

=ab+c+d+ef+gh+i

2.
De este in parenthese o alto parenthese atunci deslegom ant@iu parenthesea mai mare i apol pe cea ma! mica ; p. e.

(a (b c)-11-d)
=a

f ) + (9.
(b

h)) (i+

c) d ((e f)+(g

h))+ (i+ l)

=ab+c+d(ef)(glt)-1-1+1
=ab+c-I-de-Ffg+h-Fid-1

Dinpotriva putem inchide on -care num& de termini

at unei summe algebrice in parentheso si pune dinnainte ei
sea ; numai de punem semnul +, atunci isi
semnul
pastreza terminii semnele lor; iar de punem semnul, atuncl
PAC schimba terminii semnele for In cele oppuse; p. e.
3.

ab-l-c-+de= (ab)(eed)=a-F(-1,(ecd))
. c. 1.
h.
De are o summa algebrice duoi termini, a carora valore absolute numerics este deopotriva, adica de are duo! ter-

www.dacoromanica.ro

1.7 ----

mini assemene, dar a citror semne sunt oppuse, atund se lepada terruinil fora a se schimba preciul summel algebrice; i
clicem a expressiea s'a redus; p. e.

ab-l-e+be= a
ac+(ea) =o
De sunt terminii unei summe algebrice cotimi insem-

5.

nate prin ciffre, atund gasim valOrea acestd summe mal

lesne, adunand trite clifrele positive i sc5,c1nd din acesta
summa, summa tutulor ciffrelor negative ; dupe cum prescriti
S 7 n h i S 211 n 1 ; p. e.

3-7+6+9-2= (3+6+9) (7+2) = 18 -9 =9

5-7-9+4+3 = (5+4+3)(9+7) =12-16=h

S 27

Tablet de tote formulele din partea 1.1

CAP

1.

Ia

a=b; a+cb+c

2. a+b=b+a
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

2.

(a+b)+c(a+c)+b=a+((' +c)
9t + 6 = Z

(a

6) + b

4.
a

(a +b) 6 = a
a

(a

5.

b) = b

a=b; ac= bc

c = (a c) + 6 = a + (6 c)
(a
b) + c = (a + c) 6 = a (b c)
(a
6)
c = (a c) b a (6+ r)
a
(6 + c)
(a
6)
c ---- (a
b
c)
a + (6 c) (a + b) c = (a r) + 6
a
(6 c) (a b) c (a + c) b
(a
b) + (c b) = (a + c) (6+ b)
(a
(a + c)
(6 +b) = (a 6) + (c b)

6.

(a + b)

7.

(a
a

b)

(c

b)

b = (a c)

(a

c)

(6

(b + c) = (a

b) + (c

8.

b) = (a +6)

c) (b

b)

(6 + c)
9,

www.dacoromanica.ro

---18 CAP II

19. a-a-b-b

12.

20. a+o-a
21.

a-o=a

22. +a-a 11
23.

(-1- a)

16.

+ (a + b)

+ (+ 11)

(- a).+ (- F) = - (a + b)

25.
26.
27.
28.
29.
30.

14.

(-

(+ a) +
(- a) -1- (-F

+ (a

(a

b)
b)

(+ a) - (+1) + (a- b)
(- a) ( - b) - (a- b)
(- b) + (a + b)
(+ a)
(- a) - (+ b) = - (a + b)
31. + (+ a) + a

--

g 17
(6

a)

+ (b

a)

- (b - a)
+ (b -- a)

19.

32. - (- a) =-1-a
33.

4- (- a)

34. - (+ a)

20.

35. + + - - a = + a
36. + - - a - a
PROBLDIE

1. - Pentru saderea
1.

(-1-0-1-(+a)-a+e

2.

(- e)

3.

(+ 9)

+ (- f)

-+
(e

altin-trea numerilor posit:ve qi negative.

- ( +2) = 2
( 6) (- 5) = 1
(-1-

5.

(+ LI) + (- 7)
(-7) (- Li) =

G.

f)

7.
8.

(- 9) - (+ 5)

9.

(+

(-1- 5)

3
1.4

2. - Pentru deslegarea pareutheselor.

1.
2.
3.
11.

5.

ta--13-1-(e-a)-(-b+e--d)] + e-d+e

(e - f) - (- f + a) = e - a

c+(b-c)-(ft+e+1))+a---e

1- 4 - [2-5(3-2)9]-1-3H- 9 =I
G - [2 - (3 - (It - 5) --1-

- 3] + 41

6.

[a - (- b + (c - d)) - di - (a + b - c)

7.

(c + e

- 17
o

e-9
e - d) + (4 - a)] + (5 - 7 + a)

(,) - (5 + c)

8. - (d+ - a)[(a +

9. a- ,[(1)
+ a) + 7] - (t- 1))) - - (a - b) +
I
1.4

www.dacoromanica.ro

- (e + 6)

=-3

PARTEA II
DESPRE IMMULTIRE SI IMPARTIRE

CAP Da

liegulile inzmultiri 39i impcirliri

2S

A inunulti o cotime a cu o altd cc titne b va se dice a aseila

cetimea a de atotea on ca nuttier aditivii, cote unimi coprinde
cant-tea b. Cotimea noud, dobenditd prin acestit operatiune se

Insenmezit prin a X b, sea a . k, sea prin ab, se citesce a

imnzzdtitti prin b si se numesce produs, sea product. Cetimile date a i b se numescit factorir *i In parte numim Cetitimea a, deimmullitul si cetimea b, inunultitorul.
Semnul X s'a Intrebuintat pentru prima Ord de Ougthred
(nascuttil la 1573).

immultirea se occupy dar cu un cas speciald al adundri,

adicd cu acela, unde numerile aditive ale unei sunnue sunt
tote deopotriva.
La cetimi indicate prin cilfre nu scrim factorii unul lungd
altul ford a pune Intre dinsii setnnul immultiri, find -cd, cand
scrim ciffrele asa, le dim o altd se.nnificactune, dupe cunt o
se vedem mai la vale.

S 20

1. Produsul a .b din duoe calm' reale este lards! 0 c3www.dacoromanica.ro

20

time reala; ciici produsul a. b Insemne7.a summa a + a +...

(de b on) In care se pune a de atotea on ca numtr aditivii,
cote unimi coprinde b. Asa este p. e. d X 5 = It -1-h-Fh+

h + 4 =20.
2. Fiind-c5. este 1 X a=._ 1 -I- 1 + 1 k .... (de a oil),

I. a = a. (vedi Introd.
no I).
De immullim dar 1 printr'o cotime, cotimea nu' pi schimba
valorea; i vice versa putem considera on -ce cotime ca U72
produs al ccirui deimmullit este 1 pi al corm immullitor este
chiar cotimea.
3. De este a = b este si a. g = b . t.
adica a unimi, este tot-de-una si

Adica : immullind expressiuni ecuale prin expressiuni

ecuale afldm iarapt expressiuni ecuale.

S 30
Relatiunile intre adunare si scAdere si Immultire se concentrezu In urmatorele formulp :

(a+b) . t = a. e---kb . v

1.

Adica : immultim o mama printr'o cotime imnbillind

printr'insa fie-care din numerile aditive pi aduncind produsele
dobt,ndite.

Lemonstrafie :

Dtip6 defillitiunen inuntiltiri este :

(a+b).c= (a kb) + (a+b)k.... (de c orI)

ski (a+b) . c= (akaka-I-.... (de cori))
-I- (b-Fb-Fb+... (de c oil)) duo 2nol.

=a. c+b. c
2.

(at) ..C= a. t

6.1C

Adicii, : firmtu/tiz o di fferenyi printr'o cotime, immullind

printr'insa descuflutul pi descosul pi sceifliind productul din
urnui din cel d'dntehi.

www.dacoromanica.ro

21

Dem. : (ab).c= (ab)+(ab)+(ab)+.... (de c or

sea (ab).c= (a+a+a+... (de c (0))
(b+b+b+ (de c err)) (NO 8 n01.

=a, cb.c
$ 31

De schimbana In formulele din $ precedenta partite ecuatiuni intre dinsele, aflam :

1.

a. c+b. .c= (a+b). g

2.

i. rb..c---= (ab).c

Adica : De avem a aduna sea a scadd producte care au un

immultitor communa, atunci aduncim sea scadem deimmultitii si immidthn summa sea differenta dobOndita" Fin inzmul/itor; p. e.

8a+3a= (8+3).a=11a

8a-5a= (8-5).a= 3a

5a+ a = (5+1). a= 6a

3aha= (3h).a=a
$ 32
Regulile innnultiri sunt cele urmAtOre :

I.

(a. b) ..c = (a . c) . b

Adica : immultim un product printr' o cotime immultind

prinir'insa pe deimmul tit fi acest produs prin immulli tor.

Dem.: (a. b) . c=ab+ab+ab+... (de c orT)

sea (a. b) .c= (a+a+... (de c W)) . b dui e 31.
= (a. c) . b
2.

a.b=b.a

www.dacoromanica.ro

99

Mich : In on -cc product putcm schi2aba de;nonultitul ,si

immul titorul Mire din,sii.

Dcmonstratie :

Fiincl-ti este a _=1. . a depO 29 n 2.

este t;i

a,. b = (1. a) . b
ab= (1. b) . a tinp6 n. 1 al aces!ul .

=b. a dui 6 29 n 2.
Regulile din 5 31 si S 32 n 1 se potti exprima acum
In genere :
3.

A. De avem a aduna Alit a sceidd prodzicte, care au un

factor COM771217211, innnultinz summa seri di fferenpt factorilor

deosebitz prin faclorul commune.

AcOstit operatie se numesce extragerea factorului comnizenzi ; p. C.

3 a +3 ab = (1 +b) 3 a
5 adc-3 adc = (5-3; adc= 2 adc
2 bad-3 be =(2 ad-3 c) b
B. immul p.m un product printr'o ccitime immultind priatr' insa pe wad din factort ,si pastrdadpe celelalt ca at &collect
factor; p. e.
(abd)

. c= (a. c) bd
= ab (d. c)
= ad (b. c)
S 33

1.
Din theorem de mai sus mai urmezit, el i'ntr'o expressiune dob6ndita numai prin Immultire, rinduiala fieciirui factor este arbitraril, si ca putent prin 'vinare lassa la

assemen6 expressiuni parenthesele la o parte ; p. e.

(a. (b .t)) . d = ab cd
2.

Ne am limit a seri inteun product de littere, litterile,

www.dacoromanica.ro

23

dupe rinduiala for din alfabet, si deem atunct ca productul

este rInduitd dupe rinduiala lexicografica; p. e.
adcnpl se scrie mai bine acdlnp

3. De are un product un factor numeric:6, atunct numitn

acest factor : contactor sai coefficient, i 11 scrim la Inceputul
productului; p. e.

ac9d se scrie mat bine Oacd

It.

Immultim o summa printealtd summa 1mmultind

fie -tire din numerile aditive ale unei summe prin fie-care din
numerile aditive ale celitlalte summe; p. c.

(a-1- b+c).(nz+n+p).(a-f-b+c).m-Had-b+c).n
+ (a+b-Fc).p
= am+ bm+cm-l-and-bn-1-cn

+V+bli+cl)
34

A imparti o cotime a printr'o cotitne b va se dice, a grtsi o

a treilea cOtime c, care immultitdprin b produce pe a. Acosta

a treilea cotitne se Insemneza prin a : b sod

-b-a,

se citesce a

impute tilie p2 in b sell a din b si se numesce colul.

Trrtsura orizontald spit oblicd care desparte pc a de b se
(lice : treiSSUret de impco lire. In parte numim pe a, clampar-

fitul si pe b,imparlitortd.
insemnare. 1. Impartirea se pule considera ca o operatiune invend a Immutiri; cad la immultire ne sunt propust
deimmultitul si Imruultitorul si cautam productul, de vreme
ce la Impdrtire ne sunt propust de imi artitul (productul) si
1mptu titorul (de Immullitul) si cautt in cutul (linmultitorul
2.

COtul a : b sell

infacisezd numat atm ci o chi ime

reald, cand va fi deimpartitul a o wattle multipla a impartiwww.dacoromanica.ro

--

24

torului 6; caci numai atunci ne putem Inchipui o cOtime noun

care Inunu Ititaprin b produce pe a.
3.De Insemnam dar dimpa'rcitul prin Impartitorul prin i
i cOtul prin s, o se fie o impartire exacta, cand va fi a. i=b.
S 35
1.

Adica : De inzinulliin cohtl prin inipcblitorid lid, dobbidirndeinipaititid.

a
Denionstratie

li

este un cdt, adica dupe 34 aces Mime, care lin-

muljita prin b, produce pe a; t,tt dar trebue se Ile

b

2.

a.13a
,
b

=a

Adica : De impehlim un product printr'unid din factord

dotilndiin pe celelalt factor.
Dentonstratie : Ad este

a. b=b

b=i
a

i trebue se Ile
acdsta este adeverat, cited va

sea

v.i=b
a.b=a.b
,

3.

ba=

Adica : De inipa'itiin deimpartitid pin at dob endinz inz-

partitontl.
Denzonstratie :

Aci este

a=b
a

15=1.

qi tram se Ile

b=g

acdsta este adeverat, cand va fl

.c.c=b
a

s6a b. - =a
11

sell dupe a. 1 al acestui

a =a

www.dacoromanica.ro

25

Conform n 2 al acestui S putem schimba

insemnare. 1.
cOtul cu Impartitorul Intre dinsif.
Analog cu demonstratiunile din acest se facti si de2
monstratiunile pentru formulele din SS urmatOre ; cercetant

adica de este in ecuatiunile ce sunt de demonstrat s . i = b

i de gasim ac6sta, atunci este adeverul theorem' demonstratti.
S 36

Fiind-ca expressiunile ecuale se potii Inlocui hare dinsele,

trebue se fie, de este a= b si a =b

>r

Adicit

11,

Expressiuni ecuale implirfite prin expressiuni

ecuale prat iurasi expresshmi ecuale.

S 37
Formulele pentru Immultirea i Impartirea productelor i
coturilor prin cairn' sunt cele urm5tOre :

a.b

1.

a
=.D=a.
b

.c

.c

Adica : impartim rut ,product pr.intr' o cOlinze, impektind

unlit' din factorit lei printr acea critizesi peistrtind pe celelalt factor ca factor.
Denzonstrafie : Vej insemnarea n 2 din 5 35.
2.

a
i;

a.. c

1=b:c

Adica : lntntultinz un 6)1 pintr' o &time stir 1zmulfind

pintr 'insa deimptirlitid; sat imptirfind prinlr'insa imparfitorul.

Demonstrafie :

VeiI insemnarea n 2 din 5 35.

www.dacoromanica.ro

26

:t

3.

b's=

Adica : imp adinz am cdt p.intr'o cotime sere impartind

printr'insa dcimpirlitiel; sea immultind printr'insa inapcirtitorztl.

Demonstratie : veo I .semnar1 a n' 2 35.

G.

Adica : impartim o cotime pa.intr'un product, impartind

c'olimeaprintr'ua din factorzsi cola dobenditii prin celchdt

ftctor.

Demonstratie :

\Teo insemnarca n" 2 35.

a.

5.

= 4.b = sa

Adidt : immuitim o cotime printr'un cut sac immulthid

cOthnea prin dehnp u'titul cotathez si impal tied productuf dobc%czdila prin impartitorid ceitachn; sea : "naphtha mai dnMire co/inzca prin impirtitorad cottchti gi "maul, ind
prin dehnpartitul catuha.
Demonstratic : vedl Ins mama n^ 2 33.
to

6.

a. t

to

Adia : /thpailim o cotime

cola

un cdl, stir impartind

cotinica prin dcimpartilid (Otani fi immul !ha con(' da en(Na prin inal ai filo/ ad ciinthaz ; sea : imanatind ctitimea
prin hnpartitor si impartind pro'hactid dole mlini lariat de-

inp'lt fit.
Acestd forum'a se mai pOte rosti si :

impartim o cotime printr'un cdt, immultind cotimea prin

inerstel cotadatt.
D vitonstratie

Vcd1 1.1scranarea.n 2

www.dacoromanica.ro

--- 27 4
S38
Formulele pentru tuntultirea gi imphrtirea producielor si
cOturilor sunt cele urniatOre :
of

sc-

1.

a.e
b.b

Adica. : inzmullinz un cdt

alt cot, impeirtind productul deimpeirtitilor prin productul imrdrtitorilor.
Demonstratie : Ve41 Insemnaren no / 5 35.

.Insenznare. Schimband partile ecuatiuni intro dinsele, dobendim :

a.c a
b.b

Adicti, : impartinz en product printri alt product impel, find

in parte factorii unuia prin factorii celirilalt pi inzmultind

coturile dobeizdite.
2.

aa_a:o_a
iiinbb'

b
$

Adica : impartim un cdt printr'alt alt sea inzpenlind cOtul

deimpcirtitilor prin cotul impdrtitorilor ; sou : immultind un
cdt prin inversul celuitalt alt.
Denzonstratie : veo insemnarea n. 2 5 33.

8 39

a.
1,

Adicti : Iakirea uncut all reanine neschimbata, de inmzul-

tim at& deimpartitul cdt pi unpartito7u1 printr'aceeapt cotime.

Demonstralie :

VeclI Insemnarea no-2 5 31.

www.dacoromanica.ro

28

Mem-tare. Schirubb.nd partile ecuatiuni intre dinsele, do'Audios ;

a, c a
b. c To
Adid. : Vd/orea unur cot remdnenesehimbatd, de impartim
atilt deinzpartitul cdt pi impetrtitorut prin aceeapt cotime.
S AO

Relatiunile intre aclunare i scadere ei Impartire se concentrezti 4n urmIitOrele forms le :

ad-b
a b
-T =-- --F-r

1.

.0

.0

Adica : Inzpd ;lint o sumnu printr'o co lime, inzparrind fiecare din nunzerile aditive prin acea colime, pi adundnd coinrile clopendite.
Demonstratie : vedi 35 liremnarea n' 2

ab =---8
b

2.

Adica. : impalinz o different printr'o ebtime, imparthzd

atd t descdflutul cdt pi descosul printr'acea cotime pi saltlend
cotul din Unnel din eel d'cintdiii.

Demonstratie :

\Teo 35 insemnarea 4" 2.

fa

De schimbam In formulele din S AO partite ecuatiuni intre

dinsele, afifim :
a b a-1-13
1.
2.

-+-=
S

b ab

ic

www.dacoromanica.ro

29

Adica t Adundm sell scadem aturi, izie cdror inzpartitorf

sent deopotrivd,Impartind summa sed differenta deimpartitilor prin impartitorul commund ; cad este :

a+ b =a. 1 , ,

--= D. dup13 S 29 no 2 qi 37 n 1.
C

,t
1
D)

dup6 32 no 3.

Numim nest& operatiune extragerea imps rlitorului cont..

mund.
5 /12

impartirea unei cOtimi printr'o summa seii different/

1.

nu se p6te exprima printr'o formula generals, cad nu pate

fi

a+ b

c
--aac + b-.
deocamdata putem numal dice, ca, cum o
'

se vedem mai la vale, co tul

a
--,.
se 'Ate determina printr'o
u
c

forma de operatiune, dacs nu va fi b=c, aclica, data nu va 11

impartitorul bc= o.
2f.
De avem a aduna sail a sada cOturi, care ail impartitori deosebiti, trebue mai anteiii se le prefacem impartitorii
Intr'un impartitor communfi. Pentrul acest sftrsit Immultim
deimpartitul i Irapartitorul fie-carui cat prin productul celorlalti Impartitori, fora ca prin acesta operatiune sO se schimbe
valarea fie-ca,rui cat. (vecli 5 39) ; p. e.

adf cbf ...L. ebd _adf+ bcf-l-bde

3-171-17= bdf-1- bdf F 'bdf
bdf
a_i_ c_i_e

m _p =mq pn _mg np
n

nq

nq

nq

5 43
0,

Cot pentru parenthese ne an Invoit a nu inchide producte

www.dacoromanica.ro

---

30

si caturi, care trebuescii adunate sea scaclutet In parenthese,

cad presuppunem ca operatiunile de al duoilea fel as precadere catre cele de anteiul fel ; dar trebue se tnchidem In parenthese summe si differente, care trebuesca Immultile sat
lmpartite, afora numal decd ne slujim la impartire de trasura
de Impartire.

Aa scrim p. e. (ab)+(cd) mai scurt ab+cd

sea In be de (6-1-9+(a)
cd

gh

ab ef
mai sturt
+
cd gh

dar nu putem seri nici o data a+b.c+dinlocde (a+b).(e+o)

Did a+6:c+d in loc de (a+b):(c+d)

cad atunel am in tellege a+ (b. c) + d 1 a

-I+I - d

dar pute2n sed in be e de (a+6):(c+cl) mai scurt

a+ b

CAP II

Numere fntregi', franger6.se Ili unimea

S1ih

Operatiunile tmmultiri si impartiri trebuescii ca sl operatiunile adunari si scaderi Intellese inteun sens mai Intinsa ; cad
qi ele fora a lua In bagare de sema semnificatiunea litterilor nu
areta alt nimic, decOt relatiunile operatiunilor Intre dinsele.
Me acum presuppuneam (vecIi5 34 n 2) ca cOturile insemnaa

un numer reala. De ad innainte vom Intellege subt

expressiune, care immultita prin 6 produce pe a.

www.dacoromanica.ro

a-

ori-ce

31 .-S 45

a
a

Adica : Oa care expressie, a cdriideimplirtit este deopotriva cu impar1ito,u1 ei, este ecuala cu 1.
Demonstrafie ; cam i este exactii, del Immulcita cu Impartiterul a
produce dup9 29 n 2 pc deimpartitul a.

S /16

1.

Din S 45 resulta ca tote coturile, ale caror delmpartit

este deopotrid cu finpartitortil, sunt deopoeris& intro

sele; p. e.
a n
=
C. 1.
a n

din -

8 -33

2. Fiind-ca este 1. a= a este si 1=a.

Adica : Ori-ce expressie impar, i a prin 1. wig schimbd vaUrea sa.

S47
Cotul din dime numere reale, al carul deImpartit nu este
nici deopotriva cu Impartitorul, nici un multiplu al Impartitoruluf se numesce o frangere sEif o fractie, sba un nume'r

fractionarit oil fanglrosii; si spre deosebire de frangerile

algebrice, care lusemnezii ori-ce linpartire nerealisabila, o
frangere vulgard Sea 02 dinars. Frangerea se scrie In genere

p. e.

-67 si se citesce

a 7ea. Numim In parte pe a, nume-

rittorta frangeri si pe b, numitorul ei. AminduoIsunt terminit

fran eri.
www.dacoromanica.ro

-32
a

De este a <b atunci este

a> h

fi> 1

7)<1
a

-6 1

a
))

211iXia.

supratenitara.

subtunitara.

1)

ecui unitara.

I A z-I A O-1 A

o frangere curata.

-b-

Numim numerul realit pentru deosebire de numerul frithgerosii, un numer intrega.

S 118

Cotul din duoe numere reale coprinde dar urmatOrele trel

casurl speciale :

Nunu'rul intrega, cand este delmp5,rtitul un multiplu al ImpartitoruluI;

1..

2.
NU7126.1i1 unu, dud este deimpartitul deopotrivil cu
Impartitorul ;
3.

Numirul fragerosii, cand nu este delmOrtitul un

multiplu al Impartitorului.

Insemnare. Numerul unu se 'Ate socoti si In classa numerilor Intregi.

S h9

Frangerile nefiind alt nimic dec6t ceturI se suppunti la

aceleasi regull. Cele mal de capetenie sunt cele urmatOre :
1.
De tmmultim o frangere prin numitorul el, dobendim
numeriitorul, (5 35 n1) ;

p. e.

,o .0 .-. .
D

www.dacoromanica.ro

-332.
immultim o frangere printr'un numer Intrega sea
Immultind printrinsul numeratorul, sea itnp5,rtind printrinsul numitorul (S 37 n 2) ;
1

P- P.

3 9_3
8' --II
3.
impartim o frangere printr'un numer sea impartind
printr'insul numeratorul, seu Immu Itind printr'insul numi-

torul (5 37 n 3) ;

p. e.

2
3

7'

3
111

impartial un numer printr'o frangere, Immultind nub.

meral prin inversul frangeri (5 37 n 6);

p. e.

2
3
9
3:-3
=3.-=2

immultim o frangere printr'alta frangere, Immu Itind

numeratorul cu numeratorul si numitorul cu numitorul (S 38
5.

no 1) ;

p. e.

7_23
/t5

6.
impArtim o frangere printr'alt5, frangere, Immu ltind
delmphrtitul fractionara prin inversul Impartitoruluf fractionaril (5 38 no 2);

p. e.
7.

8 5_8 7_56
5 '7- 9'5 -115
Valorea unel frangerI remithe nealterat5, de Immultim

terminii el printr'acela numer sea de 'I impartim prifar'ace-

www.dacoromanica.ro

34

1a..5 num'er. Operatiea din urma se numeFe :

gerilor

(S

Beducerea fran-

39) ;

3_3.5_15

T1-4.5-20

p. e.

6_6:2_3

8-8:2-7i

8.

Putem da unei frangerl on -ce numitor voim. De vrem

p. e. se prefacem frangerea -3 Intel) frangere cu numitorul 7,

11

Immultim termini' ei prin

a unci avem

3.7

71= 4

tImmultim

11

21

/I

9.
Tot assemene putem preface on -care numer de frailgeri In fangeri cu un numitor Ore-care deopotriva; de vrem

p. e. se alba frangerile

-3 ,-5 ,-8

4 6 9

numitorul

5,

operam ca subt

n 8 si aflam :
5

li =T=
5

5.-65

69,-M=
6.(1
5

8.9

15
4
5

25
6
5

40

9'9
AdunAm Si scb.dena frAngerl, care au acelal numi.
10.
tor, adunand seu scAdend numer5,torii i (land resultatulul
numitorul communil (5 41 n1)1
www.dacoromanica.ro

35
6

P. e.

6-1-2+3

61-rr5= 5
6
6-4 2
i.--------- ---- -=--

11

11.
De avem se adunam sea se scadem frangeri cu numitori deosebiti trebue se le prefacem mai anteiii in frangeri
cu acelas numitor (n 9).
Pentru acest sfirsit n'avem decOt a Immulti nulneratorul si
numitorul fie-carii frangeri prin productul numitorilor celorlalte frangeri (S /12 n 2) ; p. e.

2_L.33 2.4.5

3.3.5_1_3.3.4

3-4-5 .--."--3.4.53.A.5
.-16

h0+115+36

I 3./1.5=

7_6.8 7.5_48-35_13

5 -8 5.8

121
60

60

40 40

673

Insemnare. Aducerea frangerilor propuse la cel mar mica

numitor comment"( se va areta mai la vale.
5 50
1.

0 summa compusa dintr'un numer Intregit si din-

teun numer curat fractionarit, p. e. h+5 se numesce un nu-

nr mixtti. De este un numer mixt(' aretatil prin cilfre, lassam semnul + la o parte si scrim numerile aditive unul
3

lungs altul, fora' nici un semn; p. e. In loc de 4+-5 numai 4 3/5 .

2.
T6te operatiunile cu numere mixte se facie dupe rcgulile pentru summe. Calculul este Insa mai lesne, decd vom
preface numeral mixt0 intr'un numer fractionar0, adica, decd

vom da numerului intrega numitorul fr5.ngeri, si deca vom

aduna amInduoe aceste frangeri ; p. e.
2

Li +=
3

4.3 -I-2 = 12+2_14

3

www.dacoromanica.ro

36
3.
Tot assemeno scklem o frangere dintr'un numOr Itntregil ; p. e.

_3_4.5
-- -=_
_,

5=

20-3
5

17

--T

Insemnare. Regulile din n 2 si n 3 ale acestuI s'ar pute

dar exprima prin formula communa urmatere

a+

a. c -1- b
c

51
Un cot al card deitnpartit este 1 se numesce inversul iinpartitorulut sea valorea reciproca a impartitorulur.
Asa este p. e.

-1

valorea inversa a lui a

I a
T.-b- valorea inversa a lui

-b

a
0 frAngere unde unul sea aminduoI terminii sunt iarasi
frangeri se numesce o fractie fractionara sea o frangere
frangerosa; p. e.
5

Ii

sea

23 sea
5

7
Ti

Fie-care din terminil mid fractiuni fractionare pete fi iaraI numere fractionare; p. e.
g
5

7
2

www.dacoromanica.ro

37

Ca se prefacem o frangere frangerosa Intro frangere ordinary, n'avem dec6t a soviri operatiunile indicate (S 43) ;
P. e.
3

ft
5

3 618

45 -20

li
3

5 _3 7_21
2
7

N. t.41)

CAP III

Reveille immultiri fiinzpartiri cu nulla, cu colimi

positive fi negative gi cu summe algebrice
S 52

. a =u
Adica : Ort-care product, care are ca factor o nulla este
singura deopotriva cu nulla.

Demonstrap'e : o. a= (p p) a =a p a p = o
S 53
1.
2.
3.
4.

(-1-a) (+b =+811=ab

(a). (b) =d-ab=ab

(+a). (b)=ab

(-a). (+b) = ab
www.dacoromanica.ro

----- 38

Adicl :immuttim o cotime positiva sizi negative, printr'o

cotime positiva sdu negativa, fmmulfind valdrele for absolute
pi applicdnd regula, ca : un num& de semne deopotrivei cu
sociz2 face + ,yiun num& fora soda face

Lenz. : 1. (+a) .

.(e) =-Fab=ab dupe 10.

2. (a). (b)=(oa). (ob)

= o (ob) a (o-4 dupe 30 u 2.

= 0 (al oab) dupe 30 n2 i dupe 52.
= 0-1Fab dcsleg&nd parenthesele.

T=-Fab.=ab

3. (a). (+b)= (oa).b

= o.b ab

=oab

=ab

h. (+a). (b) =a. (ob)

=a. o ab

oab

=ab

8 54

De avem se tmmultim mai mult deck duoe cetimi

1.
negative, o se dobendim un product positivd soil negativd
dupe cum va fi numerul factorilor cu socid sell ford so-

da; p. e.

(a). (-6) (c) = (+a b) . ( c) = a b c

( in) . ( n) . (p) .
2.

( o) = (+ n) . (+ p o) =mnop

Prin urmare semnul unui product dintr'un num&

Ore-care de cotimi negative i positive se botarasce prin numerul factorilor negativI, p. e.

( a) . (+ I) . (c) . (+d) . ( c) = a b c de
www.dacoromanica.ro

39

8 55
a
-_0
a

1.

Adica : Un cot at cdzur deimparlit este o nulls, face singur nulls.

Demonsfrage

o pp p

p
-__ ,_-__ ___ ---- _-r_-_ 0

2.
Un cot al card Impartitor este null& Ware deocamdata nici o semnificatiune, fiind-c& nu ne putem tnchipui o
expressiune, care Immultita prin o se produce pe a.
3, Cand este atOt impArtitorul, cOt i delmpartitul o nullA,
o
cOtul -o dobendeNe o semnificatiune, dar o semnificatiune

nehotarlta, dd, on -care expressie Immultita prin o produce

pe o.

Ca ul

-oo se numeqce symbol de nehotdrire.

5 56

I.
2.
3.

4.

+a_

+b-11=i
--4

b=1VMS
-1-a___a

b 1)
a-1-b=ii
a

Adica : Impdrjim o ccit'nte positivel set negativd, printr'o

co time positivd see negativd, impdrfind valorele for absolute
i applicdnd regula al : un numbr de semne ecuale cu sociii
produce -I- ssi un numer ford sociii .

www.dacoromanica.ro

40

Demonstratie ;

Vec1 insemnarea u 2 35.

S 57

Din S 53 ;I 5 56 urmeza :
4.
2.

3.
4.

(-I- a) .

(+a) ( U) = (

1--a_et
b
b

+a

a)

Jb)
(+b)

11TI.43

Adica : Putem schimba intr'un product` semnek factorilor

pi intr'un cot semnelc deimpartituIut ,si fmpOrtitorulut fn
semnele oppuse,, foi:I1 a schimba valorea expressiuni.

5 58

A immulti se6 a imparti o summa algebrica printr'o cotime sea duos summe algebrice una printr'alta, va se dice a
afla drept resultat iara o summa algebrica.
S 59

Operatiea la Immultirea summelor algebrice se face coni In 53.

Forma cea ma! favorabila pentru operatiune este cea urmatore :
form celor Oise In 5 33 n 2.

2aa-3ab+bb
3 an+2ab ALL
6 aaaa-9 aaab+ 3 aabb

+Itaaab 6 aabb+ 2 abbb

8 aabb+12abbbbbbbb
6 aaaa-5 aaabilaabb+Utabbbb bbbb
www.dacoromanica.ro

G1
60
A
B

Adie6,

ABx

Ca se impartim o summa algebrica printr'o

summa alyebrica, loom drept aratciul ninne'r aditivu al cotuba' un ternzen ore-care din deimpartit impartitii prinfr'un
termen ore-care din Inzpartitor; immultizn print? insul im-

parlitorul; scadem acest product din deimparlit pi scrim

drept at duoilea nunuIr aditica al cOlulut restul deimpeirtitulut impartitzi prin inzpart liar.
Demonstra tie :

Aci este

t=
B =-.i

qi trebue se fie

x-T-

ABX

acdsta este adev&at, cand va fi e . ii = b

adica
se tt

dupd S 30 11'1

(X+ A BB x).

B=A

Bx+A-13x

sdti dup65 2G n" 4 A = A

p. e

29
29-6 =-1--623
7:5-=i+
=2+ 29-12 =2-h 17
11
1=3+ 29:48 =3+-65
,
=Li+ 29-2A =4+
.

c. 1.

S61
1.

Fiind-c& al duoilea num6r aditiva

www.dacoromanica.ro

Blix are ia-

42 -rAT forma unul cOt putem applica din nod regula de mat
sus, si 11 putem preface liiteun binom ; adica din monomul
A

E allam ( de ar fi al duoilea numOr aditivu y ) trinomul

x

(A B,T) B?/, al caret al treilea termen este la-

!'

r1,1 un cot i se peote iara.s1 suppune reguli de sus.

2.
Cu trite ca putem lua drept cel d'ant6iti numer adi-

tiva al resultatulu1 un termen Ore-care si ca am putO do'Audi aa un numer nemarginitu de resultate, care ar fi deopotriva cu cOtul propusO, tot ne rernane acum a cerceta, care
este termenul cel mat cuviinciosu, ca se alba resultatul forma
cea mat simpll. Este lesne MO. a Intellege, c6, resultatul este

atunci cel mat simplu, cand vom hoart pe cel d'anteiti termen si asa si pe cetlaltt, limptirtind ace] termen a1 delmpiirtitulul prin acel termen al Impartitorulul care producil cOtul
cel mat simplu.
Forma cea mat favorabila pentru operatiune este cea urmAtOre :

mnlainanbni-Fcincn-Fbnlab-Fc
lom
n
C M en+ bit

bnz

-Feinen

+b

7z

-F- cm cn
0

Adica :

antanbin

bn

c in en =ab+c

3.
De este la Impartirea unut polinom printr'altul restul
din urma o, clicem c5. ImpArtirea s'a realisat. De nu se reali-

sea. Impartirea atunci ne putem opri cu operatiunea, c5.nd

vom voi, numal atunci trebue se allogani cOtalut pe cel din
urin5, rest Impartitu prin Impartitorul primitivti; sett atunci
urtnam cu operatiunea pea ce vom dobendi o regula Ore-care

www.dacoromanica.ro

b3

In rinduiala, al care Se repetezt termini!, 1 Insemnam acesti

repetitiune prin puncte la sliritul cotului.

Exemple ;

1.

ablaa+bbla+b+2baa b
as
+bb+ab

ab

bb+ab

-1-2bb"--*
+2bb 2bbb
a
2bbb
a
Adica :

aaq-bb

ab
2.

2bbb
=a+.b+2bb
+
a a(ab)

1x'1

11x

11-1-x+xx

+xxx
+xx

+xxxxx
+XXX
Adica

1
z

=1 + x+xx

.1

S 62
1.

Acum putem afla i valOrea cotulul a, de! n'avem

dealt a scri In locul o pe aa 1 apol a imparti a prin aa;

adica :

aa la

aal11+1.
+a
+aa
+a

www.dacoromanica.ro

Ali

De unde

aa =1 -I-1 -F- 1 -i-

Acosta Impartire nu se pOte realisa nici o data, flind-ca dupe"

cum vedem tie-care termen urmatora este iara.jf 1. De aceea

a
a
Insenmeza cUtul ---0- sea o ultimo nenuirginit mare de

a--a

unbar.
Expressiea

se Intemneza, prin semnul o i se citesce : ne-

marginit.
2.
Fiind-ca a pOte se insenmeze orl-ce num6r, este si
1

= co; pentru simplificatiune pune la calculul cu num 'ere

1
nemarginit mad , tot-de-una In locul senmulut, 00 cotul .
o

63

Formulele ce:or patru operatiuni cu numere nemarg;nit

marl, suet :
1.

Go -I- a = cc.

Adica : De admuint cit nemarginit un num& marginitit

dobilndint iarag nemeirginit.
1

Demonstralie : 00-1-a=-o -I-a

1 -1.- a . o

0
1

+0
0

= -1 =
0

2.

M - 4 = CA

Adica : De scadent din nenuiryinit un 'tunic''r meirginilli,

dot il nth* nt iara;s.1' nemarginit.

www.dacoromanica.ro

-- /15
Demonstra fie :

cz a

1a. o

=
0

_1

-0
0

= - = 00

a-00 = CO

3.

Adica : lie sceulem nenuirginit dintr'un nunuYr marginitfi,

dobendini nemarginit negtuivii.
1

Demonstra f ie : a ot.-=-- a-43

1.

=--

=_- -o =

ao

a . os = oo

4.

Adica : De inunulfinz nemarginit cu un nunu,r mar(' ;nil( I,

dobtIndinz nenleir f
4.

Dcnionstralie : a. co= a. o

=
1

0 :a

.-=

5.

= co

21_
a

Adid. : De inzpartinz nenuirginit printr'un nuin& margidobeinclim, nenuirginit.

www.dacoromanica.ro

116

Demonstratie :

co_

= o 1. a
= 1o= oo
a

6.

=0

Adic5. : De impfirtim printr'un nemarginit un numir marginitit, dobendim mild.

Demonstratie :

a
1
74=a:
0

= a. 0

= a.I o
---0 = 0

5611

Table de tote formulele din partea 11"

CAP 114

1.
2.
3.

De este a ---- 6 este li a . c 6. c

5.
6.
7.

(a. b). c (a. c). 6

(a-4-6).ca.cb.c

(a-6).c=a.c-6.c
4. acbc (ab)c

8.

9.

29.

30.
31.

ab=ba

32.

b = c. i

M.

.
a
6

6= a

35.

a. 6

www.dacoromanica.ro

- hi 10.
11.

12.

ct:

=6

De este a ==b este f/i

aD
, = .--

a. b
C

13.

1h.

a. c

b:c

a:c

b. e

a
b

20.
21.
22.

23.

:-c

36.

37.

a
u

a. c
c=-

a.c
b. b

a. c

b. D

38.

a :c

b:o

a.c
b.c

a
b

a. c

b. c

39.

ab a ,b
c

24.

c=
C

17.

19.

b
a. b a ,
a.-=---=-. v
C

18.

--b

_a

15.b.a-c
16.

35.
a

-a-c !)--c

(a 4-

40.

b)l
111.

CAP II
25.

a.c+b

26.

27.

O.

28.
29.
30.
81.

(+a).(+b)=-1-ab-ab

32.

45.

50.

CAP III

a-a

52.

(-a).(-15)=---1-ab=ab
(4-4). (- b)= - a b
(-a). (-I-- = - a b

53.

55.

C4-=

www.dacoromanica.ro

33.
34.

35.
36.

37.
38.
39.
40.
41.

42.
43.
44.
45.
46.

-I- a
4-1)

.--a

-I>

4- -b

+a
-b
-a

17

r6

i.
a

-F

-1- b

(+ a). (+ 0 - (- a). (-- 0

(-1- a) . (- b)
1- rt

( - a) . (-I- b)

-a

+b -b
___.

57.

-1- a

-a

-Fb
A -11x

-b
B

X-1-

60.

11

1
-oo
o

62.

so + a

oo

oo -a - co

a-co--co
co . a-co

47.

(
a

48.

cTo- = 0

63.

PRO BLEME

1. - Pentru adunarea si sraderea productelor.

1.
2,
3.
4.
5.
6.

(2a-3b)-(5a6b)-1-(3a-b)--10b
(2a3x)-(4a-xb) -2a--1-4x-b
(2ab)-(3a-1-2b)-(2a-3b)(a-5b)4a=2a-3b

3a-pa-(3a-2b)2b1 4(a-b)

4x-Ra-Ax)(3y17a)-(98x3y)]-1-18a-106x=o

25a-19b-11 3b-[4a-(5b-6c)-8a]1-(21a-27b)-6c
2. - Pentru Immultirea Si impartirea numerilor positive qi negative.

1.
2.
3.
4.

(6 - (8. 3 -1- 3 -5)) (2 -8)

48-8:8-12 - 20:4 +16

96
40

(48- 8):(8- 12)- (20:4+16) = -31

((20 -2) : 3

4.(2-8)):5-1

www.dacoromanica.ro

- 49 Pentru &anger!.

3.

1. (I 52/3): 0; 1 ; +2; (1 ; 3)) = 8

2.
3.

4.

; 1=

(3 1-1 1

1 2/,

IJ

(3.1-1 1.6(2 1-1)\ 2'4.5

2;;

- Pentru tnimultirea i trnpirtirea polinomelor.

(4ab-6 ac12 ad):2 a-2 b-3c+6 d

5 ab-6 bb
(2 a3 b)(3 a-2 b)=-.6
(9 bb-24 ab-I-16aa):(4a 3 b)(4 a-3 b)
1

bbbb)

4.

(16 aaaa

5.

(16 aaa 4-4 aab + abb

6. (lb
7.

3i:4

2/31 -21)

4.

1.
2.
3.

(1;-1):1 5/7) :1::=1

16

ac) (b

(6 aa 3 ab) : (4 aa

c)

(-2 b 4-2 a) = 8
1

bbb

(6 a

aaa 2aab
b)

= 64 aaaa

abb--1
bbb
8

bbbb

2 ab)

www.dacoromanica.ro

PARTEA III
Numerile reale. Comparafiea intre marimile lor.
Numerarea reala.
5 65
Examinand deosebitele resultate, la care putem ajunge prin

cele li d'anteid operatiuni, vedem, Incepend de la numerul

reald absolutd, ca. :
4.
Prin Intrebuintarea regulilor adunari O. scaderi dobendim treI forme speciale de numere, adica :

2.

Numerul positivii,
Nume'rul negativii,

Nu lla,

5 21.

Prin Intrebuintarea regulilor Impartiri, dobendim :

Numitrulintregit (inclusive numerul 1.).

Numerul frangerosti (S h1).
Numerul nemarginit mare (5 62).
Care iar5.I potd fi negative sed positive.
Recapituland avem :
1.
2.
3.
Ii.

5.
6.
7.

Numerul Intregil positivd.

Numerul Intregd negativd.
Numerul frangerosti positivd.
Numerul frAngerosd negativti.
Nulla.

Numerul nemarginit mare positivd.

Numerul nemarginit mare negativd.

www.dacoromanica.ro

51

Aceste 7 forme se 1nsemnezu prin numere collective : numere reale; .,i sunt singurele forme, la care putem ajunge prin
tntrebuintarea celor A operatiunl,
S 66

De sunt p *i q Ere -care ctitimI reale, atunci clicem ca p,

este mai mare deal, g, cand va fi differentapq o cotime

positiva, iar p, este mai mica decal, q, cand va fipq o cOtime negativa.

S 67

De sunt a, b, c, si d numere Intregt absolute, i de este

a > b i c > d, este i :
a

1.

;>;

AdicA : Din duoe frangeri ell macss monitor, frangerea en

mai marele numerator are o valore mai mare.
a

ab

Dem. : ---== differentA poitia, Hind -cA am presuppns

C
C
C
a > b.

:< i

2.

AdicA : Din duos frangeri cu acela,s numerator, frangerea

cu mai micul numitor are o valOre mai mare.
Dem. :

a
c

a
d

=a(dc)
= adac
=difre
fentli uegativA (find -cA
cd
cd

d <c.
3.

. II
i>111-.
<1

Adica : Ori-ee frangere 2n;xta este snpraunitara tri on -ce

frangere curate este subtunitara.

www.dacoromanica.ro

52

Dem.

a
b
b

= val6re positivA, flind-cl a> b.

1 , = ab
b

ba

--i= = valdre negativA, Hind -ch b < a.

a

5 68

De sunt a si b numere absolute (tntregI sell frangerose)

mai este si s
1.

De este it > b; (+a) > (+b).

Adica : Din duoe numere positive, numerul cu valorea absoluta mar mare este numerul mar mare.

Dem.: (-1-a)(+b)=ab= valdre positivA, Hind -cA a>b.

2.

De este a> b ; (a) <(b).

Adica : Din duoe numere negative, numerul cu valorea absoluta mai mica, este numerul mar mare.

Dem. : (a) (b)=(ab)= valdre negativA, Hind -cA a> b.

3.

(+10> (b).

Adici : Ort-ce numer positive este mat mare deeds ori-ce

numer negativii.
Dem. : (-1-a)(b),_-_- + (a-l-b)= valdre positivA.
It.

0<-1i; 0> a.

Adica : Nulla este mai mica deal on -care numer positive,

dar mat mare decot ori-care numer negativii.

Dem. : o (+a) = o a= a= valdre negativA.

o (a) =o+a=+a= valdre positivA.
5 69
Relatiunile Intre marimile deosebitelor numere reale expri-

www.dacoromanica.ro

53

mate In SS precedente, se vedu And) mai bine, inchipuindune

tote numerile reale scrise Intr'un sir, incepend de la nullA i

mergend In drepta i in stanga spre nemkginit. De scrim

numai numerile Intregi positive tii negative, vom aye irul
urmatord :

oo ,... (n+2), (n+1), 11 , ...

3,-2,-1,0,+1,+2,...-1-n,+(n+1),...-Foo

Intre fie-care duoe din aceste numere Intregi mai avem dar
Anc,O un numer nemarginit mare de numere frangerOse.
Acest sir se numece numerarea reale sett firul numerilor
reale.

70

Tablet de formulele din partea 111.

De este a > b i c > b i a,6,c,b numere Intregi :
a

i' >
2.

cci

3. IT

b
1

<1

67.

>

b
i 0 67<
1

De este a 0 b un num& absolutti Intregu Wu frangerosti; i a > 5 :

4. (+ a) > (-I- 5)
5. ( a) < ( -5)

6. (+ a) > (-- 5)
7. 0. < a 0 o >

68.
a

www.dacoromanica.ro

PAIITEA IV
Regulile innaltari la puteri.
S71
A innalla o cotime a la puterea unel Odin! b, va se elite a
asecla cOtimea a de atotea orl ca factor cote uniml coprinde b.
COtimea noua dobendita prin acesta operatiune se Insemneza

prin a", se numesce o putere i se citece a, la puterea, b.

Numirn in parte pe a, raddcizza sEu baza i pe 6, exponentul.
Modul de a scri exponentul In acest chip, s'a Intrebuintat
pentru prima Ora de Etienne de la Roche la 1520.
A duoa putere a 2 se elite si ptitratu/; a treilea a 3, cubul si

a 4, bipatratul.
Insennzare. Innaltarea la puteri este dar un cas specialu al
Imultiri, adica acela, uncle tot! factorii sunt deopotriva.

S72
1. Puterea a" a e deocamdata numal atunci un Intelles,
card va fi exponentul b o caine Intrega absolutit (positiva).
2.

De este a = b, este i a = b "'.

Adica: E.rpressiuni ecuale innaltate la puteri ecuale pen

iaracL expressinni ecuale.
3.

Nu este tot-de-una a b = ba.

Adica : A'u putenz schimba tot-de-una intre dinsele radacina cu exponentul.

p. e.

32 = 9 i 23 = S
www.dacoromanica.ro

55

S 73

la = I

I.

Adica : Ori-care putere a unimi este deopotrivd cu 1.

Demonstratie : la = 1.1.1... (de a or!)

=1 dupe 29 ne 2.

oa = o

2.

Adica, : Ort-care putere a nullei este iardpi nulld.

Demonstratie :

On = 0.o.... (de a or!)

=o dup6 52.
S 74

sb+e _ ab. se

I.

Adic5. : inna/fdm o ceitime la puterea unet summe innal!dud cOtimea la puterea fie-cdrui num& aditivii pi immulfind puterile dobendite hare dinsele ; sell : immultim duos
puteri ale cdror reklacini sunt deopotrivd, bulcilltind radeicina
for la puterea summet exponentilor.

Dem.: ab+e = a. a. a.... (de b + c or!)

= (a. a. a... (de b orT)) . (a. a.... (de c orT))

= a'. a
a be

2.

ab ..a e

Adia : Inneilkinz o atime la puterea unet &ferrule hind/kind cotimea la puterea descdflutului pi la puterea descosulut pi impagind puterea d' dntditt prin cea din urmd; ski :
impartim duo() puteri ale cdror radacini sunt deopotrivd,
inndl kind raddcina CO211MUnd la puterea di fferen tei din expo-

nentul deimpartitulier

exponentul impartitorulut.

www.dacoromanica.ro

56

Dem. : Conform 72 n 1, presuppunem ca b > C

Aci este

ab =

a, =

gi trebue se Be ab-c= t

.c,i=b

Acosta este adeverat, and va 11

ab -o. a = a
see dupe n 1 at aceatul a b-c-f-c = ab
ab =. ab
de unde
adicA

insemnare.

Din n 2 urmeze :

a=aP-P =raP
=2.
as

I,

Adica : Ort-care putere cu exponenlul o este deopotriva

cu 1.
2.
3.
h.
3.

a' =a

dupe deem din 71.

ab. a= ab+1 dupe 74 re 1.

ab

ab-1 dupe 74 no 2.

(a. b)e= a". be

Adia : Innaltdm un product la puterea unei cotimr, inncilidnd fie -care factor la puterea acelii colimi pi immultind
puterile dob#ndite flare dinsele ; slay: immultim duo# puled
a caror exponentr sunt deopotriva, innaltdnd productul radacinilor la puterea exponentului communic.
Dem. :

(ab)e-= ab. ab.... (de c or!)

= (a. a.... (de c orI)). (b. b .... (de c orD)
=a . b
e

b.

ae

re

inneiltdm un cot (o frangere) la puterea unei cole mannalpind at& deimpthlitul (nunzilrcitorul) cdt ,gi inzparitorul (numitorul) la puterea credit cotimi pi impcirtind pe
cea d' dnteni prin cea d'al duoilea; s61.1: impartim duo# puAdicA

www.dacoromanica.ro

-- 57
teri a cdror exponent I sunt deopotrivd, imuilidnd cotul rddacinilor tor, la puterea exponentului commune.
Demonstratie :

a''=b

Aci este

1)

qi trebue se fie

r.i

ac

15

..c

Arista este adeverat, rand va fl

adica

see dupe n 3 al acestul

0.i------b

.be=ac

(a.))c
I
kr)

ac==ac

da untie

(4 b)r= ab.e

5.

Adica : innaltdm o putere la puterea unei cotimi, innal!dnd radei cina la puterea productului exponentilor; sea :
innedidin o cdtime la puterea Wild product, innalldnd o &Ira la puterea unfit factor pi puterea dobendita la puterea
celutlalt factor.
Demonstratie : (a1.)n

an. a"....

(de c orI)

(le c ori)

edit dupe n 1 al ac stul

de uncle --ab'c

insemnare. Fiind-ca putem schimba lntr'un product factorii lntre dinsil este i : a",e= ac".
S 75

In regulile 1 si 2 din s preced. am are tat cum Innaltam o cotime la puterea unei summe sea a unei dilTerente
(de ca restul el este o catime Intrega i positiva) dar n'am aretat anca, cum Innaltam o summa sea o differenta la puterea
unei cOtiml. Prin urmare dar pentru puterea (a -I- b) n n'avem
And) o formula generala, i ar ti o 115 to mare grew la de am
.

vre se scrim (a b)n=an-Fb

www.dacoromanica.ro

58

Formula pentru acest cas este cunoscuta subt numele de

formula binomului i se va areta la Partea 40, S 283.
Deocamdata dar, ca se aflam valdrea expressiuni (a+ b)
trebue se sovIrsim lmmultirea indicata. Asa este p. e.
I.

(a+ b) 2= a2+2ab+b2, cad :

ab
ab

a+b
a-I-- b

a2-1-ab
-1-ab-l-b2

a2ab

abH-b2

a2-2abd-b2

a2+2abd-b2
It.

(a+ b)3=a2+ 3a2b-1-3ab2-1-b3, cad :

a2-1-2ab-142
ad- b
a3-1-2a2b-Fab2
-Fa2b-1-2ab2-143
a3-1-3a2b-I-3ab2-143
2.

Este (a+ b) (a

a2-2ab-Fb2

ab

a3-2a2b-Fab2

a2b-F2ab2b3

a3-3a2b-F3ab2b3
b)=a2b2, cad :

a +b

ab
a2-Fab
abb2
a2

-b2

Adica : immultind summa din duoe cotimi cu different a

lor, dobendim di fferenta ptitratelor celor duoe catind.
Sea: Di fferenta din duo' patrate este deopofriva cu summa
radewinilor immultitct pun di fferenta lor.
3.
Applicand de mai multe on regulile din S 74, dam :
q

fabc\m

kdef)

cp.], =

am. a . a
aP .
am. bm.cm
dm .em fm

((allp = aa"M"

www.dacoromanica.ro

s. C. 1.

59

S 76
Numim un polinom rinduitzi dupe puterile decrescende ale

unet littere; p. e. ale litterz x, and va aye forma :

axn+bxn-i+cxn-2+....+mx2+nx+p
i rinduitzi dupe puterile crescende ale unei littere, sand va
aye forma :

a+bx+cx2+

+mxn-a+nsu-' +pxn

in care polinom litterile a, b, c,

m, n, p, Insemnezii

on -ce expressiune algebrica cu conclitiunea Ins& ca aceste ex-

pressiuni se nu coprincle IntrInsele littera x.

Littera ce luom caanteitore se clice littera principal&
Numim summa exponentilor, care coprinde un monom,
gradul monomului; p. e.

a2b3x este un monom de gradul 6, cad summa expo-

nentilor este 2+3+ 1 =6.

Numim un polinom amogenzi, cAnd toy terminil lul sunt
de ac,e1a grad ; p. e.

It a b3x2+5 a2b3x+3a4bx uncle gradul fie-carui terx en

este G.
S 77

1.
Productul din duos polinOme rinduite este rinduitil
dupe aceeasI littera, p. e.

dx2+abx+c

nx2MX+1
dnx4+abnx3+cnx2

+dmx3+abmx2+cznx
+drx2+abrXCI

dnx4 + (abn+ dm)x3+(cn+ a bm+ dr)x2+(cnz+abr)x+cr

1)e luom acest product in apprope bAgare desemA, vedem,

www.dacoromanica.ro

60
ca termenul lui cel d'intein este un product din termini! d'intele aI factorilor bit, q termenul din urma un product din termini! din urma aT factorilor lu!.

2. Ca se aflam dar la Impartirea unui polinom printr'altul, cetul cel maT simplu, rtnduim deImpixtitul 1 impartitorul dupe puterile acelia! littere, i ne Inchipuim caul rInduitil tot In acest chip, atunci trebue se fie cel d'anteiti termen

al delmpArtitului un product din cel d'anteid termen al fmpartitorului qi din cel d'anteid termen al cotulul; prin urmare
dar aflam pe inteiul termen al cotului Impirtind inteiul termen al delmpartitulul prin inteiul termen al impartitorulul.
Urmand aa vom ajunge la sovIrirea Impirtiri.
Prin acesta observatiune am intregit regula din S 61. n 2,
care nu ne indica ince, cum se aflam mai lesne termini! cetului ; p. e.

2a+36 I 6a2+5ab-6b2 13a -2b

I 6a2-1-9ab

flab -662

hab-6b2
0

5 78

Table de formulele din partea IV.

I.

Deesteabeste gi am=b In

2.
3.
4.
5.

ab nu este tot-de-una = b a
1a=i

6.
7
8.

9.

o a ---, o

) 73.
i

ab+cab. ac
abc=ab:ac
(a b) c =-= ge.bC
La\c _QC

kb i

72.

74.

Te

(ab)e= abc
PROIILEME

i. 07.00. b". b". b". a". b"aos.blos

www.dacoromanica.ro

61
2. at. a3z.b4Y.a2s.bl-l- am-n.an.b2m-3n.b4m-n.mt aezb5Y+ambom-4n

3, a2n-3: a2n-4 a
4. (aam-na2In+a4m- 2n) (aman) = as" - 2na2 n+n
a3m-2n
5.

.am-I-6n

4(m +n)

a4(m+n)
14(m+n)

6. a12: a2= it
7. ea ; ax ,=a4z
8.
9.

4 -1)4
b

-a3-a2b+abe-b3

2b2 a2-abl-b2

a+ b

10. 7' -2' -45

ab2= al+ab+b1
11.
12.

13.
14.

x2 n-6n y3 ni-Gn
xm+an y7m-812
x4m-711 Vin-11U xtim-1711 3/20.+41
(bY

,(by)n. am

Xlnn Ym+n

a9

(27 (25ylm
= (5oxy)m
\
yp

15. 15:33 -5'

16. 94.171: 51.4 = 34

17. ((ens- am
18. ((8x-6y)2)5': ((4x-3y)1)1= 2m
19. (3x+2y) (3x-2y) = 9x2-4y2

20. (x3+30-2 x -1) (x1--x2-2x+1)- xG-5x4+60-1.

21. (10x2-42-xy) : (5x-3y) = 2x+y
22. (80-27b1): (2a-3b)-4a2+6ab+9b2
23.

3
2

15
13
11
x4): (1x2+33/2-xy)
y4-Tcxy1+
xty2---7x1y+-3
16
16
4
1

=i7x2- ivy+ -or'

24. (a2-4 01)2+ 6a4 b4+10 -4a2b5) : (b4+a4+4 a b2+4a1b +6a2 b2)a4-4asb +6.0 b1-4 a b1-4-b4

www.dacoromanica.ro

PARTEA V
DESPRE CoTIMILE NUMERICE

CAP 1'4

Subt impartirea cotimilor numerice. Deosebitele numerciri

systemotice. Cele patru operatiuni cu numere.
79
0 cotime determinate scrisa In ciffre a duit valore absolut&
dar, este numat o singura cothne din sirul natural& al numerilor se numesce o (Mine numericd ski un numer. Cele d'anteiii numere ale acestul sir : I, 2, 3, It, 5, 6, 7, 8, 9 s'ail are-

tat In intr. la mathem. De am vre se dam fie -carul nuttier

urmatorti un semn nouti, adica o car& noul, ne ar trebui o
tinere de minte pre mare, ca se nu uitim deosebitele ciffre si
se nu le amestecam una cu alta.
Ca se ne putem dar sluji cu mat pucine ciffre Impartim numerile in trepte i determinam cote uniml dintr'o trepta infe-

ridra trebue ca se face un numer hotarltd dintr'o trepta superidra; astfel dobendim o numerare systematica sea o system& a numerari; si nurnim numerul fixti de ciffre, care ne
area cote unimi dintr'o trepta fad' o unime dintr'o trepta superior& : caracteristica systemei.
Prin exemplu de este caracteristica 2, adicA numerul, care
vine dupe I, numim numerarea systematic& : numerarea diadica sea binard (Intrebuintata la Malacca);

www.dacoromanica.ro

6.3

De este caracteristica 3, numerarea &ladled sell terneret

(la Jevons popor In America meridionala) ;

De este caracteristica b, numerarea tetrudica sea cuaternerd (la Flores insula In resaritul insulei Java) ;
De este caracteristica 5, numerarea pentadicei sea cuineret
(la Chines! si Malai) ;
De este caracteristica dece adica deopotriv5, cu numerul,
care vine dupe 9 si pe care'! vom Insemna prin semnul z ; numerarea decadica, sea Vecima/et.
Systema decimal& este cea ma! obicinuita.
La dinsa avem treptele urmatOre :

Unimile sea unimile de eintdia tre'pta, de la 1. pene la 9.

Decimile sell unimile de a duoa trepta, la ciffra dece = z,
adica unde dece unim! Lea o unime superiOra.
Sutimile sea unimile de a treilea tre'ptei, adica deee Immultita prin dece, sea z.z =z
Mille sea ciffra z.z. z =z Z= Z 3 ; adica dece Immultita
prin dece, Immultita prin dece; sea dece Immultita printr'o
sutime.

Dece mule sea ciffra z.z.z.z =:z.2z2=z3.z. z4.

Suta male sea ciffra z 4.z = Z 5.
Si urmand dupe regula ca : flece unimi dintr'o treptit in ferid-

rd facii o unime dintr'o &Lipid superiors, aflam finch treptele :

Millionul,
Dece millidnele,

Suta millionele,
Miie millionele sea billionul sea milliarda
c. 1.

Miie billionele sea trillionul.

s. c. 1.
Prin Impartirea In trepte suntem In stare a scri cu cele none
ciffre on -care numer din sirul numerilor. Numim operatiunea,

de a scri in numer In ciffre, ciffrarea; p. e. numerul sesse

www.dacoromanica.ro

-- 64
mum!, cinci sutiml, patru clecimi *i tret unimi se va ciffra :

0z3-1-5zg-F6 z+3.
Un numer scrisii In acest chip find un polinom rtnduitil
dupe puterile decrescende ale lul z, In care Ins& nu trebue se
lipsesca nicl o putere a lui z se scrie, lassand puterile lul z i
semnele + la o parte, mai scurt : 65113; In acest numer area
fie-care ciffra prin locul unde este puss trepta din care &di
parte unimile ei.
De vrem se scrim tot In assemene chip mai scurt o cOtime
numerics In care lipsescd de tot una sell mai multe trepte,
trebue se ne slujim de un semn, care pdte se se pue In locul
treptel, care lipseFe, fora ca se schimbe valOrea cOtimei numerice. Semnul definitil In S 13, nulla, este insA pentru acest

sfirit cel mai bun semn, cad este o. z =o si ad-o=a.

Asa trebue dar se scrim numerul : trel sutimi si patru uniml

mai Weill 3 zg+o. z-l-h si putem ciffra atunci acest numer

mai scurt : 3011.
Arabil se slujeall In loc de 0 de semnul
5 SO

1.

Fiind-ca este z =I. zd-o putem scri i numerul

clece (z) slujindune numal de cele none ciffre si de nullit,

adica z =10.
Tot assemene este zg =1 . z 2-1- 0 . z-i-o =100

z5=1..!3-1-o.zg+o.z+o=1000 .c.I.
2.

Pentru numirea numerilor ne am Invoit a dice, In

loc de

duoe cleciml, duoedeci;

In loc de trel clecimi, trei fled;

. c. 1. patru fled, cinci fled, . c. 1. o suta, o sula una,

*. c. 1.
In loc de clece i una clicem unspreclece,
a
clece *i duoe a duotYspreclece;
o sutit unspreaece, . c. 1.
*. c. 1. trerspreffece

www.dacoromanica.ro

-- 65 -Asa citim numerul h7, patru deci si septe;

215, duoe sute cincIspredece.
3.
Cand avem se rostim un numer mat mare decOt de
trel ciffre ne Inchipuim acest numer Impartita In desparliri
de cote trel ciffre de la drepta spre stanga si citim fie-care
despartire In parte. Despartirile se aret5 prin Ulf mid trans-

versale ; p. e.
271135 se Incliipuesce Impartitit in 271435 si se citesce 27
211520543289 = 24;52015431289 si se citesce
mil 435;
24 mil 520 millione, 543 mil 289.
S81

1.
immultim un numer prin dece adaogandu'l la drepta
o nullii.

Demonstratie: De este un numer abed sedsti de I i stanga spre

drepta cu semnele a, b, C, d, care insemnezfi una din cele 9 ciffre, chiar
si nulla, II putem scri in forma polinomului :

az3-1-bz.=-Ecz+d
.i de Immultim acest polioom prin lee sell prin semnul z, care insemudzi
pe 10, vom dobendi :

az4+bz3+cz2-1-dz
Ca se scrim dar acpst num& dupe regula din S 79 mai scurt, n'avem decet
se'l adhogAm in locul treptel unimilor, care lipsesce, o nullit ; adick se scrim :

azi -1--bz3-1-cz2-1-dz-F

o=abcdo

Este dar (abcd).10=abcdo

2.
impartim un numer prin clece, lepadand ciffra din
urma si adaogand numerului o frangere, a calif numerator
este acea cilia din urma, si a calif numitor este dece.

Demonstrotie : De avem se impartim num6rul de ma! sus abcd

.---az3d-bz2+

d prin clece =Z dobadim :

az3H-bz-Fc-1--d

r.

www.dacoromanica.ro

66
46

abc+1.-0-

S 82

Tot asa se demonstreza, ca. 1mmultim un numer

1.
prin 1.00, 1000,... 1011 adaogand la drepta numerului 2,
3.... n nulle.
2.
Tot assemene gasim, ca. 1mpartim un numer prin
100, 1000,. 10" lassand la o parte cele 2, 3.... n ciffre din
urma si adaogand nurnerului remase o frangere a calif numerator sunt ciffrele lepadate si a caril numitor este 1.00,
1000,.... 1011.

S83
1.

Adunam un numer de ate o ciffra cu un numer de

cote o ciffra, adunand unimile for; p. e. b +3=5+2=

6+1=7.

Este bine a sci pe din afora summa din duoe numere de

cote o ciffra. 0 tabla care ne areta acesta summa se numesce
table de adunare.
Tabla de adunare este :

2+2=
2+3,-24=
2-1-5=
2+6=
2+7=

4
5

6
7
8
9

2+8=10

3-1-3=

3+4=
3+5=
3+6=

6
7
8
9

3+7=10

h-F-4= 8

4+5= 9
11-f--6=10

5+5=10

2.
Scadem un numer de ate o ciffra dintr'un numer de
cote o ciffra luand una cote una o unime dintr'un numer
dila unime din celelalt numer. (Presuppunem aci ca des-

cosul este mat mica decot descaclutul) ; p. e. 6

= 4 2 = 3 1 = 2.

www.dacoromanica.ro

=5

67
3.

Itnmultim un numer de cote o tiffs printr'un numer

de cote o ciffra, dupe regula a. b= ad-a... (de b or(),i

gesim productul 1ntrebuintand n 1. din acest 5; p. e.

2.3=2+2+2=6.

Aci iarasi este bine se cum5scem pe din Ara produsul din

duoI factor! de cote o cifil. Tab la In care sunt scrise aceste
produse se numesce Tabla de immultire sell Tab la lid Pythagoras.
Tab la de Immul ire este :
1

10

12

IA

16

18

12

15

18

21

211

27

12

16

20

21j

28

32

36

10

15

20

25

30

35

AO

115

12

18

2A

30

36

1i2

118

511

IA

21

28

35

112

.119

56

63

16

24

32

AO

1i8

56

6A

72

18

27

36

115

54

63

72

81

h.
Priil tabla din urma putem impArti trite numerile ale
dror cot este un numerlIntregil de o tiffs.

5 8A

Calculul practicCt cu numere mat mart deceit de o citTrA se

presuppune cunoscutti. Ne marginim a da numa! Ore-care

exemple :

www.dacoromanica.ro

68

Penfru adnizare
pi sec-dere

4567
783
290
28

311

403
2054

4567
783
3784

8905A

3282
85772

it

18

5672

251A

Aci avem In vedere cele duoe reguli principale : Putem

schimba intro summa uumerile aditive Intre dinsele ; si dece

unimi dintr'o trepta inferiOra facil o unime din mmatorea

trept5. superienl.
Pentru immult ire regulile : Immultim o summa printealta

summa Immultind pe fie-care din numerile aditive ale unei

summe prin fie-care numer aditivil al celillalte summe; hnmultim un product printeun numer Immultind numai pe unul
din factor! si 1 &strand pe celelalt ca factor; si Immultim un
numer printeun product Immultind numerul printr'unul din
factor! si productul dobenditii prin celelalt factor.
De avem, p. e. se Immultim un numer prin 117 immultim
seu antein prin 7 si apol prin A. 10; seCt antein prin li. 10 si
apol prin 7. La Immultirea prin It. 10 Immultim anteia prin It
si productul dobenditCt prin 10 adlogandu'i la drepta o nulla;
(care nulla obicinuit nu se scrie) ; p. e.
346
47
2/122

1384
10262

346
47

ski

1384.
2422
16262

Insemnare. in locul punctului trebue se ne Inchipuim nulla

lepadata.
Pent/ u impartire regulile din S 61; numal trebue se adao-

gain ca loom drept anteiul numer al cetului cea mai mare

ciffra a treptel celii mat marl, care Immultita prin Impartitor
ne di ca rest sea 0 sea un numer mai midi decOt impartitorul. Urmand aa fie-care ciffra urmatore a cotulul 41 is locul
el intro treptit mai inferiOra, dec6t cea precedents, i dob6n-

www.dacoromanica.ro

69

dim un cot rInduitta dupe puterile decrescende ale WI Oct;

p. e.

47

16262
141

216
188

-282

346

356

I
I

27893
2492
2973
2848
125

78

125
356

282
0

85

Ca se preschimbam un numer dintr'o systema Inteun numOr din alta systema, avem In vedere cele Oise In SS precedente ;
1.
p. e. de avem a preface numerul 357 din systema
Oeciniala Intr'un num& de o valOre ecuala din systema hexa-

did., scrim mai anteiii numerul In forma polinomulul cuviinciosil ; asa dar 357 = 3 Z 2 + 5 z+ 7.
Pentru systema hexadica este caracteristica 6. Ca se putem
dar pure, fora a schiniba valOrea lui, acesta caracteristica In

polinomul de mai sus, trebue, de Insemnam caracteristica

systemei hexadice 6 iarasi prin z, se scrim In loc de clece :

z+4.
Avem atunci 3571sy-t.4eeim.) =3 (z+4)9-1-5 (z-Fil) +7 (cyst hex.)

soviind Innaltarea
deslegand parenthesele
adunand

=3 (-_-,-8z-1-16)+5 (z+4) +7
= 3z2+24z+48-1-5z+20+ 7

=3ze+29z+75.

Fiind-ca este 29=4 z +5 i 75= 2 z=t+ 3

--. (sy-.tem.(Jec.` =3^..;2-1 (4Z+ 5) z +2;2 +3 (.3st. hex.)
avem alleo 357

=3z2+4ze+5z+2z2+3
=9ze+5 z+3.

Fiind-ca este iarasi 9=z-1-3

avem in sfirsit 357 (sysh ma dechn ) =(z+3):',2-1-5.74-3

=z3-1-3z2+5.:+3
=1353 (s.tema hexad.)

www.dacoromanica.ro

-- 70 --

Tot acelas resultat se pOte afta printr'un drum mad scurtil,

a carui adeN er se demonstrezl de sinesi :
De avem p. e. a transforma numerul clecimahl 357 lntr'un
numer hexadica, operitm cum urniez5. :
6 I 357 I 59
130
57
I

6 I 9 1 (trepta a patrulea).
6
5 (treptaaduoa). 3 (trepta a treilea).

6 59 I 9
511

5/1

3(trepta d'antei4 a numerului noutt).

i este 357 (systema clecim.) =1353 (systema hexad.)

2.
De avem a transforma un numer dintr'o systema Orecare tntr'o system& ciecimalri, dam iara.si mad anteid flumerului forma unul polinom, calculam productele dupe tabla de
Immultire si le adun&in .dupe tabla de adunare a systemei

clecimale.

p. e. a, 35 (systema hexadia) se se schimbe Intr'un numer din systema clecima15..

Este 35 (systema hexad.) (de Inseninam iarki caracteristica

el prin z = 6) =3. z +5

=3.6+5
=18+5 (systema dec.)
= 23 (systema decim.)

b, 11120 (systema triadic1i) se se schimbe tntr'un numer

din systema decimals. Aci este caracteristica, z = 3, asa dar :
1 1120 (systema triadicti; =1. PH-1.33+1.3 2 + 2.3+0

=81+27+9+6+0 (syst. docim.)

=1/23 (systema jecim.)
3.
De avem in sfirsit se preschimblim un numer dintr'o
systema Ore-care intr'un numer al unei alte systeme Ore-care,
11 prefacem mai bine anteirt 1ntr'un numer din systema ijecimaid si din astri systema apol in systema cerutri, fiind-ca cu
acest chip ne putem sluji de tablele de adunare si de Immulsire ale systemei clecimale, care suet cunoscute.

www.dacoromanica.ro

71

p. e. 1.13 (systema cuaternera) se se- preface Inteun numer din systema binara :
113 (systema cuat.) =1 .

42+1.4+3

=16+4+3 (systema Oecim.)

= 23 (systems Oeci ) (vet)! ne 2 a1 acestul .)

23 (syst. clecim.) In systema bluer& dupe n 1 al acestul S.

2 1 23 111
22
1

2151 2

2 1211

1101

141

1 21

1.

2 111

prin urmare 23 (syst 4ecim.) = 10111 (syst bin.)

i 113 (syst. cuat.) = 10111 (syst. bin.)

insemnare. N'avem trebuinta a adloga Anc6 ca numerul.

ciffrelor fie-caril systeme trebue se fie cu o unime mai mica
dec6t caracteristica systemel. Asa dar pentru systema duoedecadicA p. e. ne trebue aforA de cele 9 ciffre cunoscute si
nulla, inch duoe semne (duoe ciffre) nouI pentru numerile
care unnezu dupe 9.

CAP II

Despre numerile simple .yi multiple

S 86

1. De este caul a din duoe numere intregi a i b iara.1

un numer Intreg6, adica de se Imparte a exact prin b, numim
numerul a un numer multiplu lui b si numerul b, un imptirNor al lui a si clicem : a este imparlibilii prin b; p. e. 6 este
6

multiplul lui 2 si 2 un Impartitor al lui 6, cad -i. 3 adicA

un numer intregu.

www.dacoromanica.ro

-72Fiind-ca este -a = a si -a = '1, conchidem ca out -care

a
1
numer este multiplul lui 1 i cal este Impartitorul on -carui
numer; assemene ca out -care numer este multiplul siei, adica
unimea, si ca on -care numer este impartitorul siei.
3.
Se intellege, di mai multe numere date n'aa numai
un singur ci mai ?reedit impartitort commend. Dintrinsif este
2.

cel mai mica impartitor communa tot-de-una = 1, iar cel

mai mare nu p6te fi mai mare decOt cel mai mica numer dintre numerile date.
Tot aa pota aye mai multe numere date nu numal
A.
un singur, ci neat multi nzultiplii communi. Dintelnii este
iarai cel mai mare multiplu communa nemarginita, iar cel

mat mica nu p6te li mai mica, decOt cel mg mare numer

dintre numerile date ; p: e. numerile h, 3, 6 i 12 ail drept
cel mai mica multiplu communa pe cel mai mare din numerile date, pe 12.
5.
Numere care nu sunt impartibile decOt prin I i pull
sinei; p. e. 1, 2, 3, 5, 7, 11, . c. 1. se numesca numere
simple absolute sea numere simple; tote celelalte numere;
p. e. le, 6, 8, 9, 10, . c. 1. se numesca numere compose sea
multiple.
6.
Ori-care multiplu lui 2 ; p. e. 2, 11, 6, 8, . c. 1. se
numesce un 911110?' SOCifi; (lea insenmeza dar n ori-care numar intrega este tot -cle -una 2 n un nuttier socia si 2n 1 un
nuneer fora sociii.
8 87
4.

Orz-care impaelitor commitela neat mator numere

imparte exact ci sunanza sea di fferenta lor.

a
b
Lenethestratie ..

De sunt

DI

gi

in

numere Intregi, este Si

a -I- b

un minter Intregu.

Out-care impartilor at
2.
reel multiplulut het.

211illr nunu

este ci impartit o-

www.dacoromanica.ro

___ 73 ___

Dentonstratie :

De este

un numer 1ntregu este si

a ,D= a. b
111

111

un minter Intrega.

3.
Ort-care impthlitor conimunii inTarlitortdur (1) pi
restuluf impartiri (r) este pi impartitorul deimparlitulut (D).

Denionstratie : 1.
un nuttier Intrege

prin 1 :

2.

De este

T=

adieu de nu se impatte exact

D printr'un numer bureau, 1, afiam, immultind ecuatiunea

D = c. ir

De este 1 Impartibile prin 111 ete si C.1 imi artibile pia in dupe 87 n 2.
Do este si r impartibilu prin acelas nuttier 111 trebue so 114. si D Impertibilfi
prin 111 dupe 87 no 1.

(hi care impartitor commitini inzpartitorultd, (1) pi

/1.
deinzpiiriituhd (D) este si impeolitorzy restului impartiri ().
benzonstralie : Do sadem din ectuttiunea no 2 al demonstratiel de mai
sus din aminduoe membrele ecuatiuni pe C.1, aflam :
3.

Dc.1=1,

De este i Impartibilfi prin m este si C.1 ImphrtibilA prin 111 dupe 87 n 2.

De este si D Impletibilfi tot prin mein 'turner III, trebue, se fie si r iDper
tibilu prin Ill dupe 87 no t.

$ 88

Problema : A gasi pe cel maz mare impartitor coninzunii

numerilor a si b.

Beslegare. impartirn cum area exemplul alaturatu pe cel

mai mare numer b prin eel mai mica numer
data a, i impartitorul precedenttl prin yes- a
c
I

tul impartiri d; prin restul impartiri din

until f iarAsi pe impartitorul anteriorii d;
urmam aa One cc dobendim drept rest at
impartiri nulls ; atunci este cel din urma
impartitor, in acest exemplu f, eel mai mare
impartitor communu numerilor date a i b.

www.dacoromanica.ro

b,t

'cc/

a
de

fl((idg

74

--

De7/2072Sfratie : Acdstit Impartire trebue se produce In sflrqit ud rest

= 0, find ca restul implirtiri d, f, . C. 1. se micqordzil necontenit (dupe

84); de nu se sovIrqlqco dar Impartirea exact mai nainte, cel pucin o se se
realisezc, cand va f Impal titorul .-=-- 1.
Fiind-ca este f en Impartitor at Id d qi at luT singur, trebue so fie dupe
87 n 3 qi a Impaitibilf prin f, ql find-co sunt a qi d ImpArtibill prin f,
trebue se fie tot dupe acceatI reguli qi b Impartibild prin f ; aqa dar este f

un Impartitor communf luI a qi b.

De ar f In sfliqit un all rimer ma! mare decOt f un Impartitor communf
ImpartitoruluI b qi delmpartituluT a, ar trebui se Ile dupe 87 n' 4 qi res-

tul lmpertiri d lmptrtlbilil prin acest alt numer ma! mare, qi dupe aceeaql

regul orl-care rest ulmitotti Impartibilf prin acest numer ma! mare; aqa

f; coca ce Iasi nu este cu putintA, cad un numer mat mica ntt Ole II
Impirtibilf printr'un numer ma! mare.
dar qi

S 89
1..

Fiind-ca a i b sunt multiplii lui f (dupe 5 88) tre-

bue se fie dupe 5 87 n 2 on -care impartitor al lui f i un

partitor lui a i b; de uncle conchidem, ca de este cel mai

mare Impartitor conummti la duoe numere, impartibild prin tr'un nuttier, sunt i acele numere 4tnpartibile printeinsul.
2.
Din demonstratiunea 5 88 urrneza ca eel mai mare

impartitor commund la duoe numere se imparte exact prin

tots impartitorii communi astor numere.
3.
De Innuultint duoe numere a i b prin nt, o se fie si
eel mai mare Imptirtitor communit lui ant i bin de m on mai
mare decot cel mai mare impartitor commund lui a i b.
5 90

Problentii. A gasi pe eel mat mare inzpartitor commune la

mat mull dealt dune' numere, p. e. la numerile a, b, c i d.
Deslegare. Cautam anteiti pe cel mat mare impartitor communil la duoe numere, p. e. la a i b. Fie acesta m.
Pe until", cautlim pe eel mai mare impartitor communti
lui n2 i la al treilea nuttier, la c. Fie acesta n.

www.dacoromanica.ro

75

in sfIrit pe col mai mare impartitor communti lul n i la

al patrulea flume'', la d. Fie acestap.
Atunci este p eel mai mare Impartitor communti luT a, b, c,
si d.
Dernonstrage : d qi n se Imperil exact prin p; n este eel mai mare
Imperlitor commune lul C qi M ; pr:n urmare dar m qi C so imparte exact
qi prin p dupe n 1 al precedent.
11.1 este iataqi col mai mare Impertitor commune lel a qi b ; aqa dar se
Impute tot dupe aceeall regula qi a qi b exact prin p.
Demonstratiea a este p col mai mare imparcitor commune numerilor date

so area lesne printr'un chip inverse; de ar fl p. e. X > p qi de ar fl a, b,

c, d, Impartibill prin X ar trebui se fie dupe n 2 din prec. qi 111 Impercibile
prin X; qi tot assemene qi El qi p impartibill prin X; coca ce insli nu este cu

putimi se fie, flind-cli, X > p.

91

Numerile ale caror col mai mare Impartitor communil este 1.

se numescii numere simple relative; p. e. 3 i 7 ; 5, 11 i 17.

Nu este neaparat ca fie-care num& In parte se fie un nume'r

simplu absolutti; p. e. 4, 9, 25 sea 3, 7, 9/1 sunt assemene

numere simple relative.

S 92
De se imparte exact productul b. c din duo? numere intregi
b si c printr'un num& intregii a ci de sunt a pi unul din fac-

tori, p. e. b numere simple relative, trebue se fie celelalt

factor c imparlibilu prin a.
Demonstratie : Cel mai mare 11111)11'00r commune lui a gi b este 1,
Hind -ci a o b aunt numere simple relative, aqa dar col mai mare imparrtor
commune lul ac gi be este C dupe 89 n3.

Fiind-re ac qi be se Impartit exact prin a, trebue dupe 89 u 2 se se

Impart& qi col mai mare Imparoor commune for C exact prin a.

S 93

De se imparte exact c prin fie-care din duoe numere

www.dacoromanica.ro

76

simple relative I ,c b, se imparte c si prin productul for ab.

Demonstratie

Este a. =D b
a.

de Impirtim pi in b;

Fiind-ca suet a 0 b numore bimple relative qi flind-cti, se Impart exact

a.- mileu productul din duo( numere IntregT prin b, trebue dup6 92 se se

Imparia si

--

--= a b

a
prin b, adica
b

se fle un limner intregu.

S 911

1.
Un numer este Impartibila prin 2, cand va fi cea din
urma ciffra Impartibila prin 2, adica, cand va fi un num&.
Sochi.
2.

Un 'miner este impartibila prin ti, and va fi cea din.

urma ciffra plus cea Innainte el luata induoit, Impartibila
prin 11.
3.
Un numer este impartibila prin 8, cand va fi cea din
urma ciffra plus cea Innainte et luata induoit, plus cea Innainte acestia luata de patru ori, impartibila, prin 8.
Un numar este Impartibila win 5, and va fi cea din
h.
urma ciffra 5 sea 0.
5.
tin limner este impartibila prin 10, cand a fi cea din
urma ciffra U.
6.

Un num6r este impartibila prin 3 sea 9, and va li

summa unimilor ciffrelor lul impartibila prin 3 sett 9.

7.
lle Inseinnam intr'un numer summa celel d'anteia,
d'al treilea, cincilea, . c. 1. ciffre prin P i summa celei d'al
duoilea, patrulea, . c. 1. prin Q va fi acest numer Impartibila

prin 11, cand valIPQ tinpartibila prin 11.

www.dacoromanica.ro

-- 77
Demonstrafie
pe rind

Ori-care numer N care ette scrisfi cu citTrele urmatore

f, e, d, c, b, a se Ole desface In polinomul urmitorii :

N=a+10b-1-100c+1000d+10000e+
Unde este a ciffra din urmA, b ciffra din a duoilea trOptit, q. c. I

1.. De este a Impartibilfi prin 2 trebuo se fib si N Impartibilti prin 2,

cad tot' termini! polinomulul urmlitori aunt producte cu factorul 10, qi 10
este Impititibilfi prin 2.
2. Ne putem In chipui polinomul de sus dosfacutit In chipul urmAtord :

N=(a+2b)+8b+100c-1-1000d+
De este dar a+ 2b imp &rtibilit prin II este qi N Impartibilfi prin h
find -ca atOt 8b este Impirtibilfi prin It cOt i urmatoril termini, cit.' el aunt
producte cu factorul 1001i 100 este impUrtibilfi prin ft.
3. Ne putem Inchipui numOrul N desfitcutO 1n :

N= (a-1-2b+hc) +8b+96c+1000d -1
c Imparjibilu prin 8 est.,: si N impartibilfi prin
De va fi dar a + 2 b
8, find -ca atOt 8b cot si 96c, cOt i urmiltorii termini, care aunt producte
cu factorul 1000 suet impartibill prin 8.
h. De este a = o sea = 5 este N imp &rtibil& prin 5, ad toti termini!
urmatori aunt ImpIrtibilI prin 5.
5. Do este a=o este qi N ImpArtibilfi prin 10, cum am vequt Si n2.
6. De ne Incitipuim N desflcutfi In s

N= (a+b+c-1-...)+9b+99c-IVedem cii N este Imp &rlibilti prin 3 sou 9, child va II a -1--b -impAitibilf prin 3 sea 9, act termini! urrnittorl aunt ImpArtibili prin 3 seil
9, ca products, uncle unul diu factor' este ImpUrtibil0 prin 3 sOft 9.
7. De desfacem N In :

N= (a+10b+c+10d+e-F-10f

+(99c+ 990d- }- 9999e+

Este N Impartibild prin 11, and va A a+10bc 1-10 d+...

Impli Obit!! prin 11, cAci celelalt termen este Impirtibilil ruin 7.7.
Fiind-ca patem scri for& a schimba valOrea luI :

a-1-10b+c+10d-i-e+...=a+11bb+c-1-1ldd+e+...
)
=11 (bd+f+ ) (a+c+e+... ) (b
sea
www.dacoromanica.ro

-- 78
Este expressiea a-FlOb+cd-10d-1-e-1-... Impliitibill prin 11,
and va II :

(a-l-cd-e...) (b+d-Ff-F...)
P

adieu

impaitibilii prin 11.

95
Din 93 urnieza c5, un numer este Impartibilii prin 6, child
va fi Impartibilfi prin 2 si 3 ;

prin 45, and va fi Impartibilit prin 5 si 3.

n
n
prin 18,
6 si 3.
s. c. 1.

Un numer Insa, p. e. 21t nu este Impartibilfi prin 18, cu

tote c5, este impartibil5 prin 3 si 6, fiind-c5, 3 si 6 nu sunt numere simple relative.
insemnare. Caracterul Impartibilitati unui numer prin 7,
13, s. c. 1. nu este destul de simplu ca se aduce inlesnire
pentru calcul.
S 96

Produsul din duoe nunzere simple (absolute) nu pole fi

nici o data deopotrivti cu produsul din dual alte numere
simple (absolute).
Demonstrutie : De sunt a,b,c i d numere simple absolute si ddel
ar tt

ar trebui se fle

ab=cd

7.
ab

,
adieu un numer Intregfi;

C si b find numere simple absolute aunt si numere simple relative si ar

trebui dupe 92 se fie atuncl a Imptirtibilf prin C, ceea ce nu este cu putintli,
findca a este un num& simplu absolutd.

insemnare. Acosta theorem5, este neaparat adeverata si

pentru producte din mai mult deck din duoe numere simple
absolute.

www.dacoromanica.ro

-- 79 S 07

De imptirtim un flume"?' data N prin tole numerile simple

absolute de /a 2 pica la acela al cdrui ptitrat nu este Mai

mica dee& numerul propusitsi filed tote aceste impartiri nu
se realisezzi, atund este N un nunlecr simplu absolutit.
De2nonstratie : Fie p 2 > N i se nu so Imparti N exact prin nici un
numAr'Intre 1. tli p ; atuncl nu se imparte N exact nicI prin nici un numer

mar mare decOt p, cAc/ clecA ar A p. e. m > p 0 ---= /I, atuncI ar trebui se

tle II < p i

...-= m; ceea ce ttr II Impotriva presupptmeri (Acute.

DecA that nu se Impede N prin nici an numer simplu nu se pate Imparti

nicIprin nici un numer multiple i trebue se lie prin urmare N singuru un
numAr simplu.

5 98
Din 97 urmezA chipul cum putem cerceta de este un pumar datit un nuttier simplu (absolute) sea nu.
Numerile simple Intre 1 i 200 sunt cele urmatore :

1, 2, 3, 5, 7,11,13, 17,19, 23, 29, 31, 37, 41, /13, /17

53, 59, 61, 67, 71, 73, 79, 83, 89, 97, 101, 103, 107,
1.09, 113, 127, 131, 137, 139, 11i9, 15.1, 157, 163,
167, 1.73, 179, 181, 191, 1.93, 197, 199.
S 99

A desface un numer in factoril la prinzitivi va SP dice a'l

scri in forma unui product de numere simple (absolute). De
avem p. e. se desfacem nurnrul 360 In factorii luI primitivi,

cerdm a'l Imparti exact prin cel mai mica numr simplu,
care vine dupe 1, adica. prin 2, i prefacem pe 360 In 2. 180;
cu 180 urmam iar4I assemene; i aflam :

www.dacoromanica.ro

-- SO
2 1360
2 I 180
2 I 90
3 1 45
3

15

5 15
1

Este dar 360=2.2.2.3.3.5.

93.39..5

Din S 96 urnieza, el nu putem desface un numer multiplu

decet numai In factorii lui simpli.

100
Prohlema. A a fla pe eel mat midi multiplu conzmunii mat
'nu/tor .numere.
Desleg. Desfacem fie-care numer dupe S 99 in factoril Iui
primitivi atunci este productul din puterile cele mai marl ale
tutulor acestor factor! eel mai mica multiplu commune.
Demonstratie : 1. Ca este productul un multiplu al fle-caruia din numerile date urmezit din observatiunea, ca nicl unul din aceste numere nu
coprinde o putere a unul factor primitivii, care se nu Ile coprinsit si Introunul
din factoril productulul.

2. Ca este acest product tot ()data cel mai mica multiplu communa numerilor date, urmeza din ob%ervatiunea, di nu putem lassa la oparte nicl unul
din factoril primitivl, nicl ca putem lua o putere mal mica a lor, fora ca se
Inceteze unul din numerile date se tie un Impirtitor al acelul product mai midi.

Insemnare. Calculul obicinuitil pentru aflarea celui mai

mica multiplu commune se face In chipul urmatoril; p. e. se
sere eel mai midi multiplu communii numerilor 12, 16, 20,
211, 30.

12,
6,
2 3,
3
3,
5
1,

16, 20, 24, 30

8, 10, 12, 15
4, 5, 6, 15
2, 5, 3, 15

2, 5, 1, 5
2, 1,
1

1
www.dacoromanica.ro

-- 81
Cel naafi mice multiplu communiz este 2. 2. 2. 2. 3. 5.

= 24. 3.5 = 240.

S 1.01

Tot In astfel de chip putem afla pe cel mat mare hnpartitor commune ma! multor numere date, desfdcend fie-care
flume'. In factorii lul simpli si formand un product din cele
ma! mid puteri ale acelor factor! simpli, care sunt communi
tutulor numerilor date; p. e. se cere cel mar mare impartitor
commune lei 600, 150 ,si 20.
1..

600=23.52.3.
150=2.3.52
20=22.5
2.5=10= cel mai mare impartitor commune.
2.

Produsul din duoe numere a si b este tot-de-una

deopotrivg cu produsul din cel ma! mare impartitor commune

(i) si din cel ma! mice multiplu commune (nz).
Din ecuatiunea ab = mi urmeza :

ab
m=-z

2=m
ab

mi

a=6
u=

Asa putem dar de ne sunt date trel din aceste valdre afla
lesne pe a patra.
5 1.02
1.

in n 7 din 5 49 am definit reducerea frangerilor;

www.dacoromanica.ro

82

acum vedem ca reducem o frangere la cea mat simply expres-

siune, Impartind terminii et prin eel mat mare impartitor

communa ; p. e.

360 _23.32.5_2.3_ 6

4500 22.53.3-5.5B.
2.
Am v6tlut la adunarea si scaderea frangerilor, care
n'aCt acelas numitor, ca trebue se le prefacem In frangeri cu
acelas numitor. Este Invederat ca, ca se fie lucrarea mat simp15,, luom pentru acest numitor pe cel mat mica multiplu
communil tutulor numitorilor. Acest numitor se numesce cel
mai nzialnumitor communii; p. e.
2

:18-44-7

3=3

Este

8=23
9=32

2.168+5.63+4.56+3.72
504
83

7=7

-9504
= 5011
10q1
7

32.23.7=504= c.m.m.n.c.

134

7.2-5

Este

30

14-5

15=3.5
6=2.3

2.3.5=30= c.m m.n c.

3

30 =30=.1.6
S 103

insemnare. Spre a Inlesni reducerea frangerilor algebrice,

si spre a facilita adunarea si scaderea lor, vom da ad Ere -care

reguli pentru desfacerea poliannelor In factori; mat tarclill

void reveni assupra acestui calcul.
1.
De au tot! terminii unul sea mai multi factor! cornmuni II putem extrage cum am vetlut In 5 32 n 3 ; p. e.

25a2b-30ab2+15a2b2=5ah (5a-6b+3ab)
www.dacoromanica.ro

-83De multe orl putem extrage numai din unit din termini! unu! polinom un factor commune si putem dobendi un
polinom none, In care se alba tot! termini! un factor commune, care se 'Ate extrage ca sus; p. e.
2.

6ac-10bc-9ad+15bd=2c (3a-5 b)-3d(3a-5b)

= (3a-5 b) (2c-3d)

6ac+9bc -2ad -3 bd=2a(3cd)-1-3b(3cd)

= (3 cd) (2 a+ 3 b)
Dupe n 2 din s 75 este differenta din duoe pAtrate
3.
deopotriva cu productul din summa si differenta rAdacinilor;

p. e.

ha2-9bad2=(2a+3 b d) (2 a-3 bd)

25a4-1= (5a2 1-1) (50-1)
De Immultim x-1- a prin x b aflAm x2H- (a+b) x
ab, vecli 239. De avem dar vice versa se desfacem p. e.

h.

polinomul .2;2 3 x h In factor!, trebue se cautain duoe

i a caror
numere a si b a caror product se fie ab =
summa se fie a + b + 3.
11

Aceste numere sunt +It

si 1, cad (+11) (-1) =

+h-1=3

**I

p. e.

3x2-1-5x-2=3 (x2h5x--a2)

=3 (T-3) (x+2)
= (3x-1) (x-1-2)
FormuleleurmatOre, despre a caror adever ne putem
Incredinta, sovirsind Immultirea indicata, ne slujesca assemene la desfacerea polinOmelor.
5.

a -b2= (a-l-b)2
a3-1-33.2b-1-3ab2-1-b3=(a+b)3

a3-1-b3= (a+b) (a2+113ab)

a3-1)5= (a 1)) (ag-i-ab-H)9.)
www.dacoromanica.ro

84

p. e.

773-1-2n-I-1= (n+1) 2= (n+1) (n+1)

8a3x3= (2a x) (40-1-2ax-Fx2)

8.0+1= (2x+1) (4x2-1-1 2x)
6.
Aceste regull dar ne ajuta la calculul cu frangeri algebric,e, p. e.
7 ab

7a (2a b)

10 ax-5 bx

5 x (2a b)

Id a*

50+5 ax = 5 i (a x)
as_xs (a+ x) (a x)
as

asxs

x=as (a

a +x

a2

7(7

52.

5a

ax
x) (a
x2

x)

x2
= a9a2+2ax
a2 x2
x(2ax)

z.--_

ass xs

CAP Ii!

Despre freingerile Vecinza le

S 104

Orl-ce frangere, a evil numitor este o putere a lui clece si

a carit numerator este o cotime numerics Intrega, se nu33/4 334
mesce o frangere flecimala, p. e.
, s. c. I. Cand
121., 100
scrim o assemene frangere 'Assam pentru prescurtare numitorul la o parte si'l aretam, taind printr'o virguM dela drepta
spre stanga atetea ciffre din numerator, cete unimi are expo-

nentul puterel lid 1.0. Frangerea 334 se scrie dar mai scurt
10

334
33,4, si
mat scurt 3,34 s. c. I.
100

www.dacoromanica.ro

--- 85
La frAngerile decimale insemnezd prin urmare ciffrele la
stanga virgulei numerile intregi *i la drepta virgule' cin'rele
num&dtorului unei frangeri decimale. De nu are numeatorul destule ciffre, Implinim locurile, care sunt Ole, prin
nulle; p. e. 113 = 0,43;
== 0,002, . c. 1.
10 0
1000
In aceste 'ranged indica or' -ce ciffra puss dupe virgula la
drepta altiia, unimi subtindecite d'ale acestiia, precum indica
la numerile Intregi or' -ce ciffrA puss la stanga altiia uniml Indecite d'ale acestil alte ciffre.

S 105
Putem, fora, a schimba valdrea unei frAngeri decimale,
adaoga spre drepta n nulle, cats atunci Immultim numitorul
1 numeratorul prin 10"; p. e. 0,34 = 0,340= 0,3400.
Tot assemene, de sunt In drepta unei frAngeri decimale ii.
nulle le putem lepAda, for& a schimba valdrea frAngeri, cad
atunci impartial termini' frAngeri prin 100; p. e. 2,300 = 2, 3.
5 106

De mutam Intr'o frangere decimal& virgula n ciffre spre

drepta,, immultim frAngerea prin 10", cats numeratorul fran-

geri remane ne schirnbatd, iar numitorul se face prin strAmutarea virgule' cu n nulle mai midi, adica se subtimparte
prin 10"; p. e. 3,245 X 100 = 324, 5.
De mutam virgula n ciffre spre stanga, ImpArtim frAngerea
prin 10", cad ciffrele numeratorului remand iarAsi neschimbate, iar numitorul se face cu n nulle mai mare, adica se Immultesce prin 10% i frangerea se Imparte prin 100; p. e.

2, 3 : 100 = 0,023.
S 107
0 uninze a tenet ciffre dupe virgula este mat mare, deccit
tot numerid care urnzezzi hi dre'pta et.

www.dacoromanica.ro

86
DeMOT/SirOtie : Este 1. > 0,999... ; aa dar Impartind aminduoilt
partite acestel comparatitml p.e. prin 1000, este qi 0,001 > 0,000999...
De sunt In locul Jul 9 alto ciffie, care suet mat mid decOt 9, este flangerea decimal& mat mica, si prin urmare cu atOt ma mica decOt 0,001.
S 1.08

A prescurta o frangere decimals va se clice, a lepada una

sa mat multe din cele din urma ci/fre in dre'pta virgules; p. e.
a seri In loc de 2, 5621 numai 2,56.
De este In trepta cea mai Innalta a ciffrelor lepadate ciffra 5
sea o ciffra mai mare decOt 5, adaogam ciffrei din trepta cea
mai mica, care remane 1; p. e. 2, 5672 = 2,57.
De este acea ciffra mai mica. decot 5, lepadlini ciffrele fora
se adaogam nimic ; p. e. 3, 5613 = 3,56.
In amInduoe casurile facem o gresela forte mica, adica abia
o jumatate de unitne din ciffra celei mai mid trepte remase ;

p. e. de scrim In loc de 0,245349 numai 0,245 micsoram

10
frangerea abia cu o jumatate din una a o mile, cad
facii

1000

s numai
1

1.005 00

10000
este o jumatate din una a o mile.

De scrim lnsa In loc de 0,245649 numai 0,245 micsoram

frangerea cu mai mult decot cu jumatate din una a o miie ;
dar de adaogam treptel remase 1; adica de scrim 0,246, abia
maxim frangerea cu jumatate din una a o

5 109
Frangerile clecimale se aludt la acela nuwitor, Iniplinind

(dupe 5 105) prin nulle la frangerile, care au mai pucine

ciffre, ciffrele, care lipsesca ; p. e. 0,3 si 0,2119 = 0,300
si 0,2/19.

5 110
Frimgerile clecimale nefiind alt nitric decOt un fel specialii

www.dacoromanica.ro

87

de fanged vulgare, calculul for se face dupe regulile aretate

pentru frangerile vulgare in S 49.
1.
Asa dar adundm seu scddem fanged decimale, aducendule la acelas numitor (adica scriindule cu virgulele for
una subt alta si inchipuindune ciffrele, care lipsescO, Imp Unite prin nulle) adunand seu scadend numeratoril (adica numerle intregi, care se dobendescti lassand virgulele la o parte)
si &and summel set" differentel nunlitorul communal (adica
taind din summa seti differenta de la drepta spre stanga atOtea ciffre trite avea numitorul communti). p. e.
23,04
2,345
36,025
0,0003
0,4609
3,4
35,5641
28,7853
immu/tim o fr5.ngere decima1s printr'alta, lucrand
2.
ca la numerile Intregi si dand productului atOtea ciffre decimate cote aveati amInduoi factora impreuna, cum results din
,

formula

a
b
= ab n e.
.
10m 10" 10!"+"'
3,243
0,416
19458
3243
12972
1,349088

scu

3,243
0,41.6

12972
3243
19458
1,3/19088

insemnare. In calculele practice nu se ceril obicinuit tOte

ciffrele decimate ; de aceea ne putem in lesni immultirea fraugerilor decimate lepadand acele ciffre decimate, care suet de
pucina influents assupra exactitati resultatului.

Pentru sovirsirea acestel immuitiri prescurtate ne slujim

mai bine de modul al duoilea aretatti mai sus si lassfun la
o parte tOte ciffrele decimate, care esti in drepta afora; adica :

immultim anteiti deimmultitul prin ciffra din trepta cea

mai innaltata a immultitorulta, apoi ne Inchipuim ciffra din
tr6pta cea mai Innaltatit a immultitoi ului si citira din ti epta
www.dacoromanica.ro

--- 88
ce,a mai mica a delmmultitului lassate la o parte, tmmultitn
prin ciffra urmatOre a Immultitorului tote ciffrele remase ale
delmmultitului si adunam cu acest product clecimile din ciffra
lepadata a delmmultitului ; acest product se scrie subt productul dobendita mai sus, fora a esi In drepta afora.
Apoi ne Inchipuim iarasi ciffra din trepta cea mai linnaltata
a humultitorului remasd si ciffra din treptacea mai mica, a
delmmultitului remasti lassate la o parte si urnfam ca sus.
La Immultirea ordinal% taiam din product atotea ciffre clecimale dela drepta sere stanga cote avead amInduoi factoril
Impreuna, aci dar trebue se taiem atotea mai pucin cote ciffre
are Immultitorul, minus 1, cad atotea ciffre n'am esit la Immulthe In drepta afora.
De luom anc,O regula pentru prescurtarea frangerilor decimale din 108 In bagare de soma, se opereza In chipul urmatoru :

3,4621-34

0,2346349

6912!1268
103686/10

2419349
207373
10369

1 382

311
0,82131692

De am fi lucrat fora prescurtare am fi dobendit resultatul

urmatorCt : 0,82131692568766.
3.
La imparfire avem se deosebim trei casuri :
a. Delmpartitul si impartitorul ail tot atotea ciffre cleCitilale,
atunci sovIrshn impartirea ca la numere Intregi, fora a lua In

bagare de soma virgula, cad

a
:

b
---p. e.
V

10 n 10

110,5:1,3=85 cad 13 11105185

104
65
65
0

www.dacoromanica.ro

89

b. Detmpartitul are p ciffre clecimale mai Inuit deceit 1mpartitorul, atunci sov1rim impartirea ca la numere intreg1,
a
6
a: b;
i dam cotuluip ciffre clecimale, cad
:

10" 10--p.e.
P
8,21.2,3

1011+1)

4,182:0,34 = 12,3 cad 34

4.1.

34

78
68
102
102
0

c. Impartitorul are p care Oecimale mai mutt deck delmpartitul, atunci adaogam deimpartitululp nulle, fora. ca se '1
schimbam valerea dupe S 105 i lucrain ca in casul d'an; p. e.
376,2: 0,1254 = 376,2000 : 0,12511= 3000
cac11254 3762000 I 3000
3762
0

insemnare. 1.
De nu vrem, ca la 1mpagirea, care nu se
sovii*Fe exact, se lie greela, care s'ar ivi, lAssand la o parte
remItita 11)10:girl din urma, pre mare, adaogam, dupe ce am
dat cotului virgula, deimpartitului nulle i urmarn cu Impar-

tirea pene ce se sovirsesce exact, set"' urnlm atk, cet cere

trebuinta ; p. e.
4,213:0,123=34,25203... cad 123 4.2.1 3 3/1,25203_
I

1369

5.2 3
/1 9 2

31.0
2 /1 6

6 /1.0

61 5
2 5.0
2 /1 6
h. 0. 0

360

www.dacoromanica.ro

31

. .

90

Dec1 nu ne trebue o aa mare exactitate In ciffrele

decimate, putem Imparti frangerile decimate Inteun mod mai
scurttl, adica :
2.

Du$ ce am gash ciffrele decimale ale cOtului, care trebuesca se fie exacte, lepadam In loc de a trage jos ciffra din
trepta ma! mica a deimpArtitului, seil In loc de a'i adaoga o
nulls, ciffra din trepta cea mai mica a Impallitorului i urmain cu Impartirea Innainte. Ca se nu fie greela pre mare ne
conformam celor dise mai sus pentru Immultirea presctir-

tata; p. e.
3,4213871 :0,31178215=9,836618
cad 343-811-5, 3 1t.2 1.3.8 7.1 I 9,836618
31303935
2 9.0 9 9.3 6
2782 57 2
1 2 7 3 6.4
I

1 0 11 3 4 6

2 3. 0.1. 8
20 8 6 9
2 1.4 9
2

08 7
6.2

35
27
27
0

Calculul ordinarti da (kept resultat : 9,83661763...

sill
Analog operatiunel din n 3 al prec. putem areta, cand
nu se realiseza Impartirea unui num& Intregil printealtul,
cotul subt forma unel frangeri decimale de o exactitate mai
mare sea mai mica; deca ne vom Inchipui numerile intregi ca
nece fangeri decimate fora ciffe decimate; cad n'avem de-

www.dacoromanica.ro

91

cot se darn deimpartitului o virgula, se punem la stanga eI

on -care cetatime de nulle i se urmarn cu Impartirea pone la
oil-care ciffra decimals a cotului vom voi; p. e.
57 : 23

2,47... cad 23 I 5 7,0 0 ... 12,117

I

It 6

1.1.0

92
1.8.0
161

1 9...
$ 112

Regula din 5 111 ne areta midlocut de a preface o

frangere vulgara lntr'o frangere decimals, cad o frangere
vulgar& nu insenmeza alt nimic, decot Impartirea numeratorului prin numitorul el; resultatul acestei Impartiri se di
1.

atunci subt forma unei frangeri decimate; p. e.

23

27.. cad 18 I 2.3,0 0... 1,27...

18= 1,27...
18
I

5.0

36
1 4.0
126
1 4...

2.
Cand vom preface o frangere vulgar& lntr'o frangere
decimals, se va sovirsi mina! rar lmpartirea exact, si de aceea
vom dobendi numai rar frangerea vulgara in forma exacta a
unei frangeri decimate.

Fie-a expressiea cea mai simpla a unei &angeri vulgare,

attic& a *i b numere simple relative, atunci vom vede prin

cercetarile urmatere, ca sovIrsirea Impartiri exact sea nu
atirna numai de numitorul frangeri. De Impartim prin numitorul b, numeratorul a, dupe ce 'lam adaogat la drepta nulle,
vedem ca Impartirea nu se va realisa, decOt numai decd va ft

www.dacoromanica.ro

92

puterea tut dece, prin care am tmmultit numeratorul a, adaogandu'l nulle, impartibild prin b, adica dech va coprinde b
numai factori! simpli 2 si 5.
Tot assemene, cb,nd se preface exact o frangere vulgar&
lntr'o frangere decimala, se determine prin numitorul frangeri, cote ciffre decimate va coprinde frangerea decimal&
exacta, chci :

10 = 2.5

100=29.51
1000 = 25. 55, s. c. 1.

in genere se imparte o putere a lui dece numal atunci fora

remhsita printr'un Imphrtitor, care coprinde puteri d'ale

lui 2 sell 5, cand exponentul el este cel pucin ap de mare ca
cel mai mare exponent al puterilor impartitorului.
De vrem dar se schimbam exact o frangere vulgar& a earl!
numitor n'are ca factor! simplii deck puteri d'ale lui 2 sed 5,
tntr'o frangere decimala trebue se adaogam numitorulul atotea nulle cOte unimi are cel mai mare exponent al numitorului ; dar dote nulle am adhogat nualeratorului atotea cilire

decimate trebue se dam ckului, cu alte verbe frangerea

decimala va aye atotea ciffre decimate, cOte unimi are cel
mai mare exponent al numitorulul frangeri vulgare ; p. e. de

este numitorul 250 = 2. 53 trebue .se adhogam numOratorului trel nulle, cad 1000 =103 este cea ma! mica putere a
lui dece care este imphrtibila prin 2. 53=1250 ;
De este numitorul 27. 59 trebue se adhogam numOratorului 9 nulle si frangerea decimala exacta va aye none care
dechnale.

3. De are numitorul b afore de factorii simpli 2 si 5 aly

factor! simpli, impartirea nu se va sovirsi exact nici odath,
cad nici numeratorul Did o putere a 1'1110 nu coprinde in sine
alti factor! simpli deck 2 si 5; si nici chiar de am-aclhoga un
numOr nemarginitti de nulle nu se va sovirsi Impartirea exact.
Remasitile imphrtiri trebuescO neaphrat se fie mai mid dec6t numitorul b, prin urmare dar nu putem dobOndi mai mult
deck 6-1 remasite deosebite. Ffind-ca Irish fie-care ciffro. a

www.dacoromanica.ro

93

chtulul are si o remaita correspuncletOre vom dobendi cel

pucin la a Mew ciffra a chtulul o remaita care am mat avut'o.
Urmand cu Impartirea Innainte vom dobendi atuncl i un
deImpartit pe care'l am ma! avut, i ciffrele cotului vor Incepe
a se repeta.
Ori-ce Imp &lire dar a until numer IntregCt printr'altul,
care nu se sovIrsece exact, adaogandu'I on -ce numer de
nulle; precum i on -ce prefacere a uneI franged vulgare, a
cariI numitor are afora de factori! 2 si 5 alti factor! simpli, ce
nu se coprindCt In numerator, tntr'o frangere clecintala, product.' un ca, In care cu Incepere de la o ciffra Ere -care se repeteza ciffrele periodicesce pene la nema'rginit.

Continuand cu Impartirea ne vom pute appropia mat

mult de valOrea exacta a fanged vulgare, dar nu o vom pute ajunge nici-odata; p. e.
3

-=_-_-. 7 3,0 0 0 0 .

. .

0,428571A...

I28

2.0

14

6.0

56

4.0

35

5.0

a9
1.0
7

3.0

28

2...
Un numer a carui valore nu se pOte areta exact, earl!
A.
valOre ne putem Insa appropia cOt vom voi, se numwe un
numer nerationala sea necommensurabilfi (vecll S 166).
5.
0 frangere clecimala, In care se repeteza necontenit
un numer de ciffre, se numeceperiodica si ciffrele clecimale
care se repeteza se dice periodul.

www.dacoromanica.ro

94

De Incepe periodul numal decot dupe virgula, p. e.

13
=0,351351... numim frangerea clecimala : curatperiodica.
37

De se Oa tntre period i virgula &ice alte ciffre, numim fran2

= 0,0363636...
De multe on Insemnam periodul printr'o linie orizontala
trasa d'assupra lui ,i scrim mai scurt p. e. 0,2323... =0,23;
0,52323... = 0,523.
gerea clecimala : mixtperiodica; p. e.

S 113
1.
Prefacem o frangere clecimala Inteo frangere vulgar&
dand numeratorului, nurnitorul correspuncletorri i reducend

frangerea la cea mai simply expressiune; p. e. 0,3751,

375

1000.= 8
P1 efacem o frangere clecimala curatperiodica intr'o
frangere,vulgara, dand numeratorului un numitor de atotea 9,
cote ciffre are periodul i reducend frangerea la cea mat sim2.

pla expressiune ; p. e. 0,2547 = 92547

999=
9999

283

lin

Demonstratie : Fie I. N = o ,abc abc... , atunci este immultind prin

1000, adica prin acea putere a lul 10, a caril exponent este deopotriva cu

nurn6rul ciffrelor din period, II. N. 1000 = abc, abc...

999 N = abc

scrujend I din II,

,IN abc
=-

de undo

99 9

3.
Prefacem o frangere clecimala mixtperiodica lntr'o
frangere vulgara, scaclend din numerul compusil de ciffrele
Innainte periodului si de anteiul period, numerul compusii de
ciffrele, care suet innainte periodului, si dand acestei differente un numitor de atotea 9 cote ciffre are periodul si de atotea 0 cote ciffre are periodul Innainte lui ; p. e. 0,86234 =

2393
86234-86 = 86148 =---.
.

99900

99900

2775

www.dacoromanica.ro

95

Demonstralie : Fie I. N...-,---- o,abcdecdecde..., ratted onto ca

II. 100000N = abcde, cde cde...
III. 100 N=ab,cde cde

mar sus
i

actiocd III din II,

do undo

99900 N. abcdeab

N.abcdeab
99900
5 1111

Ne mat remane a cerceta, cand vom dobendi o frangere curatperiodica si cand unamixtperiodica.
Dobendim In de obte o frangere periodica, cand are numitorul frangeri vulgare alti factor! simpli afora din 2 i 5.

Din ecuatiunea din 5 113 n a

a &d99

900

al)

= o, abedeede...

vedem, cand doberidim o frangere mixtperiodica, cad flumeratorul frangeri vulgare din partea stanga a ecuatiuni nu pete
fi Impartibild prin 10, fiind-ca atund ar fi e = b i ar Incepe
periodul la b, ceea ce ar fi In contra presuppuneri ; numeratorul nu pOte dar fi nicl impartibila prin 2 i prin 5.
De reducem frangerea, tot va coprinde numitorul et, adica

102 = 22. 52, factoriI 22 sea 52 sea pe amInduoi, adica va

coprinde o ma de mare putere a lui 2 i 5 cote ciffre avea
Innainte periodului, cad numitorul innainte de a fi frangerea
redusa coprindea ca factor tot acea putere a lui 1.0.
On -care frangere decimala mixtperiodica dar ne da o fran-

gere vulgar5., care, dqi redusa la cea mat simply expressiune, tot ma! coprinde In numitorul ei, ca factorisimplii, puterile luI 2 sea 5 seCr lui 2 si 5 cu un exponent deopotriva cu
cotatimea ciffrelor tnnainte perioduluI.
Vice versa urmeza dar ca or! -care frangere vulgara, care

are un numitor, care coprinde pe lungs alt! factor! simpli,

puterile lul 2 sett' 5, sea puterile WI 2 i 5, se preface trite
frangere decimals mixtperiodica, care are atotea ciffre Innainte perioduluI, cote unimi are cel maI mare exponent at
lu! 2 seri 5 ; si c5, or! -care frangere vulgara, a calif numitor

www.dacoromanica.ro

96 -n'are ca factor( puterile lug 2 i 5, produce o frangere curatperiodic/.

Din tote cercetArile facute result/ :
1.
De are o frangere vulgar/ un numitor numaI cu factorii 2 i 5, dobendim o frAngere decimal/ exacta cu atotea
ciffre decimate cote unimI are cel mal mare exponent al lug 2
so/ 5 din numitor; p. e.
3/176

15625
7

800

= 0 ,22246/1, cad 15625 = 56.

= 0,00875

cad 800 = 26.56.

De n'are frAngerea vulgar/ in numitorul el nic! fac-

2.

tori! 2 nic! 5, dobendim o frangere decimal/ curatpetio.

die,/ ; p. e.

= 0 428571 .
'

3.
De are In sfir0.t frangerea afora din 2 sou 5 alti factor! simpli in numitor, dobendim o frangere decimal/ mixtperiodica, cu atotea ciffre innainte, periodulul, cote unimi
are cel ma! mare exponent al lug 2 ski 5; p. e.

19
750

= 0 '0253 cad 750 = 2.3.53.

5 11.5

1.
Applicarea frangerilor decimate ne Inlesnesce fOrte
mult calculul, dar ne pOte duce si la marl neexactitatl.
De vrem p. e. se ne slujim in loc de frangerea 0,235491.
de frangerea prescurtata. 0,235, facem o greela., care dupe

5 108 nu este nici macar jumata.te din

de ar trebui

1000'
ins/ se immultim in calculul nostru acesta frangere prin
10000, s'ar mari si gresela de 10000 or!, adica, s'ar face
2000

10000

= 102. = 5 intregi.
www.dacoromanica.ro

97

De ar trebui se tmmultim p. e. frAngerea 0,!i59 prin

11

i de

am vre se calculam numai On6 la tree ciffre ale productulu I,

nu trebue se impartim Anteiii prin 7 si apol se Immultim

prin 6, caci am maxi gresela, ce s'ar face la impailire, de 6
ori; ci trebue se Immulthn anti iii prin 6 si apol se impArtim
productul prin 7.
Prin modul d'anteirt am fi dob6ndit 0,390 iar prin modul
al duoilea mai exact 0,393.
2.
Cand sunt in calcul frangeri decimate amestecate cu
&Angerl vulgare, atunci prefacem sell pe cele decimate In vulgare sell pe cele vulgare in decimate, dupe cum va fi mai folositor pentru calcul; p. e.

3-3 +27,08=3,75+27,08=30,83
4

0,40 27

12

3-2.0,85=11.0,85=
3
sell

34

25 7175
11

9,33 5

=3,116.

173 7

:= 3 20 60
1
25
0,64: 8 =0 64 : -: 0 64 .-3- = 1,92 ; 25 =0,0768
-a
,
3
25
'

sea

16 25
48
25 : Ti =625'

www.dacoromanica.ro

98

CAP IV

bespre frangerile continue.

116
0 frangere a caril numerator este 1 i a calif numitor este un
num& Intrega, plus o frangere, a cant numerator este iaraI 1.

si a calif numitor e3te un numer Intrega, plu3 o frangere,

. c. 1. adica o expressie de forma :
1

_L1

6+
'7/
Se numesce o frangere continue. Fiecare frangere In parte,
care compune frangerea continua se numece termenul el,
sea frangerea integranta.
1
In exemplul de sus e3te dar 7, eel d'anteia termen al frangeri continue ;

-bcel d'al duoilea al frangeri

continue; s. c. 1.

NumitoriI deosebitelor frangeri integrante se numesca In

total i numitorif frangeri continue.
0 frangere continua pete fi nuirginita sea pete merge pene
la nemarginit; In casul din urma numim frangerea periodica,
cand sunt toll numitoriI deopotriva, sea cand se repeteza un
numer Ore-ca..e dintr'insii InteaceeaI rinduiala ; p. e.
1

aI---

aI--

sea

-1I

www.dacoromanica.ro

..

99

S 117
95

De vrem se prefacem o frangere vulgard, p. e.

Inteo
frangere continua Impartim numeratorul i numitorul eI prin
numerator, adica :

95 _1.

203 2

13
-)5

Cu numitorul acestei frangeri operain iarAI ca sus, si ur-

mam cu acesta lucrare, One ce dobendim o frangere integranta cu numeratorul 1; adica :

95
203

+1

i -1-

3+!h

De luom operatiunea in apprOpe bagare de sema, vedem,

di am dobendit tog numitorif frangeri continue Impartind

prin numeratorul frangeri vulgare numitorul ef, si prin remaitile Impartiri mpartitorul antecedenta.
Comparand cele vise In S 88 cu operatiunea de facie, yedem, a ceturile dobendite la aflarea celui mai mare Impartitor communa numeratorului si numitorului unei frangeri
vulgare, sunt tot odata 1 In acee4 rinduiala numitoril frangeri continue; p. e.
113

1.

517=

Ati
---1---T:
1

2I1
1+

4+-1:
I
+1

www.dacoromanica.ro

100

cad 113 15 1 7
h 52

It

65 1 1 3 1
65
h8 65
h8

17 A 812

3h

1h

1 7 11.

9h

3 11 4

II 9
9'

1.
I

1 1212
1 21

Tot assemene vedem ca, si clod, n'ar fi fost frangerea vulgara redusa la cea mat simply expressiune, am fi dobendit tot
aceeasi frangere continua., cad od de va fi frangerea vulgara
un multiplu, orl de va fi redusa, tot trebue se fie In aminduoe
casurile deosebitele cOturl tot acelea; Si ca In sfIrit od-care
frangere vulgar& ne da o frangere continua marginita.

$118
De vrem se prefacem frangerea continua din $ 116 tntr'o
frangere vulgara, n'avem dec6t se operam In sensul inversti,
adica se Incepem calculul de jos. Trebue se prefacem dar nu-

! in frangerea vulgara cd+1. , se impartim

nWul mixt(' c

d
printrinsa 1, adica. se scrim inversul el
cem iarasi nurn6rul mixtu b +

bcd+b+d
cd +1

'

s.

c.

d
.
cd+1 *Ise prefa-

cd+1 In frangerea vulgara

I.

www.dacoromanica.ro

101

a. cd-I-1-

Am aflat dar : cd-1

cl

bcdbd

cd+1= cd+1
Cd-1-1

a-- bed+ b-Fd

i

tota frangerea redusa =

abcd-l-ab ad-l-cd-E1
bcd-1- 6+ d
bed-FL-1-d

abedd-ab-i-add-cd+1

5 119

in frangerea continua aretata in 5 116 i 5 1.18 numim un

numer Ore-care din terminil consecutivi, lncepend de la cel

&Antal, o frangere partiala a frangeri continue propuse;

ma este :
1

a
1

cea d'anteid frangere partiala,

cea d'al duoilea frangere partiala, s. c. 1.

5 120

Ori-ce frangere par, iald fora sociti este mai mare; ori-ce
frangere pargalii cu sociii este m i mica deceit valorea frangeri continue col respundi; tore.

Demonstralie : Dupe 67 n 2 este, din dune Miner! cu acelag nume '.tor, fringerea cu mal micul numitor mat mare dead. cealalti.
Fiind-ca este

a < a+ 1

HfC+Ci

este

I
a

>
,

li+
c-Fir

www.dacoromanica.ro

102
Asa dar frangerea parVall d'Anttiti mai mare decOt filingerea continua[
Fiind-cil este tot din aceetall causal : 15>

b-F-cd-a
1

si

>

It

c-FTI
1
thIC

1<

si

ad-15

a+ 1

c+a
Aqa dar flange= partial& d'aI duoilea mat mical decOt fringerea Kontinult,
0. C. 1.

S 121

1)e ne in chipuim tie-care frangere partiala a uneI &angeri

continue prefacuta intr'o frangere vulgara, o se ne infacieze
fie-ca., e o valdre, care se appropie mat mult seit mai pucin de

valOrea absoluta a frangeri continue. Aceste valtSre se numescti redusele successive.

in SS urmatbre vom insemna prin

NI Na N3

valOrea frangeri Con -

. c. 1. pe rind valorele fie-caril reM1 Ma M3 N

duse, i prin urmare prin -2 valOrea redusei a n'ea.

tinue

prin

Aln

S 122

Cea d'antei6 redusl a frangeri continue din 116 este

1
1111=7a'
N1

www.dacoromanica.ro

103

Puind in loc de a pe a +-b dolAndim a duoa redusa

N2_

21,

b
1

ab +11

Puind iar41 to loc de b pe b +1C: dam

1

N3

TO3

a b--1

+I

cb+1 _cN2-1-111
c(ab+I)+a cAl2-1-MC

Puind iardsi to loc de c pe c+RI aflam

1.
(c+3)

N4
M4

se, u

Cd1\12-1- N2-1- d NI

cd-d)2d-m,

cdm2d-m2+ dm t;

(M

(i(e N.,+N i) +N2 d N3+N2

== d(cAl2--311)-1412= dA13-012.

Din acesta ebservatiune vedem, cu, on -care redusa atirna

de cele duoe reduse anteriOre;
De este dar at n lea monitor at inlet freingeri continue.-- p,
Nt,

putenz afla an" redusit m-n,znzmultind flume) atorztl gi nunzi-

bond redusei a (n-1)" p1

p pi adundnd cu nulard-

bond, (lob/fl-61u prin acest chip, penundircitorul at (n-2) lea

recluse si cu zzuzito) ul, dobenditii prin acest chip, pe nuini(oral at (n 2) IC4 recluse; adica :

N pN(,-.1)+ N(n -2)

Mn pA111,-1)-f-A10-2)

S 123

Dem am calculat dar dintr'o fi ange, e continua pe cute dime

d'antoia reduse consecutive, putem calcula cu inlesnire dupe
regula de sus pe rind i pe tote celelalte recluse.

www.dacoromanica.ro

-- 1.0A

Deca, ne vont lnchipui duoe reduse anteriOre deopotriva

cu

.
1.

putern applica, regula de sus chiar i assupra celor

duoe d'o.ntehl reduse.

Exemplu. Se cere valOrea fie-carii reduse i valOrea tOteI
fr5.ngeri continue :

I
1-1

344
I

stint numitoriI

of

redusele

11

11

21
3
1A

2
3

1 10 1 23
1

47 1108

S 12A

De aunt

No_13
,,,,

Nu N(n+1)

m(i-l) ' Mn '

AlI

fret reduse successive ore-care

n+1)

ale met [ranged continue fi de este :

N(,1_i)

sc'ii

N,,

Mn
Al(n-0.1In
Al(n-t)
N(,__]).1k11, N..11(, _1) = 1.

este si

N.

No .4 1)

T1

Al.

M(.4-1)

M(n+1).1Vin

Demonstralie : Fie numitorul redusel a (n-1-1)1en, p, alund este

dupe 122 :

*i

N n +1

P . N.+ N n--i)

M .+1)

p.111..-1-M ..-I)

N N n+i) _N,,

p.N-I-N _,

Al,

p. M n-141(n- i)

Al (n+1)

Mn

www.dacoromanica.ro

105

N(p.M,,--M

n-n)
(p.M..4-11(, -1)

_1)p.M.N-111,,N(.-0
M(p.M-1-M(..._1)

N.111(_1)MiiN(n-n
M., (p.M,,-1-M0,-1))
find-ca dupe 122

N. M(n-1)Mil NO 1)

p.Mn+M(n-1)=M(n+1)

Mn.M(n+1)

qi

In sfIrit flind-ca dupe presuppunero

N(un MliNn. An-1) = 1Exemplu. Redusele luT

MII. M(n -1-1)

26

cunt

112

18-

Este 1.3-1.2=-14 ; 1.5-2.3=-1 ; 2.13-5.5=-1-1 . c.1.

S 125

Differenta din redusa d'anteiti i d'al duoilea din exemplul

din s 116 este :
1

ab+1

abd-1ab

a(abd-1) a(abd-1)

Din redusa d'al duoilea i d'al treilea :

b

be+ 1

a.b2c-Fab-Pbc,:Ib3ebcab-1

ab+1

abc-1-a+c

(ab-F1) (abc-Fad-c,

(ab-1-1) (abc-Fa+c)

Ada dar este:

N1

N2

M1

M2

N2

N3

M2
N3

M3

1113

M.1

MI M2
Al2. M3

N4

ni3. M4

Adica : Di fferenta din duoe reduce successive este deopo-

www.dacoromanica.ro

-106
lint a cu o frangere a cdrii numerator este 1 vi a cdrii nunzitor este productul din numitorii aminduor reduse.

Fiind-ca dar dupe S 120 din duoe reduse successive una

este mai mare si cealalta mai mica dec6t frangerea continua,
fie-care dinteinsele se deosibece de frangerea continua
printr'o frangere, a calif numerator este 1 i a calif numitor
este productul numitorilor reduselor successive.
g 126

Numeratorul vi numitorul on -cdrii reduse pall numere

simple relative.
Dem. : Fie Nn

N(.1-1)

dual reduse successive, atuncl este dupe 124

M( n+1)

deosebirea absolutes intre dlnsele

Nn
111i,
lii

N(n+i)

Al(n+i)

11t..M(n+1)

sda NH M(n+i)Mn. N n +I) =1

De ar fl Mn qi Nn Impartibill IMO printr'un all Impartitor communa, aforti.

de Imparlitorul 1, ar trebui se flu i mullipl l for i ditierenta multiplilor

lor, adica 4., Impartibill priu ace! ImpIrtitor, tees cc nu este cu putinta.

5 127
Uri -ce redusli se appropie de valorea frangeri continue
nzat exact, decOt on -care alts Mngere, a cdrii termini ar fi

tot apa sea pole pi mar simpli.

Denzonstrafie : Fie
ci

N n+i)
AT

Nn

o redusa Ore-care a

redusa succerish A ; .i flu

ti

banger! continue

o frangere Ore -care, a caril numitor Q

a.(0+1)

este mai micti deceit M,,, atuncl trebue se demonstram ca deoscbil ea Intro

Pqiivi
N este malt mare decal.

1
-1111.J11 n+1)

Cea mai mica deosebire, care pOtell intro dube tango!' Ore-care, este o frangere cu nurnetatorul 1 qi cu numitorul din productul =Manor numitorl. Asa
dar deosebirea atr-olutti, intre

Nn
i

Q Ma

mi Intre

P N .+1

Q A1(.+1)

www.dacoromanica.ro

vii fi col pucin

1
111.. Q

107

, adici ma! mare decOt deosebirea Intro amInduoi3 redusele,

mcn+nQ

1
H
m.1,1 01+1)

care este numal ,,

11

N. N n+i)
M Li

.1,
;

nu pdte dar Ii o fang. re ma! simplii Intro

Al (n+1)

valOrea (ranged continue

mm tot-de-una Intro valdrele duor re.

5-1

due successive;

N
Ti.

1.

n.

se deosibegce de A cu ma! mult decdt Cu cu

iii

, va se 4icift li Cu mult me mult decOt cu , 114

Q.S1(n+n
aln01(n+1)

S 128
1.
in urma cercetoxi din S 127 vedem, ca putem Intrebuinta theoriea frangerilor continue, spre a gasi pentru o frau-

gere vulgara cunoscuta

(a earl! numitor i numerator sunt

numere simple relative, adica care nu se pota reduce la o

expressiune mai simpla) un ir de valOre approximative, un
ir de reduse, care exprimate prin numere mai mid se appropie de val6rea frangeri date at6t, in c6t, puind una din aceste
reduse In locul frangeri, nu mat putem gasi o alts frAngere
cu termini mai simpli, care s'ar appropia tot aa sou chiar i
mai bine de valOrea frangeri date; p. e. frangerea
dusele urmatOre

1
5

13 29

216
11 47

are re-

decet
'16' 69'154 i Did o alta frangere
216

aceste It se appropie mai mult de valOrea frangeri

2.

1147'
Fiind-ca putem preface frangeri clechnale In frangeri

vulgare, theoriea frangerilor continue se applica si la dinsele ; p. e.

Frangerea 3,11115927 (adica valOrea lui Tr, care 1nsenmeza
in geometrie rapportul Intre circumferenta si diametrul unui

cerc) are redusele urmatOre :

!1

22; 333 ;
7

55

106 113

www.dacoromanica.ro

, . c. 1.

108
355

Redusa 22 se attribueza ha Archimedes *i redusa 1-13 Iul

Adrian Metius;

cad 3,1415927

3-I-

1415927

' 10000000

=3 1 711
151

141592711000000017
I
99114891

-1-354

88511 1415927 15
1 88511
530817
442555

2+1
61
1

11+-1-1+2

88262188511 1
188262
2491882621354
7/17

1714514

3511 1.

1131221333135511260031

0111 7 110611131 401081,...

1356
1245
1112
996
116 249 2
232
116 6

1021

171
14
3 111

12
231
2
11212
21

3. Alte applicart vom lntilni mat tarcliCt, In SS 234, 237,

WI, 297, 397.

www.dacoromanica.ro

- 1.09 PROCILEME

1. - Schimbarea mml numer dinlr'o systemi In alts.

I. 26 (systems decimal.) = 101 (systems penta.)
2. 368 (syst. decim.)= 560 (sys. cu caract. 8.)
3. 23 syst. ylecim.) = 113 (syst. cu caract. 4.)
4 25 (cu caract. 9.) = 23 (syst. clecim.)
5. 27 (cu carnet. 8) = 32 (syst. cu caract. 7.)
6. 102 (syst. cu caract. 11.) = 123 (syst. 4echn.)
7. 841 (syst. decim.) = 6 2 5 (syst. cu carnet. 11)) aci Insena. a ciffra, care vine
8. a8z (syst. cu caract. 114= 1308 (syst. (jocim,)Sdupe 9 pentru syst. cu car. 11.

-21 - Aflarea celta mal mare ImpArtitor committal.

1. Peniru 191113 11 150308 este 709.

a 1.
2.
n
1000 a 5069
a
3.
12324, 14931 $i 18249 este 237.

3. - Desfacerea nue' minter In factor! simpli.

1. 3675375 = 33.53.113.

2. 1953125 = 5.
3. 1048576000 = 223.53.
4. - Aflarea celul mat mice multiplu commun0.

1. Petard 252, 540, 385 este 41580.

2.
3.

a
n

360, 300, 630,252 a 12600.

77, 15, 154, 182 a 30030.
5. - Reducerea 4i Impreunarea f,4ngerilor.

1.
2..

3.
4.

5.

6935
95
61393
841
18927
27
186466
266
269
r 191
47
--1 280
420
252
5
11
5
1
7
16
9
12
7
5
11
12
24

o--- -

I63

168
2
21

229
630
25
1008

7-4-2---1-51-3--F8-..-27

7--3-8 =

8. - Desfacerea polinOtnelor In factor!.

1.
2.
3.

4.

40 12 ab - 6ab2 2a(2a 6b-3b2).

6ac -9bc -tad- 3 bd = (2a-1-3b) (3c - d).
20 5ab -1-3b2= (2a + 3b) (a b).
7ab

3132-(a-3b) (2a - b).

www.dacoromanica.ro

-- HO -5. 360_0_ (6a2+ a) (6a" -a).

6.

7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

81x4-1. -(9,0+1) (3x +1) (3x -1).

80c -18b2c +40d-9b21-(2a+3b)(2d4-3b) (2c +d).
40 +4xy +30-(2x Y)2,
81a4-18a' +1 = +I)" (3a-1)2.
27)(8+ 8y8- (3x + 2y) (9x'-6xy +431.
x -30-(x +y) (x -y) (x2+xy + y2) (x ;- xy +r).

x2+4x+ 3 = (x +1)(x+3).
x' 5x +6 - (x2) (x 3).
x2- x -2 (x +1)(x -2).
2x1+3x+1 - (2x +1)(x +1).
3x1+5x- 2 = (3x-- 1) (x + 2).

7. - Reducerea expressiudlor algebrice.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

8.

9.

10.
11.

12.

100-2ab

2a
3b

15ab-310

a).

2a+ 3b

2a2-2b2
ab

3a+ 2b
a
5x

be =

3ox'-4+15y2

5y

3y -9xy 6x
3x+5y 4x-2y
3

18xy
13y
6

a-b

0(b+1)+W(a+1)

ab

I4ab-80-31)2+-4a

2a -3b

0-2ab+b2-0
a-b+c
1

1-FX

=b

: (a - b -c) =1
9

I-X i -X!
I

2x

x+1

b-1

a+b- a+b

x"--1.
1

a-b ab

ab'-b3+2a2b-2ab

a(a2-b')
(2a+ 3a5+70b+20ab2-12b3

2ab-4

b
a

3b) (a - 2b)

3a + 2b
8. - Despre decimate.
a, cele 4 operatiuni cu fringed decimale.

4. 2,8 + 0,812 + 0,28 + 0,028 -I- 2,08 = 6.

2. 6,913 - (2,85 - 0,937)=5.

www.dacoromanica.ro

a(a+b)
2b

-- III
3. 0,139.28+42.0,002 +6.0,004 0,05.20 3.
4. 2,4:0,8 (2,4:0,08-0,24:0,8 0,024:0,8+2,4:8-24:0,8).100 = 6.
5. 0,2+ [1,4 (2-4,5): (0,12: 0,1 3,7) 0,71: (1,375:2,25)-2.
b, Immultirea ii Impirtirea preacurlati.

8,6327546. 0,236456 =2,04126661.

1,2358607. 0,0256073 = 0,031647056.
2,458623: 0,237654 = 10,34539.
0,12483967 : 5,6281398 = 0,02218134.

1.

2.
3.
4.

c, prefacerea fringerilor vulgare In dechnale.

1.

1 nr
ye"
2

9.

2. 4 -0'25.
3.
4.

5.

6.
7.
8.

10.

=0'75.

6
5

12.

=0,6.
C1'8

'

11. 7-i-0,076923.

--0,2.
5

5
1

1
1

a-=0,625.

13.
11

0,16.

15

0,06.

:5467265

15625
11

= 0,222464.

Ti=0,9167

15.

17
160000

,00010625.

83.

d, prefacerea frangeril r decimale In vulgare.

1. 0,075=
40.
2. 12,136 =

5. 0,0.11

17

12125'

3. 0,1243.
4. o,18

310.

37

6.

0,20=150'

7.

0,916

11

19.

121.

e, probleme compute.
1.

2,41--5 0,06---(0,01L'95
1

20 0

)=3.

2. 4:0,2-1.1,3+0,3.6-1
2,2:1 2 I 19 . 0,25'20.
2
3

/3,2
\ 10

5:0,5

2:

1:+0,1 1:0,05

50

1-9,2+1 2295 ) :3=1.

0,2

4000

www.dacoromanica.ro

-142
Frangerl continue.

9.

I. Se prefacem friingerilevztlgare uenzlitore in freingert

continue.
a.

b.

16

5+3
1

121_1
151

1-1-

c.

d.

29
93

113
517

+30

3+ 1

4+

+i

1+

2+1
1+

1
1

4
1

e.

6961
9976

1
1
i l____

2+ 1

311
4

as-F6a2+13a+10
a -F6a3+14a2+15a+7-

5____
6-F7
1

a+

a+1+

48x3-1-188x2+252x+115
IS.

48x4+234x3+464x1+425x+151

a+2+a+3
1

x+1+

2x+3+

www.dacoromanica.ro

- 11.3 2. A gAsi redusele urmittorelor frAngerl :

1
1
6 43
479
a.
; redusele sunt
13 14 83 595'
6628
1 7
8
55
b.
a

T' 15' 17'

117'

C. 0,18573
d.

n -777171/

x3-1-x2-Fx-I-1

x2+-x2-1

11

2 3 5 8 13 164 341 7 505 1351 8611

5 11 16 27 43 70 883 1836 2719 7274 46363
1

redusele stint

x 1

xi

e.

x3-1-29x2-1-246x-I-596
x+-1-30x3-1-276x2-1-867x-1-741'

f.

Frangeri continue periodice :

; 2y;

x'

xs_xlx_i.
x+4

x2-1-13x-I-37

xI'V-1-5x5'x3-1-14x251x-i-46

1+
redusele aunt

x2

1+ 1it.8

13

IT; 17, w :

21
:T4-

34

55

, W, g , C 1.

www.dacoromanica.ro

PARTEA VI
Despre rapporturi' pi proporJiuni.
S I 29

Due cetimi se potii compara Intre dinsele In duoe chipurl;

see cercetand cu cot COVirACCC una pe cealalta sea de cote

on coprinde una pe cealalta. Resultatul acestel compararT

este In casul d'anteiti un ecces, o differenta; In casul din urma
un cot si se numece un rapport..

Acest rapport se numece, cand este aflatti prin scadere,

un rapport differentialzi si eand este data prin Impartire

un rapport cotalti.
0 potrivire Intre duoe rapporturi differentiale (Intre duoe

eccese) p. e. ab=cd se citesce a, se are differential

cotre b, ca c, cotre d si se numece o proportie arithmetica
sou o ecuidifferent

0 potrivire Intre duoe rapporturi cotale (Intre duoe USturi) p. e. =d sat a:b=c:d sea a : b c : d se citesce
6
a, se are cotre b, ca c, alive d, i se numwe o proportie geometrica, see o proportie, sea o analogie.
in amInduoe potrivirile se numescu a, b, c si d, terminii
proportiuni; a si c, antecedentir omologi; b i d, urmdtorii
oinologi; a i d, terminii de margine sea extremii; b si c,
terminii de migloc sell medii.

De sunt lute() proportiune amInduoi medii deopotriva;

p. e. ab=bdsetla:b=b:d atunci se numwe

proportiea con tinuta; In parte numim atuncI inteo ecuidifferentA pe b, mediul ecuidifferentialg i tntr'o proportiune pe
b, mediul proper tionaliz.

www.dacoromanica.ro

11.5

5 130

Pentru demonstrarea theoremelor proportiunilor avem trebuinta de ore-care regull ale ecuatiunilor, de aceea vom anticipa In lucrarea nestra si le vom indica chiar In acest S.
1.
La ecuatiuni putem trece on -care termen at unei
pcIrti cu semnul oppziszi pe partea cealalta, fora a sminti
adeverul ecuatiuni; dupe cum urmeza chiar din S 2 n 1 0

din 5 6.

see de este p. e. 1 = c

De este p. e. ad-b=c,

este si d. 6 (a-F-b)b=cb, este. si d. 2 n 1 (a-12)-1--b=c+12

a=c+b
de unde
de unde

a=cb,

2.
.De immultinz sea impartim toll terminit din anzinduo?" partile unei ecuatiuni prin aceeagi cotime, vomdoPndi
iarag o ecuatiune exacta; dupe cum urmez5. din 5 29 n 3 0

din S 36.

De este p. e. a+b=c see de este p. e. ab= c

a+ b = c
este si dup6 29 n 3 (a+b)mcnz este si dup6 36
.

ni

de tilde amd-bm= cm

de unde

a
m

=
e

mm

Insemnare. Theorerna din urmA se IntrebtiintezA ca se simplificam terminii unei ecuatiuni; p.- e. de Impartim termini!
ecuatiuni 32a
56 b = c
612d prin cel maI mare tm-

pArtitor commune, aflam ba-7b=5c-8d; si ca se gonim frangerile une! ecuatiuni, Immultim tot! termini! el prin
cel ma! mice numitor commune, i lepadam numitorul com-

mune; p. e.
3a

5d

5 15-16 6

18a

2b

3c

25d

30

30

30

30

18a-26=3c-25d
www.dacoromanica.ro

-- 416
Despre ecuidifferente
S 131
1.

In on -care ecuidilferenid este summa extremilor

deopotriva cu summa mediilor, si vice versa.

Demonst. :

De este

este dupe no 1 130

ab = C d
a bd-b+d=cd-1-b+d
ad-d=c+b

de uncle

Deed avem It cOtimi asl fel, Inc& summa din duoe

dintr'insele se fie deopotriva cu summa celorlalte duoe, putem
intocmi o ecuidi Iferenta, a cdria extremt sunt cele duoe cotimi dintr'o summd si a cdria medii sunt cele duoe cOtimi din
cealalta summa; p. e.
2.

De este

este

111-4-n=p--1-q

inp=q n
mq=pn
nq=pm
np=qm

Cea mai blind proba dar, ca se vedenztle este o ecui3.

di fferenta exacta. se face, cercetdnd de este summa mediilor
deopotriva cu summa extremilor.
S 132

Extremul unel ecuidi 'Terence este deopotriva cu summa

mediilor minus celelalt extrenzvi nzediul ei este deopotriva
cle summa extremilor minus celelalt media.

Dem. : De este a b = c d
estedupe131 ad-d =c-Fb

liprin urm. a= c-f-b d; d=c---ba; c=a-1-41b; b=a-kic

www.dacoromanica.ro

117

$ 133

intr'o ecuidifferentd continutet ajungie duoi termini ca se

afldm pi pe ceilalti termini.
De sunt, p. e. dati mediul ecuidifferentiald b si un extrem
a, i de vrem se aflam pe celelalt extrem, care este necunostutu, pe d, scrim :

ab=bd

de unde

d=26a

Ecuidifferenta dar este a b =b (26a)

Mai des ne sunt prop4 extrema p. e. a 0 d 0 se cere mediul ecuidifferentiald necunoscutil, b.

in acest cas scrim ab=bd

2b=a+d
de unde
b= a+d
i

Ecuidifferenta dat este

d
-- =a -1-Fct

a d- d

lnsemnare. Numele de mediti ecuidifferentialti se intrebuinteth i lntr'un sens mal Intinsti pentru mai multe numere.

De sunt p. e. n numere propuse a, 6, c, d

p atunci nua+b+c
+P,
mim valdrea
medial ecuidifferentialii sCu
n
nunuvrul de nzigloc; p. e.

Numerul de rniciloc din 20, 24, 28, 27, 30

20-1-2A-1-28+27-1-30

ate

= 120 = za 5

Despre proportiuni
5 1311

lntr'o proporliune este productul mediilor deopotriva

cu productul extremilorsi vice versa.
1.

www.dacoromanica.ro

118

Demonstratie : Fiind-elt a:b=c:d nu insemudzit at nimic decOt

c
b=a, l flind-cli acdstit ecuatiune dupe 130 no 2 nu'I schimbit valerea,
Immultind pirtile el prin bd ; este i a- . bd=

de unde

-c . bd
d

ad=cb

2.
De avem dar liceitimi astfel Inuit productul din duoe
dintrImele se fie deopotrivii cu productul din celelalte duoe,
putem intocmi cu dinsele o propoqiune, ageclend factorii unui
product ca medii ,9i factorii celuilalt product ca extremii pro-

porliuni.
Dem. : De aunt date numerile m, n, p l q i de este tirtn =pq
It
q
aflam Impltrtind pirtile ecuatiuni prin m p, -= adicit n:p=q:m
p in
n
p
s
Impi rtind prin
n:q=p:m
q in
m q
Impartind prin
np, 7_-_3
m:p=7:n
p
n
nq, _mq =Ppn . in : q=p :I)
1mpAnied prin

mq, .-=

3.
Cea Mai bund probe dar, ca se vedem de este o proportiune exacta, se face, cercetcind de este productul mediilor
deopotriva cu prothrtul extremilor.

135

Din 134 urmeza c5, putem schimba rinduiala terminilor

unei proportiuni fora se se schimbe valOrea proportiuni, numai trebue se baglim de sOma se nu despartim medii primitivi (aa dar Did extrema) unul de altul, ci se hissam tot-deuna impreun5,s6ii medii sea extrema.
De este p. e.
1.
este
2.

a:b=c:d
a:c=b:d
b:a=d:c

www.dacoromanica.ro

--119b:d=a:c
c:a=d:b
c:d=a:b
d:b=c:a
d:c=b:a

3.
h.
5.
6.
7.

Proportiunile de la 1 pale la 7 se numesca stramuldrile

proportiuni, a : b = c : d.
136
Extremul proportiuni este deopotriva cu productul mediilor
impartita prin celelalt extrem ; ,si mediul este deopotriva cu
productul extremilor impartita prin celelalt media.

Dem. :

a:b=c:d

De este

este dupe 134 t' 1

i prin urmare

ad = be
be
be

ad
ad
C=
u=a a=
IJ
=
b
'
d'
c'
A

,_

S 137

inteo proportiune continuta a: b=b:d aflam extremul

b9
b2 .
dupe regula din 136 prin ecuatiunile a=
i d=7.
d
Ca se afl'am mediul din extremii unel proportiuni continute, adica ca se hotarim mediul proportionala din ecuatiunea b2= ad ne trebue o operatie nou5., despre care vom
verbi mai tarclitl.

138

be sunt trer termini at ?met proportiuni deopotrirti Cu ect

Era termini onzologi ai unet alte proportiuni, swat .si at patrulea termini deopotrivti intre din,sit.

www.dacoromanica.ro

-- 1.20
Demonstratie : De este a:b=c:k

i a:b=c:1
este

k=bca
1.--

iii

prin urmare

bc

k =1
139

1.
Intr'o proportiune putem imnzulti sda imparti terminii until' rapport prin aceeag cotime ford a schimba va-

lorea proporthini.

Dem. : De este a:b=c:d

sea
este

prin urmare
assemend este

prin urmdre

a _c
EC1
a _am
b

bin

am c
__
da icitallI:bM=C:d
bin d
a a:m

bail
a

a:m c
b
adicit
jw.=z,
m:m=.c. d

2.
Assemene rputem immulti seti imptirti terminii omologi al' :mei proporliuni prin aceeafi cotime fora a schimba

valorea proportiuni, precum urmeza din n 1. al acestuT

S avend in vedere, ca putem schimba locurile mediilor i extremilor /litre dInsele.

Jnsemnare. Acesth regula se applica la gonirea frangerilor

ce s'ar Oa Intr'o proportiune.
De este p. e.
este gi

3 2

a: D = : /i 5

a:b=15:8

www.dacoromanica.ro

-- 121 -Assemene mai Intrebuint5,m acesta regula ca be exprimam

proportiuneaprin numere mai mid.

a:b=24:36

De este p. e.

a:b=2:3
,
De este a

este si

3.

:D=T T

este si dupt3 n 2 al acestul &

ass dar ql

1.

=--m:n

Adica : Freingeri cu acelap numitor se au ca numeratorii

lor.
A resturna un rapport va se slice a scri urmAtorul Yn
11.
locul antecedentulut si antecedentul In locul urmatorulul.
In M.

a:

De este

ql

ale dar

a:b.mq:mp

este si

a:b.q:p

:=q:p
111 M
P

Adica : Frangeri cu acelaf numerator se are ca numitorii

for resturnatr.
5.

De este

este si

asa dar

a :b mn rPq
a: b=113q:-np
rn p

:=--mq :np
q

Adic5, : Frangerr cu deosebiir numertitorrsi numitori se ail

ca produttul din numertitorul celer d'einteit Fi din numitorul
celer d'al duoilea frangerr cotre productui din numitorul celer
d'antelia Fi din numftatorul celei d'al duoilea frangert.
1110

I.

in on -ce proportiune se are summa sea di fferenfa

www.dacoromanica.ro

1.22

terminilor unui rapport cotre summa son di fferenta terminilor celuilalt rapport ca terminit omologi.

a : b = c:d

Dem. : In proportiunea

ad=bc

este

ac-1- ad = ac be

ala dar i
prin urmaro
sdu

a(cd)=c(a+b)
a-l-b:c-Fd=a:c

=b:d

gi dupt 134 n 2

In ort -care proportiune st are summa sell di fferenta

antecedentilor omologt cOge-summa soft differenta urmatorilor omologi ca termihir unui rapport.
2.

cste 1

a:b=c:d
a:c=b:d

ma dar este

a+ c:b-1- d=a:b

Dem.5

3.

De este

=c:d

Din n 1 0 2 din acest urmezit :

ad-b: c+d=ab: cd
i

a+c:bd=ac:bd

Adica ,t intl.' o proportiune, se are summa terminilor unui

rapport cotre summa terminilor celuilalt rapport ca di fferentele lor; 1 se are summa antecedentilor cotre stemma urmatorilor omologi ca differentele lor.

S131
1.
De avemt2nai multe propoqiunt i de immultinz terminiz omoloytintre dincii, intocmesca productele lor iarag o
proportiune exacta.

Dem.. Do este

a :b=c:d
e:1,---g:h

k:1=m:n

trebue se Ile aek:bfl=cgm:dhn, cicl din proportiunilo date urmezit :

www.dacoromanica.ro

123

ad= be
eh= fg

kn=lm
i

adehkn=bcfglm edict! dupe 8 134 no 2 aek :bli=cgm : dhn

2.
Din n 1 urmdza ea cdndintocmesca 11 catimi o propodium exacta, intocmesca i puterile for m iaraid o propor--

tiune exacta; cad.

De este p. e. proportiea a:b= c: d data de m oil, i de Immultim termini! el omologi bare dingil, aflam, am :bm = cm : dm.

3.

Assemend intocmesea, tided avem mai multe propor-

tiuni ssi deal impartim ternzinit for omologi unul printedtut, i colurile for o proportiune exacta.
Dem..
De este p. e.
a:b=c:d
li
trebue se fie

acesta este adeverat de va fl

e:f=g:h

ab cd
e-1' --g 'E
ad bc
e'h f'g
ad= bc

din proportiunile date urmeza Insa,

1

nadar idupt 134n 2

eh = fg

a.b_cd
g' T

i fi

s 142

De avem mai multe cOtimi a, b, c, d, care se au ca cotimile cx, 13, y, a aa IncOt este

a:b = a: p
a:c=1:y
a:d=cca
atunci scrim mai scurt a:b:c:d=

p : 7 : a.

Si clicem ca cotimile a, b, c, d au un rapport ecuala si cit

am intocmit un sir de proportiunt ecuale.

www.dacoromanica.ro

-- 121i --

S 1113

lntr'un ,sir de proportiuni ecuale se are summa ternzinilor

celut d'dnteitz rapport cotre summa terminilor celui d' al

duoilea rapport, ca duoi termini* omologt.
Demonstratie : De este propusti gird de proportion! ecuale ath:c:d
=a:13:y: 8 atuncl el nu Insemneze dupe 142 alt nimic, deceit cli proportitmile urmittdre sunt deopotriva :

a:b=a:p

a:a=b:(3

a:C=ot:y see a:a=c:y

a: d=a:c3
a:a=d:(1

a:2t=b:A=c:y=cha

aa dar

Dupe 140 n 2 este a-I-b: a-l-P-z--b:p

ad-b:a-Fp=c:y
a-l-b :cc-1-(3=d:8
Ili iartig ai-b+C:c(-1-0-1-7=C:y

a+b-i-c: a-l-fi-Ey=d:8
qi In stlritclupeaceeaIregule a+b-i-c-Fd : a-FP-1-y F = d :

=a:a
=b:p
==C:7

S 144

Conditiea cea anal de capetenie pentru due siruri de proportiuni ecuale este' dar ca cbturile din duoi termini omologi
d
a,- -, e
adic5.-, 7 se fie deopotriva intre dinsele.
a

De aci urmeza di putem immulti set impArti duoi termini

omologi print'aceeasi cotime fora a schimba proportionalitatea lor.
Aga dar de este
este i

a:b:c:d=a:(3:y:a
a: bm:cn =d 2 : pm : 7n :-a
P

www.dacoromanica.ro

1.25
II applicand regale
din 143, edam

a-I-binen-1: ad-(3m ynd =a:a

P
P
=b:p
=C:1

=d:8
S ILO

De vrem se impartim un flume'. propusti A in mai multe

parts r, y, z, v aslfel tncOt partile lui se intocniesca cu cOtimile propuse a: p: y : 4 un sir de proportiuni ecuale, este
dup6 5 143.

x-1-yd-z+v:ad-p-H+4=x: 1
=Y:13

=z:y
=v:4
Dupe problem5, este lima.' A= x+y-l-z-Fv.
Asa dar si

A: a+p-l-y-1-4=x:a de unde urinal

A:a-1-(-Fy+4=v:4

x=cci3+Y+8
A.0

A:a+13-1-y-1-8=y:(3

A:a-l-p-1-y+8=z:y

A.

Y= cc+P-Fi+-3
)1

z=
v

A.y

a(3+7+8
A.8

a +0418

Acesta formula se pOte exprima in cuvinte :

implirtim nume'rul data prin summa numerilor proportionale pi immultim prin cOtul dobenditil fie-care din numerile proportionale pi afldm apa pdrtile in care trebuege fmparfait' numerul propusg.
p. e. Se Implrtim 154 In 3 04 Inca partile so ss: albA cOtre dinsele ea

9, 8, 5.

www.dacoromanica.ro

126
De Insemnim acute pArti prin X, y, z
este

X=

4.5/1

9+8+5.9=-1521129=7.9=63
15[1.8

Y= 22 =7.8=56
z= 7.5 =35
S1116

De nu este propus0 rapportul partilor printr'un Or de proportiunI ecuale, trebue, presuppuind 1ns5. asunt date intre n
part! n--1 proportiuni independente una de alta, se 'Moemum prin resturnarea qi schimbarea terminilor irul de proportiuni ecuale; p. e.
Fie propuse

1. x:y=p:q
2. y:z =o:m

3. y:v=q:n
de compunem din n 1 i 2 o proportiune nou8, avem
de schimbitm In n 2 medii cu extremil, avem
de compunem din no 5 i 3 o proportiune noult, avem

h. x : Z = op :mq

5. Z:y=M:0
6. z:v=mq: 00

In stir* de compunem din n 4 i 6 o prop. notil avem 7. x : v = op : on

Avem dar

1.. x:y=p:q
h. x:z=op:mq
7. x:v=op:on

i prin urmare x :y :z: v= op : oq: naq: on

De undo cu ajutorul celor disc In 145 aflam valdrele lul X, y, Z i v.

Exempla : Se Impirtim 5607 aqa In 5 part! X, y, Z, u, V In cat

se Se.

x:y=11:21

y:z=q:2

z:u=21:1:
u:v=2:12/3
www.dacoromanica.ro

1.27
Este

32 9
1.. x:y=
2.
3.
11.

y:z=4:6=2:3
7
z:u=5 :473=,15:7
u:v=2: 5=6:5

in comptmere dobAndim X : y= 2: 3 =40:60

x:z= 4 :4) =40:90

x:u=20:21=40:42
x:N= 8 : 7 =40:35
Prin urmare dar

xty:z:u:v=40:60:90:42:35

Asadar X + yd-z+u-Ev:LIO +60+90+42+35=x :40

=7:60
=z:90
=u:42
=v:35
1,

5607:267=x:40
5607:267=.y:60

5607: 267= z: 90

AdicA

5607:267=u:42
5607:267=v:35

d unde
n

n
n
n

X = SAO

y=1260
z=1890
u=882
v=735

insenznare. Applicarea proportiunilor la nurnere concrete

vecli Partea 1/1 lea 381.
PROBLEME
1.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

A nfla termenul necunoscutd x din proportiunile urmatOre

3:5-4:x

(x = 62/5)
(x = 3,5)

x:5=7:10

4:x-3:6

(x

8)

(x = 2pq)
221a2b2: 17apq = 26abt : x
(x 1)
29(a b) : x = 551(a2-132) : 19(a b)
3a24- 2ab 8b2:5a1 4ab 120 = x : 5a 6b ; (x 3a 4b)
ac

7. a-Fx:xb:c

kx

www.dacoromanica.ro

bc

.-... 128
8.

a x:xb:c

9.

a+x:bc-1-x:d

10.

ix

iad bc)
bd /
k

ax:b--1-x=c-1-x:cl-FX

14-Fx:2 +x-18 -I-x:3 -I-x

2.

ix

be ad

al-dbc/
(x=2)
7

11. 4x:x=2 :5
12.

ac

bc/

(x-2)

- tntocmirea until sir de proportiunf ecuale.

1. a:b=2:3
a:c = 3:1 ' a:b:c:d-6: 9:2:12
d:a=2:1 I
2. a:c=o:p

d:a=p:r a: b:c:d=oqr:opr:pqr:opq
bd=r:q
3. a:d-1:5
a: c =5:3

b:g=2:3 a:b:c: d:g:h:n=10 :18 :6: 50: 27:12:15

c:h=1:2
n:h =5:4
n:g =5:9
4.

A subtImparti num6rul 228 asa In patru pirti X, y, z, v, IncOt se fie

6.

A subtImparti 185 asa In 4 pirt.1 x, y, z, v, IncOt se fie :

x:y:z:v 2: 4 :7: 6 (Este x = 24;y-48;z= 84;v= 72)

x:2-5:6

y:v=2:3 (Este x -50; y=30; z =60; v -45)

z: v-4:3
6. A subtlinpirti 5780 In 6 part! a, b, c, d, e, f tip Wet se Be

c:d= 21 : 3

e:f-4 :I. 1
d: b= 2 :3
a:f=1: 3 1

d:a= 3:2 I

Este

a -336
b 648
c -360
d 432
e-2912
f = 1092

www.dacoromanica.ro

PARTEA VII
DESPRE II.IDICINI V DESPRE PUTERILE CU EXPONENT5
FRINGEROSI SI NEGATIVI

CAP 110

Regulf generale pentru scoterea radetcinilor.

5117
A scale radlicina b, din cOtimea a, va se clicd a Oa o a
treilea cOtime, cafe Innaltata la puterea b produce pe a.
b_
Acest . a treilea cOtime se insemnezg prin Va, se numesce
o retdetcinet si se citesce reldacina b, din cotimea a. In parte se

numesce semnul V, semnul radacini sea radicalul, cOtimea

subt radical a, radicandul sib, indisul. Semnul V s'a 'titrebuintat pentru prima dry de Cristof Rudolf's, 1522.

0 'lacing, a call' indis este 2 se numesce radiicina pd-

a_

tratel, p. e. Va, se Scrie maiscurt, lgssand indisul la o parte,

VT' si se citesce mat scurt rdddcina din a.

0 'lacing, a caril indis este 3, se numesce radacina cu8_

bid/ ; p. e. Va.
0 'lazing, a aril indis este h, se numesce rddeicina hi4
pdtratd; p. e. Va.
1. Din consideratiunea uringtOre vedem el
Insemnare.
scoterea radacinilor results d'a dreptul din innaltarea la pu10

www.dacoromanica.ro

-- 130 -terl; este 23.= 8; de ar fi dintr'o causa ore-care radacina puteri 2 tersa, ti de nu s'ar pute citi, ni s'ar pune problema a
afla un numer, care innaltata la puterea 3, se produce pe 8.
Fiind-ca acest numer nu este tot-de-una aka lesne de aflat ca
aci, trebue se fun in stare a indica radacina puteri, care lip 3

sece, numai prin numerile 8 i 3; i acesta se face prin V8.

3_
4_
Este dar V8 = 2; tot aa lesne aflam V d = 2; V81 =-.-_ 3;
a. c. 1.

Fiind-ca cum am vetlut In S 72 n 3 nu putem

schimba radacina unel puteri cu exponentul er, trebue se
2.

avem pentru Innaltarea la puteri o a duoa operatiune indirecta, despre care voin verbi mai tarclia.
3.
De insemnam radacina prin ; radicandul prin s

indisul el prin u, va fi resultatul la scOterea unei radacini

exacta cand va fi Jau = t.
De ad urmeza dar and), ca deocamdata radacina are
4.
numai atunci un intelles, cand va fi indisul el o cetime inVega absoluta.

5148
1.

Adica : De innaltdm oradlicind la puterea indisuluf ei, dobe'ndim cotinzea de subs radical.
Dernonstratie : Vedi 147 insemnarea n 3.
2.

V ab= a
Adica : be scoter dintr'o putere radacina exponentulid
puteri, dobendim radacina pule) i.
Demonstratie : voi 147 Insemnarea n 3.

5149
Fiind-ca putem pune o expressiune in locul altii expressiuni ecuale, trebue se fie, de este :

www.dacoromanica.ro

1.31

m_

m_

a ..-- b i Va= Vb

Adica : Scotiind raddcint ecuale din cotimi ecuale dobfindim

iarapi expressiuni ecuale.

1.50

Rapporturile cele mai de capetenie tntre scOterea radacinilor *i celelalte operatiunl sunt cele urmatOre :
b
\b
b
(de este 7 o cutinie 1ntrega).
1.. t%ab. (te/a ) = tt
Adic5.. : Scolem o radacina ore-care dintr'o putere seu sco-

tend radacina din radacina puteri pi innaltdnd radacina dobenditti la puterea exponentului puteri; sell impartind exponentul puteri prin bulls pi innaltdnd la puterea colului
dobilnditit (dare nu trebue se lie o friingere) radacina puteri;
i vice versa :

1,1mill-dm o cotime la puterea Unlit cot (care chi o cotime

intrega) scoldnd din cotime radacina impa'rlitorului ci innaltdnd radacina dobendita la puterea deimpOrtituluz, seu
innaltdnd cOtimea la puterea deimpiirtitului si scotend din
puterea dobjndita radacina impOrlitorulur.
Demonstratie : veo $ 147 Insemnarea no 3.
2.

b
b

V a) = Vie = V a (de este 7 o cotime intrega).

Adic5. : innalt dnz o radacina la puterea uner cotimt, seu

innaltdnd radicandul la puterea cotimer pi scotend din acesta
putere radacina indisului; sea impartind indisul prin cotime
pi scotend din radicand radacina cotubti dobjnditii (care nu
pole fi o frangere) , si vice versa :
Scotem dintr'o cotime radacina ulna cot (care da o cotime
intrega) seu innaltdnd cOtimea la puterea impartitoruhti ci
scoldnd din puterea dobitndita radacina deimpartitului; seu
scotend din cotime radacina deimpartitulut fli innaltdnd radacina doh ()Mit 'a la puterea impalitoru hit.

www.dacoromanica.ro

-- 132
Demonstratie : verp Insemnarea n 3 147.
c

3.

b c_

V= Vs= a

Adic5. : Scotem o Wachtel ore-care dintr'o riiddcind sell

scotend rdddcina din radicand pi scotend din rdddcina doUndita rdddcina indisului; set immultind indivii intre dinpit pi ,scotend din radicand rdddcina productulut dobenditil;
i vice versa :

Adica : Scotem dintr'o cotime rdddcina unui product, sco-

tend in oni-ce rinduiald dintr'insa dntdin rdddcina unui

factor pi din rdddcina dobendita rdddcina celuilalt factor.
Demonstratie : Veyll lnsemnarea n 3 147.
c

Va.b = Va VI)

A.

Adica : Scotem dintr'un product o radacind ore-care, scotend din fie-care factor rdddcina indisului pi immullindintre
dinsele rildacinile doUndite, i vice versa :
Imnzultim duoe reideicint, care an acelap indis, una printr'alta, scotend din productul radicanclilor for rdddcina indisului communii.
Demonstratie : veo Insemnarea n 3 147.
,

\fa= Vis

5.

Adic5. :.Scotem dintr'un cot (dintr'o frangere) o radacina

ore-care scotend rdddcina indisului din deimplirtit (nume=

rator) pi din impartitor (numitor) pi imparlind Wile" ina

d'dntdiii prin cea d'al duoilea ; i vice versa :

Impdrlim duo?' reiddcini, care an acelap indis, una printr'alta, scotend din di tul radicanciilor for rdddcina indisului
conzmunn.

Demonstratie :

Veil 147 Insemnarea n 3.

www.dacoromanica.ro

-- 133
inn

Vac = ac"'

6.

Adica : Valorea unei raddeini, a ccirii co time subt radical

este o putere, ?Twine neschimbatd, de immultim indisul pi
exponentul et prin aceeapi cotime; i vice versa :
Valorea unei rd dacinr, a ccirii colime subt radical este o
putere, remdne neschimbata de impcblim exact indisul pi ex
ponentul et prin aceeapi colt' me.
Demonstrafie : Ve41 147 insemnarea n* 3
5 151

Prin applicarea regulilor din 5 150 aflam :

m
m
ni
in
in _

abcd = Va.V b.V c.Vd

1.

abe _V a.V b.V c

2.

in

de

in

Vd.Ve
In

Mnp_

Va = V

3.

r\l

Va
m

V V ((IT
V a = Vail =
TIM

pq

A.

inn_

Ii

deca la II

mn
Pq

0 ciStime intrega.
V
a VI = am =
V (a.1"
mn

5.

Pc1

_____

5152
Avend In vedere cele Oise In 5 73 si In 5 147, aflam.
in

1.

VO = 0

2.

it>.T

=1

Adica : Ori-care rddlicind din 0 pi din 1 este lamp 0 Fi 1.

www.dacoromanica.ro

1.311
In

i 3.

00

1
- = 00
-0 = V1
=
ty
0

Adita : Itaditcina marginitit dintr'o cotime nemarginita

este iarag un nemarginit.

CAP II

Puterile cotimilor positive 1?i negative. Puler(' frangerose,

intregt, negative 1?i de nullet. Raditcint absolute, rationale
gi nerationale. Radacint generale.Ceitimi inzaginare.

S 153
Pen6 acum avea6 puterile numai atunci un Intelles, cand
era exponentul for o cotime tntrega absoluta si tote regulile
Intocmite 0116 acum s'a demonstrat numai pentru acest cas.
De vom da acestor reguli un Intelles mai larga, ne putem
sluji cu dinsele, ca se determina semnificatiunea unei puteri, a carii exponent nu este o cOtinie Intrega absoluta. De
acum Innainte dar vom intellege subt puterea, a cariI exponent este o different& din duoe cotinii Ere -care; p. e. alP tot, a"
i subt puterea a mit exponent este un cot
de-una

din duo6 cairn' 6re-care p. e. a tot-de-una radacina Va' ;

atunci Insa puterea nu'i mai !Ate pastra definitiunea ei primith a (adica ca o putere Insemneza un product, in care este
radacina puteri aecleta ca factor de atutea ori, cote unimi are

exponentul ei) deck numai pentru casul uncle exponentul

puteri este o cutime intrega positiva.
5 154

Deca dam puteri Intellesul mai Intins6 din 5 153 suntern In stare a afla valOrea expressiunilor, care n'aii decOt
www.dacoromanica.ro

135

forma puterilor, dar care In realitate nu sunt puteri ; p. e.

a = aPP = =

1.

Adia : Ori-care colime innaltata la puterea 0 este deopotrivd cu 1.

ac1 = 40-1" ==

2.

a
an'

= en1

Adicl : Ort-care cotime cu un exponent negativii este deopotrivd cu o frangere, a cdrit numerator este 1 si a cdrit numitor este radacina puteri primitive en exponentul positivu
(absolute).
cc

(3

3.

aP = 17712
Adica : Ort-care putere cu un exponent frangerosu este
deopotrivd czz o raclacind, a earl( hulls este nurnitorul expo-

nentulur si a cdrit cotime subt radical este radd dna puteri

inntiltata la puterea numerdtorului exponentulut.
Exemple.

00

=;2

-3
=g;8

= h.

5 155

in de obte nuniiin puterile dupe exponentul lor; asa nuinim :

o putere cu un exponent in trege si positive, o putere intrega ;
n

negative, o putere negative;

frangerosii, o putei e frangerosa;

= 0, o putere de nulld.
S 156
Din S 1511 neat urmeza :
1.

111

=1

2.

a" =

ov-P

==
OV

01,

3.

=- =r
1

Om

on -carp cOtinit.
a

= az = V a4
www.dacoromanica.ro

1.36
b

Va = Val = ab.
1

5.

= ;1= a = a1= a.
1

Vi = a b = ig i

6.

xi
7
8.

7.

V;

(3

ge. V ;Fit.

1/7x.

tic = 00 , cand va fi a o cOtime Intrega absolut5. ,

adith a > 1.
9.

1' =, 1 cad un product dintr'un nutn6r nem5.rginiat

de uniml este iara.1 o uninie.

10.

0" = 0 cad un product dinteun num6r nernitrginitil

de nulle este iar5.I nulls.

11.

.(11=
.- =
a
a

= 0, and va a absolutii,

V;

12.
1.3.

a > 1.

oo .

a0

ao =

cl%;

157
Am dat puterilor negative, frangerose i de nu11a o semnificatiune, dand theoremelor Intocmite i demonstrate numal
pentru putert Intregi un Intelles mat largn ; prin urmare dar
calculul cu assemene putert se face neaparat iarast numai
conform acestor theoreme.
Dar spre a nu lassa nici un fel de Induoia1a voin demonstra
drept exemplu coteva din aceste theoreme 1 pentru putert
frangerose, negative 1 de nulls.

am.an a". a..1

1.
m

2. a ".

aq

am . ap

nq

"1+0 = amn.

nq

uq

=Vault! . Va"P--= V a" q +"r=a

www.dacoromanica.ro

mq+np
nq

137 -3.

Ll.ar

a.1_1\)
kaf

0,

ka )
.c.1.

S 158
De este b un numer intregu, este tot-de-una.
1.

H-eg)b = ab.
Adia : 0 cOlime positiva innatatei la puterea unei cotimi
intregi, produce iarti,si o Mime positivil.
Dem. Neaparat cad productul din dual factor' positivi este positive.

2. ( a) - =
h

+ ab cand va fib un nutOr socifl.

ab cand va fi b un num& fora, socitt-

AdicA, : 0 Mame negativa innaltatei la puterea unei cotimi intregi produce un resultat positivii , cdnd va fi expo nenlul un numh' socill Iti un resultat negativii, cdnd va fi
exponentul un num& ford sociii.
Dem. Clicl dupe S 5a n" 1 un product din factor! negati%1 este positive

and este numerul factorilor soda li negativti cand este nun.erul factorilor
fore sociti.

Asa dar :

Riciacina.

Exponent.

Putere.

Jforit socitiC

cu sociti

fora soda
____

Exemple.

co soda

(+2) 3 = + 8; (+2) 4 = + 16.

(-2) 3 = 8; (-2)4 = + 16.
5159

Ort-care putere intreget a unei hangeri este jara;s1 o frangere.

www.dacoromanica.ro

138

Dem.: Fie r o frAngere redusli, atuncl aunt a 0 b cotiml simple relative

si nu ma! pote avd un impartitor commune.

anuttier

a. a. a... (de c ori)

and va fl Cun nu
b. b. b... (de c ori)

Este Insi (7-

Intregt1 po-

sitive.
Dec& numerlitortil nu este Impartibile prin nicl until din factoril numitorulu!, expresslea do sus este o frangere.
a. a c-1
a. a. a... (de c oi)
De ar fl
see expressiea identich
o cetime In-

treglt, ar trebui se fle dupe S 92 si ac-1 Imphrtibile prin b, asa dar ar trobui se fle

a"

-1

see

a. ac-2

o cotime Intregh.

Tot dupe acelas ar fl atuncl, fiindca aunt b si a cotiml simple relative

si ac- 2 Impartibild prin b si ar fl atuncl

a -2

li

see

a. ac-3

o chtime Intrega.

De urmam cu acesth considgratinne Innainte ghsim iu sfIrsit, cg ar trebui

se se imparts exact a prin b, ccea cc este In contra pres,uppuneri facuie.
Fiind-ch lush nu se lmparte numerhtorul exact prin b nu se pd'e Imphrti
nicl printr'un factor al 10 b si asa dar trebue se fle

tails! o frlingere.

Ceea ce s'a demonstrat aci pentru o fringere redu.s este negresit adeverat si pentru o frangert-neredt A.

160
Ori=eare putere intrf;gti a uzzel frangert este mai mica de(.41 1, asa dar este iarasz o frangere si acistei frangere este
mai micadeuit ratkicina puteri; *i
On -care putere intr(fget a unut num& mixtzi still a uzzetz
mtnu'r intregfi mat mare dee& 1, este ?nai mare deceit 1. ,si
mai 'mire deceit radacina puteri.
Dem. .. E s

a
II
(a
b)
b

a"
I)"
I)

De este a < b adich de este

a
b

a"ab"-1

a (a"-Ib"- I)

b"

b"

o ft ',Legere si de este 11 o cOiime Int r6ga abso-

luta o an fie i a' -1 < b"-1, asa dar differenta for a " -1
prin nr.nare dar i frangeren

< o dui

s 66

(a"

a (an -1

b"--1)

b"

seri

a
b"

www.dacoromanica.ro

b-

b"-1 nega.ii A;
a

negatil s ,

139 --De este dinpotrivis a > b i D

an-1 > bni

dar i frangerca

o Mime lotregit abfolutit, este 1

bn-1 positive, prin urmare
aka dar differenta for an-1
iaragC

bn-1)

bn

ea

a
- positivti.

Atone! este

> Ea.

1nsa dupe 66 (Ea

5 1.61

Tot assemene putem demonstra, ca. on -care putere intrega

a unel frangeri este cu atOt mai mica, si c5, on care putere

Intrega a unul numer Mixtd si a unul lunar intregii (care
este mai mare decOt 1) este cu.atet mai mare cu ctit este exponentul puteri mai mare.
Asa dar trebue se fie

(-4y=
0 cum am vedut Si In 5 156.
a
5 162

0 Mating, a Calif radicand este o cotime absolutS (intrega, frangerosfi, se11 null si a calif indis este o Mime Intrega se numesce o radacina absohttii si Ibsemneza acea cotime, care Innaltata la puterea indisului produce pe radicand.
5 163

1.
Rada.cina absoluta dinteo cotime Intregd; p. e. Va
nu este tot-de-una iargsi o cotime Intrega, ci numai atunci,
cand va fi a una din puterile 1n, 2^, 3"... 10, (k-1-1)"
n

De nu este Va o cotime intrega, atunci nu pOte Ii Did o

cotime friingerOsa, cad on -care putere Intrega a uneI cotinu
fangerOse este dupe 5 159 iarast o cotime frligeros5. si
pate dar fi nici ()data deopotriva cu cotimea Intrega a.
2.

Rada'cina absolutl dintr'o cotime frangerosil

a nu
Il

pdte G nici ()data o cotime intrega, cad on -care cotime intreg5, Inn'a4ata la puterea unei cOtimI Intregi.produce iara.s1 o

www.dacoromanica.ro

--

1/10

cOtime Intrega, dar nu 'Ate fi nici tot-de-una o cotime fraun

gerOsa, ci numal atunci cand va fi ti/a1 Vb amInduo6 cotimi

0=

1ntregI, caci este

a
Vb
5 1611

0 rAdacina, absoluta, a cant valdre nu se pOte areta nici

subt forma uneI cOtimi IntregI nici subt forma unei cotimi
frangerose se numece o raddcind nerafionald ; In casul dinpotriva numim radacina absoluta; rationala;
S 1.65

Ort-care reithicind nerationald p. e. V a are o valore determinatd marginitd, care nu se 'Ate ardta, dar cdriia ne putem appropia cut vom voi prin duoe' colurt, care se deosibescii
intre dinsele, ad se poll de pucin fi intre care se (Lila valorea

lui V
Dem.

Este

a=

apn
pll

(de Insunnam prin

orlce num& Intrega).

Se no In chipuim tote numerile systemel naturale lnnaltate la puterca n;

p. e.

k ", (k+1) .1,

I", 2", 3", 11"

negrclit i valbrea

Atuncl trebue so se ail

consecutive, p. e. Intro

(k

k"

+ I)'' > ape, i

SdtY

si (IC I ) ",

trame se

kn
114

ap"

Intro duce din acesto pined

Incot ar ti atunci

k" < ape

(k + I)"

k+1

a.

ptl

scotend radikcina 11 din aminduce partile comparatiuni :

qi

< V",-a si

"> Va.
n_

Valorea dar a radlicini nerationale

V a se afla Intro ratimile frangerdse

www.dacoromanica.ro

141

k k+1 qi differenta for fund 1 , se deosibegce de fie-care dintr' tnsele

P

ei

I
cu mat pucin decOt cu .

P
Fiind-ca dupe cum am presuppus p 1nsemneze orb-care num& Intrege o se
Aim o multime nemarginite de eke duoe cetiml fringerese, care se appropie
n

de valerea luf V a i acestea o se se appropie cu atOt mat mult de valOrea lot

n_

V a cu cOt va fl p un num& mat mare.

5 166

OrI-care cotime franger6sa dobendita In acest chip, care

nu exists deck numal In Inchipuirea n6stra, cariia ne putem
Insa appropia c6t vom voi de mult, 1 care nu se 'Ate Infacia
nicr odata In realitate, se numece o cotime necommensura-

bila sea nerationall.

Cele duoe frangerl Intre care se MIA valOrea ei se numesca
valorele approximative.
Pentru deosebire se numeFe dinpotriva on -care cotime Intrega sell franger6sa reala, o cotime commensurabild sell rationalci. (vecll S 112).
S 167

Radacina absolute dintr'o cotime mai mare dealt 1, adica

radacina dintr'o cotime intreg4 sdiz mixtei, este mai mare dealt I., dar mai mica deceit cotinzea subs radical 1i cu atot mai
mica cu cot este indisul mai mare.
n_

Attica de este a > 1 este 1. V a> 1

T:

2. V a < a
n-I-1_

Dem. 1.

n=

3. V a < Va

MI de ar n V a < 1
ar trebui se Ile CVaY71"

www.dacoromanica.ro

4h2
stile/I

a < 1 ceea ce ar fl In contra presuppuneri.

n --

De ar fl Va > a

2.

=-_

ar trebui se fle

(Va )n > an

a
n+1_

> ceea ce este cu neputinte dupe 160.

=n

3. De ar n In aririt Va > Va
/n-1-1_\ (n+1 n

ar trebui se tie l 1//a)

i

n 0+1)

> Va.)

an > an+1 ceea co este cu neputinta dupe

161.

5 1.68

Tot assemend aildz ca radacina absolutd dintr'o co tinze mar

mica deceit 1 adica dintr'o frit' ngere este mat mica deceit 1,
dar mar mare deceit cOlimea subt radical ,si cu atOt mat mare
cu cut este indisul mai mare.
Adice de este a < 1 este 1.

n_

Va <

2. Va > a
n+1_
3. Va > Va
n

5 1.69

0 radacina, a th'ril cotime subt radical este o cOtime reala

Ore-care (aa dar o cOtinie Intrega seti frangerOsa, positiva
sett" negativa, o nulls sea un neinarginit positiva sea negativii) i a thrii indis este o cOtime intrega reala se numece

o radacina generals. Ea no indica dar o expressiune, care

Innaltata la puterea indisului produce pe radicand.
5 1.70

Or: -ce radacina generala cu un indis socid dintr'o cOtinze

positiva are duo" valore ceici ea pole se insemneze at& o co
time position ail si o cotime negativa.
2n
2n_
2n _
Adica este -I-a
si = Vet

+a

www.dacoromanica.ro

1.14
2n

Dem. V-F-a este acea cetime, care Ina 'tall la puterea 2 n produce

pe +a.

2.,_\2n

Este Ins& dupe 158 atOt

(-ovai

an

cOt li

= a = + a.

(-12>I0

2n

2n

2n

Ala dar trebue se ne incbipuim subt

V -I-a atOt I-- V a cOt qi Va ;

2n

2n

si putem prin urmare scri mat scurt Vka = + Va.

insenznare. Resultatul la sc6terea unei rad5.cini Ins& nu

pote aye duoe semne, dec6t numai, cand nu vom cunOsce
origina cotimel de subt radical.

Asa putem scri Vas

dar si
sea mai scurt V a2

2 a b b2 = a

(a

2 a b + bl = --I- (a

dar nu putem scri V (a b) 2

= (a
= (a
ci trebue se scrim numai
Assemene este V (-I- a) 2 numai = + a
i

(a)

numai =

b) = b a
b).
b)

b) .

S 171

Ori-care radacind cu un indis socii dintr'o cotime nega2n

p. e. V a nu insonnezei nici o cotime positirei , nici o

cotime negativa, ?lid o nulla, nici o (Mine nemarginita, asa
tiVel,

dar nici una din cotinzile reale.

Dem. Cad ori-care cotime reala Mull tata la puterea unel cetimIcu sociti
produce dupe 158 sett un resultat positivfi sea o nullii, dar nici odadi un resuliat negativfi.

5 172
Asa dar radacina cu sociu dintr'o cotime negativa, p. e.
2n

V a ne areta, find-ca nu o putem exprima prin nici una

din formele cOtimilor reale o forma, de cotimi Ilona, care se
numesce spre deosebire de cOtimile reale, o cotime intaginara.

www.dacoromanica.ro

Cotimile imaginare se suppuml lnsi si ele la conditiunea

2n

S 173

Ori-care radacina generala cu

tt.2

indis ford sociii dintr'o

atime positia este positivavi dintr'o atime negativa este

negativa.

2n-F1_

2n+1_

2n +1_

20-1-

Adica este V+a = + Va

1

i/iY =

Va

Dem. Clici numal o Mime positive pore innaltuft la puterea unul exponent fore sociti se produce un resultat positive gi numal o cetime negative
Foote Inntiltate la puterea unul exponent forts sociti se produce un resultat
negative.

Insemnare. Recapituland cele Oise In cele patru SS din

urma, aflam :
Indis.

liadicitta

I
I

fora sociti

cu soda

Catimea subt radical.

-4-

4-

+ Ili

fmit soda

cu sociti

nici + nici

171t

Ort-care rack kind generala are tot-de-una atotea valore

ate unimi are indisul et. Dintr'insele au tote (Flora de cele
ennunuIrate pi'ne acum o forma imaginara; dupe cum vom
vede in Partite 8 si 13.

www.dacoromanica.ro

--- 145
Asa este p. e.

s_

VI = I

dar si
*i

1 + V-3
2

V-3

cad fie-care din aceste expressiuni produce innaltata la

puterea 3, pe 1.

CAP HI

Formarea patratului Ficubulur, la ceitirni algebrice

pi scoterea radeicinilor for pcitrate ,si cubice.
5 175
Patratul unul binom este deopotriva cu patratul terminulul
d'anteid, plus induoitul product din aminduol terminil, plus

patratul lerrninului al duoilea, (vecli S 283) cad (a+ b)2 =

a2-1-2ab +0; p. e.
(-3 a2 b 2 ab2 )2 ( 3 a2 b )2 + 2 (-3 a2 b } (-1- 2 ab2 ) -I- ( 2 abi )2
= 9 a4 b2 1.2 a' b3 4 a2 b4.

Analog formulel de sus este si (ab)2 = a' 2ab.-1-b2.

5 176
De vrem se formam patratul unei summe algebrice de mai

multi termini, lucram dupe aceeasi formula, considerand

summa algebrica ca un binom; p. e.
(a+b-l-c--1-4)2=((a+b+c)-1-(1)2

= (a+b-f-c)2-1-2d(a+b+c) d-d2
= (a+b)22c (a+b) +c2-1-2d (a+b-l-c)-1-(11
= a2-1-2ab-Eb2-1-2c(a+b)-1-0-1-2d(a 1 b I

www.dacoromanica.ro

it

c);

-- 146
Pentru calcul este mai inlesnitor a nu deslega numai decot
parenthesele ci numai a indica operatiunea; p. e.
(310-1-2ab-i-0-30)*-- 9a4-I-12 eb-I-4a2b22 (3a2+ 2 ab) c' + cs

(30 2ab -E0)(-30)-1- 9cl'

9 0+12 asb

albi +600 +b abc20

ISO& 12 abc12 6c2d2-1- 9d4.

177

Cubul unui binom este deopotriva cu cubul terminului

d'antehl, plus intreitul product din patratul terminului d'anteid prin termenul al duoilea, plus Intreitul product din termenul d'anteid prin patratul :terminului al duoilea, plus cubul terminului al duoilea; cad :
(a + b)3 =a3-1-30b+3 a b4-Fb3
p. e. 2atb 3bc1)3=(-2asb)s-1-3(-2a2b)2(3bc2) +3(-2a2b)
( 3 b0)2 (3 b c93.

8 a6 b3-1- 36 0 b3c'-511 eb3c4-1- 271330.

Analog formulei de sus este i (ab) 3=a3-301H-3abcib3.

178

De vrein se formam cubul unei summe algebrice de mai

multi termini lucram dupe acee4 formula considerand

summa algebrica, ca un binom; p. e.

(a+ b+c-i-d)3 =((a+b-l-r)d-d)3

.(a+b+c)3+3 (ahc)2d+3 (a
--Fb+c)c12-1-d3

b)3+3 (a+b)2c+3 (a +6) 0+0

+3 (a+b-l-c)4d+3(a+b+c)(12-143
=a3 + 3 Oh + 3 ab2

b3 + 3 (a -1- b)2 c

+3 (a +b) c2 d-c3 +3 (a+b -1-c)2(1

+3 (a+b-l-c)d2-1-d3.

Pentru calcul este mai Inlesnitor a nu deslega numai de cOt

parenthesele ci numai a indica operatiunea; p. e.
3(3 eb-2ab)2
(301) 2ab - 0)3= 2701)3 54a1b3-1- 360 b3

(-0) 3 (30b-2ab) (-0)2-0

= 270b3 51 a5b5-1-36a4b3-8a3b'-270b20
+3601)20 12 0b2c2-F 90 be 6 abeco.

www.dacoromanica.ro

147
S 179

Fiind-ca este(a+b+ c)2=a2+2ab+b2+2 (a+ b) c

=a9+2ab+L2+2ac+2bc+c9
este i dinpotriva Va2 + 2 abb2 + 2 ac + 2 bc+ t2

(a+b+c)

seil rtnduind polinomul dupe puterile decrescende ale lui a.

a2-1-2ab+2ac-1-b2 +2bcd-c2 = -(a+b+c).

Ca se scotem dar radacina patrata dints' un polinom, 11 rin-

duira mai anteiii dupe puterile mid littere, i hotaxim termenul d'anteiti al radacini, a, scotend radacina patrata, din
anteiul termen al polinomului, a $; apoi scadem patratul acestui termen al radacini din polinomul propusii; de luom restul
remasii la acesta scadere :

2ab+2ac+62-1-2bc+c2
in bagare de sema, vedem lesne, ca putem alla termenul al
duoilea al radacini, b, impartind pe cel d'antehl termen at
restulu!, 2 ab, prin tnduoitul termen d'anteia at radacini,

prin 2a;
immultim prin cotul dobenditti, b , impartitorul 2a, formaul patratul acestui al duoilea termen al radacini, b, i seadem summa acestor expressiuni 2ab b2 din restul anteriorti; restul cel noun este atunci :

2 ac+2 bc+cl
Aci iarai vedem, ca putem ally pe al treilea termen at radacini, c, impartind acest rest prin induoitul product al celor
duo! termini d'anteiti ai radacini, adica prin 2 a + 2 b;

immultim in sfirit prin cotul dobenditil, c, impartitorul

2a +2b, formam patratul acestui al treilea termen at radacini , c, i scadem summa acestor expressiuni , 2ac4-2bc
+0, din restul de mai sus; restul din urma este 0.
De are polinomul propusti mai multi termini, urmam a
opera in acest chip One and vom ajunge la restul 0. Deal

www.dacoromanica.ro

1.h8

este radacina propusa rationale, restul din urma este tot-deuna 0.

Operatiea scOteri radacini se face In calculele practice subt
forma urmatOre :

9p1N6-30p8q5m4+25m8q4 = (3p5q3-5q2m4)
9p1Oce

30 p5q5m4-1-25m8q4
30 p5q5m4-1-25m8q4

6p5q:il

0
3

6+6x-17x2-28x3+/i9x4

2x 7 x2)

6x-17x2-28x3+490
Ox +It x'

3+42

21)0-28,0-1-49r4
21 x2-28 x3-1-119 x4
0

Bea este radacina nerationala, negreit ca n'o se ajungem

nici o data la un rest = o ri atunci o se fie resultatul un *ir
nemarginitti. In acest cas urmam cu calculul pea unde va
cere trebuinta; p. e.

lx
x

`/1

- 1

x-

16

x5 185 x4' )

1.

2x
wv.
2

---1.

Tix3

I x3+

www.dacoromanica.ro

1/19

1.1

1
X

1
X

X3+ 16x4+
x2

x3

/1

XS+ 256x6
11

x4-6-1110--256 x6
64
. c. 1.

S 180
Ffind-ca este (a - }- b

c)3

= a3
b +3 ah2 -143 4- 3 (a+ 6)2 c +3 (a+ b)
c3
= a3 +3 a2 +3 chi + 63 -1-3 c
abc +3 aci +3 b2c

-PLO-HO
sett rinduitti dupe puterile decrescende ale lui a :

= a3+ 306+30c+ 3abe+3a01-6abc+P-F-30c+3oc2-1-c3

trebue se fie si dinpotriv5. :

V 03+301H-3a2c+3ab2+3ac26abc+63-1-31,2c-1-3bc2+0

= a-I-

Ca se scdtem dar radacina cubica dintr'un polinom, 11 rinduim mat anteiti dupe puterile unei littere i hotarlm termenul d'anteiCt al radacini, a, scotend radacina cubica din 5nteiul termen al polinomulul, a3; apoi scadem cubul acestui
termen al radAcini din polinomul propusti;
De luom iarasi i estul remasii la acesta scadere :

3a2b+3a2c+3ah2-1-3a0+6abc +13+31N-1-30-Fc3
In bagare de sema, vedem lesne, ca putem afla ternienul al
duoilea al radacini, 6, Imptirtind pe cel d'anteitl termen al
restulul, 3 0 b, prin Intreitul piitrat al terminului d'anteiu al
radacini, prin 3 O.
Immultim prin cotul dobendit5 h, Impartitorul 30, for-

www.dacoromanica.ro

150

main patratul terminulul at duoilea at radacini, b, si Immul-

tin acest patrat prin Intreitul termen d'anteill at radacini,

formam cubul terminulul at duoilea at radacini 1 scadeht
summa acestor trel expressiuni 3a26 +3 a 62-1- b3 din restul
anteriorCt ; restul cel noun este atunci :

3 a2c+3 ac2+ 6 abc+3 b2c-E3 bc2+c3

Aci iarai vedem ca putem afla pe al treilea termen al radacini, c, Inipartind restul din urma prin intreitul patrat al
summel celor duol termini d'ant6iii a! radacini, mild. prin

30 + 6 ab+ 362.
Immultim In sflrit prin caul dobendittl, c, Impartitorul
3 a2+6 ab+ 3 b 2 ; formam patratul terminulul al treilea al
radacini, c, i hitmultiin acest patrat prin Intreita summa a
celor d'anteiii termini al radacini, formam cubul terminului
at treilea i scadem summa acestor trei expressiuni 3a$ c+
6 ab c+3 b2c+ 3 ac2+3 b c2-1-c3 din restul de sus. Restul
din urma este 0.
De are polinomul mai multi termini urmam a opera in acest

chip, One cand vom ajunge la restul 0. Deca radacina propusa este rationale restul din urma este tot-de-una 0.
Operatiea scOteri radacini cubice se face in calculele practice subt forma urrnatOre :
a

/8a9b3

V 125 d6

18a7b5p , 27a5b7p2
25d4xy "1-10d2x2) 2

27a3b9p3_ 2a3b

27a5b7p2
18a7b5p
25d4xy + "1- 10d2x2y2

27a3b9p3
8x3y3

27a5b7p2
18a7b5p
25d4xy "1"10d2x2y2

27a3b9p3
8x3y3

.7.

8).3)73

8a9b3
125(16

12a6b2
25d4

0
www.dacoromanica.ro

5d2

3ab3p

2xy

151.

8X6+48 cx6+60 ex4 80c3x3 90c4x6+108c6x 27c6

=2x6-1-Itcx-30
8x6

48cx6+60c2x4-80c3x3-90c4x6+1080x-27c6

12x4 I

48cx6-1-960x4+64c3x3

360x4-1.4 ftc3x3-90c4x2-1-108c6x-27c6
36 ex4 1 c3x3-1 itc4x2-1-108c6x-27c6

12x4-1-48cx3

+48ex6

-1-5/10.0

0
Dec5, este radacina cubia nerational5,, negresit ca n'o se
ajungem Mel data la un rest = o si atuncl o se fie resultatul un sir nemarginitii ; in acest cas urmam cu operatiunea
One unde va cere trebuinta; p. e.

\/ix3=

x --1x6
3
9
1

0
81

10
243

xiSt_

1.

_x3
3

x3+-13 x6--27
1

2 x3

3
1

x6

x
1 x6+1
27
3
1

3-2x--xv
3
+29x6---xle
27

2 x9
9

27

x
5

27

'

27

81

1 xig

729

+80)-F72--9-x.th
s. C. 1.

www.dacoromanica.ro

15.g

CAP IV

Formarea patratului ri a cubulut 1i scoterea radacinilor

patrate ,ii cubice din numere Intregi, din frangeri vulyare
ri din frangeri flecimale.
S 181

A schte dintr'un miner radacina patrata va se dice a cauta

pe acel numer, al carul patrat este deopotriva cu numerul
data. De este numerul aflatd un numer Intregd , 11 numim o
radacina exacta a numerului propusd si numerul propusd
este atunci un patrat perfects sell desovirritzi.
Deca nu exists nici un numer intregii al dna patrat se fie
deopotriva cu numerul data, atunci se Oa valdrea radacini
patrate intre duos numere Intregi consecutive, din care unul
se numesce radacina urmatore mar mare i celelalt Mauna
urmatore mar mica a numftului data; iar numerul propusd
este stunts un Mina neperfectil sell nedesovirritii. Asa este
p. e. 1/0= 3; si 3 radacina exacta a luI 9; iar 9 patratul
perfectd al lui 3.

trg are o valore tntre + 2 si 3 ; asa dar este -I- 2 radacina urmatore mat mica ; iar + 3 radacina urmatOre mat
mare a lul 6 ; iar 5 este un patrat neperfectd.
Pentru /nlesnirea calculul este bine a cundsce patratul, cubul si puterile pea la a 91' a numerilor de cote o ciffra.
Ill 'Aetna

Pitratul

16

25

36

49

64

81

Cbbul
Puterea a 4Iea
Puterea a Slew
Puterea a Glen

27

64

125

216

343

512

729

16

81

256

625

1296

2401

4096

6561

32

243

1024

3125

7776

16807

32768

59049

64

729

4096

15625

46666

117649

262144

631441

Tuterea a 7Ira

128

2187

16384

78126

279936

823643

2097152

4782969

Puterea a 8 ea

266 6561

66536

390625

1679616

5764801

18777216

43046721

Puterea a 91es 1

612 19683 262144 1953125 10077696 40363607 134217728 887420489

www.dacoromanica.ro

-- 153
S 1.82

Patratul unui num& de n ciffre are cel pucin 2 n-1. ssi cel
vault 2 n ciffre.
Dem. Orl-care numer de 11 ciffre este mat mare decOt VP' I , dar mal
midi decdt 10", aa dar patratul maul num& de li ciffre este mat mare deck
IO2'1-2 fit mal mIcti decnt 102" .

Find -ca este i02 "-2 cel mal midi numEr de 2n-2+1 =2n-1
ciffre (adici este compusti de I cu 2n-2 nulle) va avd tii patratul luf,
flind-cli trebue so fie mat mane, cel pucin 2n
J. ciffre; gi find ca. 102"
este cel mat micti flume? de 2n+1. ciffre fit findca patratul unul num6r de
11 ciffre trebue se fle And) mat mica, va aye patratul nunt numer de 11 ciffre
cel mutt 2 n ciffre.

S 183
De are dar dinpotriva o cotime numerita 2n seii 2n-1. ciffre
va fi si radacina el patrata, urmatOre mal mica seii radacina
el urmat6re mat mare de n ciffre. Asa are p. e. radacina patrata a on -carul numer de 6 sell 5 ciffre, trel ciffre.
S 184

Orl-care cOtime numeric& se p6te scri In forma unui polinom rInduitii dupe puterile lui 10 ; p. e. 8746 = 8. 103 +

7. 102 + A. 10 + 6.
De applicam assupra acestul polinom formula din S 176,
aflam :

(8746)2= (8.103)2

+2.8.103.7.102
+ (7.102) 2

+2(8.103+7.102)4.10
+(4.10)2

+2(8.103+7.102+4.10).6
+62
De sovirsim operatiunile indicate i de scrim numerile gdi-

www.dacoromanica.ro

154

tive unul subt altul turn obicinuim la adunarea numerilor,

aflAm :

(8746)2

_____ 64

00 00 00

11 20 00 00

49 00 00
69 60 00 Sea lassand ntillele, care nu
16 00 ail nicl o influent& assupra resultatulul, la o parte.
1.0 48 80
36

76

492516

64
11 2
/49

69 6
1.6

10 48 8
36
76 49 25 16

Din acesta consideratiune urmeza pentru formarea pAtratuluI unui numer de mat multe ciffre, regula urmatOre :
Luom patratul celei d'anteiti ciffre In stanga; apol Induoitul product din cele duoe d'antehl ciffre, aVoi patratul celil
d'al duoilea ciffre din stanga, apol lnduoitul product celor
duoe d'anteiti ciffre (citite ca numer) Immultite prin a treilea
ciffrit; apol pdtratul ciffrel a treilea din stanga; . c. 1. scrim
tote *tile acestea dobendite una subt alta, wind pe rind cu
o ciffra In drepta afora Si le adunam ; summa for este patratul
muneruluI de mai multe care propusit.

Insemnare. Patratul unui numer find cunoscut6, attain

pa'tratulnumerului urmatorti mai mare, adunand cu patratul
cunoscutd, Induoitul product al numerulul d'anteiti plus 1;

p. e. 52 = 25

62 = (5+1)2=25+2.5+1=36.
5185
De Inipartint patratul ailatil In S 184 de la drepta spre
stanga In despartiri de cite duoe ciffre, cum s'a indicat in acel
S prin liniile transversale, putem face urmatdrele reflexiuni :
1.
Numerul despartirilor este deopotriva, cu numerul
cilirelor radacini patrate correspuncletOre.
2.
Patratul celei d'Anteirt ciffre a radacini se afla In despartirea d'anteid din stanga.

3. -- induoitul produs din cele duoe d'ant6t1 ciffre ale radacini merge Ilene la anteia ciffra din a duoa despartire.

www.dacoromanica.ro

-15511.

Patratul celei d'al duoilea ciffre a radacini merge pane

la slirsitul despartiri a duoilea; s. c. 1.

Aceste observatiuni ne indica regula urmatOre pentru scdterea radacini 'Nitrate dintr'un numer de mai multe ciffre :

impartim numerul data de la drepta spre stanga In despallid de cite duoe ciffre, hotarim asa grin numerul despartirilor numerul ciffrelor radacini si Impartim calculul In
acelas numer de parti :
1..
Luom drept anteia ciffra a radacini pe cel mai mare
numer al carui patrat este deopotriva sda mai mica decOt anteia despartire ; scadem acest patrat (in exemplul de jos 9)
din despartirea dInteiti (12) si coborim lunga restul scaderi
despartirea a duoilea (02).
2.
Apoi hotarim a duoa cif ra a radacini (A) asa luck
summa din induoitul product al aminduor ciffre (211) si din
piltratul ciffrei a duoilea a radacini (16) scriind la adunare pe

cel din urma cu o trepta, in drepta afora, se se WI anal

scade din restul scaderi de sus. Dupe ce am sovirit scaderea
coborim lunga acest al duoilea rest (46) despartirea. urrnaOre (00).
3.
Urinam cu calculul ca subt n 2 numai ca acum operam cu ciffrele radacini dobendite (citite ca numer) intocmai
cum am operat mai sus cu cifira d'anteiii a radacini; p. e.

(a2=)

(2a=)
(2a b

=)

(b2=)

(22=)

(22,5 =)

(P2=)

(2 I=)
(2A13=)
(132,-)

12102100189
6
24

16

9
302

= 3467
ab

256

681 11600

408

a p
A---- B

"16

36

692 h8A89
48/1/1

40

!8!89

0
De se sovIrsesce operatiea exact, atunci era numerul pro-

www.dacoromanica.ro

--

156 --pusd un patrat perfectCt al numerului aflatu, aa dar cel din

urma o radacina exacta a numerulul propusd.
De nu se sov1rece operatiea exact i de remane la scaderea din urma un rest, atunci este numerul aflatti urmatOrea
radacina patrata mat mica a numerului propusu ; p. e.

2100100100 =

-1- 14111

.1
2

1.00
1

28

282

96
400
281
11900
11296
6011

5 186

De este a un patrat neperfectil i de luom In loc de V a ,

a calif valOre nu se pOte areta exact, urniatOrea radacina pa-

trata mai illicit a lui a, face o gresela, care este ma! mica
decOt 1; cad deosebirea !titre radacina patrata urina,t6re mai
mare i Intre radacina patrata, urmatore mai mica este 1, i
val6rea adeverata a lul I/a trebue se se afle Intre aceste duoe
radacinI.

5 187

ScOtem radacina patrata, dintr'o frangere clecimala dupe

urmatbrea regula :
De nu are frangerea un num& de ciffre clecintale cu sociO,
11 adaogam atOtea nulle, cote trebuescO, ca se fie numerul cifa
frelor cu socid i atunci dobendece frangerea forma
a

12.

calif numitor este rationalit.

Fora a lua virgula In bagare de soma scetem din numerator radacina patrata ca dintr'un runner intregit i dam resultatulul jumatate atOtea ciffre clecimale cote avea numeratorul

din urma, cad prin acesta operatiune am scos atunci rada-

www.dacoromanica.ro

---- 1.57

cina patrata qi din numitor, qiprin 1rmare dupe $ 150 n 5

si din thta frangerea decimal& i p. e.
V1,151129

= 1,23

V0,102136180

= 0,153...

2 1 51.
b4

2 1 136
1.25

sell

729
24 1 729

30 1 1.1.80
1

909
271

$ 1.88
1..
De este numeratorul unel frangert decimale a un patrat neperfectii i de luom In loc de val6re adeverata a lul VT/
urmatorea radacina patrata mat mica, prin exemplu k facem

o gre616., care este mat mica deck o unime din trepta cea
mat mica a frangeri decimate dobendite ca resultat ; cad

dupe $ 186 este -a

,i, V a
a.1
m.
1.0a

k <1
k
10n

< 10

2.
Fiind-ca putem adaoga unet &Angell decimale sou
unui numer Intregii, or! cOte nulle am voi ca ciffre decimale,
i hind -ca printr'o pereche de nulle, dobendim o ciffi.a decimal& mat mult In resultatul scoteri radacini, avem un midloc a calcula nu numal radacina nerationala a oil-calif &anger' decimale, dar i radacina until numer Intregii, la atetea
ciffre decimale cote am voi, i a ne appropia ao c6t de mult
de adeverata val6re a radacini; p. e.

V 30 = V3149,100100

= 18,68...

1.

2 1 249
224
36 1 2500
21.96

372 1 30400
29824
I

576

www.dacoromanica.ro

1.58

sat 0,875 = V0,187150100=-1- 0,935...

81
650

18
1

186

5/19

10100
9325
775

insenznare. De vrem se prescurtam radacina nerationala

dobendita in forma unel fri.ingerI decimate, trebue se cercetam, (lea ciffra urmaOre a rralcini este 5 sell maT mare deck 5 si atunci se applicam 108; p. e.

In problema de ma! sus 0,875

= 0,935... . +

0,935 fiind-ca ciffra, care ar urma In radb.cina, ar fi 3 adia

< 5;
Sell

V30 = -I- 18,68... = 18,7 fiind-ca ciffra, care

urmeza dupe 6 in radacina este 8 adid. > 5.

5189
Dintr'o frangere vulgara se sciSte radacina patrata :
1.
Sea f5.cend numitorul rationalti, Immultind atOt numeratorul cOt si numitorul frangeri prin numitorul ei, si scotend apol radacina patrata din aminduoi ; p. e.

0=e=1
3=

oe

F.

,=

2.

25

=5v15=5. 3,8729.. =-00,77115...

See preacend frangerea vulgara Intr'o frangere 4le-

cimala si scotend rathicina patrata din frangerea decimals;

p. e.

= V0,8750= 0,935...
www.dacoromanica.ro

1.59

S .190

Din 5 181 urmeza semnificatiunea cuvintelor : radacina

cubicle exacta, cubul perfecta sell desovirgitit, urmatorea radacina cubica,inai mica' i mai mare, cubul neperfectil sett
nedesoviritii.
3

Este p. e. V8 = 2 asa dar 2 radacina cubic& exacta a

lul 8, i 8 un cub perfect:I al lul 2;
3

V26 se afla intre 2 i. 3; ma dar este 2 radacina cubidi urmatOre mal mica a lul 26 *i 3 radacina cubica urm5.tere mai
mare a lul 26 ; iar 26 un cub neperfectti.
191.

Cubul Unlit 71219120 de n ciffre are eel pucin 3 n

2 pi eel

mult Sn ciffre, pole dar avd pi 3 n 1 ci Ifi e.

De.'n. Orl-ce num6r de n dare este > 10"-1 dar < 10" lila dar cubul
unul nuttier de ri ciffre este > 103"-3 dar < 103" .
Fiind-cli: este 103"-3 cel ma! mica flume'. de 3 n 3 -1-'1 odic& eel mat
mica num6r de 3n-2 ciffre, trebue se albi cubul, care trebue se fie mal mare
cel pucin 3 n 2 ciffre; i flind-cit este 103" eel mal mare numer de 3n ---1
ciffre, trebuo so albs cubul until numtir de ri ciffre, care trebue so fie mal midi,

eel molt 3 n ciffre slit chiar 3 n -1 ciffre.

S 1.92

I set'
De are dinpotriva o cotime numerics 3 n sea 3 n
3n
2 ciffre va aye radacina ei cubits urmatdre mai mica
sett mai mare 'n ciffre. Aa are p. e. radacina dintr'un numer
de 7, 8, 9 ciffre tot-de-una 3 ciffre.
5 193

De scrim o cotime numerics in forma unui polinom, putem

applica assupra el formula din 5 1.78; p. e.

3214 = 3.103+2.102-1-1.10-1-4
www.dacoromanica.ro

160

Asa dar (3214)3 = (3.103)3

+ 3 (3.1,03)2. (2.102)

+ 3 (3.103). (2.102)2
+ (2.102)3
+ 3 (3.103+2.1.02)2. (1.10)
-1- 3 (3.1.03+2.102). (1.10)2

+ (1.10)3
+ 3(3.103+2.102+1.10)2.4
-1-- 3(3.103 +2.40s +1.10).44
+- 43

De sovIrsim operatiunile indicate si de scrim numerile adi-tive dupe regulile adunki allam :
(321/1)3 = 27 000 000
5 1100 000
360 000
8 000
307 200
960

000
000
000
000
000

'27

54
36
8

Seti Ilissilnd nullele

care nu au influentlti

000
1 000 la o parte.

123 649 200

1.54 080
64
33 199 964 344

307 2
96
1
1'23 649 2

154 08
64

,33 199 964 Vat

De unde urmeza pentru formarea cubului unul numer de

mai multe ciffre regula urmatere :
Luom cubul ciffrel din trepta cea mal Innaltl, apoi Intreitul product din pAtratul celei d'anteiti ciffre din stanga printea duoa, apoi Intreitul product din cea d'anteill ciffra prin
patratul celel d'al duoilea, apoi cubul c,elei d'al duoilea ciffre;

apoi Intreitul product din patratul celor duce d'anteiti ciffre

(citite ca numer) printr'a treilea, apoi Intreitul product din
patratul ciffrel a treilea prin cele duce d'finteiti ciffre (citite ca
numer) apol cubul ciffrel a treilea ; s. c. 1.

Scrim *tile cubului dobendittl In acest chip, asa una subt

alta Meet fie-care parte urmatbre se esa cu o ciffra In drepta
doll si le adunam.
www.dacoromanica.ro

1.61

Atunci este summa for cubul numerului de mai multe ciffre

propusii.

insemnare.
Cubul unui num& find cunoscutd, cubul
numerului urmAtoril este mai mare deck cel al numerului
precedentii cu Intreitul pAtrat al numerului d'AnteiCi, plus In-

treitul num& d'anteiti, plus 1; p. e.

53=125

63=(5-1-1)3=125+3.52+3.5+1=216.
519!i
De Impartim cubul dobenditii prin regula din 5 193, de la
drepta spre stanga in despArtiri de cote tree ciffre cum am indicat In exemplul din acel 5 prin liniile transversale, putem
face urmatkele reflexiuni.

1. = Numerul despartirilor este deopotrivt, cu numerul

ciffrelor radacini cubice correspuncletdre.
2.
Cubul ciffrei radacini din trepta cea mai Innalta este
coprinsA In despartirea d'Anteiti din stanga.

intreitul product din patratul ciffrei d'AnteiO printr'a

3.
duoa merge penen locul d'Anteid al despartiri a duoa; productul tntreitO din patratul ciffrei a duoilea prin cea d'Anteid
merge penen locul al duoilea din despartirea a duoa; si cubul ciffrei a duoilea merge pea la sfirsitul acestei despartiri;
s. c. 1.
Din aceste observatiuni results pentru scoterea radacini cu-

bice exacte d'intr'un num& de mai multe ciffre regula urmatOre :

impartim numerul propusfl de la drepta spre stanga In

despartiri de cote tree ciffre, atunci am hotarlt prin numerul
tor, numerul ciffrelor radacini si am ImpArtit calculul In acelas numer de part!.
1. Luom drept Anteia ciffrA a radA.cini pe cel mai mare nu-

mei., al drui cub este deopotriva cu, sed mai midi deck nu-

www.dacoromanica.ro

12

--- 162
merul din cea d'antehl despartire in stanga; scadem acest cub
(In exemplul de jos 343) din despartirea d'anteid (371) i coborim lung& restul scaderi despartirea urmatere (694).
Apol hotarim a duoa ciffra a radacini (1) aa Inc&
2.

summa din intreitul product din patratul ciffrei d'anteia

printea duoa (147), din Intreitul product din patratul ciffrei
a duoilea prin cea d' anthill (21), i din cubul ciffrel a duoa (1),

scriind la adunare fie-care num& aditivil unul subt altul

eind cu o ciffra in drepta afora, se se OM scads anc6 din
restul scaderi de sus (28694).
Dupe ce am sovirit scaderea coborim lungs restul dobendad (13783) despartirea urmatOre (959).
3.
Urmam cu operatiunea innainte ca subt n 2 operand
acum cu ciffrele radacini dobendite (citite ca numer) intocmai a5a cum am operat mai sus cu ciffra d'anteiii a radacini :
3

(a3=)
(3 a2=)

147
147
21

(3 a2 b-.:.---)

(3ab2=)
(b3=1
(3A2=)

V37116941959 =
343
28694
14911

15123

719
a 1) ;
A

11

13783959

(3A2B-=--) 136107

(3AB2=)
(135=)

17253
729

13783959

0
Deca se sovir0Fe operatiea exact, este numerul propusii
un cub perfectii al numerului aflatil, a5a dar numerul aflatil o
radacini cubica exacta a numerului propusii.
De nu se sovireFe operatiea exact i de remane la scaderea din urmi un rest, atunci este numerul aflatu radacina cubica urmatOre mai mica ; p. e.

www.dacoromanica.ro

163

L3/210001000=125...

432
I

1000
728
272000
225125
/16875

51.95

3-

De este a un cub neperfectii i de luom In loc de Va a caril

val6re nu se p6te determina exact, urmatOrea mai mica ra-

dacina cubica a but a, fauna o greela, care este mai mica

decOt 1.

S 196

Sc6tem radacina cubica dintr'o frangere decimala dupe regula iirmatore :

Impartim frangerea decimal& de la virgula spre drepta i

stanga In despartiri de cOte trel ciffre i Implinim despartirea
din urma, &di II lipsece ciffre, prin 0; si facem astfel numia.
torul frangeri rationale, cad frangerea are acum forma
103,1

Apol sc6tem fora a lua virgula In bagare de sema, din numeratorul frangeri radacina cubica urmatOre mai. mare sell
mai mica i II dam

ciffre decimale din cOte avea numera-

torul din urma; prin operatiunea din urma am scos radacina

cubica si din numitorul fanged i prin urmare dupe S 150
n 5 i din t6ta frangerea decimal& ; p. e.
3

0,000100718801599 = 0,01.99
1
3

1083

6880
5859
1021599
1021599

0
www.dacoromanica.ro

161t

= I/34,16531100 = 3,26...

sea Is/34,6531

27
7653
I 5768
3072 I 1885100
I 1877976
7124
27

S 197
1.

De este numeratorul a al unel fanged clecimale un

8_

cub neperfectii si de luom In loc de adeverata valOre a lul Va

numai radacina cubic& urmatOre maI mica, care fie k, facem

o gresela, care este maI mica decOt o unime din trepta cea
mai mica a frangeri dobendite ca resultat; cad dupe S 195
3

este

asa dar

Va

k < 1.

Va

s_

10110u

10.

2.
Fiind-ca putem adaoga unel frangerl clecimale si until
numer Intregil ca ciffre clecimale on -care numer de nulle si
fiind-ca cu trei nulle adaogate maI mult dobendim In resultat
o ciffra decimals maI mult, suntem In stare a calcula nu numaI radacina cubica nerationala a unel frangerl clecimale,
dar si radacina cubica nerationala a unui numer intrege Tithe
la atotea ciffre clecimale si a ne appropia de adeverata valore

a r5.dacini cOt vom voi ; p. e.

7
3

=V7,1000 = 1,9 ...

1
3

I 6000
I 5859
141

www.dacoromanica.ro

165-

si

13

3/0,100610001000

1,/0,006

= 0,181...

1
3

972
I

5000
4832
168000
97741
70259

lnsemnare. Pentru prescurtarea frangeri avem si aci a lua

in bagare de sema cele Oise in Inseam. 188.

198
Dintr'o frangere vulgarA sc6tem radacina

cubic.:

S6u facend numitorul rationalt1 Immultind num6r6.-

1.

torul si numitorul frangeri prin pAtratul numitoruluI el, si

apoiscotend radacina cubica din aminduoi; p. e.
3

ia.b2

b= V b3 =b
3

0.1)2

52

--.=

V75=

/1,216.. =0,843....

2.
Sea prefacend frA.ngerea vulgara lute() frangere de&maid, si scotend radttcina cubicA dinteinsa; p. e.

0-8-

13/0,375= 0,7....

www.dacoromanica.ro

166

CAP V

Calculul practice cu puteri frangerose ,si negative

si cu rliclacini nerationale ,si imaginare.
S 199
De avem a tuna lta producte la puterea unel catimi, operam
dupe formula (ab) m = a m. b m chiar decd ar fi m negative see
frangerosa ; p. e.

(3ab)-2 = 9 a 2 b 2
(4ab)1= 2 al b 2

Si de sunt factoril productului iara.t puteri, operam dupe

formula (a m) n = am."; p. e.
(3a-2 b3 c-3) 3 = 27 a6 bs c9

Cu monOme, care aii forma unel frangerI, lucthm sea dupe

formula

(-ba)

ni

an' see, fiind-ca este

1
1
am--usi
-7=am,
a
a-

scriind on -care putere din numitor ca factor In numerator,

dand mai anteitl exponentului ei semnul oppusa ; p. e.
2a-1 b 2
k3c3d-2/

4a-2 IP
9c6d-4

a -1 be -3 d2)2-1!a-2
3
(3
9
Methodul din urma, se 1ntrebuinteza, cand sunt a se lmb2 c-6d4

multi assemene monome intre dinsele ; p. e.

3a2 be -1 a2x-ly-2
x-Iy2 31)-1 c-3 - (3a2 bc-1 xy -2) (1a2 x-1 y-2 bc3)
= a4 b2 e2 y-4

Fiind-ca este 1--m. en = xo =1, factorul 1 se pOte lepada,

fora se se schimbe valOrea resultatulul.

www.dacoromanica.ro

-- 107; ---$ 200

De avem a suite o radkina are-care dinteun monom,

m_

care are forma unui product, operam dupe formula

ti-c-rbm

V. Vb, @i deca este unul din factori1 monomului o pun

tere dupe formula Van =a-.7.

Acesta operatiune ne va Inlesni !ma calculul numai, thud
va fi una din eidacini rationale, aa p. e. nu ma! putem aims

plific,a expressiunea Va2b; dar este p. e.

V cz4 b6 mai simplu a2 b3.

in genere dar scdtem radacina numai din factoril rational!,

iar pentru factoril nerationali indicam operatiunea puindu'l
subt radical ; p. e.
3

c 2a' btl c

= 1)1 03 4374
m

in

Vamu

bun, Cu'9 dr .= an bP cq %/dr.

De multe or! se pots desface coefficientif monomulu! In

factor!, din care Bunt unit rational!, atunci scotem radkina i
dinteinii; p. e.
%/24

a6 b4 c 3 = %/4.6a6b4c-3

%/2.27a3

54373 b

-. 2a3b2 % 6c-3.

= 8a

2b.

$ 201

De avem se adunam sell se scadem polinome, ale caror termini aunt nerationali, atunci simplificam mai anteill terminii
for conform celor Oise In $ 200 i reducem termini!, care as
n

aceea51 radAcina nerationala dupe formula :

= (a c)

ab

c Vb

VT); p. e.

514V-3V42 =5 V3V3. 9 3 V3. h

= 51/5---31/5-61/5=
www.dacoromanica.ro

168

V3-F 2 ViT 2 A
0-5
3

71/51 - +2

VT

=71/2.27+20-5V2. 9+ 2V3.16-20-5
=21 1/-Ft>`.2.-15V+8 1/3V 2 -3 V3

=221%--16;A+3 V.
S 202
m

immultim radacinl Intre dinsele dupe formula'. Va. Vb. Vc

= 1/abc. immultirea nu se pOte dar executa decOt numai decd
vor fi indiil radacinilor for deopotriva ; p. e.
3_ 3
3
3
3

V7.V2.VA=V7.8 =2 V7

Dec. ail rklacinile coefficient' rational', atunci immultim

coefficientil Intre diniI i rad5,cinile Intre dinsele i scrim fac-

toril rational' tot-de-una Innainte factorilor nerational" ; p. e.

31/5.61/12.21/25 = 91/5.12.28 = 91/5.4.4.3.7 =361/105.

Dec& ad radacinile indiI deosebiti, trebue se be reducem
la rad5,cini cu acela indis. Acesta se pOte face, considerand
radicandul ca o putere i lucrand assupra radacini dupe form

mp

mula V a" = Vamp.

Ca se dobendim resultatul eel mai simplu luom ca indisul
commund pe cel ma' mica multiplu communfi tutulor indiilor; p. e.
n

mnp

1/a. Vb. Vc= Vamp b" cm.;

4

V15

t/- . 1/-6 . 1/17) =

53. 36. 54.104

12

v36

54. 53. 33. 52. 22=

www.dacoromanica.ro

12

39. 59. 32.

169 --b1/3.5

vi;

1
2

3i

=10 VP. (11)51. 0)1

6

10

/33. 24. 22=10

39. 34
6

20

=20 V36

33

v27

!n loc de a reduce ca sus radacinile la rada,cini cu acela

indis, putem scri anteia radacinile In forma unei puteri cu
exponent frangerosa, i aduce apoi exponentii la acela numitor; p. e.

a= a.
n

va

= a.. .

n+m

_a mu

= v an+.
nm

De avem a Immulti o radacina printr'o cotime rationale,

scrim cotimea antela subt forma unei rada'cini cu acelas indis;
i sovIrim apoi Immultirea; atunci clicem ca, am pus factorul

rationala subt radical ; p. e.

n

aii/IL= Va.
3

VC)51
v 3
a
n

>1 an

b.

IA 03 =

\fil

1\171.

Vb

1>aVit3/1/-0=Vi
203

De avem a Immulti sell a Iniparti un polinom printr'alt polinom, ale caror termini coprinda radacini sea puteri cu exponenti negativi, este mai tnlesnitor a seri mai anteia tote radacinile subt forma puterilor frangerOse i a aecle tote puterile din numitor dupe 199 ca factor! In numerator cu semnul exponentilor oppusa, a rtndui apoi tog termini! polina-

www.dacoromanica.ro

170 ---

melor dupe puterile crescende

s6O decrescende ale acelia1

littere i a soviri In sfiQit operatiunea.

In resultat putem schimba pe urma t6te puterile frAnge

rose iar6.0 In radacini i putem scri tote puterile negative iara414n numitoril terminilor respectivi; p. e.

13++

%/Fa'

- 6ra

40 V.7

ti %15

3 Vro

%g

3 :TIT

+2

sia
a

415 ba

4-1-10a6b

'- 6 a ' b

3b2a

2-3a`b

Rlnduind dupe puterile crescende ale lui a, avend in vedere

ca este 13=13a i 2= 2a0;

i

fl

(15a 2b4a 4C-13-F10A1-6k

3a1bl-1-2-31:4C

Sovirind operatiunea dupe modul obicinuitii :

_1

_1
4

3a-44b1-1-2-3a: b-115a- lb-I- 4 a-lb1-131.0alb-1-6alb- 5a b 2-I-2a4b

a

15a 2b-I-10a ib2-15

_4

La

'

6 a b2+ 2 -1-10a4b2-6a2b
_a
6

a 41)2 4 6 aib-i
-a

6 + 4 alb 1-611;b

+6 -I- a:b
0

in stirit prefacend resultatul

4
I

ba 4b2 --2-1-22b 2 =

5VT"
4

2%
V

S 204

impartim o radacina nerationala printr'alta dupe formula

www.dacoromanica.ro

-11/17/

1.

1.71

Vb - 9. impartirea nu se pdte dar. realisa decht numal

111

Vb

cand vor fi indiii radacinilor deopotrivl ; p. e.

3

12 :

Deca ad radacinile indii deosebiti trebue se le reducem

mai inteid ca In S 2021a rAdAcini cu indisul commund; p. e.
3

V18

3 = 183 V33 w=

V21.3 = V12

33

intrebuintam Ins/ acest method atund, cand putem prevede ca bnp5.rtirea until radicand prin celplalt sesovir*ece
exact; In casul dinpotriva este mai bine a preface cdtul ana,
Inca se nu mai coprincle impartitorul (numitorul) lul Did un
radical. Atunci clicem el am fa' cut imparlitorul (numitorul)
rationalit.
De este numitorul un monom, operatiea din urma este forte
lesne, cum ne areta exeniVele urmatdre
11

r8-.

6
1

11

6. vb-1
n

6. vb,,-1
b

11

45 Vbni
n

VITP

aIbn P

a
n

a b (ab)

Vab
0, 271134

V2,7434

%(a

b tibilli

OP . VbnP

(a b)
a

b )1

0, 27434 2, 74311
2,74311

"
b %labn-i

a'

a% bnp

%/a b
b

ab

=10 V2,7434=0,105632

De este numitorul un binom i de nu coprinde alte radAcini

deck radacina patratAllfacem rationald, 1mmultind deca este

numitorul o summa, aminduol terming frAngeri prin differenta correspundAtere; deca este numitorul o differenta prin

www.dacoromanica.ro

-- 172 -summa correspunclotore, cad atunci dobendim In numitor

differenta din duo&patrate; p. e.

VI)

a (VE-15)

+
a

n Vg

(F

(07 -I- 11E)

V) b c("

a ( n VI; 4- mVC1

mVE

"

m VC) (nV13-1-m VE)

(nV-5

n2b
a

a (bV-c-)

mtc (nF)1"(e)

bVF (b VC-) (b+ a bi(VT+VT) (2V-3--3j)

-1-j

t.r.

cvc+b)

(2j-I-30) (2j-3V-2) 4.3-9.2

2j-1-31-27

1 .r-

6 6 V6

De este numitorul un polinom *i de nu coprinde alte radacini deck radacini pg.trate, Ii facem rationalti, considerandu'l anteiCt ca un binom si lucrand cu dinsul ca sus. Prin
acesta operatiune dobendim atuncL In numitor un termen
nerationahl mai pucin i urmand asia de mai multe on facem
tot numitorul rationale; p. e.
m (V-1-1.)VC-)

VT' + kig --E

VC.

1+2V3

2+0+175

Vb

VC)

m (%ri'

+
A- 6)2 c

(j+

VC)

(Ca yr,

,reD

Vt)

VF)

(a+b

(abc)2-4ab
(1+ 217g)(2-1-1/-1/1)

T)
0-117)

2jR

(2+0)2-5

(1-1-2 VS) (1+2) (2+1/tA.)

2+4V3

2(1+2V3)

2+V3V5
'2

www.dacoromanica.ro

-173
1 -31/-1-1/5= (1-3 IA4- 0) (2 1/+1/)
2V-1A
4-1-2hV2 -3

=(I-3 0+V3) (2-1/4-14) (34-41

it 0)(3 + 4 V2)

(3

= 23+23 1/-23VN
9-32

-1 V2 -Ft/3

S 205

De multe on se cere in calcule se prefacem radacina patrata dintr'o expressiune de forma a Vb bite expressiune
compusa de duoe radticini despartite, find -ca atunci putem
sitnplifica mai bine resultatul. Pentru acest stirit ne slujim cu
formula urmatdre :

a+V a2b
\Ia v-T, = \I
2

\Iava2_o
2

Demonstratiea acestei formule se va areta In s 240 ; dar

adev6rul eT results lesne, deca vom Innalta aminduoe *tile
ecuatiuni la patrat, cad atunci af15.m :

a VW =;-1-1- V a2

-4-1 V C12 - b

2 \I a+ V a2

\Ia V a2

=0- 2 Oa+ V2a2

2

=a 2 Va2li

b)(a V2a2 9
\ 2
/

(12 b
li

= a20

=a+
=a+ l/

www.dacoromanica.ro

1.7 It p. e.

0+ vrii

\/74- V2/10-24 17 49 _24

\IT+ \17-2 5

= -1- V1

De avem dinpotriva se prefacem o expressiune cu mai multi

termini lntr'o radacina patrata, atunci formam patratul expressiuni i'l scrim tot odata subt radical, cad atunci nu alteram nici lntr'un chip valorea expressiuni; p. e.

t/ x+v y- + VxVri =1/2x Vtiz2-4y

5 -3i/2= V(5-3 V2)2

= 25+18-300
= 43 30 2
5 206

Cand am cercetat deosebitele resultate ale radacinilor, am

gasit In S 172, ca o radacina cu sociii dintr'o cOtime nega2n

tiva, p. e. Va nu pOte Insemna o cOtime reala, am socotit acest resultat ca o forma noua de cOtimi, am numit'o cOtime imaginary *i 'I am lassat numaI proprietatea on -cari!
radacini : ca, Innaltata la puterea indisului produce pe radi-

cand. Acesta proprietate dar trebuwe luata In bagare de

sema, cand vom Intocmi formulele pentru cOtimile imagina.e:
Fiind-ca, cum vom vede ma! la vale on -ce radacina ima-

ginara cu un indis ma! Innaltil se pOte reduce la o radacina

imaginary patrata, este destul a Intocmi formulele numai pentru radacinile patrate.
5 207
Ori -ce rdddcind patrata imaginara se pole des face intr'un
factor realii pi in factorul imaginarti V--7 ; p. e.

Va = Va . -1
www.dacoromanica.ro

1.75

Dem. V a Insemnezli acca chtime a c&ril pitrat este

De formica Iasi patratul ptircit dreptei atlim

a.

(Va V-1)2
= (a2) (V-1)2

=a 1. =

i assemene este i

( Va)2 =

S 208

Fiind-ca putem desface aka ori-care rada'cina patratii imaginard, putem reduce calculul cetimilor imaginare la calculul

factoruluT V I.
Pentru prescurtare se indica obicinuit V
Latina 1..

prin littera

5 209

Dupe definitiunea radacini imaginare, este tot-de-una.

11=-1

i3=0. i=i

a.,a dar

14= (12)2= (-1)2 = 4- I

Acestor formule se 'Ate da un Intelles ma! intinse.

De este n o cotime Intrega Ore-care positive sea negative,
este.
1..

2.
3.
11.

ion
.i4n+1

=i

iss+, =

14n1-8
141

Dem. 1. Cad

=+1

An

(14)11 =--- (+1)n = + 1

1
= rinI = +I
==
+1

=+1
14n+2 -= 140.12 = + 1. 1 = 1
i4n+3 = i4n.13`+4._li = -1.

2. Cacl 14n1 = 14%1 = + 1.1

3. cut
It. Cad

Dupe aceste formule putem forma orl-care putere a lul i,

tie exponentul el o cOtime intrega positive se>i negative, cad

www.dacoromanica.ro

170 -n'avem decOt se desfacem exponentul.puteri intr'o summa, la

care un num& aditivCt este un multiplu lui 4 positivil sea negativil, si celelalt numer aditivti este 0 sell o cotime mat mica
decOt A. Atunci se hotarasce puterea lull dupe numerul aditiva din urma ; p. e,

i29 = j4.7 +1 = + i
j-21 = j-(4.6-3) - i-4.6+3

- I
= j4-8 = + i.

j-18 - j-4.5 +2
132

S 210

lin genere intellegem subt expressiune imaginara on -ce ex-

pressie de forma a + b i ; In care sunt a si b cotimi reale,

prin urmare chiar si 0. Gaud este b = o, atunci este OM expressiea reala.
S 211

Duoe expressiuni imaginare p. e. a+ b V-1 *1 cc +13 V-1

nu potil fi deopotriv5. decOt (lea va fi a. a si b ---- p, cad

de este a -I- b V-1 ---- ot + p v_:

trebue se fie si
set1

a
a

a = p v-i - b V-1
a = ((3

b) VI

Fiind-ca o expressie imaginar6, nu 'Ate fi deopotriva cu o

expressiune realk decOt dea este factorul lung& i sea VI

deopotriv5, cu 0 ; trebue se fie p- b. o, ma dar si a cc. o ;
si prin urmare a =cc i b. (3 (yecli S 248) .

5 212
Cind operim cu expressiuni imaginare este mat bine a indica anteiti factoril imaginari prin i si apol a sovIrsi calculul,
cad atunci ne vom feri de gresela, a opera cu radacini imaginare ca cu radacini reale; aa p. e. nu este.

V-1 . I = (-1) (-1) = +1 = 1

ci dupe S 209 = 12 = -.-- 1.

www.dacoromanica.ro

1.77

Assemene avem la acest calcul a lua In bagare de sema tele

urmatere :
1.
De avem a aduna sea a scade expressiuni imaginare,

care coprinda termini real!, Impreunam In parte termini'

real! cu termini' real! si termini' imaginal.' cu cel imaginal.'
si extragem din cel din urma pe i ca factor communa; p. e.

(4+ b V i) (dV I. c) = (a b i) ( c d i)
= a + c (b + d)i
De avem a Immulti lucr5,m aup6 regulile pentru linmultirea polinemelor, avend In vedere si cele Oise In S 209;
p. e.
2.

at/- 1..bt/- 1= ai,biabi2 =.=

ab

Va Vb
= i Viz . iVF= 12 . Vat) =
.
(a + b V-1) (ab V-1) = (a -I- b i) (a

Vab
b i)

= a2 __ b2 12 = a2 + b2

3.

De avem a Imparti, facem numitorul rationale, avend

In vedere formula (a+ls V-1) (xb VI) =42+1i2; p. e.

V a =i Va VW

Vb IVZ

1.

175=-61/ ab

(2+3i)
_.---.7
= 264+9
=2 (2+3 V-1)
2_3;
2-31Z_I
26

26

5 213
Formula din S 205 Se 1ntrebuinteza mal cu se,na la calculul expressiunilor imaginare, dar trebue ma! 5.nteia se'I dam
o alta forma ma! commoda ; de scrim adica
c2 In loc de b,
avem.

VaV-,c2= Va-l-ci

Via +IV a2 +c2 \I aip/a2d-c2

1

Fiina-ca este 1 a2

c2 > ;

www.dacoromanica.ro

13

-- 178
a

-2
va fi differenta

--12

v a + c1

tot-de-una negativA, i at
a

duoilea termen din formula de sus

.1/a2-1-c2 va fi

tot-de-una imaginary, Inc Ot de scrim iarA4 b to locul lui c

formula de sus se preface in.

a2-1-P

V a be = V Va2-1-b2-F

p. e IH- -20 = V/H-i VB.

V1

-2 V16+20-1-2

00.6+20-2

= V 1 06+2 -Fi VIVT(3 2

= 14
-1
=
S214
2n

Oa care radacinti imaginarci p. e. V

a se pole des face

in duo( factor(, din care factorul inzaginarti are forma

ern.

2n

MI este a =

2n

2n

Va. VI

De ne Inchipuim indisul 2n de.flicutil In factoriI lur simpli $i de lmpreurani pe tot[ factoril 2 inieun product 2m, trebue se lie productul p din ceIIaltI factor! simpli un numdr fork social.
2n

Atunci este

Fiind-cil este

/ j.

= V-1 = V VI

p an flintier fork socifi este V-1 = 1.

asa dar este
qi

VI =
2n

2m

2n

2n_ 2m

-1

Va = Va V-1.

5 21.5

Factorul imaginary V-1 se Ole preface dupe formula din

S 213 tntr'o expressiune de forma a -1-- b V 1 , de unde ur-

www.dacoromanica.ro

179
meza ca putem reduce on -ce raclAcina imaginary maT Irina lta

Intro radacina patratlimaginara; p. e.

V-1 = VV-1 = O-FV-LT = VO

De scrim acum In formula din S 213 In Ioc de a, 0 si In loc
de b, 1, aflam :

/-1 =

- +0i
-F

V-2 1/1

21/1-0

0+i 02
assemene V-1 -_,_ 0/=-1 62-T- v/172
De scrim acum In formula din 5 213
VI

V.---1

in loc de a si

In loc de b, aflam :

.13,{t 11,11.1_LI

IL_i\I_1

w 2.2-T-2 V 2-1-

1_1_1 A

2 V 2-1-2

2V2

02+10+
= V I-T-

N/

Ern' V
s.

IN/

c. I.

S 216

Tabld de formulele din Partea VII.

4. Stu = c
2.

tnsemnarea 3.

( :a)b= a

148.

3. V707= a
m
4. De este a =b este gi Vra o
c

ib \ c
6. k Vrtl

m
v1T

tt Nto _abc

5. %/TT= ktir7)

147.

1119.

c
b

OrC = VC7

www.dacoromanica.ro

150.

- 1.80

ib

Ve

b.e

7. V %/a Wit =%/it

c

8. kraTI)--%rc-t

c_

9.

V13-

150.

/a
Vb

Virt

/-

1b

nib

10. VT17 = k amc

11. %/-0- =--0
In

152.

12. ,i =1
ut

13. 1, co -= co

14. a -= 1

15. am

= alit

154.

16.

aP Vac'

17. 0-111

ao

18. oo

19. at

20. VW ai
t_
21. % a

b22. % a

to
156.

fi

23. A/7 %/7-11-5

21 a' - oo cand va fi a> 1

25. 1'

26. 0D= 0

27. (V =- 0
a

cand va fi a

>1

28. 07=00
29.

=
www.dacoromanica.ro

-- 181 --

30. (-I- a)b

ab de este b un numar Intrega

-Fab and va fl b un numor socill

31. Ear = _ab

an

158.

nesocia

2n

170.

Asr-7

32.

2n+1
33. /-1-a

2n+1

2n4-1

2n+1

a-

35.

173.

{ct

311. V=-73

'LI- 1/8.2-3

%/T)

+ Va Va2-2

205.

Vi _I

36.
37. isa
38. j4n+1
39. i4u +a

=
=

a+bi a

111.

209.

14n+3

110.

208.

/1

sia2-1-b2-1-9 I V 2 Va2

b2-2

213.

/1.

V-1 V2+tV2

42.

/I
t /1
V 27-- V 2 +{ V

43.

215.

/T
V2

PROULEAIE

A. La regulilo generale ale Radicinilor.

1. De desfacem m In X factor! deopotriva, care este fie-care factor ?
IL

or.

2. Care catime produce, Innaltati la puterea (p+q), pe cotimea (p+q)7

P-1-(1

R.

6+{1.

i3

3. Caro este valOrra lel krg

qi

\3

kjf

B. 8.
4. Prin ce trebue se Immultim v-g ca se dobandim 5, I prin ce VT ca se
dobandim a.

R. Prin
3

0/5- 5i prin VT.

n

in \n

5. VP bn Vi-nj + ,

a
.
r:T1)

a +m.

www.dacoromanica.ro

- 182 ix

N 2x-37

k a)

6.

- a.

kVa

7. (s/a b-c -F /a -bc) (Ia-Fb -c

8. a- [ a - a :

+ (4M3-

9. (3 %/102

- 2 (b - c ).

(Va : b)2] = b.

(240T-7) 4= 57 x 4-16y.

0. 1/87 V7151 648= 65789.

it. V(5)7* V(64)6- 80*

3
m

13. Vazilbrn

14.

Viru - tir2-8 =37.

12. V-5-4

n
q
3T.)3P - OFTII . 6.24=

abs.

(1%017)3. CiasbIsr- a3b9.

5

12

/5

10

/12

15. 2 V %/T-i- 3 V 7.-1-

VT. - 7 07
/r'r

o.

12

16. De este V17----141 = 81, cot este V531441 i V531441.7

II. 9 i 3.
3

49.64
18. V18
17.

+ V100 as bscs - V8a3 b3c3 =. 56 8abc:

OT- 75 - 3 V-2- -}-2V77. -5 0-3.

xx xx

19. Va7.
3

20.

rcd =a-Fb.

da-l-b
V

i( a + b )2
d

%/i7- a Va b c.

Vax -7.

VC-.

64

1 25

27

22.3 Va21112112

xsys

_438 _2

21. V -27 -FV

/8 a3m3ns

x3y3

V
3

64

V(a
minx

,`(a- b)x
(m. n)"

93.
WI.

VV2675433+"\A/82
272

VN/

1.22751%- 18:230

tab

(11.2- b2)2
cs

0 (a2+ b2)2
cs

,r,V4

3 asbsci- 4 athscs 5as bcs

3c
ab

'1 .5'

12

4a

be
16

14

26. 5 %Fail' -I- 3 v7a57-1- 9

-I-

5b
ac

-3 It
30

abc.

18

-7 V-a7 =10 Vis.

www.dacoromanica.ro

am n

xy

5b-a
mn

- 183 B. Paterl cu exponenit negativi gi fraugerogt.

t

0,76

1. 162 -1-81-1-1641251 +1005 , 5 -81

2. a b. co- (d : e) - (0)1 (0

-4.
(m)- 2.

3. (a - b)2 (b - a)4 (a - 2b + 3c)5 : (2b - a - 3c)I = 0.

4. (V. (1)-7. (2T-17 )-7+ (2

: (24)-3=640.
5. (- 2a3)4 + (- 2a')3 (- 30)2 - (- 5a4)3- 124a22.
(- 2a)3 ( 2 )-I
(- a )2IP
a
+ -a2 -I- 2 a-2 -I- 10 . ( a2)m-1 -2 al.
0. -20
(I)-3_ 2 ((-ab)s)0_ 8.
5(3-8)-1 k2/
(-0,5)4
al- : In
-3
-a3- 1mb-2 2

(-2a b)2

7.

1: b-2

8.

((1 i

9.

= 3 a. 3

(3a 1 132+ I m

3a 2 bm+1

(13-11- 1

)2)4= b'.

C. Formarea patratulu1gi Cubulul polinomelor.

(2 0 - abl )1 = 4 a -F T.6-1. OW- b'.

1.

9a'
(--!)-2a 3
81 -18 a' + a''

2.

3. (43a-1 b2 e-341ab-2 c3)

16

a-2b4e-644 a2b-4 c6.

11. (2a-3b:-1-3b2c -4a3b-2c-1)2-4a-6b-I-12a-3b

-1-9b1c2 -i6 0-1 - 20a3b2
5. (1
3- )3= -1
-9x-, 4- 27 x 27

y
8
Ay
y2
y3
6. (1 -Fx-x2-1-2x2)2-13 x-1-30+12:0- 3 xs- x -I- 18 x7- 12 x8-F 8x0.
7. (x-y)=X9-901-1-36x2y2-84x6y34-126x3y 4-- 126x4y2-1-84x3y
2

-36x2y2+ 9xy8-y0.
D. ScOterea ritditcini *rate gi cubice.

a. Din polindme.

1. y40-{-16a12a3 -24 a5-7 a4 =

(2a-I-3a2-4a3).

2. %/i-/.0c-{-10x2-160-1-19x4-16x2-1-10x-/Ix2-}-x = (1-x-I-x2).
3. Va2m-2b24a2fivmsb4-4a2m-4b3- (am -lb-2a." - 3b2).

4. %/8able-1-2atb2c-I-8b4c = (a-I-2b)b0c.

www.dacoromanica.ro

- 184 -5. Va2m +2a %rni

(a%/in).,

2
6. Vas IP+ has u-sbs
c2

7.

--I-

a --1I
i s-1+4
9
3

5c3

5c2
+ 5 a3 b c-I-2
-the

_4ast1+2b4

25 c4

a *- 31 a
1

4).
8

12

r: __
a-2/T;1-1-/a2c+%31-% b+4 v=

8.

/a

V )F OC)

b" - 92 as b" =;atb-6a4bs.

9. V54a."13767 216a" b's +

3
V8 xs

T.T6 -1.25+30x3-2,4 - 0,4x8 -5.

10.
3

11.

-- x+
V1

'5

27

iX

27
27
x3- 32
X5 X6
= 164

- x'.

12

8b

..

27% 0

4%/ 72

3a

17

2 V-6

+'

9% ii

5a ...1-...----119
6a2

_I_

, 20-)

II

3v a

Et&X 5 -9 a4 x-44-8 a3x

14. va2 + /32- \a' 2a

(
b2
15. %/a2- b2
\a

16. 6 a sla2-5

3a2

3x

20. %/Ft:-1

(1- 3a

40

80

8%3+ 116 x,"

x4

8 16

x2

511
9

10b"

1280'

64 0

1598

X8

be
5b6
9a5 81as

x7 7256 xs

5x8
128

X18

'

256

l/

22b15

243a1 729a7'
10x
27
10

22x2
81

....

5
22
-9a2-810-243 -729
a5
a
1

).

128 a7-' 256 as'

b2
5b8
7b18
8.0 16a5 128 a7 256
3. 5' 3. 53 15. 54 21. 55

as'. r

19. 9 %/-731-71-

7b"

1)4

(60-15

b3

i8.

8ax=3a2'

64 a6x-6

8a3-1-161

2a

(x!x
17. 61--4-1.--4
( ( X2
\-4- 2

4 x2

b4

1)1

-3_ 27

www.dacoromanica.ro

V--

8a3

b6

vr,
2a
+1 - a _-3
k

-s
, 27

%/17 0

%/172

-----

12%0

185:

21. Vax =

X$

3a

9a'

5x3
81a3

10x4
243 a4

2.2

7298.3".

1'

b. Din numere.
1. Orl-ce n um& fork sociti, adunatk cu un patrat perfectit, produce un pdtrat
perfect&

D. (2n4-1)n2(n1)2.
2. %/R. = + 91..
576 = 24.
4. 02523502209 = 250047.

3.

5. V186711476424322756 = + 432101234.

6. V146,41. = +12,1.
7. V0, 5329 = 0,73.
8. V70,7281 = 8,41.
9. 0,000001048576 =-- + 0,001024.

10. 0 = + 1,73205...
11. ,/0, 24 = + 0,48989...
12.

V324

18

361

19'

13. V271;

+ 14.

14.

0-= + 0,81649....

2
15. v = + 0,44721...
2
+ ' 52827...
16.
2 12 + 0,70640...
17. ,,iTotT4.
V3

=--

2_

18.

V 6
4

= + 2 , 44948.
4 4 9 4 8 .

'

..

19. k 915, 0625 = + 5,5.

20. V390625

25

21. k 43046721

T + 9;

22.. V77-6-507 = 43.

www.dacoromanica.ro

186
a

23. V33199964344 = 3214.

a

24. V8124237632727 = 20103.

a

25. 07,576 = 2 , 6.
a

26. V0,002197 = 0,13.

a

27. V12 = 2 , 28942. ...

a

0, 006

28.

= 0,18171...

29. x/0,000003 = 0,014422...

s

/8

30.

9261

21

26

3i. V181 27

2
3

a _____

8 = ' 1119S..
--a
33. %/13 --- 0 , 43679...
32.

34. %/16777216 = 16.

35. %/4096000000 = + ui.

9

36. /19683

= 3.

12

37. V2176782336 = + 6.
E. Implirtires polinontelor cu Wert negative qi fringerose.

I. (29x2x-2) : (x-1-1-3x-2) = 3x-1-24-x-1.

t

2. (6x 1 +13x1x+tix 2 6-2x 2 ) : (2x+3xi 2) = 3x I +2xx i +3.

3.

(!--Fx--3)
x

(1 --V7+1) 1 1 OZ.
171
j-E
3

3x

ll ( Y21
--77:--gi+
Y

9xVi._ 1___
Ys

6,--i

202 y

1
d
9x

4_ Vil
1
a

3
1
3 /:+i
---=-' 2Y-4i 3 = 333,(2,-E
NY -' "v.' 3:fr
Y% Y

3:51-1_,_:ri

:(

3V1

www.dacoromanica.ro

- 1.87 F. Adunarea i eciderea rAdaeinilor nerationale.

%/5 + 40- 07 + 204 =s/d.

12
3
Avi
72
-I=
JR,"

1. 3V12 -50
2. %/Ili

180 - V415 - V320 - %AV = O.

3. V405 -I-

4. V 14-14

+ VI+ N/3 /1416+:1_

5. Vai

1-1
5

:/-2048 + S500

6. 3 OTa---,3b

7. 3607

-I- 5a0.-

+ V-0,864 =

=13aVir)--1- 2j.

- 4 Vg -I- 3 (75. - 2 047 = 2 0.

3

8. 3a2b-4V

4 ab-3% a8b1-3m

b3m-4

bm +4

a
01617:14 = 0.

G. immultirea radacinilor nerationale.

1.

;O. 501. 1.4 = %3.

4/5 .
6

2. 20. {n =
3

3. Vi . %/3. k/5 = V600.

4. 40. 5V36-.

3v--2- = 244.
3

5. a

. ViTT6

. V4a8 13-4

. %/a-3 b-4 = 0NT:b.

6. DATa-113. 3%/a13 . raj T6 .11 ia3b -1= 3a3b3V2ab2.

7. (3+,15) (3-A =
8. (3+20) (3-A = -1 +315.
9. (4-I-30) (3 -20)
10.

11.

VO.

=-

+4,/) (6-4a = 81/3

(1 3v

/)

V5

i\

V 5)

21,

12. (- 0,2V-2(% fr-6)) (-4012+20i) =80.

13.

8171-1.

(20 -I-

12/(3 0-5

0) = 8.

www.dacoromanica.ro

- 188 14. (ajt - b6) (a'+ VT,T3) - - bs.

\

15.

(a, .,dr, b%/a6b-1) ka%/13- a %/a b3) = a2b (1 -OW.

16. (a.1533

4%/-378)

kbAT

4
%/-gr)3\
/ =Lib* %ii -a'b% b.
m

17. V2 -a'303. V2 a' 3%/1-3-= %/4a" - 9b.

3

18. I6/a3b (7

40) . aVa%/3ab - 2aVits =3.26.

'H.

nerationale.

impartirea

1. 2a/ 3(T113=
:
;Va.
2. 51%/Ii : 3,5/2 = 4.
3. 5%/i :

2.%raT

=4a 0s

4
ri".
4. 80: 2V1 = 4 %/g.

5. a:g r 3 : b ab =17 %/a3b3

6. x : 301 - Vx.
7. 3 : %/i=1g.
a

8.
k

/a- b.

b
- 131

Va

b
/1

11

9. a2bva2-nbl-n :b, Va- II-2 - a201- D.

10. 2%/a2-b2 : Vas - a'b = :11 %/a b.

fa' -b' = 3 Niaa

b) :

11.

bb.

12. 6: (3% 5 - 5) = 9%5 15.

13. 0 : (2-0) = 20 + 3.
14. (2-0) : (2+ %..i)

3-

15. [(%/5 - 2)

: (7-1-4%/5) - 560 - 97.

16.

(0

(2%/13)]

: (14

+ %/g) = 3 -

17. 12: ( % 6 - 1 0+ 2 )

%/5.

= (3 + k %rig) .

www.dacoromanica.ro

- 189 18.

(2 + 20 + %/6-) : (2 - vr2"

19.

(a! + a%/13 - %/g3 - a) :

-1- ,Tri

20. 31 :

== 2 +
+ V3).

%/21

a - %rt.

(1+ ki0 = 168 --- 8% 2 + 4%72 - 2.

-4- 241
21. 13 : V5 - 2%5 = 65

22. 3: 30 -

-11/90
2

3%,

23. 7 a : (203 -F %/-51 - O a ) = 15 105a - 1 %/-73 + 0,7 %

(i -x) (1,,x)

24. (1-x) : V1- vi

1. Desfacerea expressiuni "a + %/b Intel) expressiune cu duel termini,

+ %/2.

1. V 7 +'l X40 =

2. V19 - 4 y 172 = 4 - v3.

3. O, 21 + v0,008 =--- 0,1 -I- %0,2.

4. a +

Va2

5, V12-1-%

a % al+-4b2 --= +1% a2 +4 b2.

2

V.13-1-.

6. 11-40

O.

yr - 2.

7. Vx+y-Fts.%/iTT

%/i

1./Y.

8. V2p+2%/p2- q2 = 17----Fq
9. 1/%7 _15

2 %/-6

1%/7-71.

= vti2

10. Va2+5ax -2 a Vax + 4)0

a2-17--77-1ax - %/ax.

K. Prefacerea unel expressiuni de duo! termini intr'o raditcinit pitrata.

1.

2. V5 +2%, -

3. 3-I4. V717--1/.7

V5-5 =- VIO -2%5.

3-0

- V 4- %7

V115+
5.

2%-g

6. 10+2%/5 +

%/10.

V1+%n,8.
2%g

5+20 = 25 +100.

www.dacoromanica.ro

190 -7. V8x1 -F2x +8xVi

8. V8x3+ 2x + 8 x

- 140+2x 8xVi =
V8x2+ 2x -

8xVii = ixV.

-1-

L. CaIculul cu radacinI imaginare.

1. ab3 +

a3b abVTia +eV = (a+ b)

y-1.

2. y/=-79+V 64V 1.00+3V--T5V-21-3V-11).-5V-11;

1

-I.

3. 4V-2. y r - - 3 - - 3 - 5 . V-11-1-V-2 ( l +)

y-6 (-24+ VgV-10 %/6-+ 9 +v 6 -6V -1.

=--

Li. in+ 04- 094_ 04+155_, i113__i11143 = 3_21.

6. (Vi+

(s/a- -%/)) =-- a+ b.

6. (4 + V=73) (4 F=3) = 19.

V:7) = 19.
8. (7 V7-70) (2- -!0) = 4-9V-10.
1
7. (2V----7S+ V=-70

(2V=5

9. (V-0,5VZ(7),2C77) (
b r10. b : yrq. = a -a.
11. (VE+V=b) : J a = (1,/=-1.)
12. (aV-1

-V7-2-1- v=7) = 2.

a2y/Z--1 -asVal %/i3) :

13. Vi : (x+2=Z

x +4
14. (2+4Vi+6V--Li+8 -r=i) :

15. V=3: (VTt V-13)

16. 13%--i : (4

=2+

20.

b V-m-11)1

/t

2Vg+2 /g.

18. (2ri+2 -[-73 +40+ 6O) : (112.- V=42) =

19. (a

-a' va.

a +Oil;

-ki=5-3%--r78)

17. (Vii 2) :

aF-1 = 1 +a

ri-217--1

a!--abi 2 ab

W-74- VZI).) = (3a+ Lo)Vb

(2+% () Vzi

a.

(31)-1-a) Va.

2i. (V---a + Vb) 3- (33-4-b) VL-71) (3b-I-a) V=a-

www.dacoromanica.ro

-19122. (r-l-F V=2)4=--17 +12 VI

23. (s/-3
7'1=1200-208.

24. (-14 %/T):1

=
2
25. (-51 2 -V---3)1--= 1.
26.

i
kt

-0 V.
2

sr.

va-4-V--.4511)1

a.

27.

28. V2ValT)A- 3 = V3-f- si----2..

29. V-5 -I-V-11 = 6+ 02V=-1

4

30. V V-12

2V-4 ---- V-9-i-VL-i

31.

= (13 2Vg-I-30-) v -IL.

32. (71.7 -14-174) (

C-1 -V-133 ) =2j.

33. (3V---2. -2 V--73)1=-1-2.

34. (-i-/)=8.
35.

1 0 - 2- 5 %/Li - 3 6- 1 4 / ---W--5

2V-2-V-3

- 5 -1-6VZ72 4V----.

36. 1/7-1-V---.72=--3-1-Va-2..

www.dacoromanica.ro

PARTEA. VIII
DESPRE ECUATIUNr

CAP Pu

Despre ecualiuni in yenerc ,Si despre ecuatiunile

de gradul li'l cu o singura necunoscuta.
S 217

Duoo expressiuni pentru aceeasi .cotime impreunate Intre

dinsele prin semnul deopotriva Intocmescii cum am veclut in
Introd. n 11, o potrivire sea o ecualitate. Fie-care expressie

de o parte i de cealalta a semnulul se numece partea sea

membrul potriviri.
Numim o potrivire, o identitate, dee& atnInduoe membrele
el sunt assemene at6t prin forma ad i prin nuirimea lor, aa

IncOt se fie pe aminduoe partile setnnului deopotriva tot

aceeaI marime; p. e.

a+b=a+b

(a+b)c.(ac)+b.
Numim o potrivire analyticd, cand vor fi membrele ei deosebite In forma lor, i cand se vor pute preface In membre cu
aceemi forma ap, Inca potrivirea se devie identitate; p. e.
(d-1- e) (d

e) + 0 = d 2 .

www.dacoromanica.ro

-193
S 218

fn genere sunt marimile cunoscute (cunoscuta) dintr'o potrivire Impreunate cu milximl necunoscute ( necunoscuta) i se
cere a se afla prin acesta Impreunare din valOrea cunoscute-

lor, valet-ea necunoscutelor. Aceste potriviri se numescil

ecuaguni.
ValOrele cunoscutelor pall fi indicate sell ca valOre generale pain littere, sat ca vals5re determinate% prin ciffre.
De sunt valOrele cunoscutelor valore generale, indicate prin

littere, numim ecuatiunea, litterald sea symbolled. Obicinuit se area valOrele cunoscutelor In ecuatiuni litterale prin
litterile cele d'anteiti ale alfabetului, adica prin a, b, c, d, .
c. 1. i valOrele necunoscutelor prin litterile din urma ale al-

fabetului, adia prin x, y, z, v, u, . c. 1.

De sunt valOrele cunoscutelor, valdre determinate, indicate
prin ciffre, numim ecuatiunea, numeried.

Exemple. Ecuatie litterala : tz d-bcd- bcd=mxk

li

/Ix
= 2x-13.
ecuatie numerica : 7x d-3

Insemnare. Acum putem defini Algebra 0 In chipul urn:Mord :

Algebra este sciinta , care Invet5. a tntocmi ecuatiuni pen-

tru un stop ore-care, i a afla apoi dIntr'Insele valOrele necunoscutelor aa, Inc& ecuatiunile se se preface In identitatl.
5 219
Deca se afla necunnscutele uneI ecuatiuni subt forma until
numer aditivii, sou desMclut, sea descos, sell factor, sea detm-

partit, sell Impartitor, sea rAdacini, sea puteri, sea subt

forma until radicand at unel riidgeinf, numim ecuatiunea algebrica; p. e.

www.dacoromanica.ro

14

1.9h

a+x=p

ax=p

xa=p

ax=p

x_
-=

'
a
-=:n
a

x "
xa= p
a

VX=e

Decd se af16. Insa necunoscuta subt forma unul exponent

sell a unul indis, numim ecuatiunea transcendental (vecll

Part. 11 cap 3 ; si Part. 12 S 328) ; p. e.

ax=p
x

Va -----p

5 220

0 ecuatie algebrick care nu coprinde dee& o singura necunoscuta, ajunge spre a hoar! printr'tnsa valorea necunoscute!, si necunoscuta nu are, dead o singura valore, care se
alba proprietatea se preface ecuatiunea intro identitate. Asa
p. e. nu este 2+x =5 adeverat pentru on -care valore a luix
ci nun-m.1 pentru x .3, cad numai 2+3 = 5.
A intocini o ecuatiune va se clice a scri rostul une! ecua,
tiuni prin semne algebrice.
A deslega o ecuatiune va se clice a tot preface ecuatiunea
propusa pene ce vom dobCndi o ecuatiunb, In care pe o parte
a semnulul se af1a necunoscuta singura si pe cealalta cunos-

cuta. Atunci nuniiin ecuatiunea propusa, fundamentaki,

ecuatiunile dobCndite prin prefacer!, intermediere si ecuatiunea din urma, finale'.

www.dacoromanica.ro

195 -S 221

Orl-care ecuatie algebrica se pike reduce la forma generaid :

xnaxn-1-Fbxn-2-1-cxn-3....-i-px=q
unde lnsemneza, a, b, c,... p valore cunoscute i se numescil coefticien tit ecuatiuni.
De are o ecuatie algebrica acesta forma., o numim rinduita,

o determinam dui-A exponentul celei mai innaltate.puteri,

In care se ivece necunoscuta, a.5a dar aci, fiind-ca puterea
cea mai Innalta este xn clicem ca ecuatiea este de gradul n.
Deca se af1a x cu tote puterile lui One la gradul ecuatiuni

este ecuatiea compiect 'd; p. e. ax3 + bx 2 + CX = d; din

contra este ecuatiea necomplectet ; p. e. ax 3 + C. x = d.

Dec- se Al necunoscuta numai Trite() singura putere,

atunci este ecuatiea simpici; p. e. ax3 = b. Deed se afla ne-

cunoscuta Inca In alte puterT, este ecuatiea mixta; p. e.

ax3+bx= c.
0 ecuatie de gradul cintgiii are forma : a x = b.

0 ecuatie de gradul al duoilea sea patrata are forma

ax2 +bx = c.
0 ecuatie de gradul al treilea sed cubicei are forma : ax3

+ bx2-1- cx = d.
0 ecuatie de gradul al patrulea soil bipatralli are forma :

ax4 +bx3+ cx2 + dx = e.

ValOrea necunoscutei unel ecuatiuni de un grad mai innaltii decOt 1, care preface ecuatiunea Trite identitate se numece raclacina ecuatiuni.

insemnare. Despre ecuatiunile cubice si numerice de un

grad mai mare vecli Partea 1.2.

S 222
Cum am demonstrat In 130.

1.. Putem stra.muta un termen al unel ecuatiuni dinteun

www.dacoromanica.ro

406

membru in celelalt membru, scriindu'l aci cu semnul oppusa,

fora a schimba valerea ecuatiuni. Acest miclloc ne Inlesnece
reducerea ecuatiunilor; p. e.

ad-bcr= ded-r-Fbc+x
a+bcrbe =d e--1-r-Fx

arr-Fed=x
a+ e

2r = x

insemnare. De stramutAm tot' termini! unel ecuatiuni la un

singur membru remAne la celelalt membru 0; si clicem ca am
redus ecuatiunca la nulla ; p. e.

ad-ed-2r=x

ad-ed-2rx=0
Putem Immulti tot' termini! une! ecuatiuni prin cel
maT mica numitor communa, si goni ma numitorii din ecuatiune; p. e.
2.

2a

sb

_i___

10a .2.-1-Gab (e 4- f)

Cel mat micd numitor commend este 30 ab (e --I-. f) aa dar

20a2(e+f) 9b(e+f)=30abx(e-1-05d.
insemnare. De Immultim tot' termini' unel ecuatiunl prin
1. putem schimba semnele tutulor terminilor In cele oppuse
fora a attinge valarea ecuatiuni.

3. Putem Imparti tot' termini' unei ecuatiuni prin cel

mat mare Impartitor communa i glni ma factorii communI
tutulor terminilor; p. e.

a2x+ ab = a2.x2abc-Fa
Impartind prin a: ax+b=ax2bc+1
insenmare. De vrem se desfacem un termen at ecuatiuni
(le coefficientul luT, n'avem deck se ImpArtim printrinsul
totT termini! ecuatiuni; p. e.
a .7.3-1- b .7.2 + c .r . d
Imparlind prin C;

3- -1- -c.X.' -I- X=----

www.dacoromanica.ro

197

S 223
1.
Deca se afla bate ecuatiune radacinT le putem desfiinta dupe regula din 5 72 ; tnsa numai atuncT, cand este rdacina singurul termen al until membru ; p. e.

a-kx=ab
InnitItind la patrat

2.

a-1-x= (ab)2

De am vre se operam tot assemene cu ecuatiunea.

b + V a74 ---- = a

am dobendi : b2+2bVad-x+a-1-x=a2
Trebue dar Innainte de a Innalta ecuatiunea la puterea indisului radacini, se stramutam anteiii totT terming rational!
pe o parte si trite adilcinile pe cealala parte a ecuatiuni; p. e.

bd-Vad-x=a

Va-1-x=ab
a-1-x=a2-2abd-b2
3. De sunt pe aminduoe partile unel ecuatiuni numai rdkini cu indisi deosebiti, innaltam aminduoC membrele
ecuatiuni la puterea celul maT midi multiplu commuml
aminduor indisilor ; p. e.
ni_

Vx-=Va
Innaltand la puterea mn, xn= am

11.De coprinde o ecuatie ma! multe rAdkini si alp termini

rational!, nu putem goni radic,alele , decOt InnaltAnd mem
brele ecuatiuni de maT multe ort la putere ; p. e.

a+xa=
ax
a-1-x+a2-2 a Va-i-x=ax

Innaltand la pram: :
Impreunind termini! assemend 5) strImutind rlidkina aingurlt pe o parte a
ecuatiuni :

a2-1-2x= 2a Va+x
Innaltand iarlill la pturat : a4+ A a2x-1-h x2 = fl a2 (a-1-x)
Impreunand lartill termini! assemend ;,

il X2= il a'sa*

www.dacoromanica.ro

198 -insemnare. Gonirea radicalelor dintr'o ecuatiune se numece : Beducerea unei ecuatiuni la o ecuatiune rationctlei.
S 224

Ca se deslegam o ecuatiune 6re-care cu o singura necunoscuta urmam In genere drumul urmatorti :

1.

Gonim acel numitorT, In care este coprinsa necunos-

cuta;
2.

Deslegam acele parenthese, In care se afla necunos-

cuta;
3.
Gonim radacinile , subt a caror radical se afla necunoscuta;
It.
Stramutam toti terming, care coprindti necunoscuta
tntr'unul i acelm membru si toti terming, care n'ad decot
cunoscute In celelalt membru, avend In vedere ca termenul ,
care coprinde eea mai Innala putere a necunoscutel, se alba
dinnainte lul semnul -H
5.
SovIr.5im reducerea terminilor assemene, ce s'ar afla;
6.
Rinduim toti terming dupe puterile decrescende ale

necunoscutel ;
7.
impextim toti terming prin eel mai mare factor cornmund ;
8.
impartim amInduoe membrele prin coefficientul necunoscutei; p. e.

a(a+x) -r
1

____

x2

V ax =3a-- x.

2b
Gonind numitoril : 3a2 (a-I-x) -I- 6ab Vax = 2bx2-6abx
deslegand parent. : 3a3+3a2x-F6ab Vax = 2bx2-6abx
stramutand terminil :

6 ab ax = 2bx2-6abx

3a3

3a2x

lnnaltind la patrat :

36 a2 b2 (ae)=hb2x4+36a2b2x2

-F9a6+9a4x2-1-36a4bx-F36a3bx2-1-18a5x-12a3bx2

24ab2x3-12a2bx3.
Deslegand parenthesele, stramutand terrniniT, care coprindh necunoscuta

www.dacoromanica.ro

199
Intr'un membru, rInduindul dupe puterile decrescende ale lul x
top termini' prix
t:

gi

Immultind

2x4 (24 ab2+12a2b) x5+ ( 2a an+36a2b2+90) x2

+ (36a4b+36a2b2+18a8) x=36a3b2-9a6.
S 225

Orl-care ecuatie de gradul anteill rInduita are forma ax = b.

Ca se desleg5.m dar acest5, ecuatiune, n'avem deck se 1m-

Ortim amInduo6 membrele prin a *i dam atunci valdrea

necunoscuteix = -; p. e.
a

1.

5x

7x+9

10x2-18

='" ax -F 3
10 x2-1-15x 10 x2+18 36 x+27 7 x--9

2x+3

x+3

15x-I-18

29x+18

hx+3
2x +3
60x2+117x+54 = 58x2+123x+54
60x2 -58x2 = 123x-117x
2x =6
x= 3.
De scrim In ecuatiunea fundamental& valdrea :WM& pentru necunoscuta x,

adici X = 3, dobendim o identitate, cad :

5. 3

10.32
32-18
-18

2.3+3

7.3+9
a.3 +3

15-8=9-2
7=7

2,

mn
a
axmn=bxm+n
m

ax bx=2n

x = 2n

ab

www.dacoromanica.ro

200

CAP II

Despre ecuatiunile de gradul 1- cu naafi multe

necunoscute.
S 226
1.
De are o ecuatie mai mutt decOt o necunoscute, putem da necunoscutelor nenumerate valOre, care prefacil ecuatiunea lute() identitate. Avem dar o multime de deslegari i
problema este nehotarita; p. e.

x+y= 5.
Putem da lui x valOrea 1. i lui y valOrea 11, cad U +1=5;

dar tot assemene pOte fix =2 si y=3 cad 2+3=5; . c. 1.

De coprinde dar p. e. o ecuatie n necunoscute putem da
la nI. dintr'lnsele o valOre Ore-care arbitrary si atunci deslegand problem aflam pentru a n'ia, valOrea correspunOtOre,

fora Ina ca se Ile problema hotarita. Aceste ecuatiuni se

nunaesca nehotdrlte sea diolantice, dupe Diophantus din
Alexandria (vecll 2111 si urmat.) ; p. e.

2x+3y=5.
De dAm luT y valdrea 1 este valores correspund6thre lui X =

2
D

-1

x = -1

=
5. c. I.

2.
De sunt Ins& date pentru n necunoscute n ecuatiuni,
putem prin methodurile aretate mai jos Oa pentru aceste n

necunoscute valOre determinate astfel, hick puindule in ecuatiunile propuse In locul necunoscutelor, se preface ecuatiunile In identitati.
De sunt p. e. propuse ecuatiunile :

1.

x-H2y=11

2. 3xy= 5

www.dacoromanica.ro

201.

gi do dam Id X o val6re 6re-care, p. e. x =1. aflam din ecuatiunea N' I

valarea correspundfitare lul y = 5.

Aceste valere insa prefacil ecuatiunea Nr 2 numai atunci lu-

te identitate, tend acesta ar fi dedusa din ecuatiunea Nr 1 ;

dar in acest cas am aye iare1 nenumerate valere pentru x
i y i problema ar fi iarai nehotarita.
De scrim MA x = 3 gi y = It putem verifies lesne ca amindue6 ecuatiunile se facti identitatt.

De aci dar urmeza ca, ca se aflam pentru n necunoscute

valerea lor, ne trebue iar41 n ecuatiuni, independente una de
alta.
S 227

De avem duoe ecuatiuni independente una de alta cu duoe

necunoscute, In care ecuatiuni sunt coprinse numai puterile
d'6'.nteiti ale necunoscutelor, le putem reduce la forma gene-

ral' :
ax--1--by=c
ax+13Y=Y
unde Insemneza , (3, y, a, b, c, valere cunoscute.
Ca se deslegara dar aceste probleme ii avem dec6t a deduce

dinteinsele o ecuatiune nourt, care se coprincle numai una

din cele duoe necunoscute.
Aceste operatie se numwe : Gonirea unia dui necunoscute
i se face dupe mai multe methoduri.
1.
Methodul prin substitutiune.
Aci luom valOrea unia din nenunoscute dintr'una din cele
duoe ecuatiuni, socotind'o ca cunoscuta , i o punem in cea
d'al duoilea ecuatiune in locul necunoscutei correspuncletere;

ma dobendini atunci o ecuatiune noun numai cu o singura

necunoscute;
Fie propuse ecuatiunile 1.

ax+by= c

2.

ax-l-f3y=y

Din N' 1 urmezti, X =-..

c by
a

www.dacoromanica.ro

202
Acestil valor a lul X sulmtituiti In ecuatiunea n 2 :

a.

by

13Y=Y
acaby+at3y = ay
y (a(3 ab) =ay ea
a

ay

C2

Y= n.43 ccb
Val6reandy substituitli In re i :

ay ea

aX-1b. aoab=c

ay 02

ax= c

a(3 ab

+boa
ax= aci3abcaby
a13ab
acpaby
x=
a (a3 ab)

cf3bi
X=

a',5ba

Problema. Propuse ecuatiunile 1. 5x-7y = 26

2. 8x+3y = 70
26+7y

Din no 1 este 3. x=
Acesta val6re substituitl In no 2

5
0

26+7y 1-0y
0
,

350 = 208+56y+15y

74=142

y= /42.= 2
Val6rea lul y substituiti In n 3

X= 26+14
5

X= 40
T=0.
2.

Melhodul prin comparatiune sell combinatiune.

Aci Mom valOrea unei necunoscute dintr'una din cele duo6

ecuatiuni i apol valdrea aceli4 necunoscute din cealalta

www.dacoromanica.ro

203

ecuatiune. Aceste valOre trebue se fie deopotriva Intre dinsele

i pentru acelea1 valOre ale necunoscutelor trebue se identifice de o data aminduo6 ecuatiunile; scriindule dar deopotriva, dobendim o ecuatiune noun, care nu coprinde decOt pe
cealalta necunoscuta.
Fie propuse ecuatiunile 1.. axd-by= c

2. ax py= y

Din n 1 urmezii

I. X= cb y
a

Din no 2 urmezi II. X=--

PY

1= IL c-11/1 = vp7/
a
a

cxbxy =ay af3y

y (a13b =ay C2
ay C7

Y= a(3 -1)1
Acum putem sea purse valorea aflata pentru y tntr'una din
ecuatiunile propuse, cum am veclut In methodul d'anteid,
sea Intrebuinta din nouit pentru allarea valOrel lui x methodul n 2; adica :
Din n 1 urinezli III.

Din n 2 urinezi IV.

III = IV.

y= cax
b

y=

yax

cax 7ax
b

c(3apx= by bax
x(bx af3) =by -q3
c,3
x =,by
uccap
insemnare. In methodul n 1. am aflat x

c,3 by

a:3bx

i in

ca; aci pare a fi o greela, lnsa de luom aceste

baa13

n2, x= by

www.dacoromanica.ro

204 -resultaturl In apprOpe bagare de sema, vede, ca ele sunt

deopotriva, cad n'avem dead se Immultim numitorul i numeratorul resultatului din methodul n 2 prin 1 , ca se se
identifice cu resultatul din methodul no 1; i *dm a valOrea
on -carit &anger" remane neschimbata, decd Immultim aminduol termini' eI printr'aceeaI cetime.

1. x4-4-=71

Problenza. Propuse ecuatiunile

2. y-1-3-1=6.1.
Din n 1 urmdza :

I. x=71--ti =

Din n 2 urmdza :

II

781n y

x= (y-61)13

781y

I=

(y-61) 13

11

781y=143y-8723
144y= 9504

y=66

x= . ,

valerea luI y = 66 substituitit In u 1.

66
11

3.
Methodul prin reductiune sea prin adunare ,si scadere
sett lliethodzd englezzi.

Ad cautom a da necunoscutel, pe care vrem se gonim in

aminduoe ecuatiunile acelas coefficient i adunam sed scadem

apol aminduoe ecuatiunile dupe cum ad acesti coefficient'

semnele oppuse sed deopotriva.

Fie propuse ecuatiunile

No 1 Immultitd prin 2 :
No 2 Immultita prin a :
i

1.
2.

ax+by =c

I.

ca-l-Py=y
axx+bxy=cx

It.

axx+ ally= ay

n.

y(b2a,3)=cxay

cx ay ay Cx

y-_-_,

D2 ap a13 bx

www.dacoromanica.ro

205

bpy

a,3x

N1 Imniu Ititrt prin 13:

III.

N 21E1-mm110M prin b :

Iv. bax-i-by =by

X(0b.x)=cpby
by c13
x= coby
a,3
I)
ap
Prob/ema. Propuse ecuatiunile
N I immultitti prin 8
N 2 Immultitti prin 3

1. 3X 4- 5y =

50

I.

2. 8x-1-3y=19
21tx ttOy = fi00

H.

24x-i- gy =57

1 ll.

31y=343
3113

y=1"=1.1.
Valbrea Oka pentru y substituiti In no1

3x5.

343

-=50

=
x= 1550-1.715
93

24
3.

31

Methodul prin coefficientii nehotdriti seri methodul

francezii.
Aci lnunultim una din ecuatiunl printr'o cOtitne nehotallta,
It.

p. e. prin m, i adunam resultatul cu cealalta ecuatiune;

atunci dobendim o ecuatiune noubl,, care tragenduse din cele
duoe ecuatiuni propuse se verifica prin aceleasi valOre ale
necunoscutelor, dar care coprinde Anco cele duo6 necunos-

cute. Cote un termen al fie-drii necunoscute coprinde In

coefficientul lul cOtimea nehotarlt6. in. De scrim din ecuatiunea din w.m5, terminil aceia , care coprindii necunoscuta, ce
vrem se gonim= 0, putem afla valOrea cotimei nehotarIte m.
Dobendind In acest chip val6rea cOtimel m i scriind'o In.

ecuatiunea trasi din cele duoe ecuatiunI propuse, aflam o

ecuatiune, care nu mai coprinde deck o singura necunoscuta,

cad necunoscuta, a calif valOre s'a scris = 0 nu mai se

coprinde tntr'Insa.
Deca coefficientul unel necunoscute are In amlnduoe ecuatiunile propuse acela semn, trebue 4n loc de a aduna ecuatiunile, se le scildem una dintr'alta.

www.dacoromanica.ro

206

1. ax by = c

Fie propuse ecuatiunile

2. ccx Py =
L amx brny = cm

Din no i Immultind prin 111

Adunind acest resultat en no 2 : II. amx-i--f- bmy .4- Py = cm -1-7

Scriind terminil, care coprindet pe X deopotrivA cu 0: amx 4- ax = 0

amx= a X

m = --ota
Scriind valerea atlatli pentru m In n zt :

a,

___. -. ax -1-- cxx--Dy -I- Ay= y

Din n 2 Immultind prin m :

-a

ca

Y(1)1 1

a)

= Y --a
ay
CX
y = apbx

III. ccmx -F13my = y111

Adunand acest resultat cu no 1 : IV. amx-Fax-i-Pmy-i-by=ym+c

Scriind terminil, care coprindfi pe y deopotrivA cu 0 : Amy --1- by = 0

piny = by
m=

Scriind valdrea aflatit pentru m In n zv :

b cc

ax--bp, y -I- by= c

x (a

121 = c

by

0
by

by c(3
X= c13by
afiba
bat

Problema. Propuse ecuatiunile

Din n i Immultind prin m :
AdunAnd n z cu n 2 :

1.
2.

I.

3X 5y =50

8x -3y =19
3mx+ 5my = 50m

II. 3mx-4-8x+-5my-3y =50m-1-19

Scriind = 0 terminil, care coprindu pe X :

3mx -I-- 8x = 0

3m.r = 8x
m= -- 8
www.dacoromanica.ro

207
Scriind valorem lul M In 'la tt :

8
8.50-1-10
--83 .3x-E-8x---g.5y-3y=-3

49y= 343

y =7
Scriind valdrea aflatA pentru y In n 1, alltim : 3x 35 = 50

x=5
8 228

Fiind-c5 tOte methodurile produce acela resultat, ne putem sluji la deslegarea ecuatiunilor cu acel method, pe care'l
vom socoti mai folositoril i mai adaptatit problemel. Methodul al treilea are folosul, de a ne scuti de calculul cu frangeri.

In unele casurl ne putem inlesni gonirea necunoscutelor

deducend din ecuatiunile propuse ecuatiuni nouT cu coefficienti mai mici; p. e.
Fie propuse

11 1 + a' 2 :
N 1 Irnpartitil prin 3 :
de unde :

1.
2.

112x-97y= 545

I.

183x -3y =735

II.

71x-F94y =190

61x y =245

y = 61x 245

y substituitA In no 2: 71x -i- 94 (61x-245) =.190

71x -1-5734x = 190-1-23030

5805x= 23220

x =4

y=4.61-245=-1

x substituitti In n it :

8 229
De sunt propuse trei ecuatiuni cu trei necunoscute , putem
deduce lesne prin unul din methodurile mai sus aretate duoe
ecuatiuni cu duoe necunoscute ; p. e.
Fie propuse :

1.
2.
3.

ax by -1- cz = d
ex -H fy -F- gz =h
kx -F- ly -1- mz = n

www.dacoromanica.ro

208
Gonind pe Z din n 1 .i no 2 :
t.

(ag ce)x-1- (bg cf)y = dgch

Gonind lads! pe z din no 2 I n 3 :

u.

(emgk)x -1- (fin gl)y =mh gn

Ecuatiunile no 11i II nu mat coprindu decOt pe X qi pe y

aflam val6rele lul X

Ii ele ajungit ca se

Ii y.

Dupi3 ce am aft .t val6rele Jul X qi y, n'avem decOt se le scrim Inteuna din

ecuatiunile propuse, ca se glisim qi val6rea correspundet6re lul Z.

Problems. Propuse ocuatiunile

1. 5x 2y --H 3z = /16
2. /1x+ 3y 2z =11
7x-1-10y -F. Az

3.

t. y=

Din no 2 urmezi
Scriind acesta val6re In n1

11-2z l1.r.
cs

n 3: II. 5x z.
A

III. 7X-1-1.v.

11 -2z

/1x

=1

-+-3z=fi6

11-2zfix -Fitz=
A

I.

u. 23x-1-13z =160

s6ii

m.19x--1-- 8z =11.3
Din n u urmdzi :

160-23x

z=
13
160-23x =113
V. 1.9x -i- 8.
13
267x +.1280-184x =1/169

IV.

Scriind adsta valor In n

63x =189

x=3

Z=

Scriind acestA val6re In n iv :

qi

scriind In sfirqlt val6rele lul X i Z In n t : y

160-69
13

11-111-12

7
5

S 230
De aunt In genere propuse n ecuatiuni cu n necunoscute i
de gonim din cote duo una din necunoscute, dobOndim n-1.

www.dacoromanica.ro

209

ecuatiunl Cu n-1 necunoscute; i de urmani aa ajungem

la o ecuatiune cu o singura necunoscuta.
Din acest5.ecuatiune aflam valOrea acestei necunoscute, i
de scrim acesta valore inteuna din acele ecuatiuni, care coprinde afor5, din necunoscuta, a cane valOre am aflat, 5110
numai o singura necunoscuta, gasim Si valOrea acestia; . c. 1.
Este bine Innainte de a Intrebuinta unul din methodurile aretate, a rindui mai anteid ecuatiunea, mild, a o seri subt forma:

=p.
1. 3x y -I-2z u = 6
2. 2.rd-3y z +2u = lit
3. 5x+I1y-3z-Fu= 6

ax-1-by-Fcz-1- du+
Prob/em& Fie propose

Ii.

4x-1-2y-2z-F3u =12
8x-1- y 3z =20
I.

immultind no 1 prin 2 qi adunand cu n 2;

N 1 + n 3;

II.

immultind n 1 prin 3 0 adun4nd cu n4;

Ill. 13x y + Liz = 30

immultind no ii prin 3 0 aduntInd cu n' 1; IV.

immultind no iiprin il i aduuand cu no Iii; V.
No iv Irnmultitil prin 41 ;
N v Immultitil prin 10 ;

8x-F 3y z=l2

32.r-F-10y = 62

45.r +1 ly = 78

vi. 352x+110y = 682

vii. 1150x 110y = 780

no vi;

98x =98

.X scriau In n iv;

32+10y = 62

No vii

de unde X=1
de unde y =3

8+9z=12

X qi y scriql In n ii ;

de uncle z =5
as, y 1 z scrip In no 3;

5+12- 15 +7t =6
de unde V :7=4

S 231
Regulile tratate pea acum ajungti pentru deslegarea ecuatiunilor de gradul anteiti cu mai multe necunoscute ; ins5, putem cote data goni necunoscutele printr'un mod mai scurtti
i mai qioni. Bagarea de sema, i deprinderea aduce perfectiunea In deslegarea ecuatiunilor.
15

www.dacoromanica.ro

210

Probleme. I.

Fie propuse

si

ax +by = m

2.

cy+dz =n

3.

ez +fx =p

De Immultim ecuatiunea n 1 prin

amIndua

1.

si

2 prin (1; de adunlm

de scadem din summa for ecuatiunea n 3;

bf
a

Ma dar

mf

ce

Y+ -1(

en

+ 71- P

(bdf-Face) = dfm + aen

y= d

de unde

substituind acesta valOre In n 1 : .r =

41 In n 2 :

11.

ecuatiunea

Z=

xy

Fie propuse

1..

aybx

fm+aen ad p
bd f+ace

cent ben +bdp

bdf+ ace
bfn

cfm+acp
bdf+ace

= Ill

yz

2.

ad p

ez+ dy
.

3.

=n
=I

ez

f.t;

De impartim numitoril si numeratoril fie-aril [ranger! respective prin

yz

or: :

1.

a
b
=
I
In
y
1

I.

= m sea

y,

:r

-1Y

.1'
2.

3.

= n

.7,

.1

d
+y

=---

"
x -F- z

+-

= p sea

r.

-=

1
sect

De introducem ca necunoscule -,

si

retitle. m problems Is cea de maI

sus, adica la t

www.dacoromanica.ro

--- 211 -1

1.

a.a7

2.

c.--d.
y
z

1.1 .

3.

e .7171- f

--1-

to

=__i

care se p6te deslega ca subs n 1.

III. Fie propuse

redti+Z-1-2/=a

1.
2.
3.

XyhzEV, =b
x+y-Fu-d-v=c

A.

.r--1-z+u-l-v=d

5.

y+.74-u+v-_,--e

De adunAm cele 4 d'Anteiti ecuatiunf :

I. hr+3 (y+z+v-I-u)=a-I-1)-1-c-I-d
De Immultim ecuatiunea n 5 prin 3 :

it.

3 (y+z-H-Fv)=3e

Ax=a+b+c-Id-3e
abd-c+d-3e
X=

1--it.
de undo

it

Applicand acelag mod de operatiune lntr'o rinduiall deos bitA, Main lesne
qi val6rele celorlalte necunoscute.

CAP III

Despre ecuatiunile de gradul al duoilea.

S 232
Dup6 S 221 este forma generalA a unel ecuatiuni de gradul

al duoilea ax2 +bx =.e. Deal este in acesta ecuatiune b = 0

i deca prin urmare nu coprinde ecuatiea deal numai puterea a duoa a necunoscutei o numim, cum am veclut in S 221

o ecuatiune de gradul al duoilea simpla tar In casul dinpotriva o ecuatiune de gradul al duoilea compleeta.

www.dacoromanica.ro

212

De Impartim aminduoe membrele ecuatiuni prin coefficien-

tul lui x2, adica

.1. .

.4_ b .
a

= -a

sea ;/.2 x
dicem a am redus ecuatiunea.
ValOrele necunoscutelor, , care prefacti ecuatiunea tntr'o
identitate, se nuinescti radacinile ecuatiuni; a deslega dar o
ecuatiune de gradul al duoilea va se clice a afla radacinile el.
S 233

De scrim in ecuatiunea simply de gradul al duoilea x2 = a

In loc de a mat bine (V )2 si de reducem acesta ecuatiune la
.7.2_(1/4'2=0
nulls, aflam

sal (x+1/a).kVa)------.0
Un product Ins& este deopotrivA cu 0, cand este unul din

factorit lui deopotriva cu 0; asa dar putem scri tot atOt de

exact, mat simplu

1.
si

Din n 1 urmeza x=-Din n 2 urrnezA

:r.-I-Va=0

2. x Va-= 0
Vs

Asa dar on -care ecuatie simply de gradul al duoilea are

tot-de-una duos radacint; aceste radacini se coprindu In genere In formula :
V11

S 231i

Cele duos rAdacint ale ecuatiuni x2 = a adica 4- Vs

Va sunt aminduo6 deosebite una de alta i sunt reale,
cand este a o Mime absolutA (positivA) ; imaginare, cand
este a o cOtime negativa; deopotriva una cu alta, adica =0,
cand este a singurA = 0.
2.
De are ecuatiea simply de gradul at duoilea forma
1.

si

www.dacoromanica.ro

213

ax2. b, n'avem decdt se ImpArtim aminduoti membrele prin

a i aflatn atunci :

2a
b

de unde x= Oa.
a
Probleme.

x2=25
x =-1-t/r2-5=-}-5
2. axe = b +ad
1.

.r2=a
:r

'

4_

V1) + d

-1

Vab

a2d

x2=11

3.

x = V.E1
Radileina 11 se pote preface dupe 2,88 In frangerea continua, prvcum urmeze :

Redlicina din 11 se afla In're 3 i b ; putem dar scri, de vom lnsemna

, 1

prin y o cotime Ere -care

> 1, 11=3 +
V

de unde

II-3
6

Valarea Jul y se afla iaraV Intre :5 qi

V11+3
2

adice intre 3 i b ; putem dar

scri, de vom Insemna prin Z o cotime Ere -care > 1 ;

3

= V171+3
= -42

de undo Z

= VI1 +3

Valorea lul Z se afla iaresi Intro 6 Si 7, putem dar ia:a3l scri :

Z= 117-1-3=6+- (V=c6iime
> 1)
V
de unde V =

11-3
www.dacoromanica.ro

-- 214 -Aci v d m ca.valdrea Iii V este deopotrivit cu valOrea lul y, si conchidem

dar cat valarea lul Vii este o fringere continue periodh A, edict%

.t= VII= + (3+1

3 +6+...
Dupe S 123 allam 1901 redusele x = 3

10

= :I: T
63

19

.=_- -/-

w199
s. C.
4.

V.r

Vx

21

1.

x +a
V:i

Vx4-,
-1-a-

(x Fa)1/a7=2+2
Vx-1-a

x-1-a. VX

x+a+2 ViTi=x

2 VW;=a
az =

ia \
a2

x.-=4T, = a.
Ti

S 235
De avem se deslegam ecuatiunea complecta de gradul al
duoilea x2 + ax = b, n'avern dead se prefacem membrul
ecuatiuni din stanga tntr'uii patrat perfectii , adaogand la
ayamlnduoe membrele ecuatiuni (- , ( vech 5 175) si avem
atunci :

sell

(a+V=

+b

www.dacoromanica.ro

215

licesta ecuatie este pentru x +; o ecuatie simple. de al

duoilea grad, si radatinile el sunt dupe S 233.

-1+;=- W(;)2+b
de unde X = 7,8 + \A2 4_ b
2
z
1

Este bine a sci acest resultat pe din doll.

236
1.
Cele duoe valdre ale lul x, dobendite din ecuatiunea
complect& de gradul al duoilea X2+ax=b,

aclica:+

(12-f-16
2

*1:3-00'+
sunt deosebite una de alta i sunt reale, cand va fi

(;)

o cotime a.bsoluta (positiva) ; imaginare, dad va fi )2

+b

o cetime negativ5.; si deopotriva, adicl =

11

;, cand

(V+ b =0 seaa2= A b.
Probleme.

1.

12+73..= /130

Ad liogand complinirea patratulul membrulul din stlinge.:

72
F)

72

= )

x, -rTr+7)2_0
de unde

X= 4,

x=-VA0

www.dacoromanica.ro

btu

va

21.6

-529

7 ,
x=.g :L.7
x=-67

-2:

23
6

x=+2 2

2. x-

b cad . x = bd
ac

I. 2 + bc--ad

ac

ac

fbcad = bd Ccad) 2
2ac
a c+ 2ac
b2c2-2abcd+ a2d2
xi- be2acad = a: Vbd
a c+
c
WO
,

-Had
x= beacad + be2ac

x= lc_b
a

2.

De are ecuatlea complecta de gradul al duoilea fotma

art -Fbx = 0, trebue mai antOid redusa la forma :
;
x2+-bx=-g
a
a

i atunci este iarlsi

Probleinc.

1.

x=

2a

2a

-10
=
3
2+x
bx

3.r

12x2 -9x (2-1-x) =10 (2+x)

12x2-18x-9x2= 20+1 0 x
3x2-28x = 20

x2-283 x = 203
a. 2

28

(28)2

20 (28)2
=T-r

www.dacoromanica.ro

217

x - -28 =

x=

de unde

10
2
3

2.

+x

a-Fx

a-

x2a22ax+ x2 =
1

x2

ax= a2

x2-Fax=2a2
1

x+p=. V2a2H-Tia2

x=e
1

de undo x=

2a

S 237
1.

Ori-care ecuatie de un grad superior5 subt forma

x2n . axn = b se pOte deslega ca o ecuatiune complecta de

gradul .al duoilea, deca vom socoti ca necunoscuta pe xn In

loc de x; cad scriind, p. e. xn
y este x2" = y2 si ecuatiea
de sus se preface In y2 -I- ay = b
de uncle

i prin urinate

y=;
x=

2) 1-

VO)2+b

5x2= 6
Fie x2=y; atuncl este y2+5y=6
Problenui.

x,4

245

11=-5+5'

www.dacoromanica.ro

218

de VIde N=
Aga dar Hind -ca

(-6

2:2 =116

-r2-=y
8,i

x=/ vt/I6

Tot assemene putent deslega o ecuatiune, care are

2.

2n_

211

11

forma Vx+ Vx= b, scriindVx=z

z2,

cad atunci

este :

z2d-a.z=b
de unde

2 OV--b

si prin urmare

c=
8

(; a2li)211

Vx- 1-3V:i.= 10

Prob 1 ema.

Fie V x = z ; atunci este x=z2, si ecuatiea de sus se preface In :

z2-1- 3 z =10

asa dar

z=--F
!2 tv/410
4
3

2
1-5
8
z = Vx; x--) _5)p-2)8

de nude
Asa dar,

z =1

inseninare. Ecuatiea complectA de gradul at duoilea 12--*a.r

Ise pOte deslega appi.oximativ si prin theoriea frangerilor

continue, clicI este, scotend la membrul din stanga at ecua-

tiuni pe x ca factor comma

x (x -I- a) =1
asa dar

1
x= a -1-x

De scrim acu. In ..numitorul fanged din inembrul dreptii

www.dacoromanica.ro

21.9

al ecuatiuni in loc de x, valOrea lui dobendim fraugerea

a- x

continua periodic& :
XL=

la care putem calcula on -ce nuttier de reduse.

Acelas mod se pdte intrebuiuta si pentru frangerea x2 + ex
b; numai ca atunci numeratorul lie-carii frangeri partiale
este b.
S 238

De Inseinninn cele duo radacini din S 235 ale unei ecuatiuni complecte de gradul al duoilea
ax =b prin a i p,
este :
1.

=; 02b

a= -11/012+b

9.
r5

asa dar ct+P =

sdtl

a
a=(2-1)

Adica : Coefficientul lut x este deopotrivii cu negativa

summa a radacinilor ecuatiuni.
Mai vedem and), Imultind n 1 prin le 2
2

2 (3-=
sett

asa dar

a2

\2

\)
)-

a2

2:.=-Tt -T1

b=-2.

Adied : Termenul ecuatiuni, care nu coiminde pe x este

tot-de-una deopotriva cu negativul product din aininduoe
raddcinile.

www.dacoromanica.ro

220

239

Sovirind immultirea indicata prin parenthese , gasini ca

este.

x2+ ax+11L--- (x-11-1-

002

+;

VG-8)2b)

Dar de Oeslepi ecuatiunea complectrz de gradul al duoilea

r2-1-ax-1-b=0
aflain r dacinile ecuatiuni

x=

-;-+ \/()4--b
a
2

VO) b

.Comparand aceste resultate cu cele de mal sus, vedem ca

este :
2

=[x

'

-Fax+b

(;)2 b)].[x

(it2 0112)2 1)]

Adica : Putem des face ort-care expressiune de forma,

+ax--1b in duoi factori, ca e se afla, scriind expressiunea

data deopotriva cu 0, desfegand ecuatittnea dobendita apa,
pi seaVend ne-care radacina a et dtn x.
Problenza. Sc des facem in factor( expressiunea x2-5x+6.
Fie

x2-5x+6=0

atuucl este
asa dar este

.r= +
+3

x2-5xi -= (x-2) (x-3).

(ve41 103 a It)

S 240

De aveni a deslega ecuatiuni de gradul at duoilea cu mat

multe necunoscute, n'avem decOt a Intrebuinta inethodu-ile
insemnate in 227.
Trebue 'Irish' se bagain de sera, a nu dobendi prin calcultil
nostru ecuatiuni, care coprindri necunoscutele inteo putere
mai mare , sea care coprindti produsuri din mai mutt, decOt

www.dacoromanica.ro

221

din duo necunoscute, cad astfel de ecuatiuni in cele mai

multe casuri nu se potil deslega.
Este bine a cauta anteiti expre.ssiuni compuse ale necunoscutelor; p. e. summele, differentele, produsurile, candle for
si apoi a tage dinteinsele valOrele necunoscutelor.
Nu putem da reguli hotarite, dar prin deprindere putein
ajunge a deslega cu inlesnire assemene probleme.
Problenze. 1. Fie propuse 1. x2+y2 = a

xy =b

2.

immultind no 2 prin 2 qi adunand resultatul cu no 1 :

x2-1- 2xy

y2= a-F2b

(x+y)2=a+2b

seu

x-1-y=-EVa-1-2b
aa dar
A.
immultind n 2 prin 2 sclitjend resultatul din n I :

X2-2 xy-Fy2= a-2b

(.1' y)2 = a-2b

ski

xy = a-2b

B.

aka dar

Din A ki B insit dobendim lesne applicand methodul prin adunare qi &Were

Va-2b)

1,

Y= V Va-1-2b T- Va-2b)
Acela* resultat s'ar ft dobendit, deao am fl applicat de Ia Inceput methodul
prin substitutiune, atuncl numal am II ajuns Ia o ecttatiune de gradul at 4,
care s'ar fl putut deslega dupe 237 no 1, cid

y =b

y din n 2

b2

y In n 1
'

x2

=a

xid-b2=a22

e.a + Va.2 132

aqa dar

x=I

a9 4-

www.dacoromanica.ro

a.2

b2

222
X in no i

2+

Va2 b2-1-y2= a
y=+

Va +

b2

Aceste resultate pard a se deosebi de cele aflato mat sus, dar applicaud la
dinsele formula din 205, of am identitatea for si tot data demonstrttm si
adeverul vele' formule.
ValOrele lul X i y semand una cu alta si putem schimba semnele valdrel luI
X cu cele ale valOrel lul y si vice versa. Deed vom observa Insa bine problema,

vedem cd chiar Inteinsa putem schimba Xoi y Intre dinsii, fora a schimba vabiros problemel ; era dar nodrat, ea valorele iul X si y se fie assemanate
intre dinsele. Problemele de assemend nature ne dad ecuatiunile, ce se numescf:

symmelrice.
II.

x +y

1.
2.

Fie propuse

X2 -1-y2

a
b

Aci ne este propusa summa nectinoscutelor, n'avem dar deck a cliuta dilierenta lor, spre a afla valdrele necunoscutelor.

immultind prin 2 pe n 2 si innaltanfl n I la patrat, aflim :

1.

2x3 4. 2y2 =2b

B.

x2

2xyd-y2 = a2

AB. a2-2xq--Fy2= 2ba2

+
asa dar

= 2ba2

x+y= a.

Flind-cd este

a.

2.r = a + 2ba2
v 2ba2
2y= a T. 2b a2

Este
de uncle

assemend este

de node

;I/

1.

III. Fie propuse

ar

1.
2

2ba2

by =c

a5.T3 --1)3/13

d.rq

De Innaltim Ile 1 la cub :

a3x3
De

3 a2b.e3 y + 3 ab2sy2 b3y3 = c3

scIdem acest result:it din no 2 :

3a5bx2y-3ab2xy2=-_dxyc3

www.dacoromanica.ro

223

3abxy (ax

13416

Este Ind no i
aga

dar

by) =dxyC3

axby= c
dxyc3
Sabxy=
3abcxy=dxyc3

RSA

qi

C3

A.

xY=d-3abc
Aabc3

De Immultim A prin /lab avem :

liabrY= d

3abc

de InnitllAm le 1 la pittrat

a2x2-2abxy+b y=c5
de ailunAm aceste duoA resultate

liabc5

aix2-1-2abxy+M.Y2=erd-3abc
a
Ma dar

h abc3

Ver d-3abc

2ax=c c Va_sabc

Din xi' i qi din B, allAm

de undo

1.
2.
3.

xyz

x-Fy

xyz

=b

yd-z
xyz
X-1Z

=c

Din aceste ecua %iunl urmdzA prin stramutare :

A.

d-Fabc

dabc
11=1-2b V d-3abc
c

de undo
Eie propuse

X=i-27. V d-3abc
d-Fabc
24=
c

Assemendqi

IV.

azbY

B.

xyz

a = x+Y

B.

www.dacoromanica.ro

2b

224
.xyz

C.
Adunitnd A, B, C.
72.1

1).

+1;1 +.1)

= xd-z

= x+y+z

Scli46nd din t fie-care din ecuatiunile A, B, C, aflam

,

E.

F.
G.

xY`'=1

1 il_i I 1\
\ a'--13c) xY- Y

ski H.

xy =

2a

sea I.

yz=.

2abc

shit

K.

be

ab +bcac
2abc
XZ=ac+bcab

Immultind In sfirgit eke duolI din ecuatiunile H, 1, K una prin alta li Impirtind produsul for prin cea d'aI treitea, anat.

2abc(ab+bcac)
x= + V (ac+abbc)
. (acab+bc)
2abc (ac+bcab)

4= V(ab +acbc) . (abac+bc)

2abc
+acbc)
= V(ab+bcac)
. (ac+bcab)

CAP IV

Despre ecuatiunile diofantice sat' analysul

nehottiritil
$ 241
Ort-ce problem& se nume*ce nehotdritet sed diolantice
cand coprinde mat multe necunoscute decOt ecuatiunt propuse.
La deslegarea for Ins& nu se cerii decOt numat t6te acele
val6re ale necunoscutelor, care sunt numere Intregt positive.
Forma cea mat simpla si general& pentru ecuatiunile diofan-

tice este xx+by=e.

www.dacoromanica.ro

225
S 2112

Fie propusa ax-1-by s i se Celli tote valOrele lul x 1i y,

care sunt intregi i positive.
Din aceste ecuatiuni tragem antehl acea necunoscuta, care
are mai micul coefficient. Fie aci a < h, tragem dar din ecuat y.
tiunea propusa pe x; adica x =
a
Acum Band lui y valOrele pe rind 0, +1,+2.... -f-p, o se.
gasim o valOre Ore-care, care reduce pe x la un numer intregii.
Deca am Oat in acest chip pentru necunoscuta x, o valore
positiva intregl am deslegat problema.
Probleme.

I.

25yOx= 23

Este--=25y-23
X = ,zyz, + 7y-5
,

9
9
Aci este 2y-2 un timer Intregd; ca se Implinim dar cererea mai trebue
se exprimAm

7y-5 printr'un limner intreg6.

7y-5 = a

Fie

9 = 9a+5 =a+ 2a+5

AtuncI este

2a+5 =1,)

Fie iarasI

a= 7b 9 5 = 011-2+b

Atuncl este

Fie In sfIrsit
AtuncI este

b-I = C

b=2c+I

Gonind In acest chip frangerea, n'avem acum deck a exprima pe a, x si y

prin cea din urmli forma a problemel, adici :

b= 2c+1

a 7b-5 =

7 (2c +1) 5 = 7c+1

2

y=a+ 2a+5 =a+b=9c+2

www.dacoromanica.ro

16

226

x=2y-2-1-7Y9 5.- 2 (9c-I-2)-2+a=25c+3.

Am afiat dar X= 25C+ 3( Unde Insemneza C tote numerile Intregl posi-

si y =9c +2 Itive cu Incepere de la 0.

Do dam lul C valdrea

E,te

28

53

78

11

20

29

s.c.I.

Problem are dar un numer nemarginitA de deslegarl li valerele lul X crescu

cu 25, iar cele ale lul y cu 9.

instnmare. De sunt necunoscutele propuse prin ptoblerua

Impreunate Intre dinsele prin semnul 4- este numerul deslegarilor marginittl.
II. Fie propusi 2.c4 3y = 17

Este X=
Fie

17-31/ =

8 Y-Fy-1 _ a

1y

8Y---

y-1
9

Atonei este

y = 2a+ 1

si prin urmale

.x.8-2a
=8 -2a

2a+2 1

Mgt dar de este

Este

II

1.

*I

1 =7

3a

Aceste trel valere aunt singurele rehire, ce potil avd X ql y, cad &di am
da lot a o valore mar mare decot 2 ar fi X negative, ceea ce ar fi impotriva
propriettitilor ecuatiunilor diotantice.

Insemnare. Deca ecuatiea propusa are forma ax ay=e,

adica &el sunt coefficientit necunoscutelor deopotriv5. intre

www.dacoromanica.ro

-- 227
dinsik, atunci deslegarea el nu este cu putinta, caci atunci
ar fi

a (x+y)=Ic

a
i

este o frangere; summa sett differenta Insa din dime nu-

mere intregi nu 'Ate fi nick o data deopotriva cu o frangere.

Dar de este t impartibilti prin a, adica de este s un mul-

tiple lul a, atunci se reduce ecudtiea la alts forma, adica la

x+ y=b.

S 2113

Ecuatiunile din SS precedente sa pot(' deslega i printr'alt

method; adica : Cautim redusele successive ale cauluk din
coefficientii luk x si y (ve41 S 121 qi urmi.).

Probleme.

25y-9x=23

I.

Formant din 25 *i 9 o frangere continua.

912512
9

7 911

25

1
-

+1

.11713

T212

3+y-

-0gi redusele successive ale acesti! (ranger! sunt :

11

25

Este dar de Immultim coefficientil lul x qi y prin cea din urml redusa :
Este qi
i

1.
2.
3.

prin urmare no 2 + n 3.

25.A-9.11.1
25. (A . 23)-9. (11.23) =23

25. (9a)-9 (25a) =0

25 (9a+92) 9 (25a+253) = 23
www.dacoromanica.ro

/28
Comparand cu acest resultat ecuatiunea propush 25y-9x= 23 vedem

y=9a-1-92

eh este

x= 25a-1-253

si

Este dar de are a valOrea . c.1.

x=
2r
2

1 2 .... 10

303 278 253 228 203

1.

.c. 1. 110 101 92 83

://

II.

. c.

71t

....

....

3y =17
21311

11212

1+7)

()

Redusele sucresshe aunt

2
3

Este dar

3. 1 2. 1. = 1
3.17-2.17=17
3.2a-2.3a= 0
3 (1.7-2a) + (3a-17) 2=17

Asa dar

y=17-2a

to

.r =3a -17

Este dar de are a valdrea

x=

11

y=

S 2/14

1)e avert a deslega o ecuatiune cu trel necunoscute, adica o

www.dacoromanica.ro

-- 229 -ecuatiune de forma generals ax+isy+rz=b, n'avein dec6t

a opera In acela chip.

Problems. Fie propusl 3x-1-5y+10z=z50.

Aci extragem iarls1 Anteiti necunoscuta cu mat micul coefficient; adica :

.r=5075y-10Z

X.=

16

3z+ 2-2yz

sett X-16y-3z 2y+z-2

3
Fie

2y+z-2 =a
3

Atunci este
i

prin urinate
De dAm dar :

z =3aF2-2y
X = 16y-3 (3a+ 2-2y)a=10+5y-10a.
II. lut y valarea 2;

I. lul y valdrea
rate

este

1. x=20-10a

1. x=15-10a
2. y= 3a

2. z=3a-2

III. lut y valOrea 3;

rv. ler y valorea 5.

1. r=35-10a
2. z =3a-8.

1. x= 25 -10a

2. z= 3a-4
Este dar de are a valorea

x=

10

y=

Celelalte valOre pentru a nu implirrscfi comfitiunile ecuatiunilor diofantice.

S 2/15

Casul untie lie sunt propuse mai inulte ecuatimil cu mai

nitrite necunoscute se pOte reduce la o ecuatiune cu duoe sett
mat iirulte necunoscute.
Problems.
L 5x+8y-11.z=45
2. 7.r-6y+ 3;
I

www.dacoromanica.ro

230
Din n1 urmeza

Z= 5x-1 -8y -45

Din ti 2 urmdzi

z= 6y-7x-1
3

prin urmare

5.r+8.q-115

6y-7x-1

11

sea 15x+ 2iy 135 = 66y

46.r 21y= 62

J= /16x9762=
21

Ma dar
Fie

4x -20

Atunci este x =

Atunci este
si

a
4

11

2,z_za+ilx-20
21

2 1.

Fie

77.r.

21a-LI
1- 20

= 5a+ 5+-a

= Ji

a=41)
x=--216-1-5

y=h6b-1-8
i scriind valerele acestea In ecdatiunea n 2 propusA, all am :

Z=h3D-1-4.
Do dam dar lul b valerea

este X=--

26

54

z=

/17

s. c. 1.

S 2/16

De avem ecuatiunl diofantice de un grad superiorti, le deslegam conform exemplelor ce unnez5, :

Probleme.
I.
y =A + y)
Este

y (x -4) =
.g= x

www.dacoromanica.ro

- 231 fi x

De sovIrgim Impartirea aretata In , Halm :

X-4

16
y=, X-I1
11-1-

Ca, se Indeplinim dar conditiunea ecuatiunilor didantice n'avem, decOt a da

luiX o astfel de valdre, IncOt 16 se fie Implirtibilfi priu

X A.

De are dar x -4 valOrea

este X =-

20 12

y=
II.

16

12 20
6

xy=,:x-y+11

Este . xyd-y=x+11
FH =12.+1
10
Y== 5+1
Trebue se dam lul X-1-1 o astfel de valdre IncOt se fie 10 Imphrtibild
printr'Insa.

De dim lul X-1-1 valorea

10

este X=

I.

y=

Ill. x2 = y2+22

x2

Este

Fie

G)

=
1

4 (Y

(IT = V2
\Y/

= r2

Atuncl este 1.

V2 = 1+0

Luand acesta ecuatiune In Ware de semi vedem ca este V2 cu t mai mare

decOt r2, trebue dar se fie li V > f.

www.dacoromanica.ro

232
Fie

2:

,a
v =ri
b

inchipuindune son

-- .2

a
o

b-

frAngere subtunitara, cart

alimintrele ar fl 12 12

i conform ecuatiuni propuse no este decOt V2= r2-I-1.

v2=1-1-r2=(r-1-15

Avem dar dupa no 1 qi n. 2.

1-Fr2=r2+2r ab

sett

b2

2. ab,

Fiind -c* este dup6 n 2

a2
b2

V=

este

b2

a2

de unde r=

a2

+bab

I +a2.1)2

v :=

sea

9 _a

Substituind valdrele 101 V i r in no 1, dam :

2

a2

2.

a
b
a2

soi
sea

a2

= +
2= hai

-1-b2
(1)2+a2 ) 2

b2

a
\

(1
'

a_

b2

=4a2b2+ (b2a2)2

Comp:nand acdsta ecua(iune cu cea propusa vedem ca este :

T=b2+a2
/= 281)

= b2a2

www.dacoromanica.ro

233
De dim lul a valOrea 1.
gi

tut b valOrea 2

este X=5
Y=4

z=3

. c.

1.

Lul a 0 Jul b putem da tote valdrPle, aro: a din valdrea a =b, cid atuncl
ar o b2 a2 = 0, ceea ce este In contra conditiunilor ecuatiunilor diofantice.

IV.
Este

(x -y) + V.Z.2 + 112

21;
3.2112

_l_x2+y2 _x2y_xy2 --rEry=

I
x2

y2

xey2+8xy= bey -Fhxy2

xy-1-8=4x+4y

x= by -8
de unde

De dim dar tut

3-4 valbrele
Este X=

y=

11-4
8
X _A-F

1.2

1.2

CAP V

Despre mrlhodul coefficienfilor neholdriti.

$ 247
0 expressie, care coprinde cotintea necunoscuta x i a carit
valdre prin urmare atirna de deosebitele valOre , ce putem da
acestei necunoscute se nuntece o funetie a het x I se insemneza prin F (x) sett Fx.

www.dacoromanica.ro

2311

Astfel sunt a+b x ,V

lul X qi le putem scri :

x2-7 x + 16 , xn,

Ax c .1 I. functiuni ale

F (x).a+bx
F (x) = x2-7x+16

so F (x) =x"

s. c.1.
COtimile cunoscute, cu care este Impreunatti x lntr'o funcse numescil constante.
tiunep. e. In exemplele de sus a,n,16
Deca am da luI x o valere Ore-care, p. e. 0 atunci neaparat am scri conform celor clise mai sus, F (x) =F (o) si ar fi
pentru exemplele de mai sus, atunci :

F (x)=F (o).a+b.0= a
F (x)=F (o) = Voo+.16 =
F (x) =F (o) = 0"= 0
F(x) =F (o) =4" =1

s. c. I.
Functiunile se ImpartCt In algebrice i transcendente , dupe
cum sunt ecuatiunile, care le &A nascere,ecuatiuni algebrice
sett transcendente ; asa stint p. e.

-iar

3x

1x; ax'bX" functiunl algebrice,

2x-3

functiune transcendentA.

Functiunile algebrice se Impartil iarasi In rationale i nerationale, conform definitiunilor acestor cuvinte. Asa sunt p. e.

iar

x3 3x; 1x-4; 3I +xX functiuni rationale,

2Xii +1; a+hx+cx2 functiunl nerationale.

Functiunile rationale potu iarast ii intregi sett franyPrtise.

%sa stint p. e.
,

.;
iar

2+x;

3
;

functiunl friinherOse ;

.x3 functiuni intregi.

In sfirsit functiunile tra'ngerese sunt sea curate set nzi.rte.

Asa stint p. e.
x
I

e;

3x.
-F

functiunl curat frangerase,

www.dacoromanica.ro

-- 235
iar

1+23. 3x

functiunI mixtfrangerose.

1-1X2'
Forma generall a unei functiuni rationale este, de inseinnain prin n un flume'. Intregil positivu :

F (x) =
-Fpx2-Fqx+r
i se numwe dupe eel mai innaltil exponent n, o functiune
intrega de yradul at nice

Insemnare. Analog se scrie expressiea, care coprinde mat

'unite cetitni necunoscute x, y, z.....si a carii valore prin

urmare atirna de deosebitele valOre ce putem da acestor necunoscute, F (x, y. z....).

S 248
Metbodul coefficient-dor nehotdrili are de baza urinatorele
theoreme fundamentale, care se nuniesc5 theoremele
Cdnd este un sir rinduitii &Tex puterile cresande ale
1.
liner necunoscute x pentru on -care valore a ha' x deopotriva
cu 0, atunci trebue se fie fie-care coefficient at e?irului deopo-

trivii cu 0.
Adic5, : ded, avem :

atunci este

a+ba-Fcr2+
a= o

b=o
c=o

. c. 1 .

Dein. 1. a trebue se fie =-- 0, cad altfel, de am scri X=0 am dobendi

numal decOt pentru irul

a + ba-Fca.

=o

o valare, care nu ar fi =0, ceea ce ar fl In contra presuppuneri de sus.

2. Ne remine a demonstra cd cellaltl coefficient' trebue se fie = 0.

D3 luom Ind irul In forma lul de acorn

0-Fbx-Fcz2-1-.... =0
i %le impartim acOsta ecuatiune prin X, avem

bd-cx+dxi-1-... =0
www.dacoromanica.ro

-- 236

--

Mend iartisl ohservatiunea de subt n i vedem, ca trebue neaparat se fie

si b
o.
Urmand cu demonstratiunea In acest chip, putem demonstra ca toll coefficientil lul X dinteun assemene sir, trebue se fie= 0.

2.
Cdnd sent duofi siruri sett suit rinduite dupe; puterile
crescende ale luz x deopotriva mire dinsele pentru on -care valore a luz x, atunci trebue se fie coefficientit acelor termini,
care coprindti aceeag putere a lul x, deopotriva intre dinasii.

Adic6. : de este

ad-Px+7xed-a.P-1-.....a-1-bx+cx2+dx5...
trebue se fie si

a=a

p=b
7=e
.c.1.
a =d
Dem. Este oc+Px+7x2-1-... = abscx9-1-... pentru
orl-care valere a lul X, prin urmare trebue se fie :

(cc a) +(3 b)x (yC)X2-1--

=o

Asa dar Si dupe a 1 al acestul .

2a=o

a =cc

b.()

(2,b=o

7C=0
a d =o

c=
d=a

see

s. c.1.

. c. 1.
249

Appliclrile methoduluI coefficientilor nehotariti.

1.

Pre facerea funcliunilor frangerose in seriz.

Probleme. 1. Se se preface functiunea lul X frangerdsIt

2x2

lute aerie tincluitit dupe puterile crescendo ale lul X.

Fie

p. e.

A t uncl este
seu

2 ...x2

1 x-F-xt =a+bx+ced-....
2x2= (a+bx+cx9+...). (1 --x-1-.0)

= a+ (ba)

(cb+a) xt

www.dacoromanica.ro

237
Dupe 248 este dar

a=2

1.

ba=o
c b+a= 1
h. dc+b=0
2.
3.

a =2

1.
2.
3.
4.

sea

b=2

c =J

d= 3

s.c.1.

Ass dar este :

. c. I.

2x9

3x3 .....

x9

x9
1x-1--2+2x

Insemnare. Cel d'anteift ternien al sirulul se pate calcula si fora ajutorul

5 248; de scrim mika in problems propusa

pe cel d'anteitt termen a, adica

2o

2e
1 x+7.9'

1o -1-o

X = 0 o se anent

=2.

Acest calcul este chiar de neaparate trebuinta , ca se cunoscetn, de putem

deslega problems propusa sea nu. Asa p. e. nu se 'mite preface problems

Weft serie, cacl de punem intr'insa X=0, avem

adica o probla nerealisabil4.

2. Se se prelate
lul X.

2x

2o 2 = c0 X X3
0-0

2+x lntr'o Berle rInduita dupe puterile crescende ale

X .73

2-Ex _1 2-Fx

xx3 x 1 -x;'
2-Ex
1x9 a= +bx+cx9+....

Este
Fie

Atuucl este

24-x = (1x9) . (a + bx cx9-i- ....)

= a+. bx (ca) + (db) I .

see
Dupe 248 este

1,
2.
3.

a=2
b=1

c a=o

b. db=o

sea

1.
2.
3.
4.

2+x = 2

1x9

c=

2x9-E x3+ 2x4+

www.dacoromanica.ro

d =1

s. c. 1.

. c. 1.
Asa dar este

a =2
b =1

.238
2

2 -I- x

i prin urmare

1 1 2X 1X2 F 2X3

x(1.x2) x

II. Prefacerea funcfiunilor nerajionale in serif.

Probleme. 1. Se so preface functiunea lul X nerationalii V l 1--X
Intr'un gir rInduitfi dupe puterile crescentie ale lul X.
Ca se af19m termenul d'anteid operant conform celor Oise la Inseam no I a

acestul , adiett scrim X=0; i aflam atunci V1-1-0 = V 1 =1.

A4a dar termenul d'Anteiti este. 1.

Vi+x =I -1-bx cx2--F....

Fie

1. 1X= 1 2bx-H (2c-i-b2)xl+.(2d-H2bc)x3.....

AluncI este

Dupe 248 este

Aa dar este

1.

a =1

1.

2.

=T1s-

2.

a =1
b=-

3.

c= -- 1

b.

3.

2c -1-bi=o

Ls.

2d -1- 2bc = o
. c .1 .
1
A

= -f-

V1

see

I
16

. c. 1.
1

x2Th x3.

2. Se se preface funciitmes imaginary V1-1-4-3 Intr'un qir rindnitti dupe puterile lul V-1 = NOP S 211.).

V1-1- i

Fie

0= a -1-b i

munci este 1 +./ii173=a2-1-bei9-1- 2abi

=a b2+2abi

see
Dupe 211 i 248 este

A.
B.

a.2b2= 1
tab =b V3

(A) 2.

(B)s.

C.
D.

a4-2a3b2b4= 1
IWO= h8

C -HD.

E.

0+201)2 1b4--=/19

As. dar

VP: F.

0442=-7

Din n A i din n" F urmeza

qi

Estedur

a= -F 2

b =

1-1tik3=(2HiVI3)
www.dacoromanica.ro

239

III. intorcerea seriilor.

Probleme. 1. De este propus4 y =F (x) = x :1- x2 -1- x3.

se

cere a se ardta X printr'o aerie rInduit11 dupe puterile lul y,

ay +by 2 cy3 -I- dy4 -IX

Atuncl este, deck punem acds,A val6re pentru x In functiunea propusk :
Fie

= (ay -1-by9....) -1- (ay byg ...)2 (ay

(c
2ab
al) y3
(d --1-- 2ac-i-,b9
sa =ay -1- (b a5) y9

-1-3a9b

a=1
b+a9=o

Dupe 248 este dar 1.

2.

1. a =1

2. b=-1.

c-1-2ab-ha3=o sal 3. c =1.

3.

11. d+2ac-l-b2+3a9ba4=o
s. c. I .

Asa dar este

a4) y4-1- ....

ll.

d = 1.
s. c. 1.

x=Y Y9-1-Y3 Y4+.

insenznare. 1. La desh garea problemel de sus am presuppus, di termenul, care nu coprinde pe y, o se lipsesc4, chcl am scris numal

x=ay-l-by9-1Dar in adever acest termen lipsesce, adick I ste deopotrivk cu 0, Bind -c4 de'l
am Insemna prin x, ar fl Post sirul de sus

x=x-Pay+by9+...
si scriind acesta val6re a luI X In functiunea propus4 :

y=x+x9-1-x3+x4...
am ft aflat

si

y= (.24-ay..

in sfirsit ar 11 dupe 248

(a+ayby2-1... )2+ (ccay

a =o

Boa

2.

+be+. )3+.

=0

ot+ot2-1- 23+.

Deck din contra ar fi Post propus4 functiunea :

y = +X+ X2-1s'ar fl cerut a se Intorce acestA eerie Inter, aerie rInduita dupe puterile iol y,
ar trebui, ca se putem deslega problema, se trecem termenul, care nu coprinde
Did decum pe X, la membrul din stAnga.
si

Atuncl dar am aye y-1

=--x+x9+x3+

Ca se deslegam acum acesti problemA scrim y-1. =z, o deslegam inteifi

pentru Z si apol scrim In series dobendit& pentru Z val6rea lul Z

=y-1.

www.dacoromanica.ro

-2402. Este propusi functiunea lui X Intregi y =

x+2x2-4
cere a se ardth X grinteun sir rIndnith dupe pnterile lul y.
Fie

X3 si se

x=ay+by2+-cy3+dy4+...

Scriind acesti Mere In functinnea propusa, aflam :

y. ay by2cy3

CIO

..

. .

+2ztly2-1-11a1)93-E4 acy4-1-....

+21)2 y4+ ....

4a3y3-12a9.144....

y=ay (b-2e) y27-I-. (4 abc/i a,3) y3+ (A acd+2b2-12a2b) y 4..

a=1

Dupe 248 este dar : 1.

(b-20)=0

1. a=-1

2. b=2
3.
4abc--4m3=o sea 3. c=-4
4. 4acd+2b2-12a2b=o 4. d=o
2.

t2. c. 1.

.c.1.

X = y-F 2y2-43
IV. Desfacerea utter funcliunz frtingerose contpuse in [ran-

Asa dar este

genie ez partiale.
Probleme. 1. Fringerea

2+3x
=
I xi (1 1x) (1 x) care provine
2+3x

din adunarea see scliderea a duce fringed primitive se se desface In aceste

duce fringed.
Fie numeritorul frangerilor palliate a si b, atunci este

2+3x

sou

(1+x) (1x) 1x-F- 1.-Ex

2+3x=a(1 +x) +b (1x)
= a +ax+b bx
1._-_a+b-F (a b) x

Dupe 248 este dar

A.

a+b = 2

B. ab = 3

(A+B)

(A B)
2+3x_
Este dar

2a =5

si a= 5

2b = 1

qi b=-2

1x2 2 (1x)

2 (1+x)*

www.dacoromanica.ro

-- 241

-x

2. Fringerea (2FX) (1 Fx) (3x) se se desface In friingerile el

2x

primitive.
Fie

(2+x) . (1-Fx).

(3 x) 2+x -1+x-7-3x

2x=a(1-l-x). (3x)+ b (2+x)

(3x)+c(2+x). (1+x)

Atuncl este

see

=a(3+ 2x xe)+b(6+xx2)

=3a+ 6b+ 2c+ (2a+b+3) x

+c (2+ 3x-F x3)

(cab)al

B.

3a+ 6b+ 2c= 2

2a+ b + 3c = -1

A (BC).

fib=3 0b=T3

Dupe 248 este dar :

A.

C. cab=o
b In B.

2a+ 3c=

D.

01.

b In C.

ca= li

E.

1
1
5c=-_--4c=-5.

D+2E.

c In E.
Este dar

a= T3Tt a=

2x

(2+x). (1+x) (3x) 4 (1+x)

h
1.

5 (2+x)

20 (3x)

Insemnare. Applicarile ecuatiunilor la numere concrete

sunt tratate In Partea Iblea.
PROBLEME

A. Ecuatiunl de gradul anteid cu o singurft necunoscutil.

i. x -i-bib
2

x-Fa=b

3. ax-Fabc

(x=0)

(x=ba)

(xcab)/
it

17

www.dacoromanica.ro

242 --4. ax bx
5.

(s
(

xa xb
17 + T

-ft- b2)

a -1- b

(x = 3)

6. 4x1-1-3x =15x

x-3 x-2 + x-1 ..-- o

i
2
3

x-4

7.

ab

(x= 3)

8. 8x(l 2x) =10x+5

(x --- 6)
+ab
b+2d /

9. 36x-216 -1-24x-1-144 -- 72x

(g 2x) d +c

10. (x a) b -1- c

1
11. ix- I4x- 9- 5x
-8

12.

13
14.

a
3

x1 x-2
2x-1.0

x-1-2

17.

=0

(x=28)

ix=q)

= 6-

x-2a

x-1-2b _3x-3a

ab

2a-1-2 b

-xn

18. 7x*

2,8)

(r

(.r -5)

12-1-x

(x 12)

I)

(x

15 ax
T-11.-- x 2 8
16.

ix

(x=24)

(x =a

2b

=3xin-F-2 xm+1

b)

(x =2)

x b+b)'a /\

(x

19. (axb) (ab x) (a-Fx) (b x) ab

20. ax

3EL2

bx

21. 0,5x-1-2 --4 x 0,4*x-11

22. 1,111

26.

.1[7

(x =20)

(x=7)

0,1111x= 0,3333

23. 7,77= 2,48xs 11,4996

24. (a2x) (0-1- x)

25. (al+x) (at x)

(a

ix 3a-F11

(x=7,77)

a4-1-2Us2

(X

X2-1- 4a1-1- a%

(x

o)
2)

(s=i)

(3 (s-1-2)4)+6 HA] --I

27. alb n x ab4 b-Fx

a

(x

bt

b)

29.

3-5
X2

x
"7. + 3x*

67

8x2

20x*

www.dacoromanica.ro

(x

- 243 ax x
29. amb_.
b
m

bm)
3 1 XI

2:2

30.

1,5x
1,5x
X--2

2x-1

(x= bpi a)

31. %Iii-4-a=b

(x=6)

32. sr4T--16
1

33. -5 V3x-5--3 Vx-1 = 0

(x= 10)

(x-36)

34. 20-3 V-;--= 2

3
= y5x

35. $15--x

36. (1Y;)

(x=8)

(x=-11)

(1. .(r)=-1-1-V;-3x

(x=1)

37.

VaY;

/. r:

aA/70

aY

2 Va

fx
/3

(x

23Vi

Ora
6_

96

38. V AG-1---Vi/ 2 Vs

(s=- 64)

d (xg)

39. Ya2-1-c

al)

d as-} -c
4
3

V5

40.

(r--= 3)

./84 3x3

b. Ecuatiunl

de

gradul Anted cu ma multe necunoscute.

1.

x-- 2(a-l-b)
/xx-1==11

1
y=ri(ab),
x= 7
44x-1-13y=-1761

tx-1- 7y=-- 98j

3. j6x4- 4y = 2361
(3x-1-15y --- 573S
h imx-Fy=p1
4. tnx-1-y-=pj

_y_=--13

x=16

y=.35

xcl
y=p

www.dacoromanica.ro

-- 2114
y

5 ab

a-I-1) ab a-Fbr

5.

a-1-U
1

-=m
6.

X
1

y-=

.i.

y=mn
Y=3

47i al

y = 11

1
1

2V7r

3V-Y

4 )2
x= (a-F6b
8
\2

Y \ 3a-61)/

\/-12 5Y-8

V5y1

10.

5
x =144

2x-46 = 2y2

9.

_i

'

y-I-0,6

ly-!-5=1

x-2

-I=x0,16

2,5x-F 1 __ tv,

1,2y
0,3

8.

a-b ab) Y a-l-b

1
2
-y
X= mn
3,2-5 4Y

0,2x
7.

3x-8 = 3V/x' -7y +13

n. (ab)x(ab)y-4ab

x=10

xy +2z = 4a 2b

2x

1n.
A

14.

-y

b
----=c
x y

I/

-1

v=

= 17

2a

y=-1

5
5
y-11

.2.

15.

4x+21)=4+3y+63
x-2y+2z = 4 +v
2x-F8z-3v =3 -3y
y-i-z = 28

y=ab

= a-b

5=1

hz

xy =16)
x-Ez 22

x=a-F b

y = a-l-b

= y a -3b

3x-1-y+3v

y7

i (ab)s (a-l-b)y =2a2-2b2 i

x
x-1-y -I- z =4a

12.

'

2ab
b2-1-ac
2ab

b' ac
2abc

z
2abdb2cac2
s z =d
3
2x 3y 4.1 =V

16.

IT y +8z =14
8r-3y-7z

Ti
7

y= i
6

---4.

www.dacoromanica.ro

245
ksy = 36 )

x=12

xz.---72
yz=1.481

17.

=1

c%rx-

18. t

y3

Vs+ z =3 -1

V7.=

x=9

Y-4

2abc

"

ab-Fbcac

ab-Facbc

be ab-l-ac
2abc

Yz = C /
yz

x-1-y-1-z-1-u= 5

2x-Fy
3

_ 5815

4z-3u

20.

xz

19.

3x-2y
4

21.

2abc

x=2

3z-2u

y =1

4 r-3y

2u-3z

z =3

5
4

u = -1

5 35

x-1--y-1-z-l-u-1-v ---- a

x +y +z +v+r =b

y=

x-1-y-1-z-l-u-F). c

xyvu-l-r = d

x-1-zv-I-u-1-r g

y-1-z -1-v+u-Fr =11

c-Fd-Fg+h

b c+dg-1-11
5

li

If
d

b-Fc-1-d-Fg+h

a-1-b-i-c-Fd+g-1-h
5

3-1-b-re+d=g+h
5

b
a

C. EcuatiunT de gradul' at duoilea ea o singurl. necunoscuta.

a. Ecuatiunl de gradul at duoilea simple.

1. x po
2. x2-1-a2= o
ax = -7a3
3

%/a2 X2

= vi))

( xa

a a2x2-=o

4.
V7-1- V2x-I-%,

5.

a-1-x

(x = 2a)

3x2-16x +17 =3

\ix

(x-=-1-1)
,

tx= + 2k b(ab))

www.dacoromanica.ro

- 2.66.

1- V11

%/X-17

vx+a

vx

= Vx+a
X

(x.= - a

/2x =1..1,7-x.

7.

.v

mV

8. 4/x-1.

(X-=0)

% 2 x/1 =

VI x-1;

(x = %/3

b. Ecuatiunl do gradul at duoilea complecte.

) x, =1

1. x26x 7
2.

tx = 7
Ix, 2

3. x' .x-I-2
4.

x, =3
jx
=it

xi 7x+12 0

=130
1 xr,-1116

986x = 145080 -x2

5. 699230,07 3 (100x 31 x2) =1004 (60 + x)

6.

2x (1 -6x)

7. x2+ 2x0
8.
9.

10.

x-6 4- i -=

x, --=

-4
1.

x"
X,
3
x )
= -30

i x, =21

60

(2,,=8

x-1-11

3-I-xt

1.

11. x+-} -5x2 -6

12. x2+3

x2+3

ax

1.3v-

15. x4+ 8x2+ 9 =0

(x,

ha-51)

(x

a-2b

6ab

+1

x,

x, -=1
ix=+2-C--2-

x, = 1
3

13. x-6-1-4 x-3= 3

14

--a2X2 xi + yi=2 )
ax a+x
1442-512 (a+ 2b) (2a-3b)
+a-bab'
18a2 b2
2ab
I

x=-999,9

27

-8-

/-1 V-4

www.dacoromanica.ro

3ab

247
2x

16.

4x-2a
17. x=1+1

1)1

22-1-b

4 a 2-2(ab)xab

2+

(.1

+ 13')

- 0).

-a +
2
2

D. Ecua4iun1 de gradul al duoilea Cu mai multe uccunoscute.

I.
2.

x 34

xy = 81 )
xy =15981
(
y2 i3

=47

qi

x=47)
y

y' =- 10,12
y
3. 1X2YI-68)
ix 8 )
( xy
y = + 21
=161
3,2

x'-1-xy

210 )

5.

(x=a+, /4b

ixya

(rz)
rz

+ V 12a

-1--

(b--1-ac) (ba+ c)
2(a--1-eb)

'Y

(r+?/)-c )

( x2-1--y2-1-z2= 333 )
8.

cx + V/(ab-1-e)(a-1-be)

x(y-Fz)a
7.

a'

a_ /41) a3i

(x3--1-ys=b

1,2 i

= 3,4

2V 12a

Ix

6.

11 1

=0

3,4

= + 10 )

y=
1ab

Y2xy = 2:31 i
=bi(xy--al
(

34

( x = 1,2

/ xyz =
xy-krzy:

21

2851

(e-Fab) (ea+ b)

2(a+ b c)
(x 14,0250;14,0250;-16,0250
ry
-1-9.99697;-1-6,02503;-7,01'.53,32791=1
( z - 6,02503;+9,99997;-7,0125-T3,3279V-1
1

Tryy2-2.1.-1-1

cx

I-)

I/

72.)

9.

;>

x+ 3y-5 -- o
X2y2-1-z2

10. ilx+y-1-: b x
(xy

cy

b
b

2 (a-5-2c)b'
ti2 (a2e)b2+ 1 2 (a-6e+bk, 2(a-F2c)-13')
It

b+t 2 (a+2e)b2T 1 2 (a-6c+b% 2(a-1-2c)b2)

4

www.dacoromanica.ro

- 248 E. Ecuatiuni diefantice.

Sx=1-1-8a)

1. 5x 8y =21

ty 5a-2

2. 8x-1-13y = 159

fx-15-F13c)

3. 7x -1-12y-200

.r =32 12a

(y=3 8c

y--2 +7a}

y=-1-1-3a(
- -1-1-8a

4. 3x =8y -1-0

x-5
--z4-8a
25aS
)

5. 5x-F8y 12z =41

(y

x=--9c-F1 )
( y =39-25c S
x=3
7. 5x-1-8y-1-12z =43
t y =2

6. 9y-376-25x

z1

(x=3; 6;2;1.)
8. 3x-1-5y-1-7z = 35
y=1; 2; 3; 5.;
z=3;1; 2;1.)
(x-= 7; 8; 9;12;15;24.)
9. %/x'-i-y2=xy-6
iy= 24;115;12; 9; 8; 7.1
ix-6; 4;3.)
10. xy = 2(y)
y =3;4;6.5

11. x2-1-3xy-2x-F2y--8 =o

)ycii

F. Methodul coefficientilor nehotarlii.

1x

1. Se se preface Inteo eerie functiea

12x-F3x2
II. Seriea rate 1-3x-I-3x2-1-3xsI 5x4....
2 -I-3.0

2. Assemene functiea

1-1-x2

B. Seriea este 2-1-x2x4-FxR...

3. Assemend functiea %/4 -X
B.

Seriea este 4-4

4. Se se Interce irul
IL Este

W;2
y1

X3....

y3

x=y-7+3--/1

t
y=x-Fv2-1- 6x3-1gix

5. Se se desface In fanged function

2 :ix

xx4

2-3.v

X -X3

2(1-1-x)

2(1x)

www.dacoromanica.ro

- 2!L9
6.

18 +40x17:22
(2x+ 3).(c +2). (x-1 ).
18+40r-1-1771
3
R. Este
(2x+3). (.c+2). (x 1) 2.r+3

Assemend functiea

7. Assemend
R.

(x-2). (x+1). (1-2x) 2x x+t 2x-1

8. Assemend
R.

3+12 r
(x-2). (x1). (1-2x)
3+12.r

x+2 +x -1

(2x). (3.v)
6

(2x). (3x) 2x 3x
4+88 x
(3+2x). (2x-1). (1-10x)
2
44-88x
(3+2x). (2x-1). (1-10x) 3+2x

9. Assemend
B.

10.

2x-1

1-10x

XI-4x

Assemend (s-1). (x-2). x2)

1
1
1
x1 -4x
B.
(x-1). (x-2). (x+2) x-1 x-2 x+2
18-22x2
11. Assemend
(2+x). (3-2x). (3+4x)
1
18-22x1
1
2
rt .
(2+x). (3=2x). (3+4x) 2+x+ 3-2x 3+4.;

www.dacoromanica.ro

PARTEA IX
DESPItE PROGRESSIUNI

CAP I'

Despre progressiunile ecuidi fferenjiale

S 250

Numb)) progressie ecuidifierentialli sett arithmetic/i un sir

de cotimi consecutive, la care differenta intre duoe cetinti Ore-

care puse una dupe alta este tot-de-una aceeasi, sett cu alte
cuvinte un sir de numere, din care trei numere consecutive
Ore-care intoctuescil o proportiune ecuidifferentialA continuta;

p. e. b, 7, 10, 13, 10
La progressiunile ecuidifferentiale numim in parte numerile,

care compun0 sirul, terminiz firului; deosebirea cu care covirsesse numerul urmatord pe cel precedentti, sett cu care
este covirsitti numerul urm5,toru de cel precedentCt, di fferenia,

?.afiea sed euvental progressiuni; numerul, care aretii al cetelea termen al sirului, incepend de la cel d'anteiii, este un
termen Ore -care, se munesce indisul terminului (in exemplul de
sus este differenta progressinni 3; indisul tut 1.3 este b; indisul lui 16 este

5, s. c. 1.) .
0 progressie se dice in de obste crescenda sett descreseenda,
dupe CUM vor cresce sea se vor micsora terminil el urmiltori ;
este day grin urmare o progressie ecuidifferentiala crescendi
sea decrescenda, dupe cum va fi differenta sea ratiea el positivd sea negativa.

www.dacoromanica.ro

-- 251. -S 251

De insemnam termenul d'anteid prin a, differenta prin b,

alum" sunt termini' progressiuni pe rind :
cel d'auteift.
a

at duoiiea

at treilea

at 17lea

a +b

a-1-9b

a+16b

i de Insemnam Fin a al ni'a termen al progressiuni, trebue

se fie analog :

z =a+ (a

1) b.
A cest termen din mina se numesce si termenul generalfi at
progressiuni.

5 252
De Insemnam termenul d'anteia at unel progressiuni ecuidifferentiale prin a, differenta ei prin b, numerul terminilor
prin n, at &ea termen prin z si summa celor is d'anteiti termini
prin 55, atunci putem indica valOrea acestel summe prin duoe
chipurl, dupe cum vom incepe sea prin eel d'anteitl, sOil prin
cel din urma termen; adica :
I.

+ (a+ (ti

= a+ (a+b) + (a+2b)+

3)11, (a+ (11-2)

+(a--(n-3)1))+(z(n-2)b)1-a

II. A =a+(zb)+ (z-2b)-1Asa dar I +

2 = (a-1-z)-1-(a+z)-1-(ad-z)+

+(a+:.-.)--1- (a+ z)+ (a 1-a)

In loc de a scri (a +a) de is ori ca flusher aditiva puten, set i

ma" simplu (a -1- z) . is. Atunci este :
256 = (a a) . n

si s = (a+L.)

"2-

Assemene este substituind pentru z ValOrea Int allata in 5 251.

= (2a + (n -1)b) .;
5 253

"Aland cele clise In 5 252 in bagare do soma, conchidem ca

www.dacoromanica.ro

252

summele din dual- termini ore-care care sunt deopotriva departaii unlit de inceputul , celelalt de sfirsitur progressiuni
sunt deopotriva intre dinsele, adieu sunt deopotrivd cu summa

terminulul d' &Wig si celui din 7.12771e1 al progressiuni.

inteadever, de este p al m" termen de la inceputul progressiuni, este :

1.

p=a+(nzl)d

i de este q at Mlea termen de la sflqitul progressiuni este :

2.

q=z (m-1) d

Aa dar n 1 + n 2, pq=a+z
Insenznare. De este numerul terminilor fora socid este
neaparat termenul din mitlloc al progressiuni deopotriva cu
jumatate summa din termenul d'anteiti i din termenul din
urma at progressiuni.
S 25!i

Prin cele duce formule :

1.

z=a+(n-1)b

2.

Sd=

x).2

Avem pentru cele cinci c6timi ar, b, n, 16, 0 duce ecuatiuni

independente una de alta i putem dar, de ne sunt cunoscute
trei din cele cinci necunoscute, afla pe celelalte duce correspuncletOre.
Probleme. I. Fie cunoscute a, d, z i se cere valdrea n ii S.

a = (n -1) d

Din no i urmezit
sea
De scrim acesta valdre In n 2
sea

+1=n

fza
s
S

r1

z2a5-1-d (a+z)
2d

www.dacoromanica.ro

253

II. Fie propuse a, d, s

ai se core val6rea

z a+ d

sea 2ds

(a+ z) . (z

Din formula n 1 am eat

710 Z.

s=(a+z). za+d
2d

Defascrim n In n 2

a+ d)

2ds=z2a2+ ad+ dz
2dsdad-a2=z2+dz
d
de unde
2
T -ra---t-2ds da
,

sea z=

11.1a2

bad- H2

-I-2ds
2V
z=..2:1+ //2ad\2+2ds
2vk 2 /
_d //d-2a\2.2ds
z = 2 vk 2 /

spa si

2, 02a-12+ 2ds=a+ (n 1)d

De substituim Z In n1 --

W2 )4+2ds

sea (n

(2ad)24-8ds

n=d-2a
1.d
2d
d-2a 1

n=

ma

2d

n- d-2a
2d

-27A/6. (2a
,

1.

d)i

I8ds+ (d-2a)2

2d v

III. Fie propuse a =5 ; z =23 ; s= 392 qi se cere valOrele lulu d.

Inteoducend valdrelo date In formule, este :
4.

2.

23=5+ (n 1)d
392= (5+23)-72!
Din n 2 urn usza 11

78h=
= 392.2
28 = 28 = 28

www.dacoromanica.ro

25/i

subsittutild n=28 In n 1 23=5+ (28-1)d

,

a :=

Aa dar

23-5
27

18
27

= 23

CAP II

Despre progressiunile proportionate

$ 255
Numim progressie proportionald seCt geometrieli un sir de
cOtimi consecutive, la care cotul din duo! termini Ore-care
pusi unul dupe altul este tot-de-una acelas sea cu alto cuvinte
un sir de numere din care trei numere consecutive Ore-care
intocipescil o proportiune continut5; p. e. It, 8, 16, 32...
Deosebirea cu cOt numerul urmatorii este mai mare decOt
num6rul precedentii sea cu cOt cel precedentii este mai mare
decOt cel urmatorii se nurrresce exponentul, ratiea sea envdntul progressiuni (in exemplul de sus este racier' progress' .ni 2).

De este ratiea negative sunt termini! pe rind negativi si po-

sitive ; de este ratiea positiva., dar mai mare decOt 1, este

progressiea eresedndd; de este ratiea positiva, dar mai mica
decOt 1, este progressiea deeresednda.
Ma este, p. e.
iar

3, 9, 27... o progressie crescendo, ;

1
1
1
,
9

2,--1-1--g

o progressie decrescenda.

$ 256

De insemnam prin a termenul d'antei6 at progressiuni,

prin t, ratiea ei , sunt dupe $ 255 terminii progressiuni pe
rind :
cel d'intein

al duoiiea

Ls,

al treilea
x. s$.

www.dacoromanica.ro

al 191ea

a. 08

AO
i de Insemnam prin a al n'en termen at progressiuni , trebue
se fie analog :
a = a. e"-1.

S 257
De insemnam iarit.I ca In S 252 summa celor n d'inteiii
termini prin %, avem :
I. 3$=a+ae+a e2+. ...-1-a en-2+a e" -'.
i inunultind prin e, II. a.5$ = a e+al21-ae3+....+aeu-1+fte".

Ma dar II.

I.

a.

SS =ice"

e A.

$14(e--'1)=1COna

sed

aCIT-8

*--1.

Fiind-ca putem desFace ae" In ae"-1. e si fiind-ca, dupe 5 256

este a = ae"-1, este i :
..__E.S--it

je-1.

5 258
De este p al nia termen de la inceputul progressiuni # este
dupe 5 257 :

I. p =-aem--1
i de este q at nZfea termen de la sflritul progressiuni, este de
1

vom socoti pe z ca anteiul termen al progressiuni i pe -e ca

ratiea el, iar?11 dupe acela S.
2.

sed

q=z.(-)
1 m-1
e
Z
g= em-1

Ma dar n 1. prin n 2, pq=aem-1.

z
az
ein-71=

Adica In cuvinte : Produsele din duor termini ore -care,

www.dacoromanica.ro

256

care sunt deopotriva deptertat I until de inceputul pi celelalt

de sfintitul progressiuni, swat intre dinsele deopotrivd, adict
sunt deopotriva cu productul din termenul d'anteiii prin eel
din urmei al progressiuni.

Insemnare. De are dar o progressie un numer de termini

fora sochl, este termenul din miclloc al progressiuni mediul

proportionala Intre cel d'anteiti i cel din urma termer al

progressiuni.

S 259
Prin cele duoe formule :
1..

z=zon-1
1

sI. ._ s-1

2. 56=a. on

tDS

avem pentru cele cincl cotimI a, e, it, lc, A dnoe ecuatiuni

independente una de alta i putem dar, de ne sunt cunoscute
trel din cele cinci necunoscute , afla pe celelalte duoe correspuncletore.

insemnare. Unele casurl big producii ecuatiuni de un grad

superiore i ecuatiuni transcendente, despre deslegarea carora
vom verbi ma! tarcliii. (Vecli Partea XI, 5 317.)
Probleme. I. Fie propusu a=1; e=2; n=13; se eere valorele
NI Z 0 S.
Este 1.
2.
II.

Z=1.212=4096
,r= 2./1096-1.-8191

2-1

Fie propusii a =7; n =7 i s=411771; se cere valorele Id a

0 .z.
Este

1.
2.

=a 76

/111771 =a.

7-1
6

1111771. 6-3

a din no 2;

a= 77-1

a In n. 1;

Z:= 3. 76=352947.

www.dacoromanica.ro

257
III. Fie propusa a= 20; n=3; s=95 si se cere valarele luI e si z

z =20. e2

1.

Este

2. 95= 20. e3-1.

e 1.

Sov Irsind Impal tires indicata In n 2; 3. 95=20. (e2+e+1)

19=4e2+4e-1-4
15=4e2+4e

sea

a=

-2 V/

e=

l 2

asa dar

15

1.

2-2

3
de unde

2
Substituind valorele aflate pentru e In no 1 :

si

1.

2.

z=20.

45

= 125.

Progressiea este dar sea 20, 30, 45

sea 20,

50, 125.

S 260
inchipuindune o progressiune proportionala decreseendl,
adica o progressiune cu exponentul frangerosu , prelungita
One la nemarginit, trebue neaparat se fie termenul din urma
al ei, fund -ca termini! se facCt din ce In ce mai mid, cu nemarginit de pucin mai mica dee6t nulla, adica trebue se fie

= o.
Dar de scrim In formula no 2 din s 259 z= o, aflam
7117

a
= c-- i 1-1

si prin urmare summa unei progressiune proportionate de-

www.dacoromanica.ro

18

258 ----

crescende cu un numer nemarginitit de termini, este deopotriva cu o expressiune rea15..

Ace la4 resultat se af1a in chipul urm5.torii :
De este it =CO este
si

I.

II.

1-11.

A= a-Fa. ed-ce...--a. e 0.
e. A= a. 2-1-a. e2+...d-a. s io.

AsA= at

A=1s
a

de unde

PrObiengt. De este a.=. 2 ; e= ; Si n = oo , atunci este progres-

22
2,g,

siea proportionale :
Asa dar este

s=. 2

2 . 3=3.

1-1 3-1
3

S 2M

1.

Frangerea 4lecitna15. periodica se pOte considera ca

summa unei progressiuni proportionale decrescende Si se

'Ate preface dupe formula de mat sus inteo frangere vul-

gal; p. e.
Friingerea 0,43/13_ se pate seri

0,43

+0,0043
-I-0,000043 5.c.l. p6ni..1 in inf.

Act stit summit este insa summa unei progressiuni propor-

tionale, unde este a = 0,43 ; e =0,01 si n= co

a

Ma dar s =1e=1

0,113

0,/i3 _113

0,01= 0,99

99

2.
La frangeri tlecimale mixtperiodice trebue se despartial Antal periodul de ciffrele, care sunt dinnainte periodulut ; cad numai periodul se [Ate privi ca summa unei progressiuni proportionale; p. e.

www.dacoromanica.ro

259

0,23651 se p6te scri 0,23+0,00651

+0,00000651
+0,00000000651 5. c. 1. One la inr.

Aci este a= 0,00651 ; a =0,001 si n=00 .

0,00651

0,00651

Asa dar s= 1-0,001

651

0,999 = 99900

Frangerea decimate, 0,23651 este dar

23

651

100

99900

651

0,23651=0,23+. 99900

23628
99900'

insemnare. Aceste resultate coffespundii cu cele aflate

printr'un alt method' In S113.

CAP III

Despre factorielle, facultdir,si coefficienti

bino?niali'.
S 262

Numim factorielM un product de n factor!, din care cel

d'anteiii este a si fie-care factor urmiltord cu d mat mare sea
m.ai midi decOt cel precedentil. Factoriella se scrie anid si se
citesce an cu di fferent a d. Aci numim in parte pe a, baza sell
dignandul; pe n, exponentul i pe d, different a factorielli.

Asa dar este dupe explicatiune a" I =a . (a+ d) . (a+2d)

.... (a+ (nI) d) unde pOte fi d negativil sell positivii.

p. e.

7311 = 7. 8. 9.
741-3 = 7. /1.1

( -2)

Exponentul n trebue prin urmare se fie

un numer Intregil si mai mare decOt 1.
2.
Cand va fi d=o factoriella devine o simply putcre;
p. e.

Insemnare. 1.

7310 =7. 7. 7.

www.dacoromanica.ro

260

Analog putem da unei cotimi Ore-care forma unei

factoriella; p. e.
3.

a all.
5 263
Pentru applicarile factoriellelor avem a lua in hagare de
seinti, urmatOrele theoreme :

I.

Putem intorce o factoriella, adica putem schimba

different a et in cea oppusa.

allib = (a+ (tt 1) b)iiib
Adica :
3512=1151-2 = 3. 5.7.9.11.
p. e.
2.
Putem desparti de o factoriella, factorul et cel d'dntdiii.

auto , a (a + b)itilb.
3512=
3. 5412=3.5.7.9.11.
p. e.
3. -- Putem desparti de o factoriella factorul et cel din
Adica :

urma.
Adica :

p. e.

:00= auilb. (a+ (nI)b)

= 3.5.7.9.11.

3512 = 3412. 1.4

inseninare. Analog este

0111D = 0.

264

Factoriella Ito sea dupe 5 263 no I n1-1 insemneza dar

productul I X 2 X 3 Xli... X n. Acesta factoriella se scrie
mai simplu n! sea (n) si se numesce facilitate,/ n set"' a nlea

facilitate; iar n, baza facultdti; p. e.

61=1.2.3./1.5.6 = 720.

31=1.2.3 = 6.
11 =1.

0! =101= i.

Insemnare. Dupe n 3 din 5 263 este dar si

I n11 = n ! = n

p. v.

. (nI)!

81.9=91
www.dacoromanica.ro

261.

S 265
ant -1

Caul se inseinneza alai simplu prin a., se citec,e

a, cu indisul n si se numece coefficientul binomialfi. Aci
!minim in parte a, cotimea coefficientulut bizzonzialzi 1 n, in-

disul lot.
Aa dar an 1nsemneza o frangere, a calif numerator i numitor sunt produse din acela num& de factor!. Cel d'anteitl

factor al numeratorului este a, si fie-care factor urmatoril

este cu 1. mai midi dee& cel precedents, si numitorul frangeri este facultatea n; adica :

an=

a X (a -1) X (a 2).... X (a n+2) X (a n+I)

1X2X3X11.... X (itI) Xn

Aci pote fl a on -care cotime, iar n trebue se lie un flume!.

Intrege positive i mai mare deceit 1.; p. e.
11. 3
=10
53= 5.11.3

1 . 2. 3

6. 5
62=15
1

/ 1\ /

3\

2.)

2)

V2)3=

1. 2. 3

=16'

Insernnare. Este dar :

1.. aa=1

,,an+1) Cad putem desface

n
fax (a-1) ... X (a-71+1)

2. an = an-1X

3. a=-.a (a
71

1)n -1

1X2X3X(11-1)Xit

In acest chip.
5 266

I.

Un coefficient binomially al cdruz cotime este un nu-

mbr intregu positivfi Id al coral indis este mai mare decdt

cOtimea este tot-de-una deopotriva cu 0.

www.dacoromanica.ro

262

Adica : aa+b = 0.
Dem. Este o.n.o.=

1Fa. 2Fa.
a x (a-1)

aia. (a+1)'"Fs.(a+b)1Fa.

3Fa.

x (a-2) ... xlx 0... x (b+1)

1x2x3...x(a+b)

Yu numeritor este un factor = 0, aga dar si

aa+b = 0; p. e.

79 = 0.

26= 0.
Duot coefficient binonzialt at acelian cotini sunt
2.
mire dingit deopotrivci, cad va fi summa indisilor for deopotrivci cu cOtimea.

Adiel : an = as n

ax (a-1) x (a-2)...x (an+1)

.1x2x3...xn.
ax
(a-1)
x (a-2)... x (n+1)
2. aa_n=

Dem. Este 1. a
;

1x2x3...x(an)

sdu aduOndule la acelag numitor :

3. an
i

4.

as

fax (a-1) x (a-2)... x (tea n +1) ]. [ax (a-1 )... x (n+1)

(1x2x3x...n). (1x2x3...x(an))
x (a-2)... x (n+-I)]. [ax (a-1) x (an+1
n [ax (a-1) (1x2x3...x(an)).
(1x2x3...x n)
mu 3. an

a!

nlx (an) !
a!

as n =n ! x (an)!

gi

a =a,_

gi prin urmare no 3=n 4

86=83=56

p. e.

insemnare. Din demonstratiunea de subt no 2 unneza :

a!

n X (an)
asa dar este

p. e.

(a b )

a!Xb!
4!
3! 1.!

= an = eta n

= (a+b)a = (a+b)6
-=-43=41=4.

15!
=105 =1010
5110!

www.dacoromanica.ro

-- 263
3.

.Athoulm duor coegicieng Ginomiali ai aceliapi co-

timi, ale cdrora indict se deosibescd cu I unul de altul,

aduogdnd Aimee, I pi scriindu'i ca indis pe eel mai mare
dintre cei duoi indipt primitive.
Dem. Este I. an

__

2. an_1=
N"

+I)

an=

Adica :

n 2. an-l-an-i

ani-1

an-11-1. (an+1)

n!

(nI)!Xn

dup6 263 i 264

an -11 -1

(nI)!

an--ii-n

= (n-1)r

an--ii-i a+i

'

+1

==-.(n-1)! n
(a-I-1)"1-1

n!

= (a-I-1)
P* e'

(2)3+ (1)2= ()3

5 267

Expressiunile al si ao nu sunt coefficienti binomiali, dar ca

se putem calcula cu dinsele ca cu coefficienti binomiali, le

putem da o astfel de valere, !met se le puteni privi si pe

dinsele ca coefficienti binomiali.

Dupe regula n 2 din 266 este :

1.

i 2.
Asa day

ai=au-i
ao=aa

aX (a-1)X2X1 =a

alaa-'= -1-X2X3.X(a-1)
an=aa

aX (0-1)X...2X1

=IX2...X(a-1)Xa

Dupe regula n 3 din S 266 este :

I. aia2= (a+1)2
al= (a-l-i) 2- 02
sea
www.dacoromanica.ro

-26/i
si
i 2.

a1 =a= (a-I-1)2a2

sea
sea i

ao =

sOt

ao-l-a1= (a +1)1

(a4-1)iat
a0=1=(a+1)1a1

insemnare. Pentru operatiunile urniatdre este bine a se

sci pe din afora coefficientit binomials at celor d'Anteid numere ; de aceea It vom tnsemna aci.
1;1.

li; 1 0 I

I = I 1;2; 1.

22; 21; 20

64; A3; A2; Ai; 5o

56; 54; 53; 52;

1;3; 3; 1.

33; 32; 31; 30

I

51; 50 =
I

66; 65; 64; 63; 62; 61; so

I=I

77; 76; 75; 74; 73; 72; 71; 70

88; 87; 86; 86; 84; 83; 82; 81; 80 I

99; 98; 97; 96; 95; 94; 93; 92; 91; 90 I

1;4; 6; 4; 1.
1; 5;10; 10; 5;

1.

1: 6;15; 20; 15; 6;

1.

1; 7; 21; 35; 35; 21; 7; 1.

1; 8; 28; 56; 70; 56; 28; 8; 1.

11; 9; 36; 84;126;126; 84; 36; 9;1.

CAP IV

Despre progressiunile ecuidifferentiale de un grad

superiorii.
S 268

De avem un sir de numere Ore-care; de scadern fie-care

num& din numerul urmatort si de formam asa &Wild sir de
di fferente;

De scAdem apoi fie-care num& al acestui sir din numerul

urinatorit si de formam asa al duoilea sir de thfferente;
De urmain apoi tot assemene, ajungern in sfirsit la an sir
de differente, p. e. la al ?Ilea sir de di fferente, care se compuire nunial de termini deopotrivA tntre

www.dacoromanica.ro

265

Numim atunci irul primitive de numere o progressie ecuidifferentiaM de gradul al Wes sea superiora spre deosebire de
progressiunea ecuidifferenliald simplti sea de gradul dnt4iii,
tratata In Cap. 1, Partea IX.
Aa este, p. e.

3, It, 7, 13, 25, 118, 89, 157....

1, 3, 6, 12, 23, 111, 68....
2, 3, 6, 11, 18, 27....
1, 3, 5, 7, 9....
2 , 2, 2, 2....
o progressie ecuidifferentiala de gradul al Ps.
S 269

De Insemnim prin x1, x2, x3,... xn termini! une! progressiuni ecuidifferentiale superiore;
Prin c/Ixi, d'x2, dIx3... termini! anteiului ir de differente;
Prin d2x1, d2x2, d2x3... termini! cell! d'al duoilea serif de
differente, . c. 1.
Adica :
x1
x2 x3 Zi . .
d'x1 d1x2 &x3....
d2.21 d2X2.
CPX1.

putem indica analog prin d'nxn pe al Oa termen al m'ul sir de

differente, i atunci conform semnificatiuni semnelor, este :
x2= xt.-1-dtxt

.d'x2= &xi+ d2x1

see In de obte

d'nx_ki =fimx.,-1-dm+lx...

Acesta formula se numece formula triunylduha.

5 270
Problem& Se se exprime al n" termen xn al unez progressiuni ecuidifferenfiale de un grad superiort 'I prin cei d'diztdiii
termini at firului primitive pi ai firurilor de differenle.

www.dacoromanica.ro

266
Des leg. Ca se aflam regula generale se cautitm anteitl regula pentru casurl
speciale, aclice pentru al duoilea, al treilea,... al 6' termen.
Dupe formula triunghiulul este pentru progressiunea ecuidifTerentiala superiforli din 269.

1.. X2 =.riFdixii
2. 2'3 = Z21- di x2 = xi -1-d'xi -Fdlx2=x1-1- 2dIzi+d2x1
3.
=
di x3 = x1+3dIxi+3d2x1-1-d3xi
4. x6=x4-Fdix4=x1-1-4dixi 6d2xid- d3x1-1-d4x1
. CO 10

Ca Ise descoperim mal lesne regula generala, putem scri pe n 4 aPplicand

cele vise In 267, mal bine :

h xs=lioxi-fhicilxii-b2d2x1-1-43d3x1 -i-h4d4x1
Ca probabil urm6ze dar regula generale :

I. Xn=x1--F(tv 1) idl.ri-1-(n-1)2d2r1+(nI)3d3x1+(nI)4(14x1-1-...
care trebue demonstrate.

Dem. Aceste demonstratie so face prin inductiune, adicii se ardta,

deal o theoremli este adeverata pentru tun termen Ere -care D, trebue se fle
adeverate el pentru urmetorul termini D -1- 1.
se presuppunem el este adeverat :

Xn = Xi + (n-1)(11x14-(n-1)2d2x1-1-...
gi trebue se demon:m.9m ca atuncl este si :

Xn-1-1=x1 +nclixid-n2d2xinsd3xi...
Dupe regula triunghiulul este InsA : Xni = XnFdlXn
dupe presuppunerea fecal este :

1.. x= xi+ (nI) (PA+ (n-1)2d2x1-1-.

i tot assem nd :

&xi+ (n1).

2. di:7'n=

dupe n 3, 5 260, n 1 t n 2. Xn+i =Xn+diCH=TX1-FlIcilXI-ED2d2X1-1-....

insemnare. Sirul trebue se Inceteze din duoe cause; adica

sell dud va fi factorul n = o 1 acesta se intempla cand va fi

indisul lui mai mare; sell dud va fi irul de differente compusti numal de termini deopotriva
Problems. Fie propuse progressiunoa de gradul al treilea :

1, 8, 27, 64, 125...

si se cere val6rea lul Xg.

www.dacoromanica.ro

2671, 8, 27, 64, 125...

7, 19, 37, 61...

late

12, 18, 24.

0, 6...

x8=1+71.7+72.12+73.6
7.6.5
7.6

Asa dar

=-1+119+12+1.2.3.6
=1+49+252+210
=512.
271

Problems. A afict summa sxn a celor n d'clntdiit termini ai

unei progressiuni ecuidifferentiale de un grad superiorg.
Deslegare. De este progressiea propusit :
X1

X2 X3 X4... Xn_i_ Xu Xu+1

putem Intoemi dintelnia prin sjutorul 270 o progressiune ectliciifferentialft

noult, care este cu un grad mai mare deceit nett propusi , sad la care progressiea propusa formed itateial sir de difference, adici :

(sea a+sx2)

(sea a4 -sx3)

al , ad-xi , ad-x1-1-x2, a-kx1-Fratx3...,a+si xn+1 , a.--1-sx...

Xu+1.
X1
X2
X3
. Xn-1
Xn
diXu...
dIX_1
CPX2
CliX1
d2.2.1

d2x2

C12Xn-1

. C. 1.

Aci vedem In sirul de sus, care Incepe cu a, ca este aIS2'n al (n +1) 'ea
termen al progressiuni.
De applicam dar assupra acestul termm India din 270, allam :

a-Fs.r.-.a +nxid-n2c/krid- n3d2xi- I - ....

Aa dar II. AA= nx1+n2di.r1+ it3d2xid- . . ..
Problem& Fie' propusa progressiea 1a, 29, 3s, /19 .
Burma for SXn.
Este

1, 4, 9, 16, 25

3, 5, 7, 9
2, 2, 2

.
.

(n-1)s, n2:

. . .

.
.

1-2n.

.
.

2.

www.dacoromanica.ro

. .

112

se core

268 -Sa'n = n +3 n2+2n3

Ma dar

= nn2+2n2-1-2n3
= (n+1)22(n-1-1)3
= (n+1)2. ( 3 +23n 2 )

= (n+1)2.

2n +I.
3

Insemnare. Applicarile progressiunilor pentru Insummarea

ghiulelilor din differite pile si pentru numerile concrete vecli
Partea XIV.

272

Table de regulile din partea IX

CAP

1.

2. 6

(a -I- g)1,1

3.

(2a + (n

II

1)b

g =a

251.
252.

1)4
CAP II

a. en -1
a. (en

5. 6

e1

257.

g.ea

6. 6
7. De

256.
1)

este II = oo este

a
c

260.
e

CAP III

(a (n 1)b)nl -b
a. (a + b)ni It
10. anlb a an Ir (a 4- (it 1)D)

263.

11. an-Fb = 0
12. an m an -a

266.

8. anlb
9. anlb

13. an 1+ au

(a + 1)11

CAP IV

14. xi, xi +(n

1)disi + (n-1)2d2xi + (n 1)0x1...

15. 6xn = nxi + n2dixi + n3d2x1 +...

www.dacoromanica.ro

270.
271.

269
PROBLEINIE

1. Care este summa unel progressiunl ecuidifferentiale, In care este termenul

d'inteia a = 6; termenul din urrna z == 2833 si numerul terminilor

n= 38?
R. 53941.
2. Este propusti a =

5; d = 9 si n=41; se core valOrele lul z qi s.

R. z = 355 si s= 7175.
3. Este propusa termenul d'anteia = 4a2; termenul al duoilea = 0 sl numarol terminilor = 41; se cere valerele lul z si s.
R.

z=

1560 si s =

3116a5.

4. Este propusti a = 1002, termenul din urrna = 2 si termenul InnaIntk

acestuia = 10; se cere valdrele lui n si s.

R. n = 126 gi s = 63252.
5. Este propusu a r=x-l-254 ; z --= x-2; termenul Innainte lul z =x-1-2;
se cere n li s.
R. n = 65 si s = 65X -1- 8190.

6. Este propusa a= 100; z = 14 si n = 20, se cere d si s.

R. d = 6 i s =860.
7. Este propusti a = 5 x; z 5(1 63x) si n = 80; se cere d
R. d = 4x si s = 400 12560x.

si s.

8. Este proputol z = 24 ; d=-5 sin = 22; se cere a si s.

7

R. a =9 si s = 363.
9.

3
Fie propusa a = 6; d =-

4'

R. z

= 446-4 ; se cere z qi n.

15-4 si n =- 30.

10. Fie propusu z = 18,53; s= 628,43; d ------ 0,27; se cere a i n.

3,14; n=58.

R. a

11. Al 7" termen al tinei progressiunl ecuidifferenciale este

6;

al 37'

154; num6rul terminilor 55; care aunt differenta, cel d'anteia, cel din
urrolt termen si summa terminilor progressiuni ?
29
7
4
R. d =T05; a =
z
s = 507-8-.3

105; 28v

12. intre 7 si 13 se se pue astfel 8 termini !fleet se dobendim o progressiune

ecuidifferentiala. Care Bunt acesti termini?
2

II. 75, 85, 9, 95, 105, 11, 11 213, 123

13. Intre a si b se se pue n termini, care este al p'" termen ?
b a
R. a -l-p.
n-1-1.

www.dacoromanica.ro

-- 270 14. intr'o progressiune ecuidifferentinla de 5 termini este termenul Innaintd

celul din urma
1.3 Ili summa for = 55. Care este progressiea?

11. 7, 9, H, 13, 15.

15. Este propusti s = 45, z

1.5, d = 2-3 ; se

core

valorele In! a 1i n.

R. a- - 6; n-10.
B. Progression! proportionate.

3; n= 5, se core

1. Este propusti a =-2; e

s.

B. z=40-2
s- 602.1
'
2. Este propusti a = 4; n= 2; s= 24; se core z $i e.
R.

z=20; 8=5.

3. Este propusti e

n = 7 ; s = 254; se cere a Oz.

2;

R. a = 2; z = 128.
4. Fie propusfi e = 2; n = 7; z = - 192 ; se care a i s.

R. a=- 3 i s = - 381.
5. Fie propusa a =p; n =4; z = p. q3 ; se core e i s.
11. e = q; s =p(1-1- q-1-q2 4-q3).
6. Fie propusti e b; s = b(1 bb1-1- bs); z = be ; se cere a i n.

R. a=bin=4.

; z - b-S; n = 11; se core a qi S.

7. Fie propusde

1 - b' VE3-

R. a i= /17) i s

b' (1.-j)
8.

Fie a =.1 ;

R.

z=o; s =3.
=2

= - - 2" n = on ; se cere z 1i s.
i8.

9. Fie a.= 1; e = .; n = oo ; se cere z i s.

R. z=o;s--=2.
3

10. Fie a = 40; e-77-; s = 70;

R. n =oo i z = 0.

severe n qi z.

I.

it. Care este summa progressiuni 3, 4 -0.

R.

oo .

s =2.

12. Avem progressiunea 1 , 4 , 16, 64... se cere a se bags Intro 16 1i 64,

chid termini nuol, care so fortune iartiO o progressiune proportionate.
Care aunt acesti termini ?
3

B. 160 , 16j, 32, 32ki, 32ji.

www.dacoromanica.ro

- 271. 13. Summa celor cinci termini d'inteit este 484; summa celor 5 termini din
urmit este 1452; care este progressiea dee& ea copriude 6 termini?

B. 4, 12, 36, 108, 324, 972.

C. Facultiti, coefficient! binomial! iii progressiuni ecuidifferenciale

de un grad superiort.

1. 76 = 7.

2.. 54. 5.

(93

4. No
5. 86 = 82.

6. 94.-96.
171

176 = 1711
7. 61 111=
8. 34-1--33= 44 v=1.

= 12376.

9. Formezii plitratele numerilor fort soda din qirul naturald at numerilor o

progressiune sell nu, i de ce grad este?
R Formezt o progressiune de gradul at duoilea.
10. Care este summa progressiuni ecuidifferentiale de gradul at treilea 15, 25,

33... n3?
R. s = ((n + 1)2)2 vet}! 410.
11. Care este summa progressiuni 1 4, 24, 35... n4?

R. s

(n + 1)2

2n+1

(30 + 3n

1).

42. Care este summa progressiuni 15, 25, 35... n5?

R. s = ((n + 1)02

2n3+ 2n 1
3

13. Este propust progressiea ecuidifferentiala superiOrt (a + b), (2a+ 2b),

(3a + 5b) .... ; care este alb's' termen ?
R. Al cincilea termen = 5a + 17b.
14. Numerile 1, 3, 8, 17, 32, 58, 105, 190, 339... intocmescti o provesslime ecuidifferentiala, care Date summa celor 18 d'inteit termini, qi care
este a! 21" termen din at duoilea ir de differente.

R. s = 51528 qi al 211" termen din al duoilea ir de differente = 2493.

15. Numerile 2, 6, 12, 20... Intocmescu o progressiune de al duoilea grad;
se cere at n'" termen qi summa celor n d'ainein termini.

R. xn = n(n -I- 1) i sxn = 2n+ tins + 2ns = 2(n+ 2)3.

16. intocmescu numerile 2, 3, 6, 11, 18, 27... o progressiune qi de ce grad
este? Care este summa celor 12 d'inteit numere?
R. intocmesct o progressiune de at duoilea grad; este s = 530.

www.dacoromanica.ro

PARTEA X
DESPRE GRAMADIRI, SI FORMULA IIINOMULUi SI A POLINOMULU1.

S 273
Nut-16.m granzadiri , feluritele aeclari ce se pota face cu un
numer de obiecte gramadite cute atOtea la un loc.
Obiectele care se gramadesca se numesca In de obste elemente. Deosebim trei feluri de gramadirl.

CAP l'u

Despre permutdri.
S 2711

Numirn permutdri de n elemente feluritele moduli cue a le

asecla hare dInsele prin stramutare de loc. 0 permutare p6te
fi etc repetigune sea ford repetifiune, dupe cum se va alb. In
deosebitele grattradirI acela element numal o data sea de
mai multe sari.

5 275
Problems. Ne sunt propuse n elemente deosebite ,si ni se
cere numerul permutcirilor tor.
Deslegare. Cu un element nu putem face decOt o ainguri permutare.

Cu duos elemente putem face duos permutittl.

Cu trei elemente. Fiind-ca fie-care din cele trot elemente Foote li punt

www.dacoromanica.ro

273
la Inceputul permutiri qi Sind -ca cele duel elemente urmAtore permittti Intro
dlnsele clued permutarl, avem Ia trel elemente dar peste tot 3. 2 sdil 6 per mutarl.
Cu 11I elemente. Fie-care din cele palm elemente pdte fl puss Is Inceputul unel permutArI, i Hind -ca fle-care din celelalte trel elements mal per-

mitte Intro dlnsele 6 permutarl, avem Ia /l elemente peste tot h . = 24

permutarl.

Cu 5 elemente avem analog 5. 2h .120 permutarl.

S. c. 1.
De aunt p. e. elementele permutitri litterile alfabetulul a, b, C... Ili de

lnsemnim prin P numerul permutarilor, stem

1. Is I element P (a)=11

adicA a.

(iLif

2. la 2 elemente P (a, b)..2 =1.2 = 2 !

adici a,b;b,a.

(2)

3. la 3 elemente P (a, b , c)

= 6=1.2.3=3 !

adica a,b,c; a,c, b.

b,a,c;b,c,a.
c,a,b;c,b,a.
/I.

la 4 elemente P (a, b,c,d)=21t= 1.2.3.h =al adicA a, b, c, d; a,b,d,c.

(4)

a,c,b,d;a,c,d,b.
a,d,b,c;a,d,c,b.
b,a,r,d;b,a,d,c.
b,c,a,d;b,c,d,a.
b,d,a,c;b,d,c,a.
c,a,b,d;c,a,d,b.
c,b,a,d;c,b,d,a.
c,d,a,b;c,d,b,a.
d,a,b,r;d,a,c,b.
d, b, a, c; d, b, c, a.

d,c,a,b;d,c,b,a.
s. c. 1.
Ada dar In genera

I. p (a, b...) =n1

n)

Problemtl. ate permutarl putem scri cu elementele a, b, c, d, e, 1?

Act avem 6 elemente; nunArul permutirilor este dar

P (a, b, c, d, e, 1)=61=720.
www.dacoromanica.ro

19

2711

S 276
PermutArl cr1 repetitiune.

Problemg. A afla nume'rul permutdrilor de n elemente,

ctind dintr'insele elemental a intro de a ori; elemental b de p
ori, elemental c de y ori, elemental d de a ori, . c. 1.
Deslegare. 1. Se presuppunem di a intrit de a orl si cA celelalte elements sunt deosebite Intre dinsele; i Se atuncl X numerul permutitrilor.
LuAnd acum una din aceste permuthrl, litsand elementele b, C... la locul
tor, si Inchipuindune pentru un minut cA elementele a Bunt deosebite Mire
d1nsele, o se putem stramuta deosebitele elemente a tare dinsele si o se formain asa dupe precedenth n i din permutarea primitivA, a! permutarl. De
urrnlim In acest chip ca fle-care din cele X permuted, o se dobendim X. a!
permutarl.
Acest numer trebue tusk se tie deopotrivA Cu numlirul permutitrilor dell ele-

mente, and ar fl tote eletnentele deosebite !rare dinsele, adia trebue se fie
dupe 274 :

x.a!=n!
n!
x =_--

seri

cx

asa dar

nl
a!

P (a, b, c1 . ..)

2. Se presuppunem cA a intrA de a orl, 6 de 0 orl $i cA celelalte elemente

sent deosebite Imre clInsele; si fie y numerul permutArilor ; atuncl o se putem

ca sus, Nand una din aceste permutArl, Inchipuindune Intr'Insa pentru un

minut elementele b deosebite una de alta, i lassand pe celelalte elemente Is
locul tor, stria-luta deosebitele elemente 6 Intro dinsele si o se formam din
acdstA permutare primitiva (3! permutarl. De urmarn In acest chip cu cele y
permutarl o lie dobendint y. s permutarl. Acest runner Insa trebue se conrespun0 cu numerul permetarilor de 11 elements din care numal a intr.& de a
orl; iur celelalte elements sunt deosebite una de alts; adia trebne se fie deonI
polio. Cu

a!

asa dar y

!
!

Hits

n!
= &AI

www.dacoromanica.ro

- 275 l

n!
P(a, b, c, d...) = 00p!
1

(Ii)

3. Analog aflam regula generallt :

p'

/a

tt !

b, c, d...)

e)

si

Prob/enza. 1. COte numere de 5 ciffre coprindii pc 2 ()data, pe 7 chilli

pe 8 de 3 orl?
1

Este dupe formula n t1

P'

3\

(2,7, 8)

5)

= 1! 1!5! 3!

= 20

adica : 88872, 88827, 88728, 88782, 88278, 88287, 87288, 82788.

87882, 82887, 87828, 82878.
72888, 78288, 78828, 78882.
27888, 28788, 28878, 28887.
2. COte numere de 5 ciffre coprindil t.n 5, duos 3, un 2 sf o nulls?
2

Este dupe formula n

11

5!

P' (3, 2,0, 5) =

211!1!1!

=60

Fiind-ca Insit numerile, care incept': cu 0 nu ma! sent numere de 5 ciffre,

trebue se scadem din acest resultat numerul permutArilor, core Incepit cu 0.
/2

Acesta Insi este :

P' 0, 2, 5) =
1

(4

A!

2! 11 1!

=12

Ma dar putem scri cu un 5, un 2, duce 3, i 0 nulla 60-1.2=118

numere de cote 5 ciffre, adicti :

53320,
52330,
23350,
25303,
33250,
32530,
30532,

53302,
50332,
23305,
20335,
33520,
35230,
30523,

53203,
53032,
23503,
23530,
33052,
32503,
30253,

53023,
53230.
23053,
20353.
33205,
35203,
30235,

52033, 50233, 52303, 50323,

25033, 20533, 23035, 25330,
33502, 33025, 32350, 32305,
35320, 35302, 30352, 30325,
35032, 32053, 32035, 35023.

www.dacoromanica.ro

276

CAP II

Despre varialiunt scut rinduiri.

5 277

Numim rinduiri sell variation: de n elemente luate cote in,

Vote gramadirile cote se potO forma cu, n, elemente luate cote
m, astfel Inc& dna Ore-care gramadiri se se deosibesca Intre
dinsele cel pucin printr'un element sell prin aseclarea elementelor Intre dinsele.
De avem p. e. n elemente putem aecla :
1.

Fie-care element singurfi In parte si forma unione

sect classa 116 drinditirilor.

2.
Cote duoe elemente i forma antbe sea binione set"'

classa 2" a rinduirilor.

3.
Cote trei elemente i forma terne sell classa 3" a
rinduirilor.
h. Cote patru elemente i forma cuaterite sea clot. sa Ales
a rinduirilor.
.

c. 1.

Classele rinduirilor potti iarai fi cu repetitiune sea ford

repetitiane dupe cum va intra hitt.' insa acela element numai
data sea de mai 'unite Wt.
5 278
Moduli ile fora repetitinne.

Problems. A apt nuinilrul rinduirilor lord repetifiune de

n elemente cote in.
Deslegare. La tintdia classa de rinduiri avem

la n elemente n
rInduill.
21 classa. La inceputul tie -card rinduiri din classa 116 putem pune Hecare element, aforlt numal de elementul, care compune chiar rInduirea, Lisa dar
din 11 rinduirI din classa 1ICI dolAndim n (n-1).
3Ioa classa. La Inceputul He -card rIncluirl din classa a duos putem pune

www.dacoromanica.ro

277
fle-care element, afore numal cIP cele duce elemente, care compund chiar rIn-

duirea din classa a duos; asa dar avem petal n n elemente n (n-1) (n-2)
rinduirl In classa a treilea.

. c. 1.
De aunt p. e. elementele rinduirilor litterile alfabetulul a, b, c, d...

si

de Insemnam prin R numerul rinduitilor, avem :

II (a, b, c...) = n, Lidice a.

La n elemente luate cote una :

(n)

b.
C.

La 11 elemente luate elite duce : R (a, b, c...) =n (n-1) =n21-1

adid ab, ba, ca, da...

ac, bc , cb, db...
ad, bd, cd, dc...

(n)

(a,b,c...)=--n (n-1)

La n elemente luate dote trel:

")

(n-2) =n31-'

adiel abc, abd, acb, acd...

bac, bad, bca, bcd...
cab, cad, cba, cbd...
dab, dac, dba, dbc...

La 11 elemente luate cote patru :

4

ka, b,c...)=n(nI) (n-2) (n-3) =n41-1

(n)

edict; abed, acbd....

bad, bead.
. c. 1.
Asa dar In gPnere la 11 elemente Hate cote m ;

III.

I (a, b...)=nmi-1.

Problema. Fie propuse b elemente a, b, c, d; se cero numerul rinduirilor In fie -care classe.

www.dacoromanica.ro

278
DnpIS formula n In este classa

R (a, b, c, d) = 4 Mica : a,b,c,d.

4)

Classa 21ea : R (a, b, e, d)=4.3 = 1.2 ; adid: ab, ac, ad.

4)
ba, bc, bd.

ca, cb, cd.

da, db,4c.
3

Claws 3Iea: R (a, b, c, d) =It. 3. 2 = 2,4 ;

4
acbcti: abc, abd, acb, acd, adb, adc.

bac, bad, bca, bcd, Ida, bdc.

cab, cad, cba, cda, cbd, cdb.
dab, dac, dba, dbc, dca, dcb.
4

Classa tiles:

R (a, b, c, d)=4.3.2.1=24;
4)

adica: abed, abdc, acbd, acdb, adbc, adcb.

bacd, bade, bead, bcda, bdac, bdca.
cabd, cadb, cbad, cbda, cdab, cdba.
dabs, dacb, dbac, dbca, dcab, dcba.

S '279
I3lnduir1 cu repetitiune.

Problema. A afla numerul rinduirilor de n elemente luate

cote m cu repetigune.
Deslegare. Classa Va. Nuinerul rinduirilor de n elemente luate cote
unul este neapitrat 11.

ClaSSa Tea. La inceputul fle-caril rinduirl din classa lid putem pune
fle-care din cele n elemente, avem dar In classa a duos peste tot 11. ri
ilnduirl.
Classa Pa: La Inceputul fle-cant rinduirl din classa 2Iea putem pune
fle-care din cele n elemente, avem dar in classa a treilea peste tot n.112= n3
rinduirl
. C. 1.
De aunt p. e. elementele rinduirilor litterile alfabetulul a, I, C... gi de Insemnam prin R numertil rinduirilor cu repetitiune, avem :

La n olemente luate cote 1. R' (a, I, c...) = nadici a, b, C...

(n)

www.dacoromanica.ro

- 279 2

adica aa, ab, ac...

ba, bb, bc...

La ft elemente luate ate 2 11' (a, h...) =

(n)

ca, cb, cc...

. c. 1.
Aga dar In genere la Il elemente luate cote Ill :

IV.

Xi' (a, b, c...) = nm.

(n

Problems. Fie propuse 3 elemente 1, 2, 3 se care rinduirile cu repotitiune In cele trel d'9ntei3 clam.

Dup6 formula n Iv este classa 115 R' (1, 2, 3) =--3 adicA 1, 2, 3.

(3)

classe 215 : 11'

(3)

(1, 2, 3) = 31=9 adica 11., 12, 13.

21, 22, 23.
31., 32, 33.

Glasse, 3Lea : R' (1, 2, 3) =33=27

(3)

&licit 1.11, 112, 113, 121, 122, 123, 131, 132, 133.
211, 212, 213, 221, 222, 223, 231, 232, 233.
311, 312, 313, 321., 322, 323, 331., 332, 333.

CAP III

Despre conjugdri sett combinatiunt.

S 280

Numbn conzbizzatiuni sad conjugdri ale classer liu, Dea

s. c. 1. de n elemente rinduirile rinduite ale acestor classe,
adica acele rinduirl, In care elementele sunt rinduite Intr'un
chip 6re-care hotarltd, p. e. la littere dupe locul for In alfabet , la ciffre dupe locul for In irul naturahl.
Conjugarile sunt ca i rinduirile cu repetiliune sell fora repetitiune.

www.dacoromanica.ro

280
S 281
Combinatiunl fork repetitiune.

Problema. A a/la numerul combinatiunilor fora repetitiune in a m" classa, ccind sunt propuse n elemente.
Deslegare. Fie numerul combinatiunilor de II elemente In a Ill"
classa X ; atuncl dobendim, de permutim Ile care combinatiune stet de des, cOt
vom puid, edict& dupe 275 de 1111 or!, tote rinduirile acestel classe, adica
dupe 288 ren1-1.
De 1nsemnarn dar prin C numerul combinatiunilor fora repetitiune, avem :
m

C (a, b...)= X
n)

X. nl ! =.11m1-1 dupe cele vise mai sus ;

i find-ca

X = nullml-1 =

este

at

V.

QZ

(a, b...)=tt,,

si flind-ca. dupe 266 este nn, = n in este si :

nm
C. (a, b..)==e (a, b..) =rim
(a)

(a)

PrObienta. Ne aunt propuse h elemente, a, b, c, d din care se facem

combinatiunl de ate 3 elemente. Cote combinatitml fora repetitiune puttm
Intocmi

Dupe formula n' v este C (a, b, c,

4

A. 3.2

d) = n3=1 . 2.3 =

adica :

abc, abd, acd, bed.

S 282
Combinatitml cu repetitiune.

Problennl. A a/la nuinPrul combinatiunilor cu repetitiune

la n elemente in a m'ea classa.
Deslegare. C.le n elemente propuse fle litterile alfabetul uI, a, b, c, d
-y, Z si se Insemnim prin C' numerul combinatiunilor fora repetitiune.

www.dacoromanica.ro

281

Classy PI. Numeral combinatiunilor este C' (a, h...) =n.

Classa 2". Dupe definitiunea coujugarilor iucepe cu Z o singura combinatie; cu y Inc,epti duos combinatiunl, cdcI dupe y mal urmezu and) duos
elemente adia y si Z;
Cu X Incepti dar trel combinatiunl;
Cu V Inceptt dar patru combinatiunl;

. C. 1.
Cu a Incepd prin urmare n combinatiunl.
2

Ma dar este C' (a, b..)=1-1-2+3+...-Fn

(n

-1-

1.n

dupe

252

2
= (n-F1) 2 dup6 265

Classa 3". Dupe Z mat urmezil ante duos elemente adica Z

si

Z, adici

dupe Z urmezfeancd combinati unite classel a duoilea la un element, asa dar In

classa 3 avem (1-1-1)2 = 22 combinatiunl, care incepti cu Z.

Tot assemen6 urmezd dupe y tote combinatiunile classel a duoilea, care aunt

formate de cele duos elemente y si Z adird (2-1-1)2 = 32; asa dar Incepd
cu elemental y In classa a treilea 32 combinatiunl.

Analog Incepd In classa 3It a cu x ; (3- x-1)2= 42 combinatiunl

cu v; (l1- 1-1)2 =52

S. C. 1.

prin urmare cu a; (n +1)2= (n-1-1)2

Numeral combinatiunilor cu repetitiune la II elemente In classa 31 ea este dar :
3

(a, b, c..).22+32+112+. +n2+ (11+1)2

i fiind-ca dupe 265 Insem. n* 1 este 2, =

3,

C' (a, b, c..) =33+32+42+. +nr-E(ni

1)2

= 113-1412.. +112+ 11-1-1)2 dupe 266 un 3

sett

= (11-1)3H-n2-F(n+1) 2

sett

idem

Sett

C' (a, b...) = (n-F2)3

idem

Classa 11". Dupe elemental Z mat nrmezd anal trel elements arlica

www.dacoromanica.ro

282
tete combinatiunile clacsel a treilea cu repetitiune, care se potti forma cu elementul Z; aqa dar cu Z Incept In classa illea 33 combinatiunl;

analog Incept cu y;
113

cu x;

53

. C. 1.

prin urmare cu a; (n--1-2)3

In classa 41e4 este dar numerul combinatiunilor cu repetitiune la 11 elemente :

C'

(a, b...) .33+113+53+...+n3+(n+1) 3+ (n+2) 3.

set1 dupe 265 qi 266= (11+3)4

ni

in de oblte avem dar vi eV

(a, b..) . (It -1- in

1.) ..

n)

Prohleme. 1.. Ne aunt propuse 5 elernente a, b, c, d, e; care esto

numerul combinatiunilor for cu repetitiune In classa a duos?
2

Dupe formula n In este C (a, b, c, d, e). (5+2-1)2= 62=15

5)

adic5, aa, ab, ac, ad, ae.

bb, bc, bd, be.
cc, cd, ce.
dd, de.
ee.
2. No aunt propuse elementele 2, 3, II; care aunt combinatiunile for cu
repetitiune in classa tilea?
4

Dupe formula n vi este C' (2, 3, It = (3+4-1) =63=-15.

3

adica :

2222, 2223, 2233, 2333.

2224, 2234, 23311.
22114, 2344.
2444.

3333, 3334, 3344, VOA.

HUI.
hisentare. Applicarile griimadirilor la numere concrete
vecii Partea XIV.

www.dacoromanica.ro

283

CAP IV

Formula binomalui Fi a polinomulut.

5 283
Formula binomulul.

I.

De Immultim a+b prin a+b i produsul for iara1

prin a+b, . c. 1. dobendim (vec11 5 75 i 5 175 i urm5,t6rele.)

a+b
a +b

aa+ab+6a+bb
a+b
aaa+aab+aba+abb+baa+ bab+bba+bbb.
. c.

1.

Luand acest resultat In ma apprOpe bagare de soma, vedem

c5 (a+b)3 este summa tutulor rInduirilor ale elementelor

a i b din classa a treilea cu repetitiune socotita fie-care linduire drept un product.
Analog da urmeza :
(a+ b)n este summa tutulor rinduirilor ale elementelor a
i b din classa a n'ea cu repetitiune, socotind fie-care rinduire
drept un product.
Ca se scrim aceste rInduiri mai cu Inlesnire vom scri mai
5,nteiti tote rInduirile acestel classe, care sunt rinduite dupe
un mod hotaritii (aci dupe ordinul alfabetuluI) , adica vom
scri maI antei6 tote rInduirile care sunt tot-odata i combinatiuni (vecli 5 280).
Acestea sunt : an, an-lb, an-2b2

a3 bn -3 , a2 b"-2 , abfl-' , bn.

Din aceste combinatiuni aflam dupe cum chn , rInduirile ,

care ne mai remind a scri, permutand fie-care din combinatiunile de sus atOt de des cet vom pute.

www.dacoromanica.ro

28/i -Fiind-ca insa rinduirile, care se produce asa din combinatiunile de mai sus, sunt, considerate ca producte, deopotriva
intre dinsele, le pu tem aduna mai lesne, Immultind fie-care
din combinatiunile de sus prin acel numer, care ne indica,
de cote orl se pOte permuta fie-care combinatiune.
Asa dar scriind acest numer subt combinatiunea respective,
a" ,

....

a.-2b2

un-1/),

a2bn-21

abn-1 ,

On

n!
n!
n!
n/
n!
n!
n!' (n-1)!1!1(n-2)! 21. 2! (n-2)!' 1.! (n I)! n!
Aflam formula binomulul cand va fi n un numer Intregii
positivu :

I. (a+b)"
n!

=1T-!- a

n!

an-lb ...

1)111.

'

. b"
1! (n-1)! .ab.--1+n
n!

WI dupe 266 insemn. i 267.

II. (a+b)"
=no. and_nlati-10+112,0-2024_...+11H-2a2b"-2+nn_iab"-H-nb".
sou fiind-ca este :
no
nl

=n

11 2=112
S. C. I.

III. (a +

= an+n a"-lb -1-n2a '

2 02-1 .

. .

n3 a3 b"-3 -F

a2 h"- 2-1-n ab"--ib".

inseamare. 1. Acesta formula este aflata de Isaac Newton

nascutil la Cambridge 16!i2 i -I- 1727.
2. Cand avem se dam nue' littere pe rind valOrele 0, 1, 2, 3...

atunci dicem ca acesta littera are o valore generaki si astfel

de littere se scriu cu laterite germane a, i, b....
De scrim dar un termen at unui polinom prin littere germane asa, Inuit (land acestel littere pe rind valOrele generale 0, 1, 2, 3... ea pOte infacip orI-care termen al polino, numirn acest termen , termenul generalii al polino-

www.dacoromanica.ro

285

nzulut. De dcrim ince dinnainte acestul termen littera greeked, E atunci insemneth acesta expressie, summa tutulor
acelor termini.

Ada dar formula binomuiul se p6te scri prin acest chip

and) cum urmeza :

ai.an-aba)

1V. (a+ 8).

a=on
(semnul

-:-

insenmeza cuvintele : de la

pene

la

.)

V. (a+b)n=E (ne. au-a ba)

a=oi-n
n!

VI. (a-1-6)"--:--x (cbTaa.bb)

cu conditiunea ad-b= n.

Flind-ca este (b)2" =-Fb2m

2.

i (.1))2m-1-1=_62m1-1.

avem analog :
VII.

(ab)u=aunau-lb-En2an-2b2+--F...

4-_,3a8bn_3+ n2a2bn-2 nabu-1

+sell

bu

dupe cum va fi n un numer cu socid sed fora soda.

sed applicand modul de a scri, demonstrate mai sus :

VIII. (ab)u =E((-1r 1%,t alla bu)

a=oi-n.
1

Problentd. Care este In puterea

al 1oles, illes qi at

121en termen, sovlrqind calculul indicata.

Dupe formula este :

(2x-i---1 y2)15=-- (2x4) l5-15 (2x4)14. v3-4- ...

1

159(2x-4) G. CO2)9+1510(214)5. (1Iy2)10_1511(2x4)4.(g5)"+--X

xi

www.dacoromanica.ro

xii

-- 286
Al 10lea termen este : 159 (2x4)6.

00 5
(-12)0 =.6 8x24y18.

Al ltles termen :

I 1 5io (2x4) 11. 2.7

3003 yso.
1 (_2\ to= + ._w.x2o

Al 12lea termen :

1511 (2x4)i

2."
_

(--2y2)11

65.2'16

1 28

2/22.

S 284
Formula trinomulul Ili a polinomului.
1..

Dupe cercetarea facuta in s precedentil vedem ca

este (a+b +c.) summa tutulor rtnduirilor cu repetitiune

ale celor trei elemente a, b si c din classa a 'Ilea considerate ca
un product.
De scrim iaagi ca In acel S mai anteia tote cornbinarluele,
gi fie-care c,ombinatiune are forma gpnerala, :

as 131' 6t cu conditiunea a+6-1 = n.

gi de immultim fie-care cu numerul permutarilur lor, aflam

tote rinduirile cu repetitiune ale celor trei elemente a, b gi c
in classa a Wes; si considerindule drept producte valOrea lui

(a-l-b+c)^.
Formula trinomului este dm' :

IX. (a+ b +c)n =

aa. Db. e. )

al H it
cu conditiunea 4+6+ i = n.

Probleme: 1. (a+b+c)4=0+64+c4+1(a3b+lia3c+Itb3c
+6062+600+ 6620+hab2+hac3+116c3+1206c+1.2a62c+12a6c2
2.

Care este at Wes termen din (5a +36-1-c)3.

1V

Dupe formula este : (5a+3b+c)5=... +39. (5a) 1. (36) 3. (c)04-...

Al /Ilea termen : 32. 5a. 90=--135a1A.

De ne Inchipuim un polinom 6re-care (a+b+c+..)n

i de vrem se gcim valOrea puterel lui a Oa, n'avem dupe
SS precedente, deck a lua summa tutulor rinduirilor cu re2.

www.dacoromanica.ro

287

petitiune ale elementelor, a, b, c... din classa a Oa i dee&

a considera fie-care rinduire drept un product.
De scrim iarai mat antein combinatiunile i de lmmultim
fie-care dintr'lnsele prin numerul permutarilor el gasim formula polinomuluf:
X.

(a-l-b+e-k...)"=--1(
" .aa.bb.c'.do...)
a! Ed i!..

cu conditiunea a +b +... =n.

Problema. Se cere (a+b+...)2.
Este de dam dupe formula n x lul a valdi ea 2, 6, 1... = 0 ; de dem Id

6 valdrea 2, a, i, b... =0 . C. 1.
De dam lul a valdrea 1. este see b, sett I, add... =1;

si

celelalte =0.

Asa dar este :

.) 2 = 0+0+0+.

+2ab-F-2ac-1-42ad-F...
.

)ncemnare. In calculele nOstre Intimpinam des casul urmatord al formulei binomului :

(1-Fx)" =1 -1-nx-En2x2-En3x3+
sGu (1d-x)n.m (nax4)

+1-1x".

a=011.
S 285
Demonstratiea pentru formula blnomuluf cu exponent/ frangerosT l negativi.

In s precedent am afiat valOrea lul (a+ b)" sand este n un

mune'. Intreg5 positivii. Ne remane dar and, a cerceta, deca,
formula binomulul este adeverata i pentru valerea (ab)+ n
p

i pentru (a+b)7.
Mathematicul Euler (nascuttl la Basel 1707, t la Petersburg 1783) a Implinit acesta lacuna.
I. De este n un nunAr Intreg5 positivil, am aflat In 5 2811
ca este :
4.

(1-1-x)n =1 +DX-1n2T2+

-1-nnx".

Analog o se fie de este m un numer Intregit positivu :

2.

(1 -1-x)m =1 -Fmx-l-m2x2+.

+ mrx,.

www.dacoromanica.ro

288

3.

(I +X) m+n = 1+ (Intl) X-1- (ra+n)2X2.

+ (m+n),n+nen -Fn.

Fiind-ca conform theoremelor puterilor este :

(I+x)m. (1 +x)n = (1 +x)m+n

este si n I. X no 2--..n 8 :

(1+11X-1-... Ilne) . (1+MX-FM2X2+ +Mine")

=I+ (mn)x-1-... +(m+n),..i_nen-Fn.
II. De este n un num6r netuarginitit, este :

I.

(I +X)" = I -Fnx d-p2x2+ n3x3+. . . . in inf.

i trebue se demonstrim ca 0 atunci este :

(1 +x)n . (I+x)m = (I +x)m +n.

Sell find-ca subt x ne Inchipuim un flumer constanta cunoscutd ; find -ca seriea de subt n I ne Infaciseza atuncl o
functiune a lui n 0 fiind-ca putem seri :

(1 +x)n

----.F (n)

(1 +x) ni =F (m)
(I +x) m +n =-_F (m+n)

trebue se demonstram ca cand sunt m 0 n nemarginiti tot

este ecua %iunea.
1.

F (m) .F (n) =F (m+n) exacta.

Conform definitiuni este :

F (n ) =I+ nx +n2 x2 -}-n3 x3+n4 x4+...in inf.

F (m).=1-1-mx+m2 x2+m3 ed-m4 x4+...in inf.

F (n). F(m) = i + nx n2 x2+n3 ed-n4 x4 + ...

+ma +ran x2+mn2x3+mns x4+...
+m2 e+m2nx3d-mobed-...
+m3 x3+msn xi+...
+m4 x4-1-...

+...
F (n) .F (m) =1 + (m+n)x+(n2+mn+m2)x2
+(n3+mn2+m2n+m3)x3+(n4+mn3-1-m21124-msn+In4)e.

www.dacoromanica.ro

289 __
sea fiind-cl

n2 +mn-Fes2=

n (n-1)-Fmn-l-mn-Fm(m-1)
2

n (n-1-Fm)-Fm (ml+n)
2

(n+m) (n+m-1)
2

= (n+111)2

s. c. 1.
este F (n).F (m) = 1 + (m+n) x+ (m+n)2.t.2-1-(m+n)3X3-1-.
Conform II no 1. este pe de alts, parte scriind (n--Fm) In loc
de n In seriea de sus :

F (n+m) =1 + (m+nt)x-F (m+n)2x2+ (m+n)ax3-1-...

Prin urmare dar este F (n).F (m)=F (n+m) pentru on
care valore reall a luI m si n.
A.

De este dar p. e. m =n urmeza analog :

2,

sea

F (n).F (n) =F (2n)

(F(n))2=F (2n)
(F(n))3=F (3n)
g. c. I.

In de obste este dar de- este q un num& Intregit positive :

(F(n))q:=F (nq).

3.

De Insemneza p jails! un numer Intrega bositiva si de scrim

In locul lei n In formula n 3 frangereaP, mat urmez4 :

[F (c1)11F (p)

It.

4i

i/F (p)

sea fiind-c, 5. este p un num& Intregu positivil , este conform

formulei binomului :

F (p) = -Fpxp2x2+ p3.r3+. +Pio

(1+21

i prin urmare :

[F(12)F(p).--(1+,c)P seil FM= i>(1-Fx)9=

1-F.r)!i

21

www.dacoromanica.ro

200.

Asa dar :

(1+x)141=1.+12qx+(12) x2-1-(12)
q2
q3
b

sea de vom introduce In acesta serie x=- 1 de vom Immulti

P

membrele ecuatiuni pun evi :

XI. (a-l-b)ilq=alid-Paq-1b-F() all -2b2-1-(0

q2

Acura este dar formula binomului pentru exponent' frangerosi demonstrate.

B. De vom scri iaraI In formula :

F (n).F (m) F (n+m)

in loc de ni, valOrea

n, anent :

F(n).F(n)=F(o)
cini insa din II n I ca F (o) =I
prin urmare dar este F (n).F

=1.

F (n) =F

sea

sea flind-ca conform formulet binomuluI pentru un num&

positiva este :

F(n)=

n2.c2-f-... +nnxn = (I +x)"

este i F (n)
adica :
(I -I-

)n =

(n).v+(n)2x2+(n)33-3+...
b

sea de wont introduce in acesta serie x=- st de vom Immulti

a'

membrele ecuatiuni prin a-n.

XII. (a-l-b)-n a-n+(n)a-n-lb+(n)2a-n-2b2+(D)3a-n-3b3-1-...
Acum este formula pentru exponent' negativi demonstrate.
3

PPobleme. 1. (ab)7.
Dupe formula n^ xi este :
3

33

(a +b)i=a7+-4 a4- .

3
Li

) a41 262+.
2

www.dacoromanica.ro

291
=1>-c--12.1+ 34b

34b2

32715

Va

(a+b)-2.

2.

Dupe formula n in este :

(a+b)-2=a-2+(-2)a-2-16-1-(-2)2d-2-2b2.
1

2b

a2

a3

++...
3 b2

S 286

Table de formulele din Partea X.

CAP P'
1.

i (a, b..)

275

n!

In)

_ 2!

2. $"(2a,

nI
1..

p!

276

(n)

3.

1411

(a; b..) = nail

(a)

(a, b, c..)

4.

CAP II
278

279

(10

CAP III
5. II (a, b..)

nm

6.

(a, b..)

nm

281

(a)

(n)

(n-l-ini)m.

a' (a, b..)

282

(n)

CAP IV
7. (a

b)n = E (na . ana ba)

283

a =o= n

8. (a

9. (a +

b)n .-= E (( 1)a . na . an

a= o
b

c)n

(4:4

283

ba)

n
an . bb

ct

.)

284

ct-i-ei=n
10. (a

.)n

= (

aa . bb

ct

abi+...n
www.dacoromanica.ro

284

-- 292
PRO13LEME.

4. Pentru grimadirl.
1. Ctite numere de trel ciffre putem scri cu ciffrele 2, 3 si 7?

R. 6.
2. COte numere de septe cifire coprintirt trel 8, duo 0 si duo 4?

II. 150.
3. Cote numere de 8 ciffre se potil scri cu ciffrele 5, 4, 21i 0 ; deca In aceste
numere se atlit ciffra 4 de trel orl, ciffra 2 de duo orl si ciffra 0 de duo
orl; si cote din aceste numere se sfIrsescu cu ciffra 4?
R. Putem scri 1260 numere si se sfIrsescd cu 4, 450 numere.
4. Coke numere de sesse ciffre coprinda pe 3 de trel orl, pe 4 de dud) orI si
pe 0 ()data ?

R. 50.
5. A cOtelea permuiare a elementelor a, b, c, d, e, f este permutarea dbefac?
B. A 4011e4.

6. Cote rInduirl se pot& face fora repetitiune la 7 elemente In classa tiles?

R. 840.
No sunt propuse elementele 2, 3, ft, 5 ; due numere de core 2 ciffre cu
repetitittne putem scri?
R. 16.
8. Me numere de cote trel cilrre putem scri asa IncOt aceste Ire! ciffre se fle
7

deosebito Intro dlnsele.

R. 648.
9. Care este numOrul tutulor num rilor de eke 4 ciffre?
R. 9000.
10. Ne stint propuse 32 elemente, due combinatiunl fora repetitiune de eke
12 element() putem face ?

II. 225792840.
11. Ne sunt propose 8 elemente; cote combinatiunI cu repetitiune de ate trel
elemente putem face?
II. 120.
B. Pentru formula binotuulul si polinomulul.
a

1. A ie preace expressiunea /17-7rs dupt formula binomului Intr'un sir rInduita 11 lul x, pone la eine! termini.

R. 0.-x3) t

x3

10

wix--,,

2. A preface expre-siunea V117=:; Intr'un sir rindu:tO de puterile lul x; care

stint cei chic' d'ameie?
It.

(1x) 2

1
- 7)3.
2

icr2

--rs x+
18
1

16

www.dacoromanica.ro

-3. Care este valarea lut E

a
4.

o--; n

(-

11.

( (20-1)

(- 1,

(2a6 - 1)

293

20-1

2,

17

, 7231.

1, 7,-17, 31

Ala dar admit expressie InsemnezA summa progressiuni ecuidifferentiale

superidre

- 1, 1, 7, 17, 31 ...
de wide Sxn
4.

(2
\3

= -3 n(n - 2) (2n
1

1_

3220_2

64

/ -729gi

1)

27

20
27

r 12

64

5. (6a2b3ca -9ab2d)4 = (3a1A2ac2 - 3d))4= 81a4b8(2ac2- 3d)'

81a4b8(1611/48-96a8c8d2160c4d*-216actd34-810
1296a8b8c8-7776a7bRc6d+-17496eb8c1/412-17496a8b30d3
6561athad4
6.

(e% -1- e-3)2= e2x + 2 + e-2x.

7. Care este al Tea termen al biuomulut (a- b)Eo.

R. 296a23b6= 475020a23b6.
8. Care este termenul din milieu al binomulul (a- b)".

R. - 147a7b7 = - 24024a7b7.

9. (a - b

+ c - d)4 = a4 - 4a3b 4a3c - 4a3d

601)2- 12a3bc

+ 1.2atbd + 6a3c2 - 12a2cd + 6a2d2- 4ab3

-I- 12 able - 12 ab2d - 12 abc3 24 abed

- 12abdI + 4ac3 - 12ac2d + Med' - 4ad3

+ b4-4b3c 4b3d 6b'c2-12b2cd -1-6b2d*
- 4bc3 12bctd - 12bcdt + 4bc13 -1- 0
- 4c3d + 6c2d2 - 4cd3 + d'.

10. (1 -3

55
-35 .7.3 45

79
24

.r2-1-

www.dacoromanica.ro

130 9

288

36

PARTEA XI
DESPRE LOGARITHM

CAP I18

Regulile generale ale logarithmilor.

S 287

Numim logarithmul unei cotimi b, exponentul acelei putell la care trebue se Innaltam o cotime ore-care a, ca se produce dStimea propusa b, acest exponent necunoscutil se insemneza prin logab i se citece logarithmul b pentru baza
a. In parte se numece dar cotimea a baza; iar cetimea b,
logarithmandul sell nunzerul; i operatiunea, prin care se
afla acest exponent necunoscutu : Allarealogarithmilor; p. e.

Log28 = 3 cad 23=8.

Log416 =2 cad 42=10.
1

Log82 = -3 cad 8a = V8=2.

1.

Log2T5=-11 cad
.

1
2-4=2

=.
1.

c. 1.

tnsemnare. 1. Aflarea logarithmilor nace din innaltarea

la puteri i este a duoa operatie indirecta a acestia. Este p. e.
23=8; se presuppunem acum, ca dintr'o causa Ore-care n'am
pute citi exponentul 3; atund se ivece problema, a afla numerul la puterea caruia trebue se Innaltam pe 2, ca se pro-

www.dacoromanica.ro

295 -duc6 pe 8. Fiind-ca Ins& acest exponent nu se pOte ghici tot-

de-una asa de lesne ca aci , trebue se fun In stare a areta

printr'un mod 6re-care operatiunea, ce trebue se se fac, ca
se aflam acest exponent ; acesta indicare se face prin semnul
1og28.

2. De Insemnam logarithmandul prin le, baza prin 33 i

logarithmul prin I, vedem din definitiunea logarithmilor, ca
numal atunci am aflat logarithmul exact, cand va fi 33t =Ir.
3. 'Me demonstratiunile urmat6re pentru theoremele fundamentale ale logarithmilor se facil dui:16 acesta formula ,
adica se cerceteza de este 331=1C si de este astfel, atunci este
adeverul theoremei demonstratO.
11. Cot pentru Inchiderea In parenthese se mat repeteza i
aci ce s'a mai clis mai nainte , adica : ca, operatiunile supe-

riOre ad precadere catre operatiunile inferi6re. Asa p. e.

logab+c Insemneza ca logarithmul b pentru baza a este se se
adune cu c6timea c; iar de este se fie b.+. c cOtimea, pentru
care trebue se aflam logarithmul, trebue se scrim loga(b -1-- c) .
Assemene trebue se deosebim logab . c din loga(b . c); la cel

d'anteiti este logarithmandul numai b; iar la cel d'al duoilea

b. c. Pentru ca se nu se Intimple greeli scrim casul d'ant6iii
mai desluit : c logab In loc de logab . c.
Fiind-ca nu aduce confusiune scrim logaba In loc de logo (bc);
dar atunci trebue se scrim (logab)a.

S 288

I.

a lOgab = b.

Adica 1 De ddm &mei drept exponent pe logarithmul er

afldm logarithmandul sell nuzarul.
Dem. Logab Insemneza dup6 287 acea cetime, 11 a caril putere trebue
se Innaltam pe a, Ca se produce pe b; prin rmare trebue se Ile a togab=_--- b.

Logaib = b.
Adica : Logarithmul unez putere pentru o baza deopotriva
cu rddlic ina putere: este deopotriva cu exponentul puterei.
2.

www.dacoromanica.ro

Dem.

Ad este

Ir.

- 296 a6 ;

= a 1 trebuo se lie 1= b.

Acista este adeverat, and va 11

3' =4.

adica

a6 = a6.
S 289

Fiind-ca putem pune la expressiuni ecuale pe una in locul

celillalte trebue se fie, de este b = c si
logab =log1/4.

Adica : Logarithmii din expressiuni ecuale pentru aceeapi

bend, sunt intre dinsii deopotrivet.
S 290

1. - De avem a calcula logarithmul unul num6r pentru o

baza hotarlt5.; p. e. log2512, trebue se calculam t6te puterile

hazel 2, One ce ajungem la logarithinandul 512; adica :

20, 21, 22, 23, 24 , 25 , 26, 27,

1,2,

h , 8 ,

28

20

16, 32, 6/1, 128, 256, 512.

Fiind-ca este 20 = 512, trebue se fie 1og2512= 9.

De am aye dar In genere se calculam logab ar trebui mai

anthill analog se formam trite puterile lul a, pone ce dam

una, care este deopotriva cu b.
De ne fnchipuim baza 1nnaltata la puterea tutulor nwnerilor reale, dobendim un sir de puteri, care se numesce sysMina logarithinilor, iar de hinaltarn baza nuniai la puterea
tutulor numerilor Intregi (positivi si negativi) dolAndini un
sir de puteri, care se numesce Find liatdamentalii at acellei
systeme.

2. - Un astfel de sir fundamentalti este p. e.

1, 2, II, 8, 16, 32, 6[1, 128, 256, 512, . . . numere
0, 1., 2, 3, A, 5, 6, 7, 8, 9, . . logarithmil.
De luo acest sir In apprOpe bagare de soma vedein ca intr'insul numerile s66 logarithmanclil formez6 o progressiune

www.dacoromanica.ro

297 -proportional4, a cdril ratie este baza system' logarithmilor,

car ca logarithmil crests tnteo progressiune ecuidifferentiala
cu differenta 1.

S 291
1.
De este baza unel systeme de logarithm! o Mime
negativa, puterile el nu vor forma un sir continua, cad parte
dintr'Insele vor fi positive parte negative, parte imaginare
(rand va fi exponentul o frangere , a cad! numitor este un
numer Intrega) ; p. e.

Log-2 (-8) =3, cad (-2) 3 =

8.

Log-2 (11) =2, cacl.(-2)2= +h.

Log-2 (14/ 2)

=-41-",

del ( 2)7=V-2.

De este baza = 1, vor A bite puterile la! iaras1 = 1.

De este baza = 0, vor Ii tote puterile el positive ia-

2.
3.

as! =0; car cele negative = 00 ; p. e.

Log 0 =orI calif cotinil positive a cad Oa = Q.
1

Log CO = orl calif cOtimi negative a cad 0-a= =

0'
II.
De este baza unel systeme de logarithm! a, o cOtime
positiva si mal mare decOt 1., atuncl este

Oa

ax> 1, cand va A r positiva

si ax <1., cand va fi a- negativd.
De ad urtileza ca inter) astfel de systems, logarithmic tutulor numerilor, care sunt mai marl, decOt 1 sunt positive,
si logarithmil tutulor frangerilor sunt negativi si ca valOtea
absoluta a logarithmilor frangerilor este cu atOt mai mare
cu cOt va A frangerea mai mica, car logarithmul nutlet este

=-00 ; p. e.
Log264= 6 cad 26=64.
1.

Log-9-6/ =-6 cad 2-6=

Log20 = -00 cad 2-a,

1
26

6/1r

=I =0 cad 2 e mar mare dee& 1.

00

www.dacoromanica.ro

298
5.

De este baza a positiva i mai mica decOt 1, atunci

este :

ax <1. cand va fi x positivd

i ax >1 cand va fi x negativd.
trite() astfel de system& dar sunt logaritbmil tutulor nume-

rilor, care sunt mai marl deck 1 negativi, car logarithmil

frangerilor positivi; p. e.
1
logilt= 2 caci 1)-2 =T=4.

7
11

log2T =2 cAci

(1)2=1.
5 292

in cercetarile, care urrnezil, presuppunem baza tot-de-una

positiva i >1 i fiind-ca puterea unel cOthni positive este
tot-de-una iarasio cotime positivA, numerile negative nu potii

aye lntr'o assemene systems logarithmil correspunOtori.

(Vecli Partea XII.).

5 293
1.
2.

Logal. = 0 cad :0=1 i

Logan =1. cad a' = a.

Adica : In on -ce systema de logarithmi, logarithmul unimi

este 0, ,si logarithnud bazei este 1..
5 294

Logarithmic on -cans systeme au proprietatile fundamentale urmatOre :

1.

Log' (b . .c) = logab +- logag

Adica : Logarithmul lima product este deopotrivci ea

summa logarithmilor factorilor lui; sea
Summa logarithmilor a duoe cotimi este deopotrivii cu logarithmul productului acestor duoe cOtimi.

www.dacoromanica.ro

299
Dem. Act este C= be ; 33 = a li trebue se fle logab -1- logac --r..-_ I.
Acests este adeverat, cand vs II W = Ir
adice alOga b -Flogac = bc.
sell alogab . alogec = bc dupe 74 no 1
si
b . c = bc dupes 288 n 1.

2.

Loge (-e) =logab

loga t

Adica : Logarithmul unui cot (frangeri) este deopotriva

cu logarithmul deimpartitului (numFratorului) minus logarithmul impdrtitorulut (numitorului); sea :
Di fferenta logarithmilor a duoe cotimi este deopotrivd cu
logarithmul cOtului acestor cotimi, in care scrim drept deimFirlit logaritlimandul descaclutulut ,si drept impartitor logarithmandul descosului.
Dem. Yell n 1 S 294.

Insemnare. Din acestA theorems results, ca, de sunt dune

cOturi deopotriv6. Intre dinsele, logarithmii for formezd dune
differente deopotriva intre dinsele. De formezti dar patru nu-

mere o proportiune, logarithinit for vor forma o ecuidifferentl.

3.

Logabc =A. logab.

Adica : Logarithmul unei puteri este deopotrivd cu exponentul puterei immultitd prin logarithmul radacihi puterei ;
sell.

ImmulJim un logarithm printr'o cotime, innaltdnd logarithmandul la puterea acelii cotimi.

Dem. Vedl Insem. 287 n 3.

c r- 1

A.

Loga Vb =;logab.

Adica : Logarithnzul unei raddcini ore-care este deopotriva

cu logarithmul radicandului impartiti tprin indisul rthlacini;
sell

Impariinz un logarithm printr'o catime scoldnd rddacina

acestef cotimi din logarithmand..

www.dacoromanica.ro

-- 300 -Dem. Ve41 n' 1 al until' .

Insemnare. Pentru log" (b

(Vecll S 31.1.)

s)

av ern o formula simpla.

5 29t

Prin applicarea regulilor din S 29h, aflam :

1.
Log (bcde) = 'orb -F lore -1- lord-1- lore.
2.

Log'

3.

Log'

bc

fi n

_b

Probleme.

iorc lord lorelogaf.

= [orb

(10Eab logac)

I. Logg-c-b7= (lore+ 2 logab) .

2. Lorb = log471.

lead de este al= b.

"

3. Logab =logTh

ib

este i (ct)x=1i5.

1.

log.

h. Logab =

,w)

5. Logab = logan(bn).
1

6. n lore/ = logn'Tb.
7. Logl-Fx (1.a 2) =1 + logi-Fx (1
8. Log

03

Vb = 2

9. blogac = clogab.
n

10. Log' gm

9-s

bri-c

log./

b -1--

6=-7,
s

11._.

IN

= log' %/gm-1-10ga b c lory-3logn% b-"

nt ,

I,

= -Ivory -Hs mg ko -1- c) -h 3 lowly

S 296
Din theoremele demonstrate In 5 29h urmeza, ca am putts
preface orl-ce immultire, 4mpartire, Innitltare la pnteri i sco-

www.dacoromanica.ro

'orb.

301

tere de radacinf respective In adunare , scAdere , Immultire

i impArtire, dee& am axe o Insemnare de logarithmi1 tutulor
numerilor de la 1 One la un numer marginitti Ere -care. Atuncl
adica In loc de a sovIri calculul cu numerile propuse , 'I am
sovIri cu logarithmii lor, si am auta la sfiritul calcululul
In acea Insemnare logarithmandul sea numerul correspuntletorti resultatulul.
S 297
Ne remane dar dupe cercetarea filcuta In S 296 a demonstra
possibilitatea de a calcula pentru o baza ere-care logarithmul
until numer propusil.
De avem p. e. a afla log' 2, trebue se cautaAn un numer x,
care scrisit ca exponent lunga baza 10, se produce pe 2.
Trebue dar se fie 10x = 2.
Fiind-ca. Ina este 100=1 i 104=_-10 ;
T trebue se se afle Intre 0 i 1; adica se fie o frangere.
1

Fie p. e. x =- , atuncI este

y

107 =2
sell 10 =2Y

Fiind-ca este Insa 25= 8 si 24=16

y trebue se se afle Intre 3 i 1, adica trebue se fie, p. e.
1.

Y=3-z .
Atuncl jails! este 1.0

23+2;

sell 10 =23. 2;
10

sell -g-= 2r
I

1,25 =27

sea (1,25)E =2.

Este Ins/ (1,25)5=1,953125 si (1,25); - 2,64140625.

z dar trebue se se afle intre 3 Si 4.

www.dacoromanica.ro

302
1

Fie iarat p. e. z = 3

atunet este

(1,25)3i= 2
sets (1,25)3. (1,25); = 2

sell (1,25)p =

1,953125
si 1,25 = (1,024)P.

=1,0211

Fiind-cA Insa este (1,02/)0 < 1,25

iar (1,0211)10 > 1,25
p trebue se se afle intre 9 si 10.

Fie jar/sip =

. c. 1.

De Ineetam aci cu calculul Ili de recapitulam cele aflate One

aci, vedem :
1
x=-=

1
1

3-F

3-1--

1
1

13-F

3 -1--

1
1
q

Dc lassam frangerea - la o parte i de caleulam redusele

q

frangeri continue dob6ndite , gasim redussele successive urmAtore (vec11 S 114

S 128)

28

3' 10' 93'

De prefacem cea din urma redusA 28 inteo frAngere deci93

mala, aflAm :

Log102 = 0,3010.. .

Insemnare. Un alt method mat simplu a deslega problema

din acest s se va areta In Partea XII.
S 298

Prin cele disc In 5 precedents vedem ea suntem In stare a

afla pe rind logarithmic tutulor numerilor de la 1 One la un

www.dacoromanica.ro

303

num& Ore-care. 0 tabla, In care sunt meclati acestl logarithm!

pe rind se numece tablet de logarithm::
Logarithmul unul product find deopotriva cu summa logarithmilor factorilor lul , este Invederat ca la facerea acestor

table n'avem decOt a calcula logarithmi! numerilor simple,

cad applicand S 29!i n 1. aflam lesne i pe eel a! numerilor
multiple. Tot assemene aflam lesne dupe S 2911 n 2 *IL loga-

rithmi! tutulor frangerilor.

5 299
Deca sunt logarithmii deosebitelor numere calculattpentru
a, si deca avem o tabla de logarithm! pentru
acest5, baza, ne putem sluji cu dInsa ca se Aim si logarithmul unul numer b pentru o alt5. baz5. t.
De insemn'am p. e. logarithmul necunoscutd al numerulul
b pentru baza s prin x, trebue se fie
o baza Ore -care

= b.
De luom logarithmul pentru aminduoe membrele ecuatiuni
din tabla, ce avem pentru baza a, aflam dupe S 289 :
Loga.cx = log'b
sett x logax =--1ogals
lo gab

de unde urmeza
s=

= logab .

1.

logao'

Sell In cuvinte :

Logarithmiz deosebitelor numere hind cunoscutt dupe o

systemu ore-care, si vrdnd se afidm logarithmic aceloraft numere dupe o alta systeme, mnzmuljim logarithmic cunoscuti
printr'o frangere, a cdrii numerator este 1 gi a cdrif numitor
este logarithmul bazez edit' noui dupe baza cunoscutd.
Acosta frangere , prin care trebue se Immultim tot! logarithmi1 unel systeme cunoscute, ca se dobendim o systems de
logarithm! noun, se numece Modulul. (vecl! 5 326.)
Problemd. Este log464 = 3 ; se core log'664.

www.dacoromanica.ro

3011 --Este de vom !alumna 10g166/1 : prin x;

x= log46/1.
1

1og416
3

=1,5.

CAP II

Despr* logarithmii vulgarr sort obicinuitt.

300Systema logarithmilor, unde baza este 10, se numesce dupe
Henry Briggs, care a calculat'o pentru prima OrA, systema lui
Brigg, i find-ca acesta system& este cea ma! obicinuita ma!
cu soma In calculele ordinare se mai numesce si systema vulgard, obicinuita sou flecimala.

in calculele superiore intrebuintam o systema de loga-

rithm!, a cadt baza este 2,71828182M...

care se nu-

mesce systema naturala, hyperbolica sea neperiand.

in cercetaxile urmatOre vom verbi mime de systema vulgara si de aceea pentru prescurtare nu vom mai indica, baza
systeme! , ci scriind numai p. e. log 9 vom Intellege tot-deuna log109 ; iar cOt pentru a duoa systema vech Partea urmatore.
Fiind-ca s'ati calculat deosebite table de logarithmii vulgar!, precum de Callet , Delalande, Borda, Vega, vom pre-

suppune aci , ca cititorul are la in de mans una din aceste

table; este dar de prisos a mai descri aci rinduiala acestor
table, cu atet mai mult cu cOt fie-care dintr'Insele isi are particularitatile ei si acestea sunt indicate In precuventarea fieearl! table.

www.dacoromanica.ro

305

5 301

in systema vulgara puma logarithmil puterilor lui 10 pots

fi numere intregi, p. e. log 10 =1, log100 = 2, log1000=3

s. c. 1. cad 101 = 10; 102 = 100; 103 = 1000 s. c. 1.; car
logarithmul or! -ca.rui alt numer este un nutria- nerationald,
adica se compune dintr'un numer intregti , care se numesce
caracteristicei i dintr'o frangere, obicinuit aretata subt forma
unel &anger! clecimale, care se numesce mantissa.
Asa trebue p. e. se fie log 300 intre 2 si 3, cad

102 = 100 prin urmare < 300

si 103 = 1000 prin urmare > 300.
De aci urmeza ca putent determina logarithmul unui numer
in duoe chipuri ; sea adunam la numerul mac midi o frangere

clecirna1s curata sett scadem din numerul mai mare o alts

frangere clecimalk adica :

Log 300 = 2 4- 0,4771213

sea log 300 = 3

0,5228787.

Tablele de logarithm! sunt obicinuit intocmite pe 5.nteiul

mod, precum am aretat in S 297.
S 302

Caracteristica logarithinului unuz numer intregil de n cif-

Ire, are tot-de-una n 1 unimt.

Dem. Orl-care numar de 11 ciffre (Ste > decOt I01-1 dar < 10',
prin urmare dar si logarithmul unul numar de ri ciffre este mat mare decOt

log (Ion-1) si mal mica decOt log (101 , adica mal mare deck n 1
si mat mica decOt n.

5 303

1. De se deosibesca duoe numere intre dinsele numai prin

nulle adaogate in drepta lor, logarithmil nu se vor deosebi
intre dinsii, dee& numai prin caracteristica lor, car mantissele

www.dacoromanica.ro

21

306

tor vor fi deopotriva Intre dlnsele, cad fie p. e. unul din numerile propuse a, atunci celalt num& va fi a.10", i

este log a = log a

ihr log (a.10") = log a + n.
p. e. log 3/1012 = 4,5316322.
i log 3401200 = 6,5316322.
2. Assemene se deosibescit logarithmil a duoe numere,
dintre care unul se Imparte exact printr'o putere a lui 10,
numai prin caracteristica lor, car mantissele for sunt deopotriva; cad este

log a = log a
car log fr.(Ta

= log a

n.

De avem dar a cauta logarithmul unei frangeri decimale,

caut5.rn logarithmul acestei frangeri in tabla de logarithm'',
fora a lua virgula in bagare de sem5, i scadem apoi din acest
logarithm atetea Intregi cote decimate avea fangerea; p. e.
Log 43216 = 4,6356446.
Log 0,00/13216 =--_ log 43216

= 4,6356446

7 = 0,6356446

3.

5 304

De ne inchipuim treptele, In care stati deosebitele care ale

unul numer, Insemnate d'assripra printr'un numer mica, printr'un indis , aa IncOt d'assupra unimilor se stea o, d'agsupra
decimilor +1, d'assupra sutimilor + 2 . C. 1. d'assupra celli

d'anteiti ciffre decimate 1, d'assupra celii d'al duoilea

. C. 1. p. e.

270,04329

+2 +1
7

=2

0,

2,

-1 -2 -3 -4 -5
0

9.

G5sim dupe cercetarea facut5, in 5 303 regula practica urmatOre :

Caracteristica logarithandui ?mu( numilr este tot-de-una

deopotriva cu indisul ci nrret din cea mar innaltd trepta, care
are o valOre absolute

www.dacoromanica.ro

307

De aci dar urmeza ca este de prisos a mat Inscri in tablele

de logarithm! caracteristica lor, *i de aceea In cele ma! multe
table caracteristica este lassata la o parte.
Fiind-ca Ins& mantissele sunt tot-de-una absolute, indisele
negative ce s'ar dobendi dupe regula de sus trebuescii scrise
tot-de-una in urma mantisselor ; p. e.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Log 24 = 1,3802112.
Log 24000 = 4,3802112.
Log 0,024 = 0,3802112
Log 2,4 = 0,3802112.
Log 2,400 = 0,3802112.
Log 0,0024 = 0,3802112

2.

3.

S 305

Cand ni se propune problema, a afla la un logarithm cunoscuttl a, numerul sea logarithmandul cortespuncletore, Insemnain operatiunea prin semnul : numlog a.
Pentru deslegarea acestei probleme urmeza din 304 urmatOrea regula practica :
Dupe: ce cautdm in tablele de logarithmi nume'rul cormspuncletord logarithmulut propusd, punem virgula asa 'hie&
caracteristica logarithmulut se correspunVe cu indisul ci ffrei
din tre'pta cea mar innaltd, care are o valore absolutd.
Probleme. 1..
2.
3.
4.
5.

Numlog /1,5710913 = 37247.

Numlog 7,5710913 = 37247000.
Numlog 0,5710913 = 3,7247.
3 = 0,0037247.
Numlog 0,5710913

Numlog 0,5710913 1 = 0,37247.

306

De sunt fret numere a, a + m Fi a + n in comparaliune

cu eccessele lor m Fi n mult mat marl, atunci se aii di fferentele lor una cotre alta approximativ ca di fferenlele logarithmilor lor.

www.dacoromanica.ro

308
Dem. De este a In comparatiune cu m si n mult ma! mare, atuncl tre
bue se demonstram ce. este approximativ :

(a --F777)a: (a+n)a=log (a+m) loga : log (a+n) loga.

sde

nz : n = log

see dupe 204 n 2 M : 7/

see approximativ
i dupe 204 n 3

add

sde

= tog

nz

(a+m)log a : log (an)_loga.

+ 777,\ iog(a+n).

a )
a)
a+71
log(
= n. log (a -!!a
a
a

log(

a + 7i )in

?it)"

log

(a+ ny n =(a-1-7ny
a

( 1+ ?la ) =

a
?it

"

Fiind-ca este aincomparatiunecnnz si 71 mult mal mare, caturile

n
a

rn

si

s or avd o valdre apprdpe = 0 ; si le vom putd lepada fore a face o greselli mare;

atuncl lose este 1" = 1m see I = 1.

S 307
In tablele de logarithmi sunt obicinuit calculate' nurnal logarithmii numerilor de 5 ciffre. Luand insa cele Oise In S 306
In apprOpe bagare de sema, vom pute lesne calcula si logarithmii numerilor de 6 si 7 ciffre.
De ni se cere p. e. log 37245,76;

scrim anteiti 37265,00 a; 37245,76=a+ m si 37246,00=a+n;

Atunci este nz = 0,76 si n = 1, si dupe 5 306 este approximativ :

76:100=log37245,76-1og37245,00:log37246,00-1og37245,00
sea 76:100=log372/15,76-4,5710680:4 , 5710796-4, 5710680
sets 76:100=log37245,76-4,5710680:0,0000116.
Asa dar este : log 37245,76
sell
sell

=0,000000 11 6.76+

/1,5710680

log 37245,76 = 0,000008816 +4,5710680

log 37245,76 =4,5710768.

www.dacoromanica.ro

309

5 308
De avem a afla la un logarithm propusii num6rul correspunci6torti i de are logarithmul mai mult dee& '5 ciffre nu o
se'l gasim exact In tablele de logarithms. Applicand Insa cele

Oise In 5 306 putem afla i a 6" i a 7" ciffra.

De ni se cere p. e. numlog 6,8933808, cautam In tabla i
gasim :

Numlog 6,8933789 = 7823100.

Numlog 6,8933844.7823200.
De este dar a. 7823100, atunci este log a = 6,8933789;
De este a+m= 7823100+m atunci este log (a+ m) =6 ,8933808 ;
De este a +n = 7823100+100 atunci este log (a+n) =6 ,893381th ;
Applicand dar s 306, aflam :
m :100 = 0,0000019: 0,0000055.

0 0000019.100

Este dar m = '

0,0000055

=35.

prin urmare dar este numlog 6,8933808 = 7823100+35

= 7823135.
S 309

in S 296 am aretat, cum putem calcula o expressiune cora-

pug prin ajutorul logarithmilor. Ffind-ca MA mantissele,

care se gasescii In tablele de logarithm) sunt tot-de-una positive, trebue se ne ferim cOt vom pute de mantisse negative.
De avem dar a scade un logarithm mai mare dintr'un logarithm mai midi, marim descaclutul cu atotea Intregi, that se
coviresca pe descos, dar ca se nu sChimbam valOrea expressiuni, scrim tot o data In drepta descaclutului drept caracteristica negativa, atotea unimi cu cote am marit pe desc4ut;
p. b.
0,69829
Ni se cere valorea lui x6951,273'

Este log x= log 0,69829 log 0951,273.

www.dacoromanica.ro

31.0

Dupe tabla estelog 0,69829=0,8440358-1 = 3,8440358-4

=3,8420643
log 6951,273

Asa dar log x=0,0019715-4

i prin urmare x=0,000100455.
31.0

De avem a Imparti un logarithm cu o caracteristica negatilt& printr'un numer, trebue, ca se nu dobendim caracteristice frangerOse, se adunam la aminduol terminil deimpartitului atOtea Intregi, cote trebuesca, ca se se ImpartA al duoilea termen exact; p. e.
9

Fie x= V0,000489,

utuncl este

log x =9- log 0,000489.

Dupe table este log 0,000489 = 0,6893089-4 =5,6893089-9

-19 log 0,000489.

0,6321454

-1

Asa dar log x = 0,0321454-1

i prin urmare X = 0,428692
311_

De avem a calcula summe i differente prin ajutorul loga-

ritlimilor, trebue se ne ferim a scri In loc de log (a+ I));

log a log b, cad am face o mare greOld.
De ne sunt propuse astfel de expressiuni nu be mai putem
simplifica, ci trebue se facem operatiunile cu fie-care numer
aditivii In parte, si apoi se adunam sea se scadem resultatele.
9

Probleme. 1.

Fie propuse

0,12. VO,A
0,/14-V0,/1.

Ca se deslegam acestit probleme scrim enteiu

=0,11-1-O,4.
atuncl este ,y

0,4 = 0,4
1

i log (y-0,4) .=--- log 0,4.

www.dacoromanica.ro

311

Dupe tabl& este log 0,11=0,6020600 1 =1,6020600-2

asa dar lOg(y-0,4 ) =

qi

(.,6020600-2) = 0,8010300-1
prin urmare y-0,4=0,6324554
asa dar y=11032455/1.

Acum avem dar

V0,12.1/0,4
1,0324554
9

Fie X- V0,12.1/0,4
1,0324554

Atuncl este log x=b- (log

0,12+2 log 0,4

log 1,032/1554)

Dupe labia este log 0,12=0,0791812-1

1

2 log 0,11

(I)

=0,8010300-1

(11)

0,8802112-2

(1+11)

log 1,0324554 = 0,0138711

(m)

0,866301-2
log x=-19

Asa chir

sea

(1+11-111)

- 9)

(7,86634 01

= 0,8740378-1

si prin urmare x:= 0,70230.

6

2. Fie propus& X= (2,35647)5+ V 20,35/i

Ca se deslegam acest& problem& scrim mat anteiu :
6

(2,35047)5=y gi 1/20,354 =z.

Atuncl este log y=5. log 2,35647.
Din labia aflam log 2,35647=0,3722619

5.1og 2,356h7 =1,8613095

log y=1,8613095
si y=72,66237
www.dacoromanica.ro

312
1

log z=. log 20,35/1

6

Din tablit aflam log 20,354 =1,3086498

]-

log 20,354.0,2181083
log z= 0,2181083
1 z= 1,652374
8

Prin urmare X= V72, 66237 -I- 1 , 652374 = V74,31/174.

Ma dar log x=-8 log 7/1,31474.
Din tabla aflim log 74,31474= 1,8710749.
prin urmare log x= 8- . 1,8710749= 0,23388/14
do uncle x= 1,713501.

Insemnare. La calculul cu logarithm! si frdngeri decimale

dobendim adesse ori numere cu mai multe ciffre decimale
decet cu 7; acestea nefiind trebuinciese , cad in table nu
sunt calculate mai mult decdt numere de 7 ciffre, se lepada;
cu alte cuvinte atunci prescurtitm frangerile decimale; in
acest cas dar trebue se pdzim regula prescurtari frangerilor
decimale, care s'a demonstrat in 108.
S 312
Fiind-ca. in system" de logarithm! a lui Briggs baza este 10,
adica un numer absolutd (positivu) nu putetn dupe 292 afla
logarithmul la nici un numer negati\ 6 si trebue mat cu setna

se ne ferim a scri log (a) =log a.

De se afla dar intr'o expressiune, care este a se calcula cu
logarithm!, numere positive si negative, cercetaut ma! 'Antal,
ce influenta, ad semnele assupra resultatului, &lid, de va fi
resultatul negative see positivd.

De este resultatul positivu lassain semnele la o parte, de

este din contra resultatul definitivCt se lie negative, operam

www.dacoromanica.ro

313

assupra terminului absolute i scrim dupe ce am aflat logaCa se nu ultam in cursul

rithmul, dinnainte Iul semnul
calcululul a pulse acest semn este bine a indica logarithmul
negativit printr'o linie orizontala puss deassupra lui.
De este p. e. resultatul x al une1 expressiuni A se fie negativtl, scrim
log x= log A
de unde urmeza x= A

i x = A.
5

Probleme. 1. Fio propusd A.

_L3,
30

Raddcina a 51ea dintr'o expiessiune negativii csie negative, Hind -cd 5 este
un numer ford socifi; aa dar scrim
6

131

--.C=

prin urmare log A = (log 13log 30)

Dupe table este log 13=2,1139434-1
log 30= 1,11771213

0,6368221-1=4,6368221-5
log A=0,9273644-1
ei

2. Fie propusd A

prin urmare A =- 0,811598118

(-2,54)8.1/-81,237

V 26 V 0,56
Aci este (

2, 511)8 positivd Bind -ca 8 este un numer soda; iar

V-81,237 negm

! indcfl 3 este un numdr fora sociti; prin urmare

este numeratorul problem! negativd.
7

in numitor este V 0,56 negativii, cad 7 este fora socid ; dar immultind
radacina prin
26, numitorul sp face positivti.
Valdrea luT A. o se Ile dar negative. Ma dar scrim
1
log A = 8 log 2,51I
(log
log 81,237
3

-5

26+-17 log 0,56).

www.dacoromanica.ro

-- 314
Dupe table este

log 2,54 =0,4048337

8 log 2,54 =
3,2386696 (I))
(1-1-11)
log 81,237=1,9097539
3,8752542
1

log 81,237=

log 26
log 0,56

log
7

'

56

1,4149733

it iv)
1,3790002

(iii)

6,701880-7
0,9640269-10v)

0,2758000 (vi)

log A=
priu urmare
qi

3,5994542(vvt)

-A= 3976,072
A-- 3976,072.

S 313

Complinirea until num6r a la 10 se numece complinirea

decadicti sett arithmetica a numOrului a; si se Insenmeza prin
CDa; asa este p. e.

CD 3,7621532 =10 3,7621532=6,2378h68.

in loc dar de a sane un num& b dintr'alt num& a putem
aduna cu a complinirea decadica a lui b i sca,de atunci din
resultat 10, caci este
a b = a + (10
b)
10.
Acesta proprietate este favorabila calculului cu logarithm',
cand avem a scade din summa mai multor logarithm' unul
sell mai multi logarithm'; caci prin operatiunea de mai sus,
care se face lesne In cap, suntem in stare a scri tote numerile
date unul subt altul i a le aduna de o data; p. e.
,
36,.
1W0,562
Fie promise!). =

4,238.0,467'
Este log A =log36,043 +log0,562log1,238log0,467.
Dupe table este log 36,0113= 1,5568209

log 0,562= 0,7497363 1

CD log h,238= 9,3721390-10

CD log 0,467=10,3306831-10
log A
=22,0100793-21
= 1,0100793
gi

(v)

0,6365846 (ii)

=10,2348.

www.dacoromanica.ro

315

CAP III

Despre ecualiunile logarithmice si e. xponentiale

(transcendente).
5 3111

in capul precedenta am areta,t ea de folositori sunt logarithmil pentru calculul expressiunilor numerice. De i acesta
particularitate a logarithmilor dovedece importenta tor, dar

tot nu demonstreza anco neaparata for trebuinta ; find-ca

acele resultate aflateprin applicarea logarithmilor se pota gasi
i printealt chip, de i mult mai ostenitora.
Asa putem p. e. printr'un chip analogu celui arOtata pentru scOterea radacinilor patrate i cubice in Partea VII afla
i fora ajutorul logarithmilor valOrele on -caril radacini supe riOre.

Sunt insa unele cercetari, unde ajungem la nesce ecuatiuni, a caror deslegare nu este cu putinta, deck numai cu
ajutorul logarithmilor. Aceste ecuatiuni faca parte din ecuatiunile numite in 5 219 ecuatiuni transcendence.
Assemene ecuatiuni sunt acelea , unde necunoscuta se afla
subt forma unui exponent sea a unui indis, s65 subt forma
Iogarithmului si a bazei adica :
1.

2.
3.

e=--p
_
Va a .r= p
logax=p

Ii.

logxa =p.

Aceste ecuatiuni se numesca etwagunt logarillenzice, si

cele duoe d'anteia anco in parte ecuatiuni exponentiale.

www.dacoromanica.ro

316

S 315

Ecuatiunile exponentiale, care all forma cea mai simpla,

se potti reduce la forma (Ex= b, adica la o ecuatiune In nlembrele cilia se afla numai un singurii termen.
Pentru deslegarea acestei ecuatiuni, n'avem decOt a cAuta
logarithmil aminduor part' pentru aceemi bazA, adica :

x log a=li
b
X= log
log a

de undo

Probleme. 1. egx.bx-1=-

bs

x log a + (x -1) log b =log rx log b

x (log a+log b+logb) =log e+log b
de undo X=--

2.

log g+log b
log a+log b +log b.

81T=14-

x log a =flog b
ic

x2

log b

=log a

de undeX=

3.
Este X

log b

2x. 3x-1=400

log 2+ (x-1) log 3 =log 100

sda x (log 2+log 3) =2+log 3
2+log 3
i

Dupe labia este

X= log 2-{-log 3

log 3=0,477121.3

log 2=0,3010300
prin unnare X=

2,11771213

'
0,7781513 =3 18334.

5 316

Ecuatiunile exponentiale, ale caror membre al mai multi

www.dacoromanica.ro

31.7

termini, nu se pots i in genere deslega printr'un mod elementarn' ; p. e.

Ecuatiunile 1.. ax+1.=1:
amx + aux =b.

2.

1.. Adesse insa putem preface assemene ecuatiuni si le putem da o astfel de forma Inc& se le putem deslega.
De este p. e. In ecuatiunea II. 2 de ma! sus m = 2 n se transformdzit
ecuatiea In a21x +aux = b.
De scrim deocamdati aci aux= y, se schimbii, acesti ecuatie In :

y2d-y =10

de unde urmdza y

,
Titb

Fiind-cl este y = aux este si

atlx =

prin urmare ttX log a=--log

log

i x=

Try

Vr.

n log a.

2. De multe or! putem desface astfel de ecuatiuni in factor!, asa Inc& s'o putem deslega ; p. e.

2x-1+3x+1=3x-1+2x+2
2x

+ 3x . 3=T+

2x . 22

sea 3s.

(3--I") =2x.

(4-1)
2

sett

3x

16. 3x= 21 . 2x
Asa darX10g 3 -Flog 16= log 21+x log 2

Bea x (log 3log 2) =log 21.log 1.6

log 21 log 16
x
i
= log

Este log 21 = 1,3222193

log16 = 1 ,2041200

3 log 2

log 3=0,1771.213
log 2=0,3010300

www.dacoromanica.ro

818

0,1180993

X=0,1760913

sea log x=log 0,1180993log 0,4760913

Este log 0,1180993.1,0722473-2
log 0,1760913=0,2457379-1

log x.0,8265094-1
$i X=121,6706692.

317

La progressiunile proportionate nu puteam deslega acele

casurl unde era n necunoscuta .(vec1.1 S 259) cad acestea pro-

duceaa ecuatiuni transcendence. Acum lnsa prin applicarea

logarithmilor deslegarea for este possibila.
Ne aunt p. e. propose :

a = 2 ; s = 5; . =5208; si ni se care valdrea lid n.

Este dupa formula
Aqa dar

% A-

a
= a.san
-1

(-5)n+2
5208=-2..5-1.
( -5)n-1
5208=

15624= (-5)n-1
(-5)11=15625
Acasta ecuatie nu pdte produce pentru tt o val6re 6re-care decOt numal atuncl,

and va ft is un numer cu sociti, adica, cAnd va avd p. e. forma 2x; Fie dar

a= 2x
AtuncY este (-5)2x=15625
866. 52x=1.5625

de unde 2x log 5 =log 15625

15625
0 5= log2 log
5
4,1938200

MA x =1,3979400 =3'

Fiind-ca este n= 2x
este prin urmare n=6,

www.dacoromanica.ro

319

318
1.

De este baza logarithmulut necunoscuta, ecuatiea are

forma general& :

Logxa=p.
si atunci este

a =.z.P.

prin urmare se reduce problema logarithmic& la problema

algebrica :
P

x= Va.
p. e. 1. logx3+1200=-.160.
Este (x3+1)160=200.
160

X5+1= V200
I

log 200

log (x3+4) =ETC/

log 200=2,3010300

log (x3+1) = 0,01!i3814.

x3+1=1,033669
x3=0,033669
log

x=1 log 0,033669

log 0,033669 =1,5272302 -3

log x=0,5090767-1
x=0,3229065
2.

loges(3 -3x
3
(2

x)2 --= 3 :3-2x

12-12x+3x2= 9-2x
x2Lox==.-1
3
10
VI00
-rV 3(3

x=6

www.dacoromanica.ro

320

10 8
x=-1,
-0
6

+13

x=_i_.
lizsemizare. Assemene probleine suet pentru numere, unde
am adoptat in genere baza logarithmuluf =10, Mlle rare.
2.
De se af1a necunoscuta subt semnul logarithmuluf,
deslegain anteiii ecuatiea pentru log x i cautam apol pentru
resultatul allat5 numeral correspuncl6t rd.

Problems. Log (x-1-24) =4,24610/15

Este X+24=17624

x=17600.
3.
De coprindii astfel de ecuatiuni logarithmancli negativi nu este tot-de-una deslegarea for impossibilil.

in assemene casuri gonim prin ajutorul regulilor pentru

logarithm! din S 294 semnul minus, prellicOnd lie -care mern-

bru Intr'un singuril logarithm i facend din logarithniandi

prin lepadarea seinnului log o ecuatiune.
Probleme. 1. 9-1-log (x-1-4) =10 log (x+1)
Este

log (x+4)-1-log (x+1) =10-9

log [(x+11) (x+1)]=1.
(x--1-4) (x+1) =10

x2-1-5x+4=10

V6
x=+
2

-E

5+-7

x=--22
de undo X= 41
1.
Este

log (x-1-1) --1 =1ogx-0,3log

(x-1)

log (x+1) +log (x-1) log x = 0,5-0,3

log ((r+1)

(x-1)1J = 0,2

www.dacoromanica.ro

321

-1= 1,584893

X2-1,584893 x=1
x=d 0,792446 V1,62797066
Fie V1,6279707= y
Atunel este

21og 1,6279707=10g y

0,1058234=10g y
i 1,27592=y
Ala dar X=0,79245 1,27592
12,06837

sea x=

0,48347
S 319

Table de regulile din partea XI

CAP 116
1.

287 insemn. re 3.

31--=Z

2. aiagabb

288.

3. logaab=b
A. De este b = c este i logab=logar

5. logo' = 0
6. logaa =1.
7. loga(b.c)=loga6logac

289.
1 293.

8. loga(-c)loga6 logac
294

9. lognbc = c.lognb
10. lovq, li=-c.1.1ognb
1 1 . x = logab .1:mac

990.
PROBLEME.

.4. Expressiuni compose.

1. log(a)3= 3(togalog b).

2. logt/nabncp = ,71 (51ogn
In

nlogbploge).

www.dacoromanica.ro

22

- 322 -

--.)
x2

x)\/a I

3. log (3(a

log3 I og(a .s).

log(a x) .

4. log loga2 = log2 logx log logo.

1

5. -logaT log k2 -1-VC;) log

al
2 $Ft.

B. Logarithmil i numerile logaritlimilor din table pentru numere

de rind eiffre.

1. Log 43694 = 4,6404218.

2. Log 43,694 = 1,6404218.
3. Log 0,43694 = 0,6404218 1.
4. Log 0,0043694
0,6404218
3.
5. Log 3560000 = 6,5514500.
7.
6. Log 0,0000001 -7. Log 0,103878 = 0,0165235
1.
8. Numlog 0,9013766 = 7,9685.
9. Numlog 4,9013766 =79685.
10. Numlog 7,9013766 = 79685000.
11. Numlog 0,9013766 3 = 0,0079685.

12. Numlog 0,6510162 1= 0,44773.

13. Numlog 0,0000434 = 1,0001.
14. Numlog 2,7242759 = 530.
15. Numlog 0,4313638 -2 = 0,027:
C. La numere do 7 ciffre.

1. Log 4625925 = 6,6651986.

2. Log 567,8917 = 2,7542655.
3. Log 0,003500002 = 0,5440683
4. Log log 1004 = 0,4773721.

3.

5. Log log 2,3 = 0,5583819 1.

6. Numlog 0,5940016 = 3,926464.

1)
0,2392883.
7. Numlog (0,3789214
8. Numlog 2,0438105 =110,6141.

9. Numlog (0,1 1) = 0,1258925.

10. Numlog 0,023 =- 1,054387.
D. Calculul expressiunilor prin ajutorul Iogarithmilor.
6

1.

trirt3 . V729 = 9.

/ 2789654
V 0,00O590069

59,99147.

www.dacoromanica.ro

323
(0,0002569326)0,11
3.
=-- 0,2711946.
36,45927
10

0,001

(0,01)-0,01,

(0.001)0.1. (0,0001) 0,001 1,037528.

3

-84,576.

(-2,834)8

9673,169.

5.

V--28. V 0,34
7

0,11

6.

76

71,385.

. (0,003)

(0,003)5

7.

VV0,2500342
V0,2500342

5,289837.

(2,3)10

8. V(0,9067802)4(2,365)0.6_ 1.
0,3
5

9.
V(1,560403)0

V(1560403) 2 = 59115350.

10.

[45,269 + V289 .
[289.

(1,06)5 -I- 11 . 1000000.

(1,06)7 (17,96854

)7] .

= 3,577585.

1/289.

(17,96854)7

E. Deslegarea ecuatiunilor logarithmice qi exponentiale.

1.

Cr71)5=6,25

2. azbx = c
3. xx

(a

log c

x
(x

2)

log a -F log bi
1)

20

4. V (5,0625)x

(x = 5)

112

5. 10x 2,718282
(x= 0,4342945)
6. (-7,89)=
(Deslegare impossibilli.)
3875,324

7. 4s = 2621/44
8. a3xb2r-5

(x = 3)

c4s+3

9. 23g 32:-1 = 4. 53S

10. abx-1-c3x-2=br-1C3s

3 log c -I-- 5 log b

Slog a -1- 2log b

log e/

(x =1,242455)
log blog(ab-1)-2 log c-Flog(e2-1))
log b

www.dacoromanica.ro

3 log e

- 324 -

11. Log V 3

x2

1,94

= log 2x4

3,4

= 1,933438)

12. V14,67799 = 1,467799

13. 7logx

(x = 7)
(x = 8)

= 5,7969514

14. Log ( 4) -I- 3 log (2x2) = log ( x)

(s 1)

(x = V0,09486831)
15. Log ( 2x3) -I- 1,5 = log ( 6x)
(x =0,3069885)
16. (0,5)x-1 (2,4)2x (2,4)2x-1 (0,5)x
1
17. 3-x + 4x +2 = 3 x 5-x
(x = 0,925513)
3

7 log 1/x1 log 2x:

18. 3 log (5x2)
19. Log 218 = log (36Gx -I- 2688)
log 48
20. 100.289623 = xlu,;x
x
21. V64 . 39 36

Viffi. 5Y = 300

(x
x

(x

0,5963689)

(x= 0,5)

1,NN76% I)
3

y-2

22. Care este logarhlimul lull 210 Intro systemic, a cavil beet este 0,5?
K.
7,714245.
1_

,_

24. Care este baza tine! system de logarithm!, in care logarithmul lull V 2
8
este

0,625 ?

R. 16.

www.dacoromanica.ro

PARTEA XII
PUTERI g LOGARITIIMI EXPRIMATI PRIN SIRIIRI.
PUTERILE SI LOGARITIIMII NATURAL'.

CALCULUL LOGARITHMILOR PRINTR'UN MOD MAI SIMPLU.

CAP l'u

Despre puteri fi logaritlimi exprimag prin sera.

Puterile fi logarithmit naturalt.
S 320
Problema. Se se preface puterea ax intr'un fir de puteri
cresconde ale lui x cu coefficieng, care pastrezzi aceeafi valore

pentru on -ce valore am da lut x.

Desleg. Problema se reduce la affarea val6relor coefficientilor cx, is, 7,
. C. 1. din ecuatiunea transcendentA :

as = a (3.r yx2 + .3.2.3 .

. . .

pentru orl -care val6re a Id X.

D e to p. e. x= 0
este ax = a = 1 prin urmare dar este dup4 248 totde-una a = 1.
Aga dar problema de ma! sus se reduce la :

1.
Assemend este 2.

as=1-1-13x+yx2+8x3+....
a"=1+Pu+W12+4Y3 -F.

De immultim n. 1 prin V 2 gi de rinduim produsul dup6 puterile July aflam:

3. ax. ay= ay -F x = (1 --I- - (3 x + yX2F. . . )

+0+132X-07X2+P ax3+)Y-1-(Y+13"Yx+Y2x2+..)y2+.
www.dacoromanica.ro

326
Pe de altA parte este analog problemel :

h ax11=1+3(x+Y)+Y(x+02+a(x+03+E(x+Y)4+
sell deslegand parentbesele :

4.

ax+Y = Ipx Hyx2

, .)

(13 +2TX

3ax2 +- .) y

+6)+3(3x+. .)y2+...

prin urmare este n 3 = n 4 adicA :

(

((3-1P2XErlyX2dPc3X3-1. . ) y

+(Px+.)02.

= (1+Px+Y.'+ -)

...

(A-1-2Tx-1-3ax2+, ,) y+,

Dupe 248 trebue dar se fie :

04.132xpy22HPX5+... = (3 + 2yx-F3ax2+ /tEx3+. .

si fares! dupe 248 :
p,2

1. p2 =-- 2.y

1.

7=T

2. Ay =3a

2.

a_P.'Y ___ P.
3

prin urmare

3. pa= he
4.

0p3
3.

(3.

P.

pA

8=4.31i1..

Pe =5;

2.3

0.134

08

"= Y.Ti! =IT

. c. 1.

c. 1.

Ecuatiewn 1 a acestul s'a redus dar acum la ecuatiunea :

p,2
A3
PX-F-r::f X2 -1---1-3:fa.

ax =

(0

AS

rkX5+...

la care ne remine numal a mal afla ince vale/Ts necunoscuteIP.

(3 lime nu atIrne dead numal de a iar nu de X; dupe cum urmez1 lesne,

decti vom scri X=1, cad atunci este :

fa
al=1-T-H-rT j_

5.

de unde putem trage valdrea lid p.

De scrim P. e. (3 =1 i de Insemnim dupe Euler valdroa correspunqe-

tore lul a prin e, este:

1

www.dacoromanica.ro

327

e.1+1+0,5+0,1666...+ 0,0066...+0,00833...
+0,001388...+0,000198.. +...
e=2,71828182845904523536...
Probloma propusli In acest s'a deslegat dar acum pentru baza uude este

a= e, adico. p=1; 1 avem :

I.

es=1 + X+x22 +3x1+42 4

Ca se aflim acum valdrea luT (5 pentru orl-ce valdre a tut a, scrim In ecuatiunea no t In loc do X, p i glisim :

p2

ps

pi.

0=1 +(3-1---1--+
21 31
41

. .

Do loom partea dreptil a ccuatiuni In bligare de sdm11, v dem cg ea este deopotrivil cu partea dr6pat din ecuatlunea rt. 5; pl in urmare dar este :

er3= a

i p =log a
Substituind acum pentru p acesta valore In ecuatiunea n 1, dob6ndim :

Iowa
(logea) 2
IL a7=1FT.X+
21

(logear
a' --1-

3!

De maT scrim In sfIrit In no 1 x lOgea In loc de X, mat aflarn :

exthg.a= 1 +X iOgea+

(logea)2

a) 3
.x2+ (Iow
. X3+ . . .
3
1

Comparand acest resultat cu n it mal gitsim anco :

III. az= exloges.

S 321
Cele dune irurT aflate In 5 precedentii subt no i i no it slu-

jesca de definitiune pentru puteri cu on -ce fel de exponenti

reall sett imaginari, adia :
1.
Puterea em insetnnezi, pentru on -care valare a luT x,
seriea :

ex= I +X+ r.92 . a _.14

3 ir il Li
/x2

i se nutneFeputerca naturalti.

www.dacoromanica.ro

328
2.

Puterea ax pentru on -care valdre a Jul x, seriea :

(loia) 3.
(log2va) 2

ax =i+.rlog^a+

se numwe puterea vulgar/i generalci ; i se scrie dupe Cauchy Si ((ax)).

Insemnare. Cu ajutorul formulei III din 5 precedentd :

ax=exh.r.,
putem reduce puterea vulgara la puterea naturala.
5 322

Theoremele aflate In Partea IV pentru puteri remand ade-

verate i pentru puterile naturale i vulgare dobendite In

5 321.
Adica este :

Pentru puterea naturals :

Pentru puterea vulgarii :

1. ex. eY = ex +Y

1. ax. aY = ax+Y
2. ax : aY = ax-Y

2. ex: eY=ex-Y '

3. (ex)" =enx

3. (ab)s=ax. bx
h.

ax

=137

5. (ax) n = ex

Demonstratiunile se facd lesne prin substituirea seriilor Si

prin sovirsirea calculelor indicate.

5 323
Definitiea logarithmului se pete da acum aa Inca se coprincle definitiunea din Partea XI i se se potrivesca i pentru
casul, unde este logarith nul negativd sed imaginard; adica :
1.
Logarithmul naturalii generale al lui a, adica loges,
sed cum se scrie mai simplu lognat a sell Ina, insemneza acea
cotime x, la care este ex= a.

adical + 1-

a, 2

a5

-il+TTE. =a.

www.dacoromanica.ro

329

Systema logarithmilor natural! se numesce i systems loga-

rithmilor lul Napier dupe inventatorul for Napier, baron

1618. Acesti 1 gaMerchiston, care a trait in Scotia 1550
rithmi se ma! numescil si logarithm hyperbolici.
Logarilhmul vulgarii generalii al lui a pentru baza b,
2.
adica logba insemneza acea cetitue x la care este b== a.

adica : 1 +xlnb+

(1n2b)2

x2+ (In3!b) 3 a9-...= a.

Fiind-ca valerele acestor duoe serif s'ai'l tras dintr'o ecuatiune transcendenta de un grad nemarginitil , trebue se presuppunem , ca Ina i logb a au nemarginit de multe valere.
Ma! tarclid Insa vom vede ca din tote aceste valere cel mult
una pete fi rea15..

Insemnare. Regulile din Partea XI pentru logarithm! sunt

neaparat applicabile i la logarithmii general! natural! i vulgar!.

CAP II

Calrulul logarithmilor reali ,si a tablelor de logarithmi printr'un mod mat simplu.
324
Lnz nu se pete preface inter) serie de puteri crescende ale

lui z, cats pentru z = 0 este lnz=co ; ass dar punem problema In chipul urmatord :

A preface logarithmul naturalii al mut 1+ intr'o serie

de puteri crescende ale lut z cu coefficieng constang.
Deslegare. Dui formula binomulul din 283 fi lnsemnarea In 284,
este :

1.

(1 F.Z) = 1 +nz+n2. z2-1-D3. .7,3

n4.z1+...

dupe 320 n' II.

2. (1+z) n= 1+n . lognat (1+z) I (In 2+1

2!

n2+

www.dacoromanica.ro

(In(1;11-z))3

3!

330

1 +nz+n2. z2+n3. z3+....

(In(1-z))

=_-1+n. In (1-I-z) -1--(in(1;11-z))2. n2 I

sea nz+n2.z2+n3.z3+...

=n. In (1+z)+(in(121 z))2.

n. (n1.) z2+n. (n 21.) .3(n 2)
2.3

spa

n2

n3

(1+z)+Tr . (In(1+z))2+p. (In (14-z)) 3+. .

z+n;1.

(n -1) .(3n 2)
2.3
z3+In (1+z)+TT. (In (1+)z)2+F. (In(1+Z)) 3+...

z2+

84a

sou de scrim 11= 0, ca se dob6ndim In (1-1-z) , este :

1

IV. In (1+z) =

Z3- 4.

z5-+-+

325

Seriea data In precedentii pentru In (1+z) nu este destul de comoda pentru calculul logarithmilor, caci acesta serie
nu decrece deck nutnaI atunci cand va fi z o frangere; dinteacest5, serie puteni fns' trage alte forme mai comode pentru calculul logarithmilor, adica :
Este

Assemene 2.
N1

z--12 2+ 13 z3--1 z4+ +

In (1z) = z 12 z2-13 zs-- z4

1. In (14-z)

N 2. In (1+z) In (1z) =111M =2. (r

Fie 1,1-z

Atunci este z

+13

. . .

:Xi_

:,5

=a

a-1
(1+1

Asa dar V. In a = 2.

[a-1
-LI a-1 5
a+1 3 a+1

www.dacoromanica.ro

a-1 5_1_

a+1

+...
,

331 .
Niel acesta formula nu este destul de comoda. Pentru calculul logarithmilor putem lnsa., decd vom presuppune, ca
vom incepe calculul cu cea d'anteid ciffi.a, adica cu 1, ceea ce

este negresit o presuppunere rationale, siinplifica formula,

adica :

Fie iarasI a =1+1

x

I
Atunci este
a+1 = 2x+1
i Ina =In (x+1)

lux

prin urmare :

VI. In(x+1)

Inx--1-2[2.1.1+1 +13.

p. e. In 101 =In 100 + 2.

[2+04.

)34 G1101)5+

x2

Fie in stirsit a=
Atunci este

(2x14-1)5+1 (2.1-F1-)5+]

aI

1.

a+1 2x2-1

si prin urmare lna = 2 lux In (x +1)

In (..t.--1)

Asa dar :

VII. ln (x-1-4) = 2Inxln (x-1)-2. [2x21--1 +3' (2.(21 1)3...]

p. e. In 103 =21n 102-1n 101-2. [ 201307 +13' ( 201807 )3----1

Dupe acesta formula putem calcula lesne table de logarithm! natural!; p. e.

1n1= 0

1n2 =2.

(1-14 (1)3
I (V+
3 -1.Th-

1n3= 212

2.

(771-4-1. G)34-1.
(V+ ..)
.,
,
c. 1.

www.dacoromanica.ro

332

5 326
Dupe 5 299 putem prin ajutorul modululul , de avem o tabla de logarithmi natural!, afla logarithmul aceluia.5I numer
pentru o alts baza Ore -care.

p. e. Ne este data x =logba i avem table de logarithm!

naturalI;

atunc! este b.= a

si xln b =Ma
na

prin urmare
x =1ib

jilb. Ina.
.

111
seCt de lnsemnam modulul -5prion

M.

M. lna.

i dup6 5 325 n V.
VIII.

x=logba=2M[:11 +13

(ai--4_11 )3+

(eitt---71)5+

Ina

P. e. 1g114=

I
2,302585' "

dupe formula n V.

= 0,434295. lna.
Formula n VIII ne pune In stare a calcula modulul unel
systeme, i fora a Intrebuinta tablele de logarithm! natural!,
cad de scrim a = b , aflam logbb =I
i logbb =1 =2.111[13.4_
si

bI

(b_I4) -I-5. (b+.1)

IX. M=

b -1

V.11

Lb+1-3.bElj

..]

p. e. Pentru systema vulgara a luI Brigg, unde este baza

b =10, este :
M

31
21 9 I / 9 \31
0 \5
1211

+3

5*

1=0X/129481903_

UT)

www.dacoromanica.ro

333

S 327

Tabl4 de farmulele din Partea XII.

CAP II4

1. e=' =1-} x-1-

2.

Ina
(Ina)*
(Ina) 3
(Ina) 4
ax--1-1-.x
-1-. .r*4---;-31--.s3-1..c

3. axexIna.

..

320.

CAP II

4. In(x+1)-2Inx-In(x-1)-2. [2x*1-1

1 +31 (2X217-1)3+

5. logba-2II, a -1
Q-1-i

-iv-1-1 (a-1 )54+13 (a

\a-Fif
5.\a--1/

6. M-1--

21

I C-1)3 .i...

11-1
_____i__
____
b-I 3 61

(271Li)3+... j 325.

www.dacoromanica.ro

326.

PARTEA XIII
DESPRE ECUATIUNILE NUMERICE DE UN GRAD SUPERIORU.

COTEVA FORMULE DIN TRIGONOMETRIEA ANALYTICA PENTRU

DESLEGAltEA ECUAT1UNILOR CUBICE, CA CONSECUINTA

DIN PUTEREA NATURALA ex.

CALCULUL LUI w P-Fiq. ECUATIUNILE CUBICE, BIPATRATE,

ECUATIUNILE SIMPLE DE AL itha GRAD, SI ECUATIUNILE
RECIPROCE.

CAP Im

Ecuatiunile nuinerice de un grad superiorti.

5 328

fn 5 221. i 222 am veclut, c on -care ecuatie algebrica

se reduce la forma :
.. px2 .4._ qx-Fr.o
xn-l-axn--1.4_bxn-2
i ca de este n un num6r marginitti. (positivti i Intregil) numim ecuatiunea, algebrica, iar de este n un numer nemarginittl, transcendenta.
Assemene am dat In Partea VII Vote definitiunile deosebitelor feluri de ecuatiuni. Acura vom trata ecuatiunile nunzerice de un grad superiorti.
5 329

Di fferenta din duot puteri, care au acelas exponent este

tot-de-una impartibila grin di fferenta radacinilor acelor
puteri, adica este :
1.

anb n

ab

n_a

14...an--2ban-3b2.......F.a2b n-34_ abn-2bn 1

www.dacoromanica.ro

--- 335
Dem. Membrul drepte at ecuatiuni este o progressie proportionala , a
ceril termen d'inteit este an-1, r aril exponent este , si a aril numer de
a
termini este

n.

Dupe formula S= a .

en -1

e1

S a b =an-1.
bn

an

trebne se fie

Lb \

ka)
b
a

an-1.
Este lose

(C-)n-1)

an-1. b"

an

a"

ba

b
a

bn an-i.
see

an. an-1 a

a". (b a)
bn . an-1. a.

a-.

bn an

an a-a .an-i.a

ba

ba

( -1) =e bn
= (b a)an)
. (-1) a b

an bn

prin urmare .

(bn

ab

hisemnare. Analog este de scrim 2n in loc de n si

b in

loc de -Fb :

a2.b2n
2.

a -I- b

= a2n-1_a2n-2. ba2Q-8b2..

-F... -Fab2n-2_4U-1.

i de scrimb In loc de b i 2n-1-1 in loc de n :

a24-1-14_b2n+i

3.

a +b
Probleme.

Aci este :

prin urmare

1.

ab2n-1b2n.

a2n_a2nlb_f_a2n-2b2_ 4.
1

+ 8x5

1+ 2x

a=1; b=-1-2x; i n=1;

I 8x3 = 42_41. (- 2x) -1- 1 .

1+-2x

=1 2x 40.
www.dacoromanica.ro

2X)9

336
2.

Va+ Vb
3

Ad gate a=1 / a; b= b i n =1; prin urmare dup6 n 3 :

V4

a+ b

V a+ g

=(3/-)2/i)1. (+13/0 +/a. (- /r)2

3

ab + b2

= Va2

S 330
De este a o radcicina a ecuatiuni :
xn

axn-1-1- bxn-2 -I- CV-3

px2

qx

r =o

Atunci este tot-de-una xn +axn-z +bxn-2+ ...+r intpart/bug prin xa; i cOtul nu nzai coprinde dead puterile
her x de la a (n- 1)114.
Dem. Vom demonstra ant&id acdsti theorem& pentru o ecuatiune de gradul al treilea, adica pentru ecuatiunea :

ax3+bx2 + cx + d = o.
Fie a o Milan& a acestei ecuatiuni, adica fie X = a, atunci este

ax3+b22+cx+d=o, i avem a demonstra clt este :

ax3+bx2+c,x+ d,
Impartibild prin X a.
De sold:lira lmpartirea aflitm :

Xa

ax3+bx2+cx+d ax2+x (aa+b) d-c+b2+ aoc2

ax3a2a2
x2 (a 2+b)+cx+d
x2 (a x+b)x (a22+ba)
x(a22+bcx+c)+d

x(a12+bl+c)acu2b-23a
d+2c+12b,x3a
Restul impartiri d-1--xer-i-a2D+23a este Ins& dup6 presuppuneroa ficuta
deopotrivli cu 0, clef am presuppus ca este a o rlid&cinik a ecuatiuni.

www.dacoromanica.ro

337
Prin urmare s'a demonstrat theorema pentru ecuatiunc a de gradul al treilee.
Assemene vedem, et cOtul nu coprinde pe X dead, do la puterea lul a 21,e
Incolo.

In de obste pentru ecuatiunea de gradul at Dies :

F --=XDFaX11-1Fbe-2+... -Fpx2d-qx+r.

I.

Fie a o ritditcinit a ecuatiuni, atunct este :

czn+aanl+bin 2 4. +p22 -1-q1-1-r=0.

II.

F 0 = xn_ an +a . (xn-1 an-1)

N IN II.
+b. (xn-2_ in-2) +p (x2____cx2)dq. (x,2) .
Do impartial acesta ecuatiune prin Xa Impartirea trebue dupe 320 se
se sovIrsescl exact, adica :

- Fo =

VGcn+a. Xn-1-2.--1
X--a + '

Xa .Ca =X cx

X-2 .

x.3c

S 331

De are o ecuafie de al flies grad :

xnaxo-ibrEn--2... +p.r2+qx__r= 0.
o raddcina a, ,si de impartial membrul din stanga prin
xa, atunci se imparte acesta exact prin xcc ,si se preface
intr'un produs , al cdrui factor d'cintilia este xa, iar cel
d'al duoilea o expressie de al (n-1 Yea grad; adica de este
x= a o radacina a ecuatiuni
xnaxn-1-Fbxn-2... +p.r2-H r +r = o.
Atunci se preface acesta ecuatie In :

(x_CC). (xn-1-1-aixn-2+bix"-3-1-...-1--pix2-1-qix+ri).o.
De este iarasi x =(3 o radacina a ecuatiuni :

zn-I_Faiq.n-2+bix,--3+... + plx2-1-qix -Fri) =0

A.tund este (3 i o radacina a ecuatiuni primitive :

xnaxn-i+...+Ri2+qx+r=0.
Cad un product este = o, sand este unul din factoril lul = o ;
si acesta ecuatie se preface in :

(xa). (xp). (xn-2-Fallxn-3+...-Fplied-chixd-r11) =0.

23

www.dacoromanica.ro

338

De este iarAst x=7 o radacina a ecuatiuni :

x"-2auxn-3+... _L-7--pil-2rquxFril=
,-, .... _J_
o.
Este y si o radacin& a ecuatiuni primitive, si acesta se preface to :

(x-2). (x(3). (x-7). (x"-34-anixn-4+...

pnix2-1-quix+rni) =0.
De urmam aca pene ce ajungem la o ecuafiune de gradul
anteia, atunci am aflat cele n radacini ale ecuatiuni primitive pi am prefacut membrul din stcinga al acestei ecuatiuni
intr'un produs de n factori.
Problema. x4 -1-11x3

x2-16x-1.2 = o.

o ritclacinti a acestel ecuatiunl este X=2, awl :

21.-1- A

. 23- 22- 16.2 -12 = o

prin urmare se preface ecuatiea primitive In :

(x-2) (x3-1-6x2+11x+6) =0.

.

o radAcinft a ecuatiuni x3-1-6x9-1-11x-1-6 este x = -3, cad :

(-3)3+6. (-3)2+11. (-3)+6=o

prin urmare dar este :

(x-2) . (x-1-3) . (x2-1-3x+2) = 0.

0 rlidlcinit a ecuatiuni x2-F3x-I-2 este X=2, cad :

(-2)2+3. (-2)+2=o
prin urmare dar este ecua%iea primitivli deopotriva cu :

(x 2) . (x+3). (x+2) . (x+1) = 0.

332

Problema. Se cere regula, dupe care se pote forma produsul din n factori de forma :

(x+2). (r+13) (r--1-7)(x-F-(3)(x+9)

Desleg. 1. Fiind-ca fle-care factor coprinde pe X productul for trebue
so coprin08 a Ilies putere a luI X edict% unul din termini! produsulul trebue
se Ile Xn.

www.dacoromanica.ro

339
2. De ne lnchipuim scum pe cel d'auteid factor propusil, lassatti la o parte,
si de Immultim cellalt1 factor! Intro dlnsit, produsul for va coprinde negresit

un termen cu Xn-1.
Acest termen trebue Irma inch Immultitu prin factorul lassatfi la o parte,
prin (X-2), adica numal prin oc, clic' prin X 'lam Immultit, nand am format anteiul termen al produsulul, pe X".
Assemend, de ne inchipuim pe cel d'al duoilea factor, lassatil la o parte si de
sovIrsim Immultirea cu cellalt! factor! propu1, produsul for coprinde termenul

(3), pe
care'! am lepAdat, adich numal prin p, cad prin X lam Immultit, child am
X11-1. Acest termen trebue Irish Alice Immultitu prin factorul (x

format hnteiul termen al produsulul, pe X".

Urmind In acelas chip si cu cellalti factor! propusr, aflam totl termini' produsulul, care coprincld puterile xn si
adica termini! :

xn(2iPHY +8+. HP)x"-1.

3. Ca se aflAm termini' produsulul, care coprindit puterea xn-2 ne heldpuim cote duol facto!! litssatl la o parte, anteiCt pc eel d'anteiti si pe cel d'al
duoilea, si Immultim termenul X"-2, produsii din Immultirea celorlalt1 factor! Intro dlnsil, prin oc.P (adieu prin termini! din productul factorilor, lassatl

In o parte, care nu coprindit pc x, chci acestia, attic& Xn-2. X2 = X",

si X".

cunt copring! in termini! dobeuditl ma! sea subt n I si

no 2.); ape' ne Inchipuim litssati la o parte pe eel d'anteitl si pe cel d'al treilea
factor si Immultim termenul Xn--2 prin ac. y.

. C. 1.
Apol lassam la o parte pe cel d'al duoilea si pe cel d'al treilea din factori!
propusT, si Immultim termenul X"-2 prin p. y.
. C. 1.

Mal acurt dar putem dice, ch, ca se aflam termenul productulur, care coprinde puterea X"-2, Immultim pe F^-2 prin tote combinatiunile din classa
a duoa la D elemente, adich :

+0( a + + 1. + 13

xn-2 ( 43 a

+13

+.), a +

13 a +

sea dupA formull E C X"-2

n)

It. Ca se aflam tot! termini!, care coprinchl puterea X"-3 Immultim pe

X"-3 prin summa combinatiunilor din classa a treilea la 11 elemente; asa dar
3

termini!, care coprindil pe xn-3 aunt I C Xn-3.

www.dacoromanica.ro

3110

5. Terminil, care coprindit puterea Xn-4 se debilndescu tmmultind xn-4

prin summa combinatiunilor din classa a patra la ri elemente, age dar termi4

nil, care coprindd pe Xn-4 Bunt r C Xn-4.

(n)

. C. 1.
6. Gel din emit termen In sfirsit, care nu coprinde pe X, va ti
Este dar :

Oc

a... V

P. 'Y

(x+0) (x+ f.3) (x+7)

(x+P)
(a+13+...+cp)+Xn 2. ()P+ ay-b.-Hp-1Orb.

..+(y+y8+..3.bp+3E..-Pa+...)+x"-3. (47+438
4..+2P(P+13)0+..+(3 ye+...) 4-ST-4* (Aa+..+0hp
+13.ych+. ..-1--3yay-F. )+ +apya... cp.

Probleme. 1.. (x-I-1).x+2) . (x+3). (x-1-4).

(2-1-3+1L+6+8-1-1.2)
=x4-1-x3.

+x.(6+8+12+24)+24.

x4+10x5+35x2+50x+ 24.

2. (x+1) . (x-4.). (x-3). (x-2).

.x4+x3.(1-1-3-2)-Fe.(-1.1-3-1-2-3-2-1-6)
-1-x. (+3+2 +6-6)-6.
=x4-5x3-1-5x9-1-5x-6.

$ 333
1.

Produsul din n factori (x+a) . (x+P) . (x+7)....

) este de al n1e8 grad, adica deopotriva cu xn

+ bxn-2+.

az+ n-i

+px2+ Tr+

De aci urmeza dar ca bite valOrele lui x, care reducti produsul de mai sus la 0, reduce t i expressiunea xn+ax.-14_...
-Fpx2-1-qx+r la 0, adica cu alte cuvinte :
Ecuatiea xn
+ qx =-_. 0 are cele n
cp.
;....
radacini
cx;
0;
2.
Dinpotrivalarasi urmeza, e6., de cunOscem tote cele

n radacini ale unel ecuatiuni de al flea grad si de dam fiecaria din aceste thlacint semnul oppus4,
a, summa for formeza coeflicierytul terminului cu x11-1.

www.dacoromanica.ro

341.

b, summa produsulul din coke duoe radacini formeza coefficientul terminulul cu xn-2.

c, produsul tutulor rb.dacinilor formeza pe cel din urma

termen.

bx n-2
3. De avem In sfIr*itecuatiunea xn ae
-1-px24-qx+r = 0 o putem preface tntr'un product, dand
fie-caril radacini ale ecuatiuni semnul oppusil , adunand'o cu
x si scriind aceste summe drept factoril productului ; p. e.
8x +12 = 0 ;
De ne este propusli ecustiunea

este X= h 16-1.2

=4+2
_i+2
+6

si prin unwire X2-8x+12=_-_- (x-2) . (x-6).

0 ecuatie de gradul al Wes nu pOte aye nici odata

maI mult deck n radacini cad de ar aye p. e. ecuatiea
6.

x+axn-1-t-' ...+qx-I-r=0
(n+1) radacini, ar trebui se fie membrul din stanga
al acestei ecuatiuni deopotriva cu un product de (n+1) factor!.

De sovir*im Insa Immultirea indicata In acest product, am

afla resultatul urmatord

xn-1-1+Axn+Bx"-1...+Px2+Qx-1-R=0;
dar duoe expressiuni, din care una este de al pies, iar cealalta
de al (n+1) le8 grad nu pote fi dupe S 248 nid o data deopotriva Intre dinsele, cad atunci ar trebui se fie 1= 0 , ceea ce
este o absurditate.

5334
De sunt coefficientli unet ecuatiuni de al nlea grad numere
intregi set nulle, flier o radticinci a acestei ecuatiuni nu pole

fi o frangere (p. e.

5 . c. 1.) ci tote reidticinile trebue se

fie numere intregi seri numere nerationale, sett' imaginare.

www.dacoromanica.ro

34g
Dem. Fie Oropuse 6tiatiea t

-1-pa2-1-qx+r = 0.
ill so presuppunem ca o radacina a acestel ectiatiuni ar 11 frangerea (it; adica.
cc

cg o valdre a lul X ar 8 6; atuncl ar Irebui se fie :

ce

an-2

a"-1

a2'

cc

+ /.

sea 00 a. an-lo_i_b. is-sp2. +. 22t3n-2 q.

r. pn
Bea _an =a. 2n --10 b. - 2132_F... 4_ 2213n 24_ q. a. (3n
Admit ecuatio nu pdte fl adeverata, cad coprinde o contradicere, cum result&

din observatiunea, cg membrul drepte al el este impartibile priu ; iar cel

atingle, conform presuppuneri de mai sus, nu este Impartibile prin 0.

S 335

Problems. Se cere, a reduce o ecuatiune a carii- coefficient(

sunt sea toff seri in parte frangeri, la o ecuatiune, a ccirii coefficienti sunt tott numere intregr.
Desleg. Ca so delegam problema n'avem dee& a introduce in locul necunoscutel x o alta necunoscute y subt forma unel (Anvil, a aril numerator
este y iar a cadi numitor este cel mal mice multiplu, commune tutulor numitorilor din coefficientil frangerosi.

Problem& X3- Xg +12

3

De scrim

X --=6
y3

1 y3

=0

1y

se reduce ecuatiea T3 e7
sett 0-21/5-1-18y-36=0
Dupe ce am aflat valdrele lul y, putem gdsi prin ajutorul ccnaliuni X---=

si valorele Jul X.

5 336

De sunt coefficientii unei ecuatiuni numere intregt, atunct

www.dacoromanica.ro

0
An.

343

este cel din urma termen al ecuatiuni, impartibilu prin fiecare rtidcicina intrdga a acestei ecuatiuni.

Dem. Fie Xn+axn-1-1-bxn-2... +pa2+ qx+r= 0

ecuatiea propusa qi a o radlicina a acestel ecuatiuni, atuncl este :

oco+azo-i+b.
0

+ q. a =

an-1+a. an-2+b.

+p cxpq =_,

Membrul staugu at acestel ecuatiuni este un numer Intrega, prin urmare dar,
trebue se fie qi membrul dreptfi un num6r Intregu; adic4 trebue se fie qi r Implirtibilii prin a.

337

Fie-care radacin5, a unei ecuatiuni numerice superiere

xn+axn-1 +... pi2+qz+/=0

are proprietatile urmAtdre, care dovedescd rapportul for cu
coefficientii ecuatiuni :

De impartim termenul din urmel printr'o raddcind a ecuatiuni, a, de adundm cu acest cot coefficientul terminulut innaintd celui din urmti, de impartim acest resultat prin a pi
de adundm cu cotul dobenditil , coefficientul terminului innaintd celui de mai sus; de imptirtim acest resultat iara,91
prin a, pi de urmtinz a,a peene ce am adunat pi coefficientul 1.
al celui dnteiti termen din ecitaliune , dobicndim in s [bp' t
drept resultat 0.
Dem. Vom siege pentru demonstratiune ecuatinnea de gradul at tiles

.ei-FaX31-bX9-1-Cxd= 0
Fie a o rAdacind a acestel ecuatiuni, atunci este :

a4+a2.3-1-1)22-1-Ca+d= 0
i

d
_

=a4a23ba2cz

---=a3a242baC
a
d

www.dacoromanica.ro

--

344

a-1-c=__. 0,2 a.x -.- b

a
d

a -1-c-r
,
IJ = oc2 a x
a
d

-Fc
+b
a
=
a

- +c

`Ld-b

ocfa
6+b
a
+a

cl

Cc

c
a

+b
+a
a
1

cc

10

S 338

Problems. A Oa tote radacinile rationale ale on-cdrii

ecuafiuni numerice superiore.
Desleg. De are ecuatiea propusA coefficient! frlingero41, o prefacem dupe
335 lute ecuatiune cu coefficient! Intregl, a aril rticlacia vor 11 prin urmare
dupe 334 timers intregi; 4i dupe 336 tot-odattt t factor! al terminulul din
urn!!! al ecuatiuni.

Ca se deslegam dar problems, n'avem deck a afla factor!! simpli al terminulul din urmit, 41 a cerca cu tie-care dinte1n4i1, dupe regula din 337, do este
o rlidAcina a ecutitiuni sde uu.
Ac6sta cercare se pate face dupe exemplul grmitoril cu tot! factor!! d'odati.

9
1
Problems. x4+x3-7.4x2--fix+-0

www.dacoromanica.ro

-- 345
Y4

24

X=----

atuncl este :

1/3

1Y

9 ://2

gTt.---Ti'r1-=0

y4+ 293

9y51-2y-I-8 = 0

+8

1
8

adunand cu coefficientul terminuJul Innaintd celul din urme

2
&lice cu

+6

10 +2

1mpartind cu factoril Jul 8 de mat

sus pe rind

+6 +10 1 +3 +0 +

impartind 8 prin numerile de sus

successive Mit=

+1

+2 2
+4

4
6

-i-ti

+2

4 +8 8
2 1
413
-FI.

hoe 338 sunt factoril simpli Jul 8 :

+0

Dupe 335 scrim

c7

'

c..

adunand cu coefficientul lui 0, cu

Impartind cu factoril Jul 8
adunand cu coefficientul Jul y3, Cu

3 +1 8 6 9 8
3 1 4 +3 +2
-I
2 +5 +4
1I1
1
frau.

-1-1

-1-- 2

Implrtind cu factoril Id 8

frau.

adunand cu coefficientul lul yi, cu

+1

Prin urmare dor este :

4i

fiind-ca este x= 2 ' radacinile ecuatiuni propuse sunt :

_1-1
1

= -2
www.dacoromanica.ro

-- 346 --S 339

Problems. A afla tote radacinile nerafionale ale on -cdrit

ecuntiuni numerice superiore dupi methodul prin appropiere
al lul Newton.
Desleg. In ecuatiunea Xn--1aXn-1-1... Fqxr = 0.
insemneza X necunoscuta. Dupe methodul lul Newton dim necunoscutel X
duoe valare Ere -care, asa IncOt substituind una din aceste valor In ecuatiunea
propuse In locul NI X, membrul din Mena se se face positive, iar substituind
po cealatta se se face negative.
Asa aflAm dar duoe valdre extreme, Intre care se afla adeverata valOro a lul x;
apol appropiem aceste valore extreme una de alta asa IncOt differenta for se nu
fle decOt 1. ; apol jtsa Incet differenta se nu fle decOt

i0 '

apol

1.

DO'

Asa am aflat adeverata valare a lul X pone Ia duoe ciffre decimate. Acum In
loc de a urma tot asa, urmam cu operatiunea In chipul urmatore :
Fie a valOrea lul X cea adeverata One la dime ciffre decimate; apol scrim

X= a-1--Z (asa dar Z

i.

si substituim acesta val6re a Jul X In ecua-

100

Vanes propusa.

Z Insit Hind o forte mica frangere putem lepada, fora a face o pre mare
gresela, a duos i tote puterile lul Z superiere; si debendim asa o ecuatiune
de gradul Anteit, din care putem (rage valOrea lel Z.
Prin acesta operatiune am aflat adeverata valare a lul Z pone la 11 ciffre
oecimalo, prin urmare dar ti adeverata valore a lul X pone Ia 4 ciffre dPCimale.

Tot prin acelas chip putem apol afla valOrea Itfl x si One la 8 ciffre decimate; 16 cifIre decimate . C. 1.

= 0.
Problems. x3-1x
Deslegare. Este F (x) =x5 +x-1.
De are x valerea 0
este F (x) = 1
de are .T valdrea 1

este F (x) =+1.

do are X valOrea 0,5

de are X valOrea 0,6
de are x valOrea 0,7

este F(x) = 0,375

de are x valOrea 0,67

de are X valerea 0,68
de are X vaterea 0,69

este F(x) =- 0,029237

este F(x) =- 0,005568
este F(x) =+0,018509

este F(x) =- 0,1811

este F (x) =-1-0,0113

. c. 1.

www.dacoromanica.ro

tAl
Fie scum X= 0,68 d-z.
Atunci este:

(0,68)3+3. (0,68)2. z+ 3 . 0,68. z2 +z3+0,68+z -1 =0

De leplidam puterile z2 qi Z3 atunci este

z=

(0,68)3 -0,68
3. (0,68)2+1

z- 0,005568
2,3872
de undo z= 0,0023...

qi v= 0,68+0,0023...
sett X = 0,6823...
Fie Mall X= 0,6823+v.
Atund este :

( 0,6823)3 + 3

( 0,6823 )2 . v + 3

0,6823 v2+v5

+ 0,6823 + v - 1 = O.
De le/Adam iarttql puterile v2 qi V3, atlam :

v=--

1 (0,6823) 3-0,6823
3. (0,6823)2+1
0,00006636233

v= 2,39659987
de unde v= 0,00002780...
prin urmare x=-- 0,6823 +0,00002780...
sett X1 = 0,68232780...
Cu ajutorul 331 putem ails qi celelalte duce, radecini ale ecualiunt, mike :

X3+X-1.
=x1+0,6823278x+1,h65571.3.
x-0,6823278
Din ecuatfiunea X2+0,6823278x=-1,4655713

X = -0,3411.639 + V(0,3/111639)2-1,055713
x" = -0,3/111639 +V -1 ,3A91785

edam
de uncle
I

= -0,3411639 -V -1,3491785

www.dacoromanica.ro

348

CAP II

COteva formule din trigonometriea analytica ca

consecuinta din puterea naturald pentru deslegarea ecuatiunilor cubice.
Calculul expressiuni P+14.
S 3110

De scrim In puterea natural& :

x2 x3
ex.1 i-x+2r+3
... din 5 321.

In loc de x Antal x V-1 sea x. i

i apoi in loc de x; x V-1 so>
1. ex.i

i 2.

X5.1

=--1-Fx.t

21

31

x. i, afl'am :

++...

X4
X5.
-Flo+
61

x5.1 x4 xs.i
e-x.1=1x.1TH3T+F
5! +--.

De adunam n 1 cu n 2, dobendim :

exi+e x.i=")- ('

3'

_La:4

X6

X8

21-F-4161

8!

Xg

De scAdem no 2 din n 1, dobendim :

X5
X7 4279
exi_e-x i= 2i. x x3
-t-T-r- 5 ! 7! 9 !

h.

De uncle urmeza :
x2 o4
I.

II.

.7.8

21+4! 61+81+=

23
31

'

:T5

Y1

51

7!

ez.1d-e-x.t
2

x9
+91
+ = ex.,e-x.i
2.i

Aceste sera au proprietati forte importente, si find -ca le

intilnim fOrte des in calcule, be von insemna pentru prescurtare, pe cel subt n I prin cos x soil cosinus x si pe cel subt
no ii prin sin x sea sinus x.

www.dacoromanica.ro

3/10

Dupe aceste definitiuni Insemneza dar :

x4

21+111

61

X3
X5
i sin x=xT+

x7

.2.2

Cos X = 1

a..8
'

81

..
'

X5

sea i co x= ex.i+e--i
2
i sin

x=ex.ie-x.i
2.i

hisemnare. Semnele cosinus x i sinus x nu sunt arbitrare

ci se trawl din semnificatiunea acestor dime cuvinte In trigonometriea dreptliniata i sfericA. Vom areta Mal la vale In ce
rapport sta trigonometriea analytica cu cea dreptliniata.

341
Din S 31t0 urmeza urmatOrele formule :

Fiind-ca este 1.

cos

x=

ex.

i+

sin x=

si 2.

2.i

Este i no 1 -1-n 2.

III.

cos x-1-i.sinx=ex.1

no 1no 2.

IV.

cos xi.sinx=e-x.1

i no iii X no iv. V.
cos2x-Fsin2x=1.
Din formula n v urmeza ca valorea lul x trebue se se afle
Intre -1-1 i
I i ca, cand va fi :

Cos x= -1-1 trebue se fie sin x=0

Cos x=0
Si

sin x= 1.

dinpotriva, cand va fi :

Sin x=1. trebue se fie cos x=0

n
Sin x=0
cos x= -I- 1.
Din n i i n is urmeza anc i, cand va: fix=0 :
3.

Cos 0=1

h.

Sin 0=0
www.dacoromanica.ro

350

sea cand vom scri (x) to loc de x;

Cos (x). cos x

5.
6.

Sin (x).sin x.
342

Este 1.
2.

ek+y .1 =ex.i. eY-1

e-(x+Y).1=e-x.1. e-Y.1

sea scriind dupe n in i n iv din 341 valbrele lul es.' i a

tut e-x.1 :
3. Cos (x-Fy) + i. sin (x-Fy)= (cos x-Fi. sin x) . (cos y-Fi. sin y)

i. sin (x+y)=(cosxi.sin x). (cos yi. sin y)

4. Cos (x+y)

sea deslegand parenthesele :

5. Cos (x +y) +I. sin (x+y)

=cosx. cosy+ i. (sin x. cosy d-cosx. sin y) sin x. sin y.

6. Cos (x+y)i. sin (x+ y)

=cosx. cosy i. ( sin x. cosy +cosx. sin y) sin x. sin y.
i n 5 -I-n 6. VI. cos (x+y)=cosx. cosysin x. sin y.

n 5n 6. VII. sin (x+y)= sin x. cosy+cosx. sin y.

De scrim in n vi i n vit (y) In locul lui y, urmeza :
VIII. cos (x y) =cosx. cos y + sin x sin y.
IX. sin (x y) =sin xcosycosxsiny.
3/13

Problema. Se cere a se deslega ecuatiea cos x=0, adica a

hotciri valorea lui x pentru care este :
A

X6

x4

X6

= 0.

Deslegare. Ecuatiea Hind de un grad nemerginitu, putem presuppune

el X pete aye nemerginit de multe valor's, care preface ecuatiunea Intr'o identitate.
Ne propunem dar deocamdatil a As dupe methodul lul Newton din 339

www.dacoromanica.ro

351.
cea mal mica valere positiva a lid X. Pentru acest sarlit dAm ecuatiuni de ma!
sus formele urmatere :

1.

el
( 1 e )
1=+=
5.6 8!
a
X4

Zi

X8

1x2(
1-2!
3.4)
x2

2.

--

._ 6 f

xl
1

6!

910)-1 =0.
xt o

7.8

li

11.12

10!

.....-=o.

Slujindune acum pe rind de aceste forme, gasiin :

1
este cos x =
de are x valOrea 0
1)

I)

=--

=
--

de are x valOrea 1,5

0
0
1,6

este cos x

de are x valOrea 1,57

0
0
1,58

este cos x =

de are x valdrea 1,570

0
0
1,571

este cos x =

=
=

. c. 1.

Urmand aa gasim cea mai mica valOre positiva a lui x :

x=1,5707963...
i este prin urmare cos x= cos 1,5707963... =0.
Celelalte valOre ale lul x le vom insemna mai la vale.

5344
De induoim valOrea lui x, 1,5707963... aflata in s 343
pentru cos x=0 dobendim 3,1415926..
i

de insemnam acest numer prin

,rr, ,

este cos

3,11/15926..
2

it

=cost =u.
Ca se dam i valtirea Jul sin -Tr ne slujim de formula n v :
2

(sin --19+ (cos 214 =1

2
2

www.dacoromanica.ro

352

=1 0

de uncle (sin-2

V1=1.

sin2=

Din aceste valore ale lui sin-2 numai una pOte fi correspuncletOre lui

rr

cos-2 = 0;

ca se cercetarn dar care din cele duoe

semne este cel adeveratil pentru sin 2 ca se correspuncle cu

cos 2 =0 n'avem decot a ne gindi dupe methodul lui Newton,

prin ajutorul formulei :

sin x=x- x3
ski sin

X5

X7

x5

+yr

x=x

7)+...

care 'Ate fi valOrea lui x; si vom vede a pentru on -care va16re a lui x intre 0 si + 2 este sin x positiv0, prin urmare
dar trebue se fie :
Sin 1,5707963...

=sini=+1.

53115

Yn s 3!i3 am aflat din ecuatiunea cos x=0 pentru x numai

o singura valore; si scim ca, fiind-ca ecuatiea trenscendenta:
A

J.

x4

21+41

x8

x8

6!+81

+.. = cos X = 0

este nemArginita, trebue se alba x nem6rginit de multe valOre. Ne remine dar a mai afla celelalte valore ale lui x.
Prin ajutorul formulelor n VI si n vii, aflam insa lesne,
fiind-ca este :
1.

TC

cos 2

= 0 si sin -2

= +1.

www.dacoromanica.ro

-- 353

a 2.

cos= =

sin = 0

= 9i Sin (13(lir)
Tr) =
2
2

3.

cos

h.

cos (2 ir) =---F1 i sin (21s) =0

q. c. 1.

in genre dar de lnsemnim 2 prin z, tot dupe aceste formule :

Cos (z+2,1r)
Cos (z+27r-F2,1r)

=COs Z si sin (z-I-27r) =-- sin z

= cos z i sin (z+21r-1-21T) =-_ sin z

Cos (z1-211-1-21T-1-21.0 = cos z si sin (z+21T-1-21T-F21.0 =sin z.

c. 1.

In de obte dar X.
Xl.

cos (2a7r+z) = cos z

sin (2a7r-l-z) = sin z.

see substituind valerea lui z = 1r

Cos (2cor-1--/

= cos 2

(2a-rr-q)

= sin -fir.

sin

S 340
Ca se putem aye mai lesne In vedere *valerele sinusului i
a cosinusulul tutulor numerilor, Impartim numerile In trepte,
pe care le numim cuadrane.
Cel d'anteie cuadran coprinde tote numerile de la 0 pone la
a

d'al duoilea

1)

rr

d'al treilea-

;
n

IT

6
n

d'al patrulea

)),

-2 Tr n

d'al cincilea

r)

2 it

d'al qesselea

5
D

.c.l.
www.dacoromanica.ro

24

r.
3

.2 a'
2 is.
5

IT.

3 Ir.

--

354

ValOrele lul sinus i cosinus ale acelor numere, care se Oa

Intre cete duoe cuadrane, sunt atunci cele urmatdre :
7r

Fiind-ca este cos -2 = 0 Si sin

Tr

=+1, aflam prin ajutorul

formulelor aretate mai sus :

1. cosE2 =cos(L2
Valerele
lul cos. 2. cosy. = cos (3n)

)=cos(t)
cos(ZE2 )=--... =-cos((2n1) 1
2
2

cos (5n) = cos (7n) =

3. cos 0 = cos (2n) = cos (11n) = cos (6n) =

1. sin! =si n (2 L-7)

2

Val

lul sin.

2. sin

Sin

(94)sin("1=
2
2

cos ((2n-I-1)n) =--- 1

= cos (2 lin) =
=-- Sin

( 7)=4-1
2

. (71
Cr) sin
-I sin. (11/ =sin (15n\ =... =sin CI
.

2/

6. sin 0 = sin 7:

r.)

=1

sin (2r.) = sin (3n) = ... --,-- sin (nn) = 0

31i7

Prin formulele n xl si n x suntem In stare a reduce sinusul 1 cosinusul until numer maI mare decOt 21r la sinusul i
cosinusul unul numer care se OA in cele Ii cuadrane d'Anteiii;
putem chiar reduce i cosinusul i sinusul unul numer, ce se
aill In cele 3 cuadrane din urmA, la cosinusul i sinusul until
numer, care se AA In cuadranul d'Anteid.
De Insemneza adica v un numer In cuadranul d'Anteid, atunci are
on -care numer In cuadranul al duoilea dupe S 3116 forma 7c. v
e

al treilea
al patrulea

ar +

2 Trv.

Apol maI este dupe formulele aretate In SS precedente.

In at duoilea cuadran cos (7r v) =

n
n

treilea
patrulea

cos v si sin (ir v) = + sin v

cos (,r -{-v) =

cos v i sin (Tr-l-v) =

sin V

cos (27rv) = + cos v i sin (2,r v)=

sin v.

De ad dar urmeza regulile urniatOre :

De se aila numerul propusti In al duoilea cuadran ,
1.
trebue se'I scadem din Tr :
2.
De se afia in al treilea cuadran trebue se scadem ar
dintr'insul.

www.dacoromanica.ro

355
3.
De se affil In al patrulea cuadran trebue se'l scadem
din 2ir.
Atunci vom dobendi un numer In Anteiul cuadran, care
fora a Iua In ha:pre de semi semnul sea, are acela sinus i
cosinus cu numerul propusil; iar semnele In cele patru cuadrane sunt cele urmatOre :

Pentru cosinus -I- ---k.

Pentru sinus + + .
Mat putem ante reduce ort-care numer la un numer mat
mica decet-ir adicA, la o frAngere, (led ne vom sluji de forIt '

mulele :cos

G-1r

v) = sin v

i sin

(ir

v) = cos v.

De este v o frAngere, apot putem calcula lesne dupe formulele n I i n II , valOrele lul sin v i cos v, cad seriile
pentru sin v i cos v decrescil cu mare repecliciune.

S 348
Ca se putem applica trigonometriea analytica, presuppunem, cl avem table, In care gisim sinusul i cosinusul ort-

arta num& (pene la ir i pentru ort-care sinus i cosinus

numerul correspunytoril. in casul din urma., adica cand
avem a Oa pentru un sinus sea cosinus dre-care numerul
correspuncletoril, mat putem ince aduna la acest flume'. 27r,
thT, 6Tr, . c. 1. clef dupe formulele n x i n xi trite aceste
numere as acela cosinus i sinus.
Astfel de table Ins& nu s'aii calculat , i In trigonometriea
analytic& ne slujim, dupe cum vom areta mat la vale cu 0,-.
blele cunoscute din trigonometriea dreptliniata. Dupe cum
vom dovedi In SS urmatdre, vedem cl ceea ce insemneza In
trigonometriea dreptliniat& cosa, sins, tamp, cotanga, secs,
5, c. 1. este deopotriva cu ceea ce tnsemneza In trigonometriea

www.dacoromanica.ro

--- 356 -analytica cosx, sinx s. c. 1., deca ne vom inchipui numat

subt x, arcul, care corespunde unghiulul x, mesuratil In

grade, minute si secunde la o rat1.5 = 1.
Este da de prisos a mai calcula alte table pentru trigonometriea analytica. Mai observant and), a, find-ca. In calcu-

lele trigonornetrice avem mat des tebuinta de logarithmii

sinusului . c. I., In tablele trigonontetrice nu s'a Inscris sinusul, cosinusul s. c. L, ci logarithinif lor.

S 349
Orr -care unghiii se pot. areta sea prin grade, minute i
secunde, sell prin arcul liff , adica prin rapportul arcului lut
cOtre racla cerculut.

Ma este p. e. arcul 360=2r17=277 si prin ajutorul pror

portiuni 2 : 360 = arc. 2 : 27r putem preface on -care unghiti
In arcul Itti i on -care arc in unghiul lui correspuntletod ;
p. e.
30 : 360= arc. 30 : 2ir.

prin urmare arc 30=7

6

si sin i7= sin 30=-i.

Assemene sunt identice cos

TC

=cos

90

sin 1T-._= sin 90

cos it = cos 180

.

sin

cos

.rr= sin 270

,77

= cos 115

sin 37 sin 60
cos

6Tr

= cos 30

www.dacoromanica.ro

357

si in genere sin (n 17.- = sin n .180

In

cos

(nn
i

nt

T.) =cos ( I-1 . 180)

tit

Ca se hotartm dar arcul until unghiti n'avein decOt a deter-

mina seti unghiul prin grade, minute *i secunde, ski arcul

acestui unghiCt pentru racia 1.

S 350
Problems. Se insemneze x arcul until unghirt, se cere a .'e
preface sin x Ft cos x in serif dpi"' puterile 1ui x, ddnd ha'
sin x i cos x semnificatiunea din trigonometriea dreptliniatd; adica intellegdnd subt sin x cotul din catheto opposti
prin hypothenzesd si subt cos x cowl din catheta adiacenid
prin hypothenusd.
Deslegare. Fiind-ca este dupe cum cim din trigonometriea dreptliniata :

sin 0=0

i cos 0=1
irul lul sin x nu pore coprinde nicl in termer fora X, i qirul lul COS X
trebue se alba drept termenul d'anteie po 1.
Fiind-ca este assemend dupe regulile din trigonometriea dreptliniati :

sin (x) = sin x

cos (x) = cos x
irul pentru Sill X .nu pke coprinde deck putetl fora socid ale lul X, si
lirul pentru COS X deck puterl cu socit.
cim dar deocamdata ca qirurile pentru Sill X 0 COS X vor avd formele
urmatdre :

1.
2.

sin x=Ax+11x3 -1-C,E8d-Dx7 + ...

cos x=lx-Fax2+hx4-1-cx6+...

Assemend Icim din trijonometriea dreptliniata, ca sinusul until ungbiu este

mal mice deck brcul correcpundetore acestul ungllift; iar tangenta unuf ungltia mal mare deck acest arc, adica ca. este :

sin x <x
tang x> x

www.dacoromanica.ro

358

sin x

prin urmare gi -< 2.

s
X

tang x
gi

x
= xsin
cos x > I

sin x

sell - > COS X.

X

Valerea frangrrel

sin x
X

se atilt In cel d'inteiti cuadran tot-de-una Intro 1.

gi cos X.
De dam lul X din ce In ce o valere maT mica, vale:Tie 1 gi COS X Intro care

se aill adeverata valere a lul

sin x
X

se appropie din ce In co mal mult una de

alta gi se identifica la X= 0.
Fiind -c& Ins& este COS =1 trebue se fie gi de scrim X=
0;

sin x1.
X

Aga dar vedem, ca de Impartim ecuatiunea no 1. prin X, aflam :

sin x=A+Bx2+Cx4+Dx6+...
x
gi de scrim aci x =0 vedcm a este A=1..
Ecuatiunile it' 1 gi n 2 s'ail redus dar acum la :
1..

sin x=x+Bx3+Cx5+...

2.

cos x=1+ ax2+bx4+c23-1-...

Aceste ecuatiunl trebue so correspunda tutulor formulelor din trigonometi lea

dreptliniata, priu urmare dar Si formulelor :

(sin X) 2 (COS x) 2 = I

sin 2x = 2 sinx cosx.

Ala dar trebue se fie gi :

(x -I-Bx3+Cx5+ .. )2 + (1. + ax2bx4+ exe + .) 2 1.

4. 2x+B (2x)3+C (2x)5+... =2. (x +Bx3+..). (1-Fax2+be+...
3.

DeslegAnd parenthesele gi scriind puterile una subt site afittm :

Din no 3.

x2+2Bx4+2 Cx6+...
+2ax2-1-2br4 d-B2 xo-F...

d-a2x4+2c x6+... = 0.
-1-2abx6+...

-r.
.

(1+2a)x2+(28+2b+a2)x4+(2C+132+242ab)x6+...= 0.
www.dacoromanica.ro

359

2x+ 8Bx3+32Cx5+128Dx7 +

i din n 4 :

2x-2Bx3-2Cxs 2 D X

2ax3-2aBx5-2a Cx7...

2bxs 2bBx7...
2 c x7 ...

0.

(6B-2a)x3-1-(30C-2aB-2b)xs4-(126D-2aC-2bB-2c)e...-0
Dupe S 248 este dar :
Din n 3.

Din n 4.

1. 6B-2a=0

1. 1-F2a=0
2. 2B-1-2b+a2=0
2ab =0

3. 2C +B2-1-2c

2. 30C- 2aB -2b =0

3. 126D-2aC-2bB-2c= 0
s. c, 1.

. c. 1.

Aadar:
I.

a= --21

III.b =dV.

II. B=
1

2.3
1

IV. C=-1-

3. 4.

VI. D=

2.3.4.5.6.

4.5
2. 3. .5. 6. 7,

. C. 1.

. C. 1.
Ecuatiunile primitive n i qi n 2 se preface dar In :
X3
Sin x x-3!

Cos x= A

X7

X3

5! 71 -1--*

X2

2!

- 61+ +..
zr;6

S 3M
Din 5 350 urmez6, anumerile Insemnate In trigonometriea
analytic4 prin semnele cos x i sin x Bunt identice cu numerile sin x i cos a! din trigonometriea dreptliniatA, de subt
Intellegem numaT In trigonometriea dreptliniatl subt x nu un
unghiti ml suratil In grade, minute si secunde, ci arcul correspunclaord acestul unghiil.
Prin urmare dar ne putem ship in .trigonometriea analytic,

www.dacoromanica.ro

360

ca se OA valOrele lul sin x si cos x, de tablele trigonometrice ordinare , deca vom preface ma! anteiCt arcul x in unghiul correspunclkortl. (Veda 5 31,9.)

5 352
1.

De suit sin x si cos x cunoscuti, n'avem In cele It d'an-

toiu cuadrane, dee& nuniai o singing valore a lui x, care se

correspuntl6 cu ecuatiunile propuse; iar cu acesta val6re putem apoi aduna multiple ale lui 27r; ca se allam, tote valOrele
lui sin x i cos x.
Acesta regula urineza din observatiunea, ca. in fie-care cua-

dran aveiii alt sinus si alt cosinus, si el In cele LI d'anteiti

cuadrane seinnele lui sinus si cosinus se deosibesc6 asa intre
dinsele, hick la dime semne propuse nu correspunde dec6t
un singurd cuadran.
1.

De este

p. e. sin x=__--,

cos a. = --1-

Vi,
LI

-- -

trebue se se elle .r in al 4' cuadran, flind-cl in cele 4 cuadrane d'anieill aunt

semnele sinusului I +
i ale cosinusulul

-f1

Fiind-c& fable

li
i fiiad-ca. este

-I- (5 3117).

sinusul lui 330".

0,

cosinusul lul 330

LI

330:360=x:2ir
41 :12 =x:277
este x=

Ala

117r
6

dar X= 3304. 360

0
11
sa x=___-.11--.z.11.r
1

www.dacoromanica.ro

2.

--- 361. -De este sin x=sin y

i cos x= cos y

Atunci este xy=2nIr

cad sin (xy) =sin x cos ycos x sin y=0
cos (xy) =cos.4.cosyl-sinxsiny=cos2x+sin2x=4...1

a y = 0 cad cos 0 =+1

1 sin 0=0

sea xy=0-1- 2nir fiind-ca putem aduna dupe 3115 multiple ale, lui 2v Sea 360,

1 prin urmare xy=2n7r.

S 353

Problem& A preface expessiunea p -1- q. i intr'o expres,

siune h igonometricli de forma r cosy+ ri sin y ; adiCa a determina valorea het r fi y aim incdt se fie :

p+ q. i =1 cos y 11. r sin y.

Deslegare. Ca se fie aceste expressiuni deopotrive trebue dupe 211 fii
248 se fie partea real& deopotriva cu cea reale i cea imaginare deopotrita
ca cea imaginarit; prin urmare dar trebue se fie :
I..

p =2 cos y

2.

q=r sin y.

De unde urnuizit Innaltind n1 qi n 2 to pittrat li adunand aceste Nitrate t

p2 = v2 c0s2 p
(12 =12 sin2 so
p2+. q2 = v2 (COS2cp +Sit12y) =22

i 2 = Vp2+q2
Din n 1 urmezi dar substituind aceotlit valdre a lu} 4.

cosy
1,

tii din n 2 Sill y=

11/::"--Fq2

q
,11,,r1

www.dacoromanica.ro

362

354
In cercetarile care urmezu in Cap 3lea mai avem ancO trebuinta de urmatOrele duoe formule.

XII. (cos x + i sin x)=cos (xn) +1 sin (xn).

Dem. (cos x+ i sin x) n = (ezi)n dupe 341
= e(nx)i

= cos (xn) +1 sin (xn)

1 XIII. Vcos y i sin y =COS c(n9n i sin

nle

n
n
Dem. Aci este dupo 147 radicandul ,c = COS y i sin y
indisul U= ri
(i trebue se fle rltd8cina M, = COS

J +1 Sin

n/

cp

Acesta esto adeverat, and va ft 3a4= 0

atria (COS (2) + I sin

n

(1)))n.cOs
cp + I sin y
n

Dup6 n xii al acestul este tns4 :

(cos (2) I sin (-1)n = cos (12 . n ) + i sin (52. n)

n

-..--- COS y + i Sin y.

Insemnare. Formulele n xn si n nu se numescti ale lui

Moivre dupe inventatorul for de Moivre (4667-1754).

CAP III

Deilegarea ecuatiunilor cubice ,si bipdtrate 3si a

ecuatiunilor simple de al Oa grad.
Ecuatiunile reciproce.
355

Problems. A deslega ecuafiunea simplei de al 3'ea grad

a 3= a, cand este a unnumer rears.
www.dacoromanica.ro

363

Des le. Din x3=a

s_

urmezh xi = a
3_
0 din 331 X
Va

x3 a a_
a...3__x2 va

x2 EX Va +Va2

3_

z2 Va a

3
3_
z2va_x
a2

a
3
x Val a
3

x Vat

(x-1%) . (x2-1-xt>8.-1--1/a2 ) = 0
3_

x2-FxVa + Va2 =0

=4 t/. + V I i %ig

:v

x = It%

03/T2 Cii_i)

I3
X =--V/a
VV/P
I3

X=

13

Va + 2 Va

V-3

13

X =-2 V a(1 -3)

prin urmare Xi,

=
--m

Insemnare. Assemene pentru

1+V-3 3

Va

1 V-3 2

X3 = a
3

este x, = a
Xi/ =
XIII=

1+V-3 3
2

1 i 1/3.

V a=
2
I+1
04/ a =

1V-3 3
2

www.dacoromanica.ro

Va
I

364

De uncle dar urineza , ca aflani cele trel radacini ale unef

ecuatiuni cubice simple, frninultind radacina cubic& din a

prin 1, prin

14- V-3 *1 m

V3
9

S 356
Problema. A deslega ecuatiunea eubiret simplei .r3=-_p+q. i.
Desleg. P tit' n deslegarea acestel ecuatiuni ne slujim de formula din 353,
adice prefacem itmeifi membrul dreptu al ecuatiuni propuse intr'o expressiune
trigonometrica, scriind :

pd-q i=r cos p

f r. i sin p.

p =r COS y

Aci este dupe 353

q=r sin p

= p2q2
cos rp=
Sill y
i

P.

p2H2
Vp2-1 (12

y deopotrive cu unghiul atlata din tablele trigonometrice prin ecuatiunile

9
plus multiple ale WI 360.
141,-1-q2
De insemnam acest ungbid prin oc, este dar p = 2-1-a. 3600; prin ur-

COS cp

Vp2+ (12

i Sin cp =

mare dar este substituind aceste valOre In ecuatiunea propuq :

=t (cos (x +a . 360) i sin (x+ a . 360) )

3

sett dupe 354 X

(C0(x-1-a.3 360 ). i sin 2-I-a. 360

3

pentru a =0 este dar X,

z,

= Vr. cos-3 -I- T. SID-3

,

pentru n =1 este

,C,1 = Vr. cos 3 -F-120 5. sin 2 +120

3

3_

pentru a = 2 este

.r,,,= Vr. (cos (3 d-2W) i . sin (-1 +2110))

3

pentru a = 3, a =4 . C. 1. se repetez5 imayi aceste trel valere.

www.dacoromanica.ro

365

Problenza. x3 =V 64 =_- 8 i
Est, 8 i = r . cos y +v. i sin y.
Aci e.te V. COS y = 0

V. sin y = 8

r=8
0
COS y =8
sin

=0

8
cp=v-_+1

prin urmare dar 9 = 90 a . 360 Oct COS 90 = 0

sin 90 = + 1.

*1 xs = r. (cos y + i sin y)
3

X = V8. VCOSyi Silly

x =2. /

360) + I . sin

+a.
3

36))

x = 2. (cos (30 + a . 120) +1. sin (30 + a 1200.)

pentru a = 0 este x,= 2 . (cos 30 + i sin 30)
1
g.
dup6ealcnIele trigonometrice f ste COS AU =--- ,7 V 0
5i

prin urmare dar este

X1

sin 30 =

= 2 . (-1

0+1 . i)

xt =14+ i

pentru a =1. este x11 =2. (cos 30+120)+Lsin(30+120))

Hind -di esto cos (30 +120) = cos 30
i sin (30 +120 = sin 30
)

este XI/ =-- 2.

zii -=

(-- -1 VS+ 1. i )

t/ + i

pentru a = 2 cste Xin ---=-- 2 (cos (30+ 240) -f-i. sin 30+240))

www.dacoromanica.ro

366
find -ca este cos (300+240) = cos 90 = 0

sin 90 = 1

0 sin (30-240) =

este x,,,= 2. (0+i. (-1))

x, =

2 i.

S 357

Problem5,. A deslega ecuafiunea cubicd mixtd redusa

x3+ax+b= 0
Desleg. De scrim In ecuatiunea propusa : x3-1ax--l b = 0

y+z=x

1.

prefacem ecuatiunea In cea urmatbre :

3YZa + Z3 + aY

Y3+ 3Y2Z

2.

+ az+b= 0

y3+y. (3yz+a) +z. (3yz + a) +z3+ b = 0

y3+ (3yz + a) . (y +z) +.0-1b=0.

De dam lul Z o astfel de valeire Wet se fie factorul :

3.

3yz +a =0
a
z = -3y

adicA de scrim 4.

gi de substituim west& valore In ecuatiunea n 2, aflAm :

a3
y3 (3Y)3

,
kaki al duoilea termen este 0.)

sea (y3)2+b. (y3)

_0)3= 0

de unde

2 t \AV+ (03

Y3

VM2+

sal
5
qi substituind valOrea lul y3 in no

Z3 ==.

3b

( ay

Ve02 (;)3
as
sea Wend numiio ^til rationala Z3

1; 0122)2 (;)
(14)2 0)2 (03

www.dacoromanica.ro

367
2

add

+V
3

b_ //\2
V

sea 6.

a 3

_b

/3A3

z , valerele aflate subt

Prin unwire subs%ituind In ecuatiunea x =-n 5 qi n 6.

3

x=

V_2+ O2).4_(3)a V

adica

VC2)2+

y
3

3
sefi

-I; Ve02-1-03

VI-122 0122)2-F.(03-F

_pi_ /(2)2 +(3)a+

x=

24.

Acesta formula se numesce formula cardanica dupe calculatorul el Cardan nascutii la Pavia 1501 si t 1575 la Roma.
5 358

Ca se deslegam ecuatiunea x34- ax -1--b=--0 am scris :

x -,y
si am aflat

a
y,=-2+ 012)
(_3
2
b

0.0
b

a3

Din aceste duoe ecuatiuni insa dobendim at6t pentru y cot

si pentru z cote trel valOre deosebite , &lica de fnsemneza a
valOrea reala a lui y si (3 valOrea reala a lui z, dupe 5 355 :
z, =g,

Yi =cc

yit = a

-1-1- V-3
2

1V-3
yin =a
2

si

z =p. 1
Zni

+ -3

=p 1V-3
2

www.dacoromanica.ro

-868.
Apol ca se aflarn val6rea lul x din eeuatiunea x=y+z ar
trebui se adunam val6rele lul y cu cele ale lul z; asa dar am
dobendi 9 radacinI deosebite pentru x, cmea ce dupe cum
scim din S 333 este cu neputinta. Ins& fiind-ca numal cote
duoe valere correspundetore lul y si z potu indeplini conditiunea din S 357 Byz
= 0; valorele adeverate ale lui x nu
potil fi decet cele urmatere :
I.

II.

x, =a+p
XII -2. - 1+ V-3
2

III. x,,, =a.

-FP'

IV-3
2

V-3+fr.I + V-3

sea scotend din n u si n iii factorul commune :

II.

xi, = -2 (x+(3) +1. VL (ce(3)

1.

III. x111 =-2 (a+13)-1. V3. (0c-13).

De ad urmeza ca :

I. Cand produce formula cardanicA pentru x o valere

reap celelalte duo radkini ale ecuatiuni sunt imaginare, cu
exceptiunea :
Gaud se fac6 cele dime radacinI cubice din formula
2.

carda.nica deopotriva, adica clod este

V M2+ (;)3 = 0.

Attincl nu numal c aceste duo rAdacini sunt reale, liar el

deopotriva Intre dtnsele $i le putem afla lesne Immultind pe

cea d'intei6 radacina a lui x

= 3x-4 (x+I). 9x(3x+ A)

27x (x2I) = (3x-4). (3x+ 4) 9x. (x-1)
27x

Proiderna.

27x3

3x-I-4

27x = 9x2 -16- 9x2 + 9x

www.dacoromanica.ro

369

27x3 36x +16 = 0

2-

16
27

Dupe formula cardanica :

3

/3

X.= V

/() 8

x=

Or+ V3

8\2

v ;17) 0)
+ V-- 8

VF7,-1-ll

x =2

8
7

Z. =-- s

prin urmare X,

p)

(a

al dupe formula x

-I- a
ll

+2

359
De este In ecuatiunea cubica redusa factorul terminulul
cu x negativil , formula cardanicA va produce radacina ecuatiuni subt o forma imaginara; din ecuatiunea

ax -F b = 0
adica urmez5, dup6 formula cardanica :
3

VM2(;)5

x=

V(b2)2 (a3)3

De este acum In ecuatiunea propusa (03> Gby

va fi

V02-63 imaginarA; In acest cas dar putem scri

3

formula i :
3

x=

144- VO)3 (-1)2)2 -1-

V2 WC-03 (-2)2

www.dacoromanica.ro

25

()

370

Ca se deslegAm acum acestA ecuatiune ne slujim de S 353,

(land cOtitnilor de subt radacinile cubice forma unel expressiuni trigonometrice, adic5. scrim :

1 i 005_
Atunci ester cos cp =
V sin cp=

r.coscpr.i.sincp.

--b
0a3)3e;iy

0_

J412

r VO)3
prin urmare cos

/(03
O3)3_
sin cp =

\(03

si cp =cc a. 360 dup5 5 356.

Asa dar este :

3

X=

X=--

0. (cos

(3)3.

x=2 O. cos

(COS cp

i sin cp) I 643

:(COS

isincio)

-F isini cosT 1. sin 3) dupd 5 354.

cp

x=2 \/;. cos (3 -1- a.1.20)

De dam lui a valdrele 0,1 i 2 dam valOrea necunoscutel x.

www.dacoromanica.ro

371

insemnare. Din deslegarea coprinsa In acest S urmeza, ca

cand formula cardanica produce pe x subt o forma imaginara, cote trel radacinile ecuatiuni aunt numere reale.

x3-3x-1 = 0

promema.
Este

X=V2 14-0-1 \1-0-1

2
3

1
x=\/v-i.-T- 3-E W
V ,3

din

s.
.

t
2

--+2-I i/N,_T (COS cp i sin (p)

urmdzi

r COS? =

1.

r sincp=--0A
1=-4
1.

COS cp =-

sin cp =1

/1.

Aceste valdre ale lul COS cp 0 sin cp correspund& Cu cp = 6004-a . 360.

Este dar X=2 cos (200a.1200)

Cele trel valdre ale necunoscutel x aunt prin nrmare

x, = 2 cos 20 =1,8793852.
x = 2 cos 1110 = 2 cos 110 -- 1,5320888.
x, = 2 cos 260 - -2 cos 80 =--- 0,347296b.
5 360

In 5 precedentti am aretat deslegarea ecuatiuni cubice

reduse; ca se putem dar dice, ca. suntem In stare a deslega
on -care ecuatiune cubica complecti, trebue se demonstram
possibilitatea, de a preface on -ce ecuatiune cubic,a complecta
trite ecuatiune cubica redusa.

www.dacoromanica.ro

372

Aceste, possibilitate o vom demonstrao aci propuindune

problema :
A reduce o ecualiune complecta de al nlea grad la o ecua-

fiune, in care lipsere termenul cu puterea a (n -1)'e a necunoscutei.

Desleg. Fie ecuatiea propuse :

xia axn-1 + bxn-2 F CXn-3 I .

4- px24-- qx + r =0

De scrim X = g -1- Z, de substituim aceste velem In ecuatiunea propuse,

$i de o rIncluim dupe puterile lul y, aflem :

y. --1- nyni. z + n2. yn-2 z2 .

I ayn-1

F a . (nI) yTt--2.z.... e = 0 dupe form. bin.

-F- byn-2

I-

-F-

y" + (n5-1--a)r-1(n2z2+a. (n-1)z+b).yn-2+...=0

De allegem scum valdrea lul Z astfel Inc& factorul terminulul

(nz +a) yn-1 se fle =--- 0

adicit din nz+a=0

z =--an
a

Ii de scrim prin urmare acorn X.= y -- lo ecuatiunea primitive :

n

xn_Faxn-1 +bxn-2 I . . . = 0
o reducem la ecuatiunea yn + 0 . yn--1+ .... = 0
uncle lipsesce termenul cu puterea a (11-1.)'es.
Dupe ce am aflat rftdecinile acestel ecuatiunl, putem prin *tend ecuatiuni

x = y--afla redilcinile ecuatiuni propuse.

U

Din deslegarea de facie result, regula urmatore :

Ca se reducem o ecuatiune , n' avem dee& a introduce in
locul necunoscutet o necunoscutanuofi -H factorul terminuluf
al duoilea cu semnul oppusfi, impartitfi prin exponentul celir
'nal' mari puteri a necunoscuter propuse.
Problem-1. x3 9x2 3ax 52 = 0.
,

Dupe tegula de sus X ---= y-i--=-- y-1-3

www.dacoromanica.ro

373

Ada dar y3+ 9y2+ 27y+27

+33y+99-52 = 0

9y2 5hy

Y3+ 6y-7=0
3

Dupe formula cardanica y.---

0-1- VG)+ 8+

-- 67+8

Y=

\3A +V

/19+32

4+

Vgi

VA

y7 9
3

Y=

A -H&

ti---

y=2+ t>-1

prin urmare

y, =2 -1 =1
gin =

si dupe 35&

Um =

1-3 V-3
2

1+3 V-3
9

Fiind-clt 1 ste y+3 = x

este xi =y, +3=1+3=4.

0

a=

a'n =911

.,

xin = yin + 0 =

1-3 V-3+3=5-3 V-3

2

1-1-31/-3i_
2

5-1-3-3

361

Problems,. A deslega ecuatiunea bipatrata comp /ecla :

rid-ax3-1-bx2+ cx+ d = 0
Deslegare. Ecuatiea propose se pole scri si :

X4 +

ax3=bx2cxd

Adaogtind complinirea petratulul membrulul stange al ecuatiuni, adieu :

2 4I

(a x) 2

(x2 _+___
)2
2

a2x2

= _ a x2_bx2_cx_d
2flam

ft

www.dacoromanica.ro

--

3711

Acum complinind membrul stfingtt al ecuatiuni Ia patratul desovIritu at

until trinom, lusemnand pe al 31., termen prin Z i Iltssfind val6rea lul deocamdala nehottiritti, adiclt adlogand Ia ecuatiunea de sus, ecuatiunea :

z2-1-2z (x2

Maul

(X2+ a-X+Z

sea 1.

(x2+2 + z

-_z2+2z. x2+ ax
2)

2
1
=--Ti

ax

cxd+2z. x2+ ax +-2

b+2+2+ (azc) x+z2d

x2
a2

/I

b .2

Pentru ca se putem deslega Rasta ecuatiune, ne remine numal a hot Art vahires lul Z ale, incOt se lie qi membrul dreptu at ecuatiuni un pAtrat desovirgitti.
Membrul drepttl al ecuatiuni este Inslt atunci un pStrat desovIritO, cAnd va
fl termenul lul cel d'atiteiti *rawl partil &Mein, termenul din urmA pAtratul
pArtiI a duos, i termenul din miclloc In duoitul product at lor.
Atuncl adicA am putd scri In local membrulul dreptti expressiunea :

(x.

Vz2d)2

Pentiu ca se prefucem dar membrul dreptd intr'un patrat perfectil, n'avem,

,,
hz .x2 i z2d
-clt(a2T-0-1,

Hind

se prat considera tot-de-una ca

Nitrate perfecte, (teeth a da lul Z o astfel de valore, IncOt so He :

(az c)x = 2x. V a2 b

aze= 2

sal 2.

+ 2z. Vz2d

V b+ 2z. Vz2d.
2

de unde dar trebue se tragem valOrea lul Z.

Dug., ce am calculat valifirea lul Z din no 2, putem Introduce una din cele
trel val6re ale lul (cad Z are trel valere, flind-c5 ecuatiea no 2 este o ecuatie
cubicit) In ecuatiunea IA I i dot endim atuncl o ecuatiune mire uce patrale.
De sc6,em la acOstit ecuatiune didacina pAtrata din fie-care membru, i de
scrim acesta rAdAcinit alat + dd. gi
ailam din n I duce ecuatiuni de gradul
al duoilea, din care apol putem trage cele 4 valifire ale lul X.

Problema. x4 --Ax3-1-2x2-FAx-3 = 0
Este

X4-4x3= 2x2 /a+ 3

(2x)2= hx2

www.dacoromanica.ro

875

x4Itx3+2x2=tiz2-2x2hx+3
(x2-2x)2= 2x2--lix-1- 3

(x2 2x+z)2 =2x2hx+ 3+2z (x2-24z2

(v2-2x+z)2=(2+2z)x2(11-1-4z)x-Fz2+3
lid-Az = 2 V2+2z. Vz2+ 3
(2+2z)2= (2 +2z) . (z2+3)
A +8z+liz2= 2z2+ 2z3-1-6 +6 z

2z3 2z2-2z+ 2 = 0

Z3z2z +1 = 0

de undo Z1 :----F1

Z,/ = -1

z, +1
prin urmare (x2-2x+1)2= 2r2-4 r+3 +2 (x2-2 x) +1
(x2-2x + 1)2 = 11X2-8.c+4
(.2.2-2x4-1)2= ((2x-2))2
Asa dar 1.

x2-2x-F1 =+ (2x-2)

qi 2. x2 2x+1 = (2x -2)

Din n. I urmdzit :

Din n 2 urnfeza:

x2hx+3= 0

1 =0

:C1

de uncle x = 2 V11-3
i xi = 3

de unde x,=----F1.

ifi xiv = 1

11 ==1.

S 362

Problema. A deslega ecuatiunea simpla de al n' ' grad :

l'''== pF.q. 1.
Desleg. Case dPalegftm aceslit ecuatiune n'avem dec6t a preface membrul

drepai tntr'o expressiune trigonoinetricA, adici so botarlm val6rea lula 0 a

lul (c) asa lncOt se fie :

p+q. cosi=r.
y -Fr . isiny,

Prin urmare dar trebue so Ile atund :

p = r COS y

0 q = r sin y

r=Vp.2(12
www.dacoromanica.ro

-- 376 --cosy =.-;

sin y=5
De Insernm VI x valorea lul p In cele 4 d'Anttiti cuadrane, este :
co

=ct+a. 360

Aga dar 2:n = r. (COS p+ISiDcp)

gi

X = (COS9 i sin co)

n_
X = Vr (cos?+isinT)
a+a. 360 +isin

3600))

V0 27. (cos(

Acesta ecuatie produce pe cele n valdre ale mill

a =0; (n -1).

e,

deca vom scri pe_rInd

Problems. x4=1.
Este 1= V. (COS p

i sin y)

prin urmater =1
COST = 0

Sirlp=0
i y= 0 Fa. 360 .
Aga dar x4 = r. (cos (0+360. a) + i sin (0+360. a))
4

= 171 (cos C3-61+' i sin a' 361

4

a. =1/1.

(cos (a .00)+isin (a. 90)

Pentru a =0 este X = COS 04- i sin 0

i x, =1
Pentru n =1este X = COS 00 -f-i sin 90

i xli = V-1 =Fi

Pentru a = 2 este X = cos180 isin 180
gi

x,,, = -1

Pentru a =3 este X =COS270--FiSill 270

gi Xpr = V-1 =
www.dacoromanica.ro

377

363
Nuntim o ecuatiune reciproce, cand vor fi coefficientil ter niinilor ei assemene, cititi de la drOpta spre stanga, sell de la
stanga spre drepta; adica o ecuatiune de forma :

x5-6x4-1-3.t3-1-3x2-6x+1 = 0

sed a6+2.z5x4+x2-2x-1 =0
S 3611

De este un numb, a o radii cind a unez ecuafiuni reciproce

este pi valorea reciproce a acestui numft

-1

o radacind a ace-

lia,si ecuatiuni.
Dem. Fie propusit eduatiea reciprocl :

x5-Fax4-1-bx.3-1-bx3+ax+1= 0
i tie a o riidacina a acestel ecuatiuni, atunci este 1:

I.

a5Far6+1325-1b..x2Ha2+1 =0

i pretindem cit &tuna este li :

2.

(-1\ 5+a.(-1\ 44-b. (-1 \ 3+b.(-1\

\a)

a)

kaj

a)

+a. -1+1 =0.

De immultim Insii no 2 prin ct5 allam o ecuatiune identica cu n0 1.

Assemend este, de ne ( ste propusA ecuatiea :

x5ax4-1-bx3ba2+ax-1= 0
i de este ot qraditcina a acestel ecuatiunl :

1.

a5a. a4-1-11/3-1)2.2-1-a2-1= 0

i vrem se demonstram cit atunci este 11:

2.

(1\ 5a. (1.-\ 4+b. (-1 \3b. (-1)5+a. -1-1= 0.

W\c:cf

cit/

VX/

De immultim DIA n 2 prin cx5, dobendim :

1 ax +bat2b23Faxicc= 0
i de immultim prin I, allAm o ecuatiune identica cu n 1.

1 + a2-1)22 +1)0(3a24-Fccs = O.
www.dacoromanica.ro

378

365

Oil-care ecuatie reciproca este seta de un grad cu saki i

atunci coefficientii el de la drepta spre stanga sunt deopotriva
cu cei de la stanga spre drepta; sell se p6te reduce la o ecuatiune cu meld.
De este gradul ecuatiuni for soda, atunci este tot- de-una

sell +1. sea 1 o radAcina a ecuatiuni i o putem dar Im-

parti prin s 1 sea prin x + I.

De este gradul ecuatiuni cu sociu i de sunt coefficientiI el
de la drepta spre stanga oppu0 celor de la stanga spre drepta;

p. e. de are ecuatiea forma e+ ax5 + bx4 + cx5 bx5

ax -1 = 0, atunci are ecuatiea drept'radacina pe +A i
pe -1, i se 'Ate dar Imparti prin X2-1.
in amInduod Casurile , dobendim o ecuatiune reciproca de
un grad cu sochl, a caril coefficientl cititl de la drepta spre
stanga sunt deopotriva tu coefficientil citit,I de la stanga spre
drepta.

S 366

Ori-care ecuatie reciproca de un grad cu soda , a cdriz

coefficients de la stanga spre drdpta sunt deopotrivd cu cei de
la dre'pta spre stanga, se pole reduce la o ecuatiune, a cdriz
grad este jumatatea gradului ecuatiuni primitive.
Dem. Fie propusit ecuatiea reciprocit :

.x6-1-ax5+b.z4+ex5-1-bx5-1-ax+1 =0
De Impartim acestit ecuatiune prin e gi de inchidem pe Cnteiul termen cu

termenul din urmit, pe al duoilea termen cu col Iiinainte celul din ul mit
. C. 1., In parenthese, dobendim :

X5FaX2FbX4-C-1b.l. -Fa. (x1$+0)3 =0

(r3+-2.13) +a (t2d4-'2)+.b

(x+1)+c= 0.

www.dacoromanica.ro

379
,

Do scrim scum
este

x3--r--..z2- 2
x3+3 = z5- 3Z.
q. C. I.

De substituim scat% val6re In ecuatiunea de sus af1Am :

2) -kbz+c= 0

3z a. (z5

23

do unde tragem val6rea lul Z, 1 prin ajutorul ecuatiuni

t:

i va-

16rea lul x.

Problemci. x6

21x4 34x3-21./.2-31:+1.

3.r3

impartind prin X3 saint :

2:3-3e-21x-34-21 . --3.
---I---=
0
X
.T2
.z3
(x3-F-31 )

3 . (x2di) 21 (.v +1)1 34 = 0.

,

1.

Fie X-1 = Z
X

prin urmare x =Zi- 2

z3+1-=z3-33
X3
Mum! este Z3 3z

212 34

3 . (z5 2)

Z3 3z-3z5+6 21z-34 = 0
z3 3z5 2/1 z

28 = 0.

2 o radlicintt a aceatel ecuatiunl; prin urmare :

Dup6 338 este

Z, = 2
gi

de uncle
qi

(z--1-2) (z2-5z-14)= 0

5V

5 _Z
5

1A

0_

25

1.11-1--Ti-

9
z=-5+
2 2
www.dacoromanica.ro

0.

--

380

Aqa dar Zu =7

0 zni=-2.
,

Cu ajutorul formula
Pentru Z1 .=-----2;

=Zaflam:

i-I-1-"=-2
x

1x=x9-1

x=-1 V1-1

x.-1 0 prix urmare

X,

Pentru Zu =7;

r.--- 1

XII = --- 1.

x+1=7
x

7x=x2+1
_7

/ 49_1.

2 V /.1
3. ,
x=-2 -r-v
u
2
7

grin

urmate

xm =-2 (7+31A
1

xi.: =-2 (7-3 lA

Xv = 1

Pentru zit, = 2 este ea sus

qi xvt "=-1
Insemnare. Deslegarea ecuatiunilor de un grad superiorti
cu mai multe necunoscute nu s'a tratat, ilind-ca trece peste
scopul ce are a implini acesa lucrare.
S 367

rabid de formulele din Partea XIII.

CAP PI

I.
Z.

3.

anbn

an 1-1-an-2. b-4-an-3b2... -4-a2bn-S-1-abn-24-bn-1

ab
a2nb2n

a+b

a211-44b2n+1

a+b

--1a2" -2b4-a2n- 3b2..4--ab2n-2--b2n-1

....a2n

a2n lb+ a2n-2b2-4...

www.dacoromanica.ro

ab2n-1 b20

329,

-3814.

(x5) (x+P)- (x--1-1)=

_-=x44-xn-1(2.. 0X11-2 (aPC2(-1- +2pp7 -F..(4...)

sn-3(x3T-1-.-aPH-PT6-PIP..)-Fxn-4(aka

-1-213r (i7a2- ka?* )* ak"

332.

CAP II

exl+e-xi =

5. cos x

exie-si

6. sin x

i sin x

X4

X6

41

61

x3

x.5

+...
3 1+51

2i

7. cos x

X2

21

exi

8. cos x - i sin x = e-xi

9. cos! x + sin2x = 1

341.

10. cos (x + y) = cos x cos y - sin x sin y

11. sin (x + y) =sin x cos y -1- cos xsiny
12. cos (x y) = cos x cos y sin x sin y
13. sin (x y) =sin x cos y cos x sin y

14. cos 1,5707693... = 0

15. sin 1,5707693... =
16. cos (tar. + z) = cos z
17. sin (2ar. a) .='sin
18. cos

(2n

340.

342.

344.

345.

1)1 = 0

((41111
+1
2
20. cos ((2n 1)17)-- 1
19. sin

21. sin en 2

1
27

=-

346.
1

22. cos (2n1z) = + 1

23. sin (n1;) - 0

24. (cos x + i sin x)u = cos (nx) + i sin (xn)

25. %/cos? + i sin p = cos (i) + i sin
3

(n)

x-V43)-V(162(3)5V-1-1-VQ)2(3)5
PROBLEME

1.

Care ecuatie cubici are radlicinile 1, 2 i 3?

R. (x-1). (x-2). (x-3) = - 6 x2+11 x-6 = 0.

2.

354.

Care ecuatie are patru ridaeini de valorea 2?

K. (x-2)4 = x4-8x2+24x232x+16 = 0.

www.dacoromanica.ro

357.

-- 382 12 5
T 5'

3. Care ecuatie are ridlcinile :

11.

1- i ?

2
5
(a--) (x-5)
( x-1-713)
(s-6)
1

x:

4. x3-9x2-1-33s-52

Ix x -F5

101

5-1-3%/L-13

5-3%/L

.r.iii

xi =

xi: =

5. 24-1-x3-13x2-19x-F6 = 0

144x

Su

2 V5

x111

.xlv =2 -0
6. Care suet radaeinile ecuatiuni

x4-1-2x3.x2--9eA

R. Ecuatiea redusli este 0-5?-4-4 0

3
5

XIt -1
xm =

1
3

Sly =--- -5
(xi
7.

=3 i)

=
o
4-2e 257 x----)xit

.2

sm =

i
3

xi - -5I
8.

1
5
I.
241-1---s2--x---0
18
9
2

xi, --=

+5I

(x/11

9.

5
5
5
1-4-1-5x3-1-5x2x--0=0

xi

- 5I

xi.

= -3I

xm--=

5
2

xpi = - 1

www.dacoromanica.ro

0?

1_0

24

- 383

xn

10. x3 -1- XS -414 - 2X3 + X2 - 3x-6

y
vi

xs--67 x3 2x3-2 x

V
V

-1
- - V=7
v1--3

xi
11.

--- 2

ii

X11 = ,-2.

sill .=. 2
Syr

12. X3 2x2

-- -ij

.T.

Ts-5 o
1

1.

I.

xn -- -- 12 i
xm =--

/'r - - 5)
11.

13.

X3

T XX-5-=-(1

(x1 = +1>
xin

14.

xi
X5 - X2 4x It --- 0 xn
Xin

21

.=.- --I- 1 )

+2

xl
:
. r.-4 XS - X2 - 16x - 12 = 0 IA
xin =--sly = 4
xi ---

15

16. 2.4

5 x3 5 x3 + 5x

xxxiv:x E 11121

An ----

xvi 1

17. xsx4(8-1-30)x3(24%/5-1-18V=1")--1-x2(1-54 V3-3 -C--3--r----1)

x(-26-30-3C--3-2 -C217)-1-780-1-6

= 3 VL7.)

a:

xu =-- 4

xiii
xry = --

%/7-1.1

v3j
1

Xt =

will
xi,/

xi/ = 0
18. x3 6 w3

3 a.4 26.0

24

Ixv

42

.rvi -

www.dacoromanica.ro

=0

- 3811

ixi

19. e - 6x

=
Guy

40 = 0

2 -F
2

V-6
V-6

).r11

.5

--= 2 i

20. x3

HO = 0

18 XI + 87x

= 111

=1

(xi

21. e -I-2.0-31.0-32.v+ 60 -= 0

..,
00

.1.

,i4 .i

7,

24

.?

74

24.

25.

xin =

xs -I-- x2 x -I- 15 =
-,,

+ 3x

r,

--=

/ixii

.=

2 =-- 0

,...."+
4.

ti H ti

V3

t,'4

2 -4

"9

Z I 94

'91

g;

r.;

XIII

26.

5
2

-+

-= 7

290 -

7
1.
-r- I 137
2
2
7
1

=
min =
II

r--

v137

-F

27. x4 4x -I- 3 .= 0

su = -1- 1.
x,v

=--

28. XS XI 2 x 4 =-- O.
R. Dupe systems lul Newton xi = 1,47796725...

Din formula petrate : x= 0,23898363 + V(0,23898363)2-2,7064158

Aflem
0,23898363 -F- V-2,6493026
xoi

29. a.

x3

=- 0,23898363

6x2 -I- 14x

30. x4 3x2 4x -2 -0

12

I
.T.

f.n =-- 1
= 2i
xi,
1
i

-,,

14

-3-

3 -3 3 x 1 2 = 0

1+

1)
2

=
=

=2 7
1
xi, =
V73

Iv

II

XII

=5
--=

LI

r,t1

22. x4+10x2-1- 35x2-I- 50x

23..x3

to

...-..

2(
,*

v-2,6493026
.ru

--= -I- 2
3
1

xly --= 1

2,269530841

www.dacoromanica.ro

31. x3

385

- 3x-1-5=0

32. X5

(XI =- 2,27901878)

v, =. 1,14626548
2 x2 6 x -I- 8 = 0 Ixn = 3,10277505

Ix,,,

)
1

2,259140531

x, - -1
33.

x--1:i=a4

1.

xin

34. Ecuatiea x4-1- 8.v2+16x 440 = 0 are o radAcioA nerationant, care este?

R. x 3,97...
35. Assemene e- 12 X2 -I- 57x 94 -= 0

R. x 4 -1= 3,36216...
36. x2-1- 9x -I- 182 = 0
R. x = 0,63783...

=1

37. x4+ 2 x3

Xin =
Xiy

3.x-4

2-3k 1

3xV2-1-3V;

x"

-2+i
-2 -1

4
3

X1

38.

.Cii = I - i

xill

3
2

=5

x, - i (cos 20 + i sin 20)

39. xa = 1 -I- sg-Ti

40.

x+1
2VT-F-2

x+2

2x2 V

i sin 1401

= V2 (cos 260 + i sin 260)

in =1 +
I
i
=
xs -XVF2 xse = 1 , 3/(

,v - (1+1)

x,

41. x3=-3-1-3(

xii = / -i (cos 140 -1-

:iT3 ( /-6.V-1-- -k/ V=72)

xn = 1.
4
An

----=1:56 ($,/;-0"%7---5%Li)
4

:r,

=-.--

42. x4+2x3-1-9 r2+12x-12= 0 ./-3 .- 0,63783.

xn, =
xn, ==

0,318915 + 3,05042V-1
3,05042C-7
0,318915

www.dacoromanica.ro

20

386

r, 2,711657

43. x. 9x 4 = 0 lali = 3,20147,

lam -- 0,454901
xi = 2,60168

44 a 5- 6.E

2 = 0.

.ni =
.rm

2,29180
0,33988

a% = -1- 1

45 all 1 = 0

:rn

11 (V3-1 -1-i 10 -VF-2)

.rm

1 WS-1.

aI,

i1/174--2.% 3)

-4 (-1 j-l-i1/10-1--V-6)
4

I
- ki -%3 - -.I% 10 2%16)
1

J'y

al = 1
3.11 =
46. x8

21
4

x4-1-

775
72

21
i
.rs 775
.z2-11 0 2.
72
4
-1"
a'.1,

33

-1- Ti

-3
2

Xv = 2
erg = 1

47. .0 --a
6

22
3

22

6'

Int= 3
xi,

_I
=
3

xvi

= -F1.

cc

xu

3-1-%/3

"

_3--2v:i
2

48. x83.e7-7a4 24:024 rs

7.0-3.c-1

Ty

a*T1

am
.7)rui

www.dacoromanica.ro

3 +0

_3

3j
2
2

3 4- v3
2

11.

SCIINTA MARIMILOR

www.dacoromanica.ro

PARTEA XIV
APPLICAREA. ARI1HMETICI SI ALGEBRI LA NUMERE CONCRETE

CAP 116

Despre numerile concrete fi complexe

S 368
1.

Dupe cum am veclut in introducerea generals numim

numer concreti pe acel numer, care pe deoparte area cote

uniml soil parts de enimi se afla lntr'o cotatime de lucruri
ore-care gi care pe de alta determine. gi felul lucrului; p. e.
3 oca, 7 lei, g. c. 1.
2.
Assemene gcim ca numim me rime on -ce lucru, care
este exprimate printr'un numer concrete; p. e. 9 ant, 15 di amid; sou care se 'Ate exprima printr'Insul ; p. e. cOteva
casse, destule binefaceri, g. c. 1.
3.
Marimile sunt de aceeasi nature sell de (meins fel,
cand sunt exprimate prin aceeasT unime see rand se pots
exprima prin aceeai unime; in casul d'anteie acele marina
sunt gi de aceeag numire; p. e. 7 lei gi 10 lei sunt marimi
de aceeagl nature, i de aceeagl numire; 8 lel gi 10 parale

sunt numal marimi de acela fel; iar 5 Mile gi 9 oca nu sunt

merimi nict de acela fel nici de aceeaI numire.
Numal marimile de ac,eeagi nature. se pot!' Impreuna
4.
intre dinsele.
S 369
1.

A aduna o marline cu alts marime de aceeagt nature,

www.dacoromanica.ro

L- 390
va se clicd a adaoga unimile celel d'al duoilea marimi unimilor

celei d'Anteid; p. e. 3 oca -I- 80 oca + 50 oca - 1-1000 oca

-I- 965 oca, = 2078 oca.

Insemnare. Summa se numece la numerile concrete i

total.
A sal& o mdritne dintealta marime de acela fel,
2.
va se slice, a lua din unimile celei d'anteid atotea unimi cote
65911 let =
coprinde cea d'al duoilea; p. e. 34580 lei
27986 lei.

Fiind-ca nu ne putem Inchipui marlin' negative nu potti

prin urmare exista nisi mariml positive 1 prin urmare dar la
scaderea marimilor de acela fel trebue se fie descaclutul totde-una mat mare dead descosul.
La immultire avem a lua de atotea or! numeral con3.
crete, tote unimi coprinde Immultitorul ; acesta dar trebue
se fie un numdr abstracts. Produsul results din fmmultirea

numerilor abstracte i ea numirea detmmultitului; p. e.

5 X 340 sfanti =1700 sfantt i 30 galbent X 11 = 120 galbent.

La imparfire este deimpartitul un flamer concrete;

iar ImpArtitorul p6te fi un numer abstractd sod concrete. In
casul d'anteid se face cotul un num& abstractd i area, a cdtelea parte a detmpartitului este ltnpartitoral, In casul d'al
duoilea este caul o mArime de aceemi numire cu delmpartitul; p. e. 8 let : 11 let =-. 2, adicit It let este a duoa parte din
8 lel ; 9 oca : 3 = 3 oca.
11.

370
De este marimea A de n or! mat mare decOt marimea B
(presuppuind subt n un numdr intregd) numim marimea B
o parte alicuota a marimei A, i clicem ca mArimea A se pole
mesura fora remaita prin mArimea B. De ad dar results, ca,

i ort-care parte alicuota a lut B trebue se fie tot-odata i o

parte alicuota a hit A; p. e. o litrA este o parte alicuota a

unel oca, cad 1. oca = A litre, i find -ca 1. dram este o parte
alicuota a unel litre, este dramul i o parte alicuotA a ocali.

www.dacoromanica.ro

- -301 -S 371

De este o marime A subordonata la unimea E prin frangerea rn &lice, de este A = ni E, atunci va se clice, a A co-

n
n
prinde a nlea parte din E de m oil; de ar fi iarag E subor-

donata unitnel F prin 2, adica de ar fi E = 1 . F ; este i

A

F.
= niP
nq

Operatiea de a exprima un numer concretu printealta

unime, care este multiplul unimea primitive seil multiplul
und parti alicuote a acestei unimi, se numece reducerea nu2

me'ruluiconcretzi la anti unime ; p. e. Fie A = #.

1 # = 14 sfantl ; prin urmare A = ;. 14 sf. = 4 sf.

Ceea ce s'a aretat In 5 369 pentru numerile concrete se
rapporta nuntal la acelea, ale caror parts alicuote Brad numere Intregi; fiind-ca lnsa putem, prin introducerea unel
unimi mai mid, da on -carui numer concretil frangerosu
forma unuI numer concretil lntregii, acele regull vor fi generale.

S 372

Un numer concretil se pete indica, si prin summa mai multor altor marital de acelaq fel, dar nu de aceeaI nutlike, fora
a mai purse Intre aceste mariml semnul -F. Un astfel de nu-

mer se numece numer compleali; p. e. 10 # 7 sf. 2 lel 5

parale.
Cu ajutorul paragra,fuluI precedentO putem reduce numerile
complexe la numere concrete simple; p. e.
1.
Fiind-ce 1 led = AO par.
,este

5 par. =

,,

tli putem seri numeral complex4 de mai sus :

1

10 # 7 sf. 2

lei.

www.dacoromanica.ro

392

Fiind-ca jails! 1 sf. = 2 , lei

ebte Z

1,

= 17 si,

lei

i se reduce flume ul complexA la :

10# 7
Fiind-ca In sfirsit
este 7

17
sf.
18

# = 14 Si'.

1.

43
= 252
#

LIM,
18

i numerul compleml so pete scri :

10
2.

1/13

52

#.

1 # = 14 sf.
malt 10 # = 140 sf.

sea flind-ca

i putem scri numerul complexu :

Fund -ca

stint

1.

sf.

147 SE 2 lei 5 par.

= 2-4 lei
1 ,

1/17 sf. = 330 lei

adia emend complexil : 332 3/4 lei 5 par.

rind -sa 1. lea = 40 par.
stint 332 3/4 lei = 13310 par.
i prin urmare numerul complexu : 13315 par.

S 373
1.
De avem a calcula cu numere complexe operant ca
cand am lucra cu summe algebrice, operand assupra unimilor
lor, adica assupra numerilor abstracte.
Regulile practice se potti gasi In tete cartile elementare de
Arithmetica. Este dar de prisos a areta aci deosebitele casuri.
Ne vom mArgini numai a da la sfirsitul acestei parti mai multe
probleme.
2.
Dupe trebuintele sociale in fie-care terra sunt felurite systeme de numere complexe. Este assemene cu atet mat

www.dacoromanica.ro

393

de prisos a insemna aci aceste nenumOrate systeme cu cot

cele mat neaparat trebuinciose sunt la cunociinta fie-caruia,
iar cele mat rar lntrebuintate se potty gasi lesne Yn orl-care
carte de Arithmetic) sociala.

CAP II

Despre proportiuni ecuidifferentiale ,si geometrice.

Begula de trei,multipla, compusit, de tovetret,sie,
de interes, p. c. 1.
S 374
in S 131 qi urmatOrele am aretat regulile ecuidiffe1.
rentelor ; aci vom face applicatiunea for la numere concrete.
Probleme : 1. Duds persona cilatigil Impreuni la lotterie de duoit or!,
anteiii 1400 # ai apol 1790 #. CU se cuvine fle-citriia?
Deslegarea. Aci avem o ecuidifferentA continual, cad neapirat Simms
cliatigulul trebue se ae Imparti deopotrivi Intre eel duo! juciltorl; vom ave dar :

De duoit orl partea Se-caruia = (1790 + MO)

aa,a dar partea lie-al uia = -3190
2
2.

It = 1595 #.

In M a murit 5 an1 d'a rIndul 16, 22, 15, 31 qi 56 Omen!.

CO! a murit In termen de midloc In fie-care din acest1 5 ant; ai cum se are
minima celor moral In numitr de midloc In cel duo! anl d'anteiti court minima
celor mortl In num& de midloc In eel duo) an1 din urmil.

Deslegarea. Meiliul ecnidifferentialti conform 3 134 este In eel cincl ant

16+22+15+31+56= 28.

5
Prin urmare a murit in nun* de midloc pe fle-care an 28 Omen!.
Munerul de midloc al celor duoI an1 d'inteiti an e
color duo! and din urmil

31+56
2

N-E 22
2

= h3 12.

www.dacoromanica.ro

= 19 ; el I al

39,4
Prin urmare se are :
Numeral de miclloc In eel duel and d'anteitt cbtre numtirul de milloc In ccl
,

duol and din urmit = 19 : do

I
2

2.
Duod marimi se ad una cdtre alta ca unimile lor,
adica ca numerile abstracte prin care se rapporta la aceea!

unime; p. e. 10 sfanti i 9 lel ca 22

: 9; cad 10 sfang

22 - lel.
2

Rapportul intre duod niArimi nu atirnA nici data de unimea prin care mdsuram aceste marimi; p. e. 10 sfant! : 1e1
1

este tot-de-una = 22 -2 : 9, dei vom reduce sfantii i lei!

sod la Id sod 1a parale.
3.
Deed un multiplu m al marimi A este deopotriva cu
un multiplu n al alte! marim! B, adica decd este m. A = n. B

atunci putem scri conform 5 134, A:B=n:m; p. e.

2#

Prin urmare

=_-

28 sf.

: 1 sf. = 28 : 2
= 14 : 1.

Sell 2 icosarl = 24

Id.

Prin urmare 1 icosar : 1 led

24

:2

= 49 : b.
5375
De se ad pe de oparte duod marimi A i B una cdtre
alta ca duod numere abstracte ore-care, m i n i pe alta duod
alte marimi C si D una cdtre alta tot ca aceste duod numere
m i n; atund lintocmescd marimile A, B, C, A o proporfiune,
1.

care se scrie A:B=C:D; i In care neapArat termini! aceluia rapport trebue se se rapporteze la aceeaT unime, adica
In care neapArat tertninil aceluia rapport trebue se fie omogen!: p. e,

www.dacoromanica.ro

-395 2 fr. : li cnt. = 50 : I

I
24

dile :

9 fr.

1-

orb, = 50 :

It cnt. = 17271 (Ale . 2 orb,.

2.
TOte theoremele demonstrate in Partea VI, 1i pastreza neaparat si acum val6rea for find -ca In on -care proporliune de mariml se subt Intellege un rapport de numere abstracte.

s 376

De stall duoe mariml 6re-care A si B lntr'un astfel de

rapport tntre dInsele Inc& ma'rind sett micorand pe A se
marece sell se ruicoreza tot-odata si tot cu atet 4 B, atunci
numim acest fel de rapporturi, un rapport direcii2 sal o funcfiune dre'ptd; p. e.

A : B = nA : nB
sea scriind nA = Al
i nB = B1

A : B =-- AI : B1

A : Al = B : Bp
Dec. dinpotriva duo mariml Ore -care A i B stall tntr'un
sell i

astfel de rapport Inc6t cu cOt crece A cu atOt scade B, sett

cu cOt scade A cu atOt crece B, atunci numim acest fel de

rapporturl un rapport intorsit WI inverse sell o funcfiune

indirectd; p. e.
k : B = nA : B
n
sed A : nA = B : 11
n
seii de scrim nA = Al
si

Bn = B1 si prin urmare B =_-_

A :.A1 =

B1
:

n
i In sfirit A : Al = Bi : B.
n

www.dacoromanica.ro

B1

396 -Ca se. cunocem in care fel de rapporturi stall duoe marimi

Ere -care ne slujim cu Intrebarea : cu cot mai mare una? si

cu respunsul : cu atot mai mare seii mai mica cealalta.
Asa stall p. e. marfurile 1 pretul for correspuncletorti; lucrul si lucrAtora trebuihcioi ca se sovir6sc5 lucrul In acela
timp Intr'un rapport directti, iar numerul lucratorilor i tim-

pul, In care trebue se .soviresca acest lucru Intr'un rapport

intorsti.

S 377
Regula de trel.

De ne sunt propuse /1 marimi A, A1, B, B1 din care trei

cunoscute i una necunoscut6 putem afla forte lesne prin
ajutorul regulilur din Partea VI pe cea necunoscuta. Modul
operatiuni este cunoscutil subt numele de .Regula de trel.
Probleme. 1. Deca 18 metre me costs 51i fraud, set me vor costa
15 metre?

Desleg. A =18 metre costs 54 franel--=B.

A1=15 metre coste x franc1=Bi.
Cu cot mal multi ban!, cu atOt mat multi mule, prin urmare ploporti,a
este drepti si avem dar :

18 metre : 15 metre = 54 fr. : X franc!.

18 : 15
54 : x

sett

de undo

X
X

=
= 54 18 1.5
.

115

prin urmare costa 15 metre 115 franc!.

2. Deca 6 lueretorl sap& un put In 5 ore, In cote. vrt me ar slim 3 Inc Ittorl acelas stint?

Desleg. A =6 luelat. In 5 ore = B.

A1=3

x = B1.

Cu set mai must timp, eu atOt ma! pucin luerittorl, prin urmare aei ay: m
un rapport Intense, i este :

A : A1 z--- B1 : B

www.dacoromanica.ro

397
sda

6:

3 = x : 5.

x-635
-=
.5

de unde

10.

Adici trel lucrittorl ar sApa pupil In 10 ore.

378

De se ail duoe marimi M si N pe de o parte ca a : b si pe

de alta ca c : d, atuncl este si M : N = ac : bd. Rapportul

M : N se numesce atunci compusit din rapporturile a : b i
c: d.
Dem. De allegem o a treilea mftrime P, care este omogenli Cu mitrimile

M i N, asa Inca pe de oparte se fie M : P = a : b

0 pe de alta P:N=c:(1
dobOndim prin compunerea acestor proportiunl MP : NP = ac : bd
sea

11

: N = ac : bd

Proportiunile compuse se ivescii des in relatiunile sociale.

Asa atIrna p. e. lungimea unuI drum M de iutimea A, cu

care 'I facem si de timpul C, in care 'I facem, asa hick, dOca
insemnlim prin N lungimea until alt drum, prin B iutimea si
prin D timpul, In care'l facem, glsim proportiunea :
M : N = AC : BD.
De ne sunt dar in astfel de proportiunl 5 maxim' cunoscute
putem afla lesne pe a 6lea. Operatiea acesta se numesce &gala de cinci.
Problems. DuoAspredece lucrAtor1 sovIrescet In 28 dile 100 Wall postav; de cOt1 lucratorl avetn trebuintA, ca se confectionam In 36 Mile 150 bucAtl
postay.

Desleg. Scrim mai ant6i6 rostul cereri in chipul urmatoril

12 Iucr. 28 4ile. 100 buclitl.

X 8 36

150

Atunci vom vede di lucratoril i timpul stau In rapport intorsfi, iar lucrlitori1i lucrul In rapport directii.

= 28 : 36
= 150 : 100
prin urmare X : 12 = 28 . 150 : 36 . 400

Este dar pe de o parte X : 12

i pe de alta X : 12

www.dacoromanica.ro

398

sett x : 12 = 7 : 6
= 14

de uncle X

Adica ne trebuescii 14 lucrlitort.

S 379
Regula do trel compusa.

Se intellege de sines' ca nu suntem marginiti la compunerea proportiunilor numat la numerul de duos proportiunt,
ci ca putem intinde regula din 5 378 si la mat mutt decot
trel rapporturt.
De se ail p. e. marimile M si N pe de o parte ca A : B; pe
de alta ca C : D ; pe de alta ca E : F, pe de alta ca G : H s. c. 1.,
cu conclitiune ca rapportul M : N se fie deopotriva cu fie-care

din aceste rapporturt In parte, decd ne Inchipuim valOrea

celorlalte rapporturt nealterata, atunci avem proportiunea :
M : N = ACEG : BDFH.

De ne sunt acum din aceste n 'Tarim!, (n-1) cunoscute,

putem affa pe a Oa marline necunoscuta. Acesta operatie se
numeFe Regula de fret compusa se d Regula multiphi.
Regula de tine' demonstrate in S precedentil este .dar un
cas specials] al regulel de trel compusa.
Prob/ernii. Duo! tessetorl A si B lucrezli In chipul urmatort :
A tesse 6 septemanI, cote 5 4ile In fie-care septEmattlk, si eke 11 ore pe
fie-care 4i de lucre. B tesse 8 septOmanl, In fie-care sOptemtinli cote 6 file, si
In fie-care cli cote 10 ore.
it
A tesse postav de o littime de cop, B tesse postav de o IlitIme deL coil;
4

apoI duo fire de latRi t6rse de A sunt tot atOt de grilse ca 3 fire t6rse de B.
Ddcli A a Incrat 500 coif, Ott coil a putut lucra In acelas limp Iii?

Desleg. Scrim iar.ill maI antela rostul cereri ca in precedentO :

A, tease in cele 6 sept. pecte tot 330 ore.

B,

480

prin urmare :

www.dacoromanica.ro

-A.

330 ore,

B.

480 n

11
,

399 --

cop Itttim. post. 2 gros. fir. 500 cot! Incrul sovirq.

10
4

Acum facem urmatdrele reflexiunt :

Cu cOt lucrezi mat multi. vreme, cu atOt mat mull lucru se sfIrqeqce, prin
urmare lucrul qi timpul stag In rapport directd;
Cu cdt este postavul mat latd, cu atOt se lucrezi mat pucin postav Inteun
timp marginitu, prin urmare littimea postavuluf i lucrul stall In rapport Intorsa;
in sfirqit cu cOt firele sunt mat gr6se cu atOt este lucrul mat lute, prin urmare gro,imea flrulul qi lucrul stag In rapport directO.
Avem dar proportiunea :

X : 500 = /180 : 330 = 16 : 11

x : 500 =

H
4

X : 500 = 3
de unde

10
4

=11 :10

2 = 3: 2

x: 500 = 16 . 11 . 3 : 11 . 10 . 2
500 . 16 . H . 3

X=

11.10. 2
x = 1200.

B. a lucrat dar 1200 cot'.

380
Regula conjugate.

Prin regula conjugate's' deslegam problemele, In care ni se

cere a afla rapportul intre duoe monede, seil intre duoe mesuri, sed intre duoe greutati deosebite, (Mai cumfoscem rapportul for cu alte monede, mesuri seri greutati. Din urinaterele probleme vom trage lesne chipul cunt trebue se urmain
la deslegarea lor.
Problenze. 1. Pot cumpAra cu 1 taler argint 21 funclI marfli. Cott flunty
o se'ml dea pentru 35 galbenl, 'tided galbenul are 0! florin! qi deed 1 taler arglut merge 1 3 4 florin!.

www.dacoromanica.ro

-- 400 -Des ley. Insemnam fund.I care se pot4 cumpera prin X *i agedim up!
rostul cereri cum urmezlt :

35 #

X fund!

6-14 florin!

1. galben
, 3
florin!

1 taler argint

1 taler argint

2-2 fund!.

Prin urmare putem aeda urmetorele proportiunl :

1 Ind. : 1
= 35 : x
_1. ,
1. 4
: 1 frn. = 7 : 1
t4.4'

1 frn.

: 1 tal. = I :

1 tal.

, 3

'1

1 fnd. = Z 2 :

'J.

de undo compunem urmaterea proportiune :

1

1 : 1. = 35 . 6

seik X =
i In sflr4it

.1. 2

= x . 1. 13.

1.

35 . 25 . 5

7.2

x = 312 12 rump.

2. Care este deperturea exprimat4 In paql, In care stli un tun, deed Imre
momentul slobodiri i momentul, in care audim treenetul tunulul. putem
numera 30 de loviturl ale until orologid, dece. II trebue orologiului ca se bats
de 24 orI, 5 secunde qi In sfIrsit deca sunetul face Intr'o secunde 448 pasl,
(adic4 &Ica sunetul se aude o secunde dupe ce s'a prodos, la o depertare de
448 Pa1.).

Deslegare. insemnam departarea necunoscute, care se sere prin X, apol

medem rostul cereri cum urmeze :

Pentru departarea de x pa41 numerim 30 loviturl;

24 loviturl se feed In
5 secunde;
In't'o secundi merge sunetul 4/18 p811.

Prin urmare putem meta urmaterele proportiunl :

pas : 1 lov. = 30 : x
1 lov. : 1 sec. = 5 : 24
1 sec. : 1 pas = h48 : 1
1

www.dacoromanica.ro

/101.

de unde compunem um:la:Area proportiune :

1 :
De undo
sda

1. = 30.5.448 : x.24.1
30.5.448

x=

24.

x = 2800 past.
5 381.
Etegula de tovara0e.

Prin requla de tovarlyie, de societate sal de impartire proporgonald deslegam problemele, In care se cere a ImpArti o
cetime In mat multe parts proportionale cu nece numere date.
Astfel de probleme s'ae deslegat pentru numere abstracte In
5 145 ; aceeasi regula, se intrebuinteza si pentru numere concrete, dupe cum vedem din urmatorele probleme.
Problems. Cinci negutatorI A, B, C, D si E 10 Impartfi 360# astiel,
limn se se alba partea lul A catre partea lul B ca 6 : 7
Partea Jul B ciStre cea a Jul C ca 2 :

10 A ciStre cea a lul D ca 2 :

Partea lul B &Are cea a lul E ca

I
2'

1
36

5'

01'

I:

iPartea

in efirsit;

atIgalbenIse cuvinefle-caruia?
3
Desleg. De insemnim partile necunoscute, care se cuvina lul A, B, C,
D, 1 E pe rind prin X, y, z, v, .5, ailam din conditiunile problemel urma36

tdrele proportiuni :

x:y=6:7

= :5
y:z=2 :3 1= 5: 8
1
x : v = 2 : 4 = 8 : 17

y:s=3

1
3

: 3 = 1.0 : 9
27

www.dacoromanica.ro

402
de uncle prio ajutorul i46 putem Intocmi no lir de proportiunl ecuale :

X:y:Z:V:S= 8 : 10 : 16 : 17 : 9.
Care se pOte deslega cu ajutorul 145, adich :

360

x =

8+10+16+17+9

y
Z :=

60

A
.

v= 6.
s = 6.

. 8 = 48

-.1 v = ut,

. = 96
. = 1.02.
9 . = 54.

16
17

B.

48 #.
60 #.

C.

96

D. 102 #.

E.

Prin urmare se cuvino lot A.

t.

54 #.

Insemnare. picem ca un amestec coprinde p la sutd dintr'o

substanta Ore-care, deca In 100 parti ale amesteculul se afla
p partt din acesta substanta.

De coprinde p. e. amestecul A trel substante In proportiunea = m : n : q, atunci s'ar afla analog celor clise mai sus
In amestecul A
100 m

nz + n-f q
100 n
ni-1- n -1- q
1

la suta din substanta d'ant6tt;

la suta din substanta a duoa;

NO q

in-En+ q la suta din substanta a treilea.

Assemene probleme se deslegfl conform 5 145

146.

5 382
&gala de tovArlsie compusa.

Sunt unele probleme, In care tnnainte de a intocmi irul

de proportiuni ecuale, trebue se compunem mat anthill pantile proportionate, In care trebue se tmpartim cOtimea, din

www.dacoromanica.ro

-- 403 -mai multe alte rapporturl. in assemene casurl dar se combina

regula de tovarAsie cu regula multiply, din S 379 si numim
operatiunea regula de tovarci,sie eompusa. Exemplele urrnatare ne ark& chipul practicit , cu care se deslega assemene

problem.
Probleme. 1. S'a pus assupra oralelor A, B li C o contributie de
1282 #. in A aunt 7200 locuitorI, care ad avut din pricina resbelulul o
perdere de 2400 tt.
in B Bunt 6000 locuitorl .i o perdere de 1100 #.

In C

11800

1500 #.

Dad suet a se lmp4rti partite, ce trebue se contribue Re-care oral In rapport

cu perderile, ce a suferit Re -care, care este summa ce urmddl a plati fle-caret

Desleg. De Insemnam pe rind prin X, y, Z, partite, ce trebue se contribue oralele A, B 0 C atunci luand In bagare de semi, di contributiea I
numarul locuitorilor stud in rapport directd, iar contributiea qi perderile Intro
functiune indirectlt, putem tntocmi urmatbrele proportiun! :

x: y=--

pe de o parte 7200:6000= 2:5

pe de alts

1100: 2400=11:24

-=_- 11 : 20 conform 370.

x :z = pe de o parte 7200:4800= 3 : 2 =15 :16.

pe de alts
1500:2400= 5:8
de untie prin ajutorul 146 results :

x : g : z = 165 : 300 : 176

1i cu ajutorul 145 aflim :

X partea contributiuni a oralulul A = 330 #.

Y

1)

B = 600 tt.
C = 352 it.

2. La anul 1851 januarie 1 depune A intr'un negot un capital do 3000 #.

La 1 manie 1 se asocleza negutatorul B; la 1 Julie negutatorul C li is a septemvrie negutatorul D. La sfiritul anulul Ill impand un cILItig de 4800 #
!mind Re -care din caqtigo summa ecuall. Ce capital depusese negutatoril B, C

li D?
Desleg. Negutatorul A, care a depus la 1 Jan. 1851 3000 it, ar fl avut
acelal cliqtig, Una ar fl depus la 1 Jan. 1852 adicit 12 lunl mat tarOid un capi-

tal de 36000 #: negutatorul B care a avut acelal cavig, at card capital

nu stase Insa In negot, decal mime 10 lunl, ar II trebuit se depue la 1 Jan.

1851 a 10" parte din capitalul lui A, Mica 3600 #; negutatorul C asemend la 1 Julie 1851 a 6I parte din capitalul lul A depusd la 1 jan. 1852,

www.dacoromanica.ro

40/1 -adicl 6000 #; i In &Unit negutitorul D, al and capital a stet numal 4 lunl
In negot, a trebuit se depue la 1 sept. 1851 a 4" parte din capitalul lul A de
la 1 jan. 1852, adic4 9000 #; cacI ala avem pentru A, B, C iD la i jan.
1832 un capital deopotrivli, adica de 36000 # i prin urmare i caltigul for
trebue se lie deopotriva.
Acdst& problem& se We deslega i cu modul Intrebuintatu In Exemp. 1, din
acest .
3. Un arenda ea cu chirie la 1 mart. un islaz pentru 20 vacl pe 8 lunl i
platelce chiriea; peste 2 luni mArece num6rul vacilor cu 5 vacI; la 1 junie

vinde din vacl 7; 1 la 1 aug. alto 8 vacl. La 1 sept. ma! marelce numorul
vacilor cu 2 vac!. COtlt vreme pot& se mal paste acum vacile arendaulul pentru chiriea, care a plAtit'o Anteid.

Desl. 20 vacl pot& pace 8 lunl; Hind -c4 pliscuse 2 lunI, cand be a Immultit cu 5, o se ma! pdte pace acum cele 25 vac! 4 4 lunl; clicl

20 : 25 . x : 6
A

de undo X = It 5 lunl.
ME is 1 junie, cAnd a vindut 7 vacl pAscuse cele 25 vac!, i lunl, prin
urmare cele 18 vacl, care remitsese pot& palce pentru pretul chiriel anc6 5 T58

luni, clicl :

18 : 25 = 3 4, : x
a

de unde X = 0

18

luni.

!In& la t august, cAnd vinde alte 8 vacl, pascuse cele 1i vacl, MO o lunA,
prin urmare cele 10 vacl, care remand mal pot& paps anctS 5 9 lunI, cad :
10

10 : 18 . 318: x
, 9

de unde X = 0

lunl.

in sfIrit la 1 sept., clad Immulteve vacile lu! cu 2, plscuse cele 10 vacl,

1 lunA; prin urmare celo 12 vacl, care paw& acum, mal potii pace p4n4 la
expirarea terminulul contractuluI And) 412 lunl, cAcl :

1 0 : 12 ----- x : I/9

10

de unde X =

1.

Ii

lunl.

www.dacoromanica.ro

/105

383
tiegula dolbuji.

Regula dobencli este un cas specialii al regulel de treI. Vom

trata In SS urmatOre cOteva casurl In care avem trebuinta de
regula dobencli.
Numim dobeIncld sell interes folosul In ban!, ce se cuvine
aceluia, ce da altuia spre Intrebuintare pentru un timp Orecare o summa de ban! 6re-care, adica un capital Ere -care.
Dobenda se numece procent , ded, dobenda este socotita, pe
un an la 100 de unimi din capital. Acela ce Imprumuta banii
se numece creditorul sell imprumutdtorul ; far acela, care
se Imprumuta capitalul, debitorul sea datornicul.
Cel, care a dat banii, ea de la debitor un inscris, o poll id,

un zapis , un billet . c. 1. vet! 389. 0 datorie rilfuita se

adevereza printr'o cuitantd sea o dovadd . c. 1. iscalita de
creditor.

Un capital ski la dobenda se'd interes de atotea la suta,

set Io, set pc, deed 100 de unimi din. capital aducu 2171 ca,s-

tig anuald impruinutatorului de atotea unimi omologe.

De Insewnfun dar prin C. capitatul depusii;
p procentul,
i prin d dobenda capita,tului intregti,
avem proportiunea urrnatOre :

100 :C=p: d
de unde d

1).0
100

sell valorea actuald a capitaluluf sell capitalul primitivii

100 d

I. C =

lied, este capitalul depusti pe n an!, atuncl este dobenda

capitaluluf C dupe n ant :

p. C
d = n .100
i prin urmare, de vom Insemna valorea viitore a capitaluluf
sell capitalul dennitiva prin C1, este val6rea viitOre a capita-

www.dacoromanica.ro

--406
lulul peste n ant deopotriva cu valdrea actual& a capitalulul
plus dobenda el pentru ace0 n anl, adicA :
C

npC

C
= 1100

sad CI =
0 II. CI

C t

+ np\

/100

100

k
.

(100 +np).

DecA dar ne vor fi cunoscute din cele It mariml C1, C, n, p,

sd d, trel putem prin ajutorul acestel formule, afla pe a pa-

trulea necunoscutA.
Probleme. 1.. Care este valOrea peste

30

l anT a unul capital de o Vit-

16re actualli de 2000 it, ddcit este push la dobendli qu 11 A.

Deslegarea. Aci cunoticem pe C = 2000

p =11
fit

n = 3 I"2 '

gi se care necunoscuta C1.

Din

formula Cr =

b (100 4 nib) aflam, substituind valOrele date :

100
2000

1)
sell CI = 20. (1.00+14) = 2280 ft
TOT

Cl

1013+

2. Care a fost capitalul depusil la doblindk decli peste 2 an! gi 8 lunt cu

un interes .de

, 1
11

'1 am suit la 11256 #.

Deslegarea. Este C1

= 175' (400+11P)

sett C =

100 C1

100 I np

prin urmare substituind valorele propuse :

C=

100. 4256

100+28 .1I1.

sett

,,

/125600
11.2

= a ou

www.dacoromanica.ro

407

--

3.. CO f anl all se ate la dobendli 1.2300 g cc nn interes de

se se sue la 14514 #.

'PA ca

Deslegarea. Este C1 = IF) PO+ npl

sea n =

1.00

(CI

C)

prin urmare substituind vabirele cnnoscute e

100

sham n =

. (14514

12300)

4A . 12300
du unde n = 3

5
3

an!.

4
h. Care a lost procentul unul capital de 9100 lel, ddcli paste 7 anl 4i o
luna s'a marit capitalul prin dobenda lul Cu 2380 lel.

Deslegarea. Este CI = 1.6171 (1.00

100
sap =--nc
.

(C1

+ np)
C)

prin nrmare substituind valOrele propose :

100

afltun p =
7

de unde p = 3

12
9

. (11480

9100)

9100

72.9100

lel.

Insemnare. Procentul legabl sea dobenda pravilnica la no!

In terr5. este 10. Acest procent ling se pote mic,.5bra prin associotiuni, case de imprumut, band, s. c. 1. (vecll S 390)
sell sui prin canzatartsed usurart. CeI care bnprumuta banil
assigureza, creantele for prin Midge, amaneturi', hypotheci
. c. 1., cerute de la debitorl. La cas de a nu se pute plati de
cote debitor se pune secfestrul i se sc6te la mezat sell la licitatiune, obiectul secfestratil.
S 384

Un capital de C lei este pusd cuun proProblems. 1..

cent p la dobenda pi la sfirstitul fie-cdrui an se mat' adaogd

www.dacoromanica.ro

1108 ,---

la capitatul depusii o summd noud de A lei;. Care este valorea

viitore a acestui capital peste 0 ani.
Desleg. Dec& procentul

este

p,

adici decd 1.00 lel ne aductt peste un

an

p lel dobendlii

I lett o se ne aductt -P-- lel dolAnda.

1.0 0
De Insemnim acum pentru Inlesnire dobilnda, cure ne o aduce un lett intr'un

an prin r, o se slam conform 383, ca capitalul

C o se crdscit peste I an la summa C Cr.

n
D
C + 2Cr.
2 anl

tit prin urmare paste n and

C -I- Crn ---. C. (l+rn).

Summa A depuslt la sfIrttitul anulul Antal o se crescil analog peste cc!

(n -1) anl, care at la dolAndi, cu dobenda el la summa

A+ A (nl)r=A [I+ (nl)r] ;

Summa A deposit Ia sfiritul anulul al duoilea la summa

A-I-A (n-2)r=A [I+ (n-2),1 ;

Qi ma. Innainte summa A depustt la sflrlitul anulul at (n

2)lea

o se

cresce In cel 2 anl, care stit Ia dobendit la summa

A + A 2r=A (I +2r) ;
Summa A depusit la sfIritul anulul al (n 1)1" la

A+Ar=A (I+r) ;
i gamma A ce ar II a se pune la dobendlt la sfirtlitul anulul al plea q't care
prin urmare nu stli de loc la dobbdt la summa

A=A. 1.
Prin urmare capitalul dettnitivd peste cel n anl este deopotrivIt an summa
acestor capitalurl In parte, adic5. :.

C1-=--C (I +nr)d- (A+A+... (de n or1))+Ar(1+2+... (n-1))

sea conform g 252.

III. Ci = C. (I +nr) +n. A+Ar, n (n2-1.).

2.
Deal in loc de a se pune summa noud A la sfinsitul
fie-cdrui an, s'ar pune tot-de-una la inceputul anului urmalora la dobenda pe lungd capitaluY depusei ; atunci am pune
summa A pentru dnt&ia ors la inceputul anului al duoilea Iii

www.dacoromanica.ro

409

pentru cea din urma r la inceputul anulul al n . pi atunci

formula de nzar sus de subt n 1. se modified in formula :

IV. CI= C.(1 +nr) + A (n

1) + Ar .

n. (n2 _.1).

Adica intr'o formula, care este cu summa A ma-i mica decdt cea de subt Nr 1.

Ddca in loc de a adaoga la capitalul depusii o summa

3.
noun A, s'ar lua din capitalul depusil acdsta summa A, atunci
dobendim formula euviincioset lesne din cele de subt n 1 pi

n 2 al acestut paragra f , schimbdnd semnul terminilor, ,

care coprincld pe A In cel oppusti ; adica :

Pentru casul de subt n1. V. CI= C. (14-nr)n. AA. r.

0

(n-1).n
2
(n-21) . n

n 2. VI. CI= C. (1-1-nr) (n-1). AAr.

insemnare. Decd In casul de subt n1 si no 2 summa A depusa din non(' la dob'6nda va fi deopotriv5. cu capitalul primitive, atunci formulele de subt n 1 i n 2 se modific5., introducend A = C :
C. (1+ n) . (2 4-nn)
Pentru casul de subt n 1 In VII. C1=
2

n 2 in VIII. C1=

Cn
2

(2-Fr. (n+1))

in formulele acestui paragraf sunt necunoscute C1, C, n,

A, r sat p i deca ne vor fi date prin problems It dintr'insele,
putem afla cu Inlesnire pe cea d'al cincilea.
Prob/eni. Un proprietar vrea se951 vIn46 mo5ia sa 5i glisegce patru
mu5teril A, B, C 5i D.
A ti propune 4000 tt la cumparlitdre si cu Incepere de la anul urmatorti
5 and d'a rindul la Inceputul fie-arul an cote 1000 # 5i o dobenda de 30/0.
B IT propune 8000 # la cumparlitore 5i cu Incepere de la anul urnatord
5 and d'a rindul la Inceputul Ile-cirul an cote 100 # cu o dobendll de 310.

C it propune 1000 # la cumparatOre 5i la sfir5itul anulul curgetorfi

18 aril d'a rindul ate 500 # qi o dobendl de 3 V..
D it propune 8500 # numal decOt la cuing aratdre.

www.dacoromanica.ro

--

h10 --

Care este propunerea cea mat folositdre pentru vInOtor?

Deslegare. Ca se deslegAm east& problem& trebue mat anteiti se calculam preciurile, ce di fle-care proponent, i spot se le reducem la acela moment.
A conform formulel de subt ne 2, IV, introducend valdrele date :

C = 4000; n = 6 ; r =
Vrea
Vrea se platesca

100'

A=1000.

3 ?
C1=4000. OH- 100) ---1-4.000. 5+1000.1175.-r

sett C1= 4720+5000+450

de unde

C1 = 10170 #.

B con'orm acelia1 formula Intl oducend :

3
C =8000; n = 6; r =To;
A = 100.

Vrea se platesca
sett

C1= 8000.0.-4-

100.3 6.5
I-100.5+
/too 2

18

'

= 94/10 + 500 + 45

do uncle C1= 9985 #.

C In sflrit urea se platesca con'orm formulel din n 1, III, introducend

C=1000; n=18; r=4760; A -500

.3
C1=1000. (1+ 100) +18. 500+500
100

182. 17

sea C1 =1540 + 9000 + 2295

de uncle C1 =12835 #.
Fiind-ca preciul data peste tot de A pentru moie se sue poste 6 ant la
10170 # o so aflam valdrea ecuivalenta a moii acum Ia cumparatdre lesne
din formula din S 383 II introducend :

C1 = 10170; n = 6; p = 3.
10170 =

100

de uncle C = 8618

(100 + 6

3)

38
#.
59

Fiind-ca assemend preciul data peste tot de B se sue peste 6 ant Ia 9985#
o se aflam valdrea ecnivalentti a moii acum la cumpAratdro lesne din acecasi
formula, introducend :
CI =--

9985; n = 6; p = 3.

www.dacoromanica.ro

h11

9985 = 100 . (100 + 6

?tunas C
Fiind -C

, 3)

= 8461 51.
g.
ow

assemend 'preclut

datti peste tot de C se sue peste 48 an! la

12835 tt, o se atlam vuidrea ecuivalenti a mosli acttm la cumpitratore leans

din amens! formultil introductInd :

C1 = 12835; n = 18; p = 3.
12835 =-_

de unde C =

(100 4- 3., 18).

itTICI

8331i

32
77

T6te propunerile aunt dar A clA 8618

B dA 8h61

38
#.
59
51.

g.

59
32
C cla 833h
5.
77
D dA 8500 it.
i prin urmare din Ole pentru vIncletor este cea mat favorabill cea a lot A.

(Vecli S h18.)

S 385
D. spre regula de scli46mtitt.

Ni se face un ,scaPmint sea un robot de p %, deca platim

pentru marfa de o valOre spre pildA de 100 # numai 100
p 0, sea (Ma platim pentru marfa de o valOre de 700 +p
numai 100 #.
Scaclemintul d'inttift este cel obicinuitu si se numesce sea-

Pmint din intru seil scaclemint din sutti; cel d'al duoilea fel
de scA4l6mtnt se numesce scaPmint din a fora sett scitcleinint.

la ma
De am cumpArat dar marfa spre pilda de a lei cu un seaclemInt din Intru de p / avem a plati in loc de 100 lel numai
1

100 p lel i prin urmare in loc de a lei numai 700P. a

www.dacoromanica.ro

h12

lei, cad de Insemnam prin x summa necunoscuta, care trebue

se platim este :
100 : 100 p = a :x
de unde IX.

p . a.
x = DO
100

Deca, dinpotriva am cumparat marfa pentru a lel cu un

scaclemInt din afora de p 010 avem a plAti In loc de 100 +p

lei numal 100 lei i prin urmare In loc de a let numaI

100

100 -1-p.

a lei :. cad

100 + p : 1.00 = a : x
de unde X.

100
x = 100
+ p.

a.

Probleme. 1. Am cumparat meal cu un capital de 1620 # .i vinqetorul 'rul a facut tut sca46mlut din intru de 5 V.. Cot am se p`atcsc?

Deslegarea. Este X =

10000 p
100

.a.

De substituim valor. le propuse :

p ..= 5 0 a = 1620

0-5
aim x 10100

1620

de unde X =1539 #.
2. Aro cumparat marl de o valere de 1620 # qi vituPtorul 'ml a recut
un scainInt din afore. de 5 A. COt am se platesc?

Deslegarea. Este x
Substituind cunoscutele a

aflam X

1.00

100 +p . a.

= 1620 i p = 5

= 100100+ 5 . 1'620

6
de undo x -=: 1542 , #.

Insemnare. 1. Summa ce am se platesc, cand 'mi s'a facut

un scaclemint din Intru In problema de mat sus este 1539 ',:
6

iar cand 'ml s'a facut un scaclemint din aford. 15112 , #.. Este

www.dacoromanica.ro

M3
dar Invederat ca, pentru cumparator este scaclemIntul din Intru
mai folositorii decOt cel din afora.

2. Cele duo formule de mai sus coprinda cOte trel necunoscute, adica x, a si p. Prin ajutorul for putem dar, de ne
vor fi propuse duoe din cele 3 necunoscute afla pe cea d'al
treilea.

S 386
Despre greutatea nett, brut& i

(I( spre

data.

1.
Greutatea unei marfi dinpreuna cu hartia sat ptncla
In care este Infasurata si dinpreuna cu cutiea sea lada, In
care este Incarcata sea Inpacuetat5,, prin urmare dinpreuna

cu amballagii2 s6u paeuetagizi se numesce in limba negutato-

resca greutatea brute sell sporco. Greutatea curata numai a

marfi se numesce netto i In sfirsit deosebirea Irate greutat a
marfi Inpacuetate si Intre greutatea curata a marfi se numesce
dara. Daraoa se socotesce obicinuit In procente ale greutati
brute. De clicem dar o marg. Ere -care are p dara va se clice
ca la 100 p. e. oca marfa amballata se socotesce p oca dara.
Deca, prin urmare greutatea bruta a unel marfi Ere -care este
ap
de a oca, o se fie XI daraoa =100 oca. cad :
100
'

100 : a = p : dara
i XII greutatea curata a acestel marfi = a
sed

ap

100
.

(100p) oca.

2.
Deca vincletorul se slujesce pentru vinderea unel
marfi de o a treia persOna, care se Insarcineza a'l gasi un

cumparator, s6u dee& pentru cumparatOrea unor obiecte se

slujesce cumparatorul de o a treia persona, care se Insarcineza a'l gasi un vincletor, se cuvine neaparat acestel a treilea
persOne, care se numesce commissionar s6u samsar un folos
6re-care din acest negot. Acest folos se socotesce In procente
si se numesce provisiune.

www.dacoromanica.ro

414

Cheltuelile facute cu vinderea sea cumparatOrea unor

obiecte se numescii. spese (vecli S 392).
Probleme. I. Nevelt* cu marl's& aveall o grew ate brut/ de 882 oca
si daraoa era 8 0/; care este greutatea curatti a marli.
Des leg. De Insemnim prin X greutatea nett/ a mlirli , este dupe formula
n XII, substituind valorele :

a = 882 si p = 8
882
F5O.

(100

8)

sea x = 811, fa oca.

2. Ne ?ce tutun trage la cantar 10 oca, gl daraoa este 5 0/0; care era
greutatea brut /?
Desleg. De substituim In formula n XII, valorele propuse

X = 10 ; p = 5.

aflim 10 =100, (100

sdti

5)

a = 1000
95

10
de unde a = 10 -6 oca.
3. Un negutator din Hamburg trimite commissionaruluI sea In BuctuescI
ma! multe 141 on marflt de o greutate de 1.000 funcll din Hamburg. Commis-

sionarul vinde marfa si ea pe 100 fund! de Lipsca In Bucurescl 75 lei. Negutitterul socotesce 80 fund! de Hamburg drept 83 fund! de Lipsca. Daraoa
s'a socotit drept 5 V. si pentru provisiune ea commissionarul 2 0/0 C6>1 banI
trimite commissionarul la Hamburg, ddcli mai acade din summa, ce urma se
trimit6, spese pentru transportul matt din Hamburg In BucurescI 124 Let,

17 3/8 par ?
Desleg. mind-ca 80 (mull de Hamburg full 83 flung de Lipsca, allara
din proportiunea :

80 : 83 .1000 : x.
nn I

a 1000 fund! de Hamburg tacit

de Lipsca, cum se obici-

nuesca In Bucurelci.
1
Daraoa, find la 100 rump de Lipsca 5 fund!, este pentru 1057-2 funclt de

Lipsca = 518 fund!, chef :

www.dacoromanica.ro

415

100 : 1.037 2 = 5 : x.
Aga dar commissionarul a vindut In Bucuregcl numal

n,

nn

01

= 965 8 fuoql de Lipsca pe 75 lel Buts de funcll gi a lust prin urmare

pentru dingil

739
/ au

7
lei; clicI :
32

100 : 985 5 = 75 : x.
Din summa de 739

din IAA summa scade 111

torulut din Hamburg

lel scade commissionarul 2 V . provisiune, adica

32

251.

320

lel provisiune gi urmait dar a trimite neguitt-

139

251

739 32

" 320= 124 320 let'

Commissionarul mat scade and) spesele In summit de 124 lel 17

si

par. ;

trimite negutlitorului 600 lel pentru marfa lul.

Obicinuit se Intocmegce deslegarea acestor fel de probleme In cliipul urma-

torn :

Greutatea Bruta 1000 14. de Hamb. =10372 a ). de Lip.

Daraoa

5 A

Greutatea netts

51-7
8

900

4. de Lips.
Lel.

pe 75 lel suta de N.

7
709u

Provisiune 2 yo

251
320

se cuvine negut&torulul

724

139
320

spesele in Bucureci

124139

Priimece negutatorul

600.

www.dacoromanica.ro

320

1116 -rnsemnare. Expressiunile nett i bruto se IntrebuintezA si

la venitul unel proprietay. Atunci intellegem prin bruto venitul totalti si prin netto venitul dupe ce s'a se/Out mat Antal
Vote cheltuelile.

387
Regula scontulul.

Deca un debitor platesce capitalul, ce datorez1, Innainte

Impliniri terminului plati, adica tnnainte sorocului, trebue
sel se face neaparat de cOtre creditorul sell un scklemint
Ore-care. Acest scaclemint se numesce scont sed disconto si se

socotesce In procente. A sconta dar un capital cu p / va se

slice a plati mat curend decet trebue, dar pentru acest cuvent a
nu plati tot capitalul, ci numai o summit, care prin dobenda ei
anuala dep 0/0 s'ar fi suit pone la clioa sorocitA la summa datorii.

Se numesce conform 5 383 summa de bani, ce se datorez1

creditorulul, si care trebue phial dupe Inscris la un soroc

determinattl, adicA la dioa scadenti, valorea sorocita sett va/orea viitore a capitalului ; iar summa de bani ce se cuvine a
plati scontanduse billetul Innainte sorocului se numesce vale,-

rea actuala a capitalului. Scontul dar est deosebirea Intre

valOrea sorocita si valerea actuala.
Calculul pentru assemene probleme se face prin urmare dupe

formula din S 383, n u. C =

Problema.

100 C1

100+ np

Cat am se plitte,e prlin pentru un billet de 61100 # scon-

tandu'l 9 lunlInnainte sorocului cu 11 q,,?

Desleg.

De substituim In formula n it valOrele propuse :

C1 = 61100 ; n = Ti; p = A ;
Allam

C=

100. 61100

100-1-Ti.4
de undo

C = 6.-cLo

61
R.
103

www.dacoromanica.ro

417
6213

Prin urinal disconto = 6400

= 186 103

61

103.

tt.

Bancuieril intrebuinteat, cum vom vede mai la vale, pe

nedrept scontul din afora (Vecli S 385).
Pentru inlesnirea calculului ei socotescti anul pe 360 Pile.
Obicinuit in daraveri cu dini1 Ia calculul dob0,nPilor se tine in
senia numai Pioa, untie s'a isc.lit polita, tar clioa scadenti, nu.
La scontul din afora Ina. este conform 5 385 valOrea actual :1
a capitalului.

XIII. C

=1 00(100
np = CI : C.

del 100 : 100

-7ap).

Probleme. 1. Se se sconteze la un bancuier cu

billetul de 6400 tt,

al carul soroc se Implinesce peste 9 inn!.

DeSieg. Pentru 100 # cu dobenda lorp pe n an!, tulle& pentru 100

-Fpn .41, am se plAtesc la scontare 100 #, sau pentru 100 # am se platen
atom 100-71p #, i prin urmare pentru
CI _-=

100C
np

100

Introducend valOrele propuse :

CI = 6400; n =3 ; p =
(100
C = 640
1.00

Aim din formula n attt

si

C = 6208

prin urmare disconto = 6400

3
. A

6208

= 192 #.
Comparand scontul acesta cu eel din problema de maT sus, vedem di ban -

cuieril se folosescu cu 192

iov

/12

103

adica cu

61

103

g maT molt de

ceea, ce li se cuvine ; cad Intro adever ddca pul 6208 $$ pe 9 luta Cu 11 Vo

la dolAncla capitalul nu se sue cu dobenda lul la summa de 6400 # ci numal
61
la summa de 6394,24 tt. Bancuieril dar ar 8 trebuit se plAtescl 6213103 ,
find-cft acesta summit se sue peste 9 luni cu 11 V. Ia 6400 #.

www.dacoromanica.ro

28

-11982. La 1 noemvrie s'a presenlat o polity de 5000 # al carul soroc se Implinea la 10 dechemv ie 1 s'a acceptat cu un scoot de 6 v.. Care este valerea actual& 7

Desleg. Do substituim valdrele plopuse :

C1 = 5000 # ; n
aflam din formula n mit .

AO

500
0
(DO _1 6) = C
4 00
/
2

C = 4666-3#
4906

qi prin urmaro discontul = 50'00

2
3

=333.
S 388
Despre agio.

Monedele se compara intre dinsele, avend in vedere feint

metalului, din care sunt facute. Asa o summa de ban! in moneda mai prosta se schimba pe o summa de bani de o valOre
mai mica In moneda mai buns, si dinpotriva pentru o summa
de ban! in moneda mai rara, sea a calif curs este mai urcatu
decOt cursul legala, priimesc o aiming de bani de o valOre
nominala mai mare in moneda ma! prOsta. Ceea ce priimesc
mai mult pentru o monedit' mai buns se numesce agio, bats
sea prima; iar ceea ce priimesc mai pucin pentru o moneda
mai prOsta se numece disconto. Agiul se socotece iarasi in
procente. A dice dar aurul are un curs de p
sea aurul are
un agio de p va se dice a priimi p. e. pentru 100 tel in our
100
p tel intealta moneda curenta.

nn

Prob/eme. 1. Am se plitesc 533 slant!

i voi se plAtesc In galbent.

3
Cdtl galbeni am se plAiesc, decd cursul aurulul este 12 V.?

Desley. Agiul aurululflind 12 0/0 am se platesc pentru 11.2 lel In

sfantI numal 100 let In gall col, i prin pentru 533
000
3
numal 107I let In galberl, tact :

www.dacoromanica.ro

sfantl = 1200 lel

1119

112 : 100 = 1200 : x

da unde X = 1071

lel in aur.

, 1

Am dar prin urmare flind-ch galbenul are o valdre legall de 31

,
platesc 0/1

210' se

142 7

Fiind-cli In sfIrsit 533

acest schimb =

11

/19

sf. infacisezil summa de

38 00

2
g a fost agiul la
21

it.

".

2. Am se plittesc In aur 1200 lel si nu pot plati decet In argint ; cOt am

se pliitesc decit cursul aurulul este 12 'V.?

Desleg. Agiul aurulul find 12 V. va se clic6 cd 100 let in argint nu

se socotesch decOt 88 lel in aur, si prin urmare pentru eel 1200 let, ce da7
torez In aur, am se platesc In argint 1363
lel, did :

11

88 : 100 = 1200 : x
de unde x =
Discontul era dar de 1363

11

7
1

lel'

1200 = 163

11

lei7 .

S 389
DeSpre polite, billets la ordin, trate s. c. I.
9n daraverile nOstre sociale suntem adesse nevoiti a plati o
summa de bani 6re-care la un loc dep5.rtata, sea a priimi de
acolo o assemene summa de ban!. in astfel de casuri ne slujim cu polite, inscriszirt, scrisori de credit, . c. 1. Prin exempla negutatorul A din BucurescI are pe frate sea B in Lipsca,
caruia vrea se'i trinait6 1200 sf. In loc de al trimite baniI in
naht prin postie negutatorul A se duce la bancuierul C In Bucurecl, care are un correspondent In Lipsca, 4I platece lui
summa de 1200 sf. i priimece de la dinsul urmaterea Seri

sore de credit sea pouf-a :

www.dacoromanica.ro

420 --Bueurec1 30 junie 1860.

Bun pentru 1200 sf. In lire a 27 sf.

Platesce una lunei dupe data acestiea pentru ardstii polita

la ordinul Do2nnulut II*** summa de 1200 sf. in lire a 27 sf.
Preciul am priimit. Trece acesta summit dupe acest inscris in
socotela mea.
C***.
Domnulul V" i Cmp. In Lipsca.

A trimite acesta polita fratelul sett B, care o Infaciseza

Domnulul D, dela care priimesce banii.
La acesta affacere all participat it persOne, care In limba
negutatorescb. 41 ft it numirile for speciale.
A care trimite polita sell Inscrisul, sell billetul se numesce
remitentul ; B care presintrt polita lui D, ca se ea banit se nu-

mere presentantul sell purtatorul; C care a scris si a iscalit

polita se numesce trahentul, iar D, care a priimit polita si a
plittit banil se numesce acceptantul sell trasatul.
Summa de bani, ce se transmite prin polita, se numesce
remesei, iar polita care se scrie pe numele lui D, tread.
Pol4a sell cambio se p6te dar Intrebuinta cu Inlesnire in

locul numerarului. Deed p. e. M este dator lul N 1000 # ii

dil un inserts sell opolitii pentru acesta summa. N p6te acum
se se slujesca cu acesta polita, ca se platesca unel alte per&Vie 0, cistriia II este datorti ban!, si 0 iarasi altel persOne P.
Se presuppunem ea'. M avea In main, lui polita urmatOre :
1000 1.

Bucurec1 10 julie 1851.

DUOif luni dupe data acestia plate,sce Domnul R*** in Paris

pentru acd,stei pallet Donmulut 111*** in Lipsca sett la ordinul

Dm summa de una mile galbeni. Preciul am priimit dupe

X***.

socoldla.

M d'a acest billet In loc de a plati eel 1000 # in liana lul N.

N pOte acum, sort se core plata la clioa scadenti, adic5."
peste duoe luni, sell trimite billetul drept ban! altul creditor
at sell 0 in Berlin. to casul din urns scrie N In dosul polite!
In directiunea el verticals :
Pentru mine la ordinul Domnului 0*** in Berlin. Valbrea priimita. 0
Francfort 16 julie 1851.
N***.

www.dacoromanica.ro

421

Acesta transmitere a unei polite in myna altuia se numece

a indosa, a pune giru1,41 acela, care indoseza, indosatorul

sea girantul. Se intellege de sines' Ca indosarea nu se 'Ate

applica, dec6t numai la acele polite, in care sunt insemnate
cuvintele : sill la ordin. 9

0 iar4i p6te urma cu acesta polity ca i N scriind i el in

dosul politi . Pentru mine la ordinul Domnulul Ps", .e. I. r S1 asa
pete trece polita prin mai multe maid.
Cel din urma posesor al politi Z o presinta lui R in Paris.

Decl acesta priimeFe polita drept bun A , atunci scrie de

desubt : acceptat. n Z presentantul , pastreza polita pene
la clioa scadenti, cand o infAciezA din noel lui R. II platesce atunci sea numai dee& sell a duoa cli banii, care sunt
inscri1 fn polita.

La unele locuri nu se platescu banii decOt coteva clile dupe

implinirea terminului. Aceste Tile se numescCt dile de respect
(Veil 391).
Deca 4nsa It nu acceptezA polita atunci protestdzii Z dinnainte tribunalului, adicA inchee un act, prin care se declara

ca puraitorul a infacipt polita la vreme, dar ca trasatul R

s'a impotrivit a plAti sea a accepta polita. Un astfel de act
se numece protest.
Z trimite atunci polita ilndarat lui Y, de la care o priimise ;

si polita trece aa indArAt prin tete manile indosatorilor,

pea la remitentul A, care o intOrce indarAt trahentului X.
Acesta trebue atunci, &ea fie-care indosator, cheza4 sell girant aurmat pravilniceFe, se platescA polita cu tote cheltuelile.
Putem da polite afora sell pe numele nostru propriii seu Pe
numele altei persOne. Cel d'AnteiCt fel de polite se numece
proniese i coprinde cuvintele : c Pentru acesta a mea polita
plalesc, c. c. 1. n

Deca politele se trimitu in locuri depArtate, atunci se facil

pentru siguranta mai multe copii dupe dinsele, care se trimitit
la termini deosebiti. Cea d'anteia polita se Tice atunci prima,
cea d'al duoilea , secunda , cea d'al treilea tertia si se trece
numele ei chiar pe politA.

www.dacoromanica.ro

422

S 390

In orae de capetenie sunt negutatori, care se occupa numai cu affaceri de schimb. Acestia se numescd bancuieri, deca
affacerile for au o proportiune mat mare si coprindti i affaceri
cu polite . c. I., s6u zara decd se occupa numal cu schint-

bul monedelor. La bancuieri putem cumpat:a pe ban!' gata

polite seti Inscrisuri, billete la ordin seu zapise de datorie ,
. c. 1., care sunt platibile In alte orae; seu vinde polite pe
numerar ; seu In siirsit schimba polite . c. 1. pe alte polite.
in burse, localitati destinate pentru adunarea persOnelor,
ce se occupa cu affaceri commerciale, se publica pe fie-care
septemana seu cli anunciurt despre cursul polifelor, adica
Inciintari despre preciul cu care se vindti seCt se cumpara
politele . c. 1.

In unele orae marl s'ati Intocmit pentru tnlesnirea commerciului i alte institutiuni folositere. Mai multi negutatori
au depus Impreuna la un loc, ca se tnlesnesca daraverile lor,
summe de ban! Ere -care.

Astfel de institutiuni, care staii subt priveghierea i controlarea autoritatilor publice se numesca band. Pentru affac,erile commerciale avem duo6 feluri de band :

Bdnci de giro si bdnci, care emitii billete de &Inca sdii

bancnote.

Ca se formeze o band, de giro se streng negutatorii unui

ora i depund Impreuna o summa de bani, trecenduse depositul fie-caruia Inteun registru deosebitti, In conturi currente,
despre care se tine socotela lamurita. Fie-care aslbciat IV are

In acest registru pea seCt foliul lui uncle se treat creantele

i datoriile fie-caruia, scaclenduse din capitalul aceluia, ce
are se de i adaoganduse aceluia ce are se ea. Spre pilda negutatorul A are pe foliul lui trecut6 un deposit de 800 # si B
de 100 #. B este datorti lui A 300 #. In loc de a plati B in
ban! lui A, se scade lui B din summa insemnata drept deposit summa de 300 # , i se trece assupra lui A , adaoganduse
la depositul lui; aa incet acum figureza A cu un deposit de
1100 # i B cu un deposit de 700 #.
www.dacoromanica.ro

1i23

Deca. insa se cere, banca poke plati si In numerar.

Assemene bane! sunt fOrte folositore pentru orasele.unde
sunt instituite.
Banca, care emite si billete are un folos ma! obstescd. Ca

se formeze o astfel de banca se depund de o tovartifie sea

associafiune o summa dre-care In numerar. A cesta associatie
'Vote emite si pune In circulatiune billete de batted sect banenote, pentru care se Indatoreza prin conditiunile institutiuni
ei a plati or! -cand se va cere banil In numerar. Aceste billete
ad pentru commercid o mare utilitate si aducd un mare folos.
Dec& banca are un credit obstescd atunci bancnotele Cl ad
valOrea ndmerarului , ba ancO cote data se precluescd ma!

Inuit deceit bani! naht. Deca dinpotriva o banca nu este In

stare a plati in numerar notele emise de dinsa atunci billetele
et cadd subt valorea for nonzinalti.
Acest fel de banci pOte 11 Intocmittl du particular! si atunci

se numesce banca privata i azzoninut , sell de guvern si

atunci este o banca nalionalci sea a statului.
Numerarul sell band, care se depund drept fond sea capital
in aceste Mina sunt monede de cel mai bun fel si de cea mai
bun& cualitate, si se numescd bane banco. Acesti ban! au o
valOre neschimbata si solidi, nu potit prin urmare" fi sups!
unel perderi prin schimbarea systemei monetarie si In sfirsit
preciul for nu pOte fi expusti micsorati, bind -ca ei circuit numai rar si asa nu se tocescii, nu se potii taia si reteza de dare

zarali sea particulars, ca aite monede, care circuit. Pentru

tote aceste cuvinte banil banci stall obicinuit coteva procente
mai sus deoiit built care circuit in affacerile nOtre sociale.

Numal In casuri exceptionale Ole cade valOrea banilor

banci subt valOrea banilor, care circuit. Fondul celor mai
multe band consta in bucati de argint si our nelucratu.
insenznare. Nu intra In cadrul acestei carat a verb! i despre
nenumeratele feiuri de associatiuni, care de la un timp IncOci
au inceput a se ivi In affacerile sociale. Sunt case de imprunzut,bdtici fonciare, &Ina de scout, credit mobiliarti, socieldir
anozzinze, companit de assigurare, tontine (Tonti, bancuier din
Italia a installat anteifi la 1653 o assemend casS, care avea de scop a priimi o

www.dacoromanica.ro

424
summa de banl do la associat, a cariia interes se platea dupe mertea lul, mo-

tenitorilor sel.) S. c. 1. care slujescii a Inlesni daraverile sea exp16-

tarea unel Intreprinderl 6re-care cautand a ajunge la acelm

stop, adica la un castig individualti prin ajutorul capitalurilor
mai multor tovarosi.

Dupe institutiunile for ele sunt sea nu bazate pe actiuni,

potii sell nu da afora billeturi, potil sets nu plati acfionarilor
dividende (adlce parses, ce se cuvine din clistigul anualu.) . C. 1.

Iiividende se numece si partea, ce se multumesce a priimi

In procente un creditor de la un faillit sect mufluz dupe un

concordat, incheetil cu cellalti creditors.
S 391

Innainte de a trata calculul problemelor affacerilor de schimb

vol Insemna aci drept exemplu cursul dintr'o tli 6re-care a

unei pied, cum 11 vedem adesse publicatii prin jurnale sell
affiptti la burse; i voi da 6re-care deslqirl neaparate sere
a fi intellese abreviatiunile usitate.

Cursul politelor fi banilor.

Berlin 18 januarie 1825.
Polite.

a vista
2 lunl
a vista
2 Inn!
3 Inn!
2 lunl

2 lunl
2 lunl

2 lunI
2 lunl
use
2 lunl
3 septemvrie
3 septemvrie

Amsterdam In talere current

144 1

Idem
Hamburg
Idem
Londra talerul de argint pe 30 groite
Paris

143 I

Viena

6 -24
81 'i

Bard.

150 ;

0-23;

103 I
103 :

Idem pe 20 creitarf
Augsburg
Breslau
Lipsca

9e;

103 I

Francfort pe Main
Petersburg, Bancnote

103 1

27 I

Riga

09 ;

Ill

Galbent olandezi vechi pe 2 I tel.

Idem noul
Frederics d'or

114 ;

114 I

Disconto

Rani.

Effccte ale statulul.

Dobenda.

ObligatiunI ale statulul

1mprumutul Angloprussiane 1818 a 6 ; t.

www.dacoromanica.ro

89 ;
102

Trate.
80

101 ;

1125

Despre cele duoe colOne din drepta cu titlul p' lite i banl
avem a dice cele urmatOre :

Dec& duoe orme A i B sunt duoe tap marl, In care se

facii affaceri de schimb , atund este In unul din aceste orme
o summa de ban!, adica valuta, determinate, nemicatore,
pentru care se platece In celelalt ora o summa ecuivalenta,
care lug se schimba, adica cresce sell scade dupe fluctuatiunile pieti; spre pilda intre Paris i Hamburg. Hamburg are
valuta fixa de 100 mard banco, pentru care se platece In
Hamburg , 25 , 26 seil 27 de elingi. Cine cumpara dar In
Paris trate assupra Hamburgului le platece pe valuta fixa de
100 m'arci; iar tine cumpara in Hamburg trate assupra Palisulul le pratece pe valuta fixa de 3 franc!. Putem prin urmare conchide ca valutele fixe sunt o marfa al aril precut
cresce set scade.

In cursul politelor i banilor nu se trecCt cleat valutele

schimbathre, flied -ca cele fixe se considera ca cunoscute.
Pentru cursul pieti propusi1 mai sus sunt valutele fixe cele
urmatOre :

In Amsterdam 100 talere cur. set 250 florin! ;

In Hamburg 100 talere banco set 300 mare! banco;
In Londra 1. livra sterling;
in Paris 300 franc!;
in Viena 100 talere current! sell 150 florin!;
In Augsburg 100 talere sell 150 fiorini;
In Breslau 100 talere;
In Lipsca 100 talere conventional! cur. ;
in Francfort pe M. 100 talere sell 150 florin!:
in Petersburg 100 ruble in billete de band..

111SeMilare. Pentru polite assupra oraselor Riga si Hamburg n'a fost in dioa de 18 januarie 1825 curs la pieta Berlinulul.

Titlitl polik ,vi trate Insemneth cii se potii cumpara polite

i trate pentru orasele insemnate in cursul pieti pe preciul
aretatu in colOna respective.

www.dacoromanica.ro

426

Titlul &int Insemneza a se potil vinde polite see trate pe

preciul Inseinnate in cursul pieti. Spre pilda de vrem se

cumpilratn o polita assupra Londrei, trebue se platim 6 tal.
24 gros. pentru livra sterling, iar de vrem se vindem polite englezesci, o se ni se plAtesca pe livra sterling 6 tal. 23 3 gros.

insemnare. In orasele unde se face affaceri commerciale

sunt functionari public', jurati , care sunt Insarcinay a da
explicatiuni unde si pe ce precie se potii cumpilra see vinde
polite. Acesti functional.' se numesce curtierr i eau pentru
.

ostenelile for obicinuit un folos , un

0,1 hi Sea

1.

de

0/0

sea de

/O0 (adicit 1 din mile).

A vista see la vedere Insemneza ca polita trebue platita, Indata dupe presentarea ei see cel pucin in aceeasi di.

A curt, ca termenul polite expira peste 8 see 14 dile;

2 lun ca, dioa scadenti este peste 2 lunI s. c. 1.
Deca pe o polita, este scrise si cuventul prefisso, atunci tehue platita, fort &Maya, In dioa, In care se presentezzl.

In iaffaceri de schimb se mai Intrebuinteza si cuvintele fide

de respect. Prin acesta expressiune intellegem un spatie de

coteva dile peste dioa scadenti asa incet putem plati coteva
dile dupe Implinirea terminului ei.
Subt use se Intellege termenul obicinuit al plati politelor.
In cursul de mai sus mai este Insemnate subt cursul poli-

telor si preciul unor monede. Galbeni olandezi vechi pe 2 -3

tal. cur. sunt urcati cu 18 V. mai sus decot banit cur., sea
suta de talere argint ; adict cu alte cuvinte galbenil olandezi
3
pe 2 tal. preciuesce 118 talere cur. Valerea galbenului
olandeze este dar :
3

100: 118 = 2 : x
sett

x = 3 tal. 7 gros.

www.dacoromanica.ro

1t27

Assemene sunt 100 tal. In fred. pe 5 tal. = 114

1
-2

tal. In

argint.

Despre effectele statului insemnate mai sus avem a slice

cele urmAtere :

Obligatiuni ale statului se potti cumpara pe 89 -1 i se pot

vinde pe 89, adicA pentru 89

anualq sea Cu apprope It

[-

tal. arg. cu 4 talere procent

pot cumpAra o obligatiune a sta-

tului de 100 talere. Decrt voi se vintl obligatiuni, atunci priimese dupe cursul de mai sus pentru 89 tal. arg. In obligatiuni
numa! 69

tal. In numerar.

La unele efecte ale statului gasim adesse cuventul capon.

Subt capon intellegem atunci billeturi pentru dobentli, at caror
termen s'a Implinit. Cul-ine le au valorea numerarului si nu

sunt supuse la nici un fel de schimbare. Cupenele se dau la

priitnirea dobentli casse'or publice IndArat in loc de cuitante.
Deca duoe sutne de ban! au aceeai valere In duoe locuri
deosebite , atunci tlicem cA aceste summe start pari. Deosehim un pari din intru sou realii i un pari din a Torii. (VOL
393.) Cursul politelor differeza, mai mutt sell mai pucin de
cursul numerarului din mai multe cause, care nu potil ti tratate In acesta carte.
Probiemq. 1. Negutatorul B din Berlin are se platdsca la Paris 10000
francl gi p6te remite acesti banI in polite assupra ora,2ulul Amsterdam. Cursul

Parisulul assupra Amsterdamulul slit 37

si al Amster damulu! assupra Ber-

nina! 145. Pentru cote talero in argint p6te cutnpara in Berlin polite olandeze, ca se desface datoriea din Paris?

Desleg. Conform acestel problem avemaexamina, cevalore au 10000 fr.

in polite olandez.. Fiind-ca cursul Parisulu! assupra Amster. este 57 2 :Witt

pentru vuluta fixa de 3 fr. se plat( sce 57

1.

2,

dinar' olandezl, vein avd pentru

10000 fr. din proportiunea :

3 : 10000 = 57

1
:

www.dacoromanica.ro

-428
2

de nude X = 191666
a plAti

191666

dinarl olandezl, si flind-cti In sfirsit cursul Amstcrd.

assupra Berlinulid este 1/15, adicli pentru valuta fill de 100 talere olandeze
In polite se platesco 1/15 talere prus. In numerar, vom aye din proportiunea
1
urma tdre, socotind talerul olandezii pe 2 2 floc.. florinul pe /10 dinarl :

145 : 100 = x : 1916

de unde x = 27796

a plati pentru 1916

1
talere olandeze In polite, 2779 6 talere In argint.

2. COte talere In argint am se platesc pentru 5650 talere in obligation],

(lea cursul obligatiunilor este 92 V., i cote talere pentru 72 frd. d'or. ddca
aurul std 12

V., socotind 1 frd. d'or = 5 tal.

/1.

Deslegare. Conform problemel este :

100: 92 = 5650 : x
de unde x = 5198
adicA am se platesc pentru 5650 talere in obligatiunt 5198 taleie argint.
laral conform problem.' este :

100 : 1123 = 360 : x

4

de unde x = Ewa
adica am se pliitesc pentru 72 frd. d'or /IVO

27
30
9

10

talere argint.

S 392
Despre calculul speselor si a alter cheltue,I.

Deosebini duoe feluri de cheltueli ; cheltueli proportionate

i neproporfionule. Cele neproportionale sunt sere Kilda

cheltuelile pentru transport, portul scrisorilor, pentru incar-

www.dacoromanica.ro

1129

cat, s. c. 1. si se treed fie-care In parte. Pentru Inlesnirea calculus insa putem reduce tote cheltuelile pricinuite cu tinerea
unei 'tidal Ore-care, In procente la suta din costul marfi si le
putem preface asa In cheltueli proportionale.
Provisiunile pentru commissionari si eurtagiul pentru curtieri se socotescil in procente si intra prin urmare de drept in
categoriea cheltuelilor proportionale.
Deca aretam cheltuelile In procente, atunci stint 4 casuri
pentru calcul possibile, adica deca tOte cheltuelile se sue sere
pilda la I.

a.
b.
c.

d.

100: 99
99 : 100
100 : 101
101 : 100

Anteiul cas se Intimpld atunci, cand insarcinez pe cineva a

prisms pentru mine undeva, p. e. In C, o summa Ore-care si
dna o trimite sod in numerar sea in polite. Mai cheltuelile
pentru provisiune si curtagid se sue la 1 E0 atunci o se mil!nese pentru fie-care still de lei numai 99.
Decd vol se me Incredintez, ca 'ml s'a trimis Intro adevi,Ir
summa ce 'ml se cuvenea, atunci fac proba prin ajutorul proportluni 99 : 100, cad atunci acesta proba trebue se 'ml dea
drept resultat creanta, care o aveam in C.

Al treilea cas este cel urmatord. Am se platesc bani la

Lipsca i inqdrcinez pe N in Viena a transmite summa ce datorez la Lipsca. N o se 'ml socotescu atunci provisiuni pentru
dinsa 1 I. i eCt o se am se platesc ca se me desfac de datoriea
ce am In Lipsca pentru fie-care 100 lei, 101 lei.
Casul d, ne da un iniciloc a controla calculul din casul c.

In affacerile coiumerciale se adaoga cheltuelile la suta din

banii cumparatori si se scadd din suta banilor vincleri.
In affacerile de schimb se socotescil cheltuelile, cand remit
polite din a fora; iar cand trasez polite din intru.

ronzmissionul se socotesce In chipul urmatorti

(Mild

cumpar adaog la summa cumparatoi i tOte cheltuelile si soco-

www.dacoromanica.ro

430
tesc apoi pe acesta summa provisiunile ; tar cand vinci socotesc
provisiunile pe summa vIncleri.
Problendi. A In Lipsca a priimit pentru un negutator din Franta 590
talere argint. El remite acdsth summit prin polite assupra Parisulul pe cursul
,.,, 2
1 ,
de 01
COO franc! face actlAit summit, &di se socotelce
0/0 spese?

Desl eg. Cursul este 81.

adicit pentru valuta de 01

; talere se cum-

Ora valuta fiilt de 300 fr. In polite assupra Parisulul, i prin urmare pentru

590 tal. a'ar cumpara polite de 210/

2

81

1.

ci numal 2160

/16

x = 2167 L7 fr.
/16

_17

bancuierul A n'a remis la Paris 216/

17
: 100 = x : 216771-9-

de undo x = 7

33
fr.
147

Cele 590 tale. facts dar cu spese de

= 2160 1

fr.

18
fr. cad :
1h7
1

17
8

fra. assupra Parisulul, cad :

: 590 = 300 : x

de undo

Dar flind-cl spesele stint

17

0/0, 2167 17

_7

33

147

fr. In Paris.

S 393
Despre part.

Subt cuventul part Intellegem In limba negut5.toresca, uniformitatea In valOrea a duoe feluri de monede ore-care sea a
duoe summe de ban!. Cand comparam duoo feluri de monede,
atunci mai deosebim un part din afore ai un part din intru

sea part realu.

NH din doll se 'Ate areta sea numai pentru o moneda.
www.dacoromanica.ro

L131

6re-care, spre pilda pentru o lira dupe cursul pieti sell at vistierii ; sell pentru cursul et la duoe burse deosebite, p. e. cursul lirel la Galati si la Bucuresci.
Asseinene si pan din intru, adica adeverata valOre intrinseca a metalulul, din care este compusa moneda, p6te fi aretata pentru o singura moneda, p. e. valOrea aurului dintr'un
galben; sell pentru cursul ei la duoe piete deosebite, p. e. va16rea aurului din galben In Bucuresci si Viena.
Am verbit in S 391 despre casul, unde o moneda 6re-care

sta pari, ne remane dar numal a mai trata ad despre casul,

unde aurul unei monede are un pari din intru sea din afora,
la duoe piete deosebite 6re-care. Problemele urmatOre ne vor
da deslusirile cuviinciOse.

a. Puri din afora.

Problems. Cursul Intre Berlin si Amsterdam fie 145; Intro Amsterdam si Londra 110; care este cursul intre Berlin si Londra?
neSieg. Valuta fixii Intre Berlin si Londra scim cO este livra sterling. Ca
se deslegam dar acestlt problems, n'avem decOt a calcula dup6 cursul arkatu
in problema pentru Berlin, valOrea livrel in tal. pre.. si Mullet o se aflam, care
este pari din alert Intre Londra si Berlin; adici :

X tal. = 1 livri sterling.

1 livr. ster. = 110 piing! olandezl.
3

1
C.

o. = I florin olandezu.

250 f. o. = 1115 talere argint.

6 24
25

= 1 livrii sterling.

b. Pori din intru.

Problems. Care este pari din Intro Intre Berlin si Amsterdam (lea
talerul argint are o valore intrinsect de 3117 2 tt.s1 olandezl argint Fi florinul
olandezfl o valor intrinseci de 200 ass olandezi.

Desleg. Valuta fix& pentru Amsterdam este dupti cum se vede mat sus
250 f. o. prin urmare prin rapporturile urmAtOre :

www.dacoromanica.ro

1132

x talere = 250 f. o.
1 f. o. = 200 asT arg.

= 1 tal.

,
1
WU 2 as1 arg.

allam pail din Intru intre Berlin .i Amsterdam

, 123
= 1110
139 talere.

S 3911

Despre regula arbitragiulul.

Prin micllocul regulei arbitrogiului calculam valOrea unei

summe de ban! Ore-care dup6 cursul mai multor piete pentru
unul i acelas loc, ca se aflam ce drum trebue se luom, ca se
trasam sell se remitem acea summ5, cu ma! mult folos pentru
no!.

Problenui. A

din Colonia are se pletesca la Paris

1571 fr. El Vote

em pire In Colonia polite frantozescl dupe cursul pieti pe preciul de 82

1.

2'

polite olande ;e pe preciul de 145 i polite englezesa pe preciul de 7. La Paris

se priimesce dupe cursul bursel politele olandeze pe preciul de 57 si cele englezescl pe preciul de 25. Cc polite trebu . se cumpere si se remite negutato-

rul A, ca se alba un folds mal mare?

Desleg. Se intellege de sineql, cri ar fl de prises a compara cursurile politelor, indicate In problemli, pentru tete summa de 1571 fr.
Este mal simplu, a face comparatiunea flume! pentru

300

fr.; cad acesta,

find valuta flza, n'are trebuinta a mal ti calculate i pentru orasul Colonia,
unde ne dice chiar problema, ce

comparatiunea numal pentru

0 polite franto.

300

fr. preciuesce

olandeze de

300 fr. cu 82

X tal. = 300

fr. = 57

1.

tal. Asa dar fact nd

talere argiut.

13

tal. arg. cad :

fr.

pence ola.

110 p. o. = i florin ola.

250 f. o.=
de unde

300 fr. pliitim In Colonia :

do 300 fr. Cu 82

82

1115 tal.

13
oo2
t. a. = 300 fr.
20

www.dacoromanica.ro

--- 1133
I3 polite englezesca de 300 fr. cu 84 tal. arg. ad :

X tal = 300 fr.

25 fr. = 1 livr. ster.
1. liv. at. = 7 tal. arg.
de unde 8/i t. a. = 300 fr.

Prin urmare Ewa A cumpla In Colonia d'a dreptul polite frant. el o se pie-

tesa pentru 300 fr.

1.

,.,

tal. arg. qi pentru 1571. fr.

A remite polite olandezo o se platesa pentru 300 fr. 82

13

1.

t. a.; dece

t. a. gi dece A

remite polite englezeqc1 el o se cumpere 300 fr. cu 89 talere.

De aci dar result& el% pentru casul de facie este mal bine a cumpara polite
frantozeqcl, ad A are se platesca ban! In Paris.
Deca din contra A ar aye se traseze banl din Paris In Colonia ar fi mal folositu a cere polite englezecI.
1

89

Cagtigul In cursul assupra Londre! este In casul de facie 8/1

I
.

13
tal. arg.; In cursul assupra Amsterdamulul 82
2
20
1.

,,s1.

= tal.
.-0420

Acest ca.ltig se pdte ardta i In procente dupe cum urmeze :

1.

1.

82 -2 : 100 = 1
de unde X = I
8 a 82

100 =

:x
V, pentru Londra

41

:x
,

de unde X = 171.- 0/0 pentru Amsterdam.

S 395
Despre regula de alliagia see de legamInt.

Gaud amestecam licuide ski corpuri solide de deosebite

preciuri bite dinsele, trebue se socotitn preciul unei unimi
din amestec aa tricot se se acopere preciul tutulor substantelor, care se Al In acel amestec.

www.dacoromanica.ro

29

A 3/t

Acest preciii se numesce preciul de miclloc.

Assemene iara.si, cand cunescem preciul unor substante,

pe care vrem se le amestecam sl preciul de miclloc ale unei

unimi din amestec suntem in stare a determina In ce proportiuni trebue se amestecam acele substante.
Amestecul metalelor se numesce legamint sea alliogiO, de
aceea se clice si regula practica dupe care deslegam assemene
probleme regula de alliagite sell de legamint.
Flind-ca ins& aceste probleme se deslegti mai lesne prin
theoriea ecuatiunilor le vom trata in partea despre ecuatiuni.
(Vecli 5 405.)

Assemene, fiind-ca la no! in terra nu avem o systema mo-

netarie a !Astra neavend anco monede nationale, este de

prisos a trata systemele monetarii ale altor teal, cad acestea
se potti gasi in orl-care carte de arithmetic& sociala. Tot acolo
voin gasi si valerea intrinseca a aurului sect a argintului, care
se pune in monedele acelor staturi.
5 396
Despre marimile necommensurabile.

1.

Din duoe marimi Ere -care A si B de acela.s fel nu este

neaparat tot-de-una una o parte alicuota a celillalte; cad de

este p. e. B mai mica decet A, 'Ate fi 12 B (n = un numer
Intregii) mai mica si (n + 1) B mai mare cleat A. Spre pada
1. led si 3 parale sunt marimi de acelas fel; paraoa este mai
mica dee& leul;

cu tete acestea este 13. 3 p . = 39 p . < 1 led

si 1lt.3p. =
p . > 1 lett
2.
Done marina Ere -care A si B de acelas fel n'ati totde-una aceeasi parte alicuota communa, cad fie-care marime
dupe cum scim se p6te inchipui subtimpartita intr'un numer
nemarginitu de pary ecuale mai mid; si deca ne vom Inchipui marimile A si B subtimpartite In atet de multe si atet de
mid part! cot vom voi, tot nu este neaparat ca se ajungem la

www.dacoromanica.ro

-1135
o subtimpartire in part! mid C asa hick se fie A. = n C
0 B :-_-_ mC.

Din 112 cim ca deca duos mariml ad o parte alicuota

cornmuna, ele se numescil commensurabile, iar ded nu ad
partf alicuote commune necommensurafille.
3.
fn s 374 am clis a aflo,m rapportul intre duos marlml, m6surand arainduoe aceste mariml printeaceeasi unime,
adica printeaceea1 parte alicuota communA.
Este dar evident, cA, nu putem verbi despre rapportul duor
mariml necommensurabile, cAcI acestea n'atl o parte alicuotA
coramuna, de aceea in applicatiunile practice ne multumim

cu una din mArginile, care se appropie mai mult de acest

rapport.

S 397

De ne este cunoscutii rapportul intre duo6 mAriml i de

este exprimatfi acest rapport prin ciffre marl, care nu se mal
potil seduce, atunci ne slujim cu theoriea frAngerilor continue, ca se aflam pentru acest rapport redusele successive.
Problem. 1. Masura de lungime germani piciorul este deopotriva cu
139,1.3 linil parisiene, gi metrul = 443,296 linil; prin urmare :

1. pic. : 1. metr. = 139,13 : 443,296

= 1391.30 : 443296.
sal 1. J> : 1.
0)

De prefacem rapportul din drdpta Inteo frangere continua gi de cautam redusele, aflain In ciffre mal mid urmatorele rapporturl :

1 : 3; 5 : 1.6; 11 : 35; 16 : 51; 43 : 137..c.1.

2. Anul solaria impend 365 Bile 5 ore 118 minute gi 51,6 secunde;
adica 365

209316

4iie.

8611000
Anul civilfi nu p6te prin urmare II calculata numal pe 365 Mile; ci trebue

ca se correspunda cu anal whet se intercalAm la fle-care 864000 and

209316 dile.
De prefacem scum [etageres

;,

209316
Intro frangere continua gi de can864000
1

tam redusele el aim pe cele nrmittore : ;

4

7 8 39 117
. C. 1.
;
29 33 161 19 4

www.dacoromanica.ro

--- 436
De aceea dar anul civild se va appropia destul de anul solart, deed '1 vom
socoti pe 365 Vile, dar IT vom intercala la fie -care 4 ant o Vi.

Acosta este dupe cum icim anul dupe calendarul Juliand introdusu de Julid
Cesar pe la anul 45 In. de Ch. care se intrebuintdze ince la not 1i in Rusia in
urma anteiului consilid de la Nicea.
Mal mult Mice ne vom appropia de anul solarii, ddc4 vom intercala la 20 ant
Vile, add la 33 ant 8 Vile (methodul persiand) sea la 161 ant 39 Vile. sold la
194 ant 47 Vile.
Dupe systema din urmit trebue la 388 ant se intercalam 94 Mile qi dee& vom

socoti ince la 12 ant 3 Vile bisecie, vom avd a intercala la 400 ant 97 Vile.
Acest din urmit este methodul luT Gregor XIII,1582, dupe care se intercaldzi
la 4 ant 1 Vi, dar la fie-care 400 ant se scadd 3 Vile.
Mahometanil ad anul lunard de 354 Vile, cu intercalare de 11 Vile la fie-care
bes ant 1 '1 datdze de la Hegira edit fuga lul Mahomet la 16 Julie 622. Prin
urmare dar la 20 Julie 1860 et scriead 1 4i a anulul 1277.

CAP III

Despre ecuatiuni
$ 398
Gaud avem a deduce din duoe marimi cunoscute alte marimI necunoscute, care start Intr'un rapport determinate prin

problema propusa, ne slujim dupe cum se va areta mai la

vale cu theoriea ecuatiunilor, tratata In Partea VIII. In
cap it am deslegat mai multe probleme de felul acestora prin
ajutorul proportiunilor, Insa atunci a trebuit se aretam pentru
fie-care problema in parte i un mod de solu }iune deosebitii.
Sunt Insa multe probleme, In care rapportul Intre marimile
cunoscute adica Intre marimile propuse prin problema i intre
marimile necunoscute, adica acelea, a caror determinare, se
cere prin problema, este ma de complicatil i de variatd Inca
regulile Intocmite in susnumitul Cap it nu mai sunt de ajuns.

In acest cas din urma dar ne slujim cu theoriea ecuatiunilor In chipul tumatorit :
ingemnam marimile necunoscute prin litterile r, y, z . c. 1.

www.dacoromanica.ro

/137

reducend marimile de acelas fel la aceeasi unime, le Impreunam Intre dinsele conform conditiunilor din problems prin
ajutorul deosebitelor semne de operatiune si operam cu dinsele ca cand ele ar Infacisa marimi cunoscute. Scriind In acest
chip rostul problemei vom ajunge la nesce expressiuni, care
conform conditiunilor problemei var fi ecuale Intre dinsele si
care dar impreunanduse prin semnul deopotriva vor Intocini
ecuatiuni cu numere abstracte, a caror deslegare apoi ne da
resultatul cerutii prin problems.
Desi ecuatiunile se IntocmescA numai cu numere abstracte
nu trebue se perdem din vedere numirile marimilor, pentru

care s'atl introdus semnele abstracte x, y, z s. c. 1. nici se

uitam, ea la fie-care termen al ecuatiuni trebue se se subtlntellege un nurner concrete si ca trebue se intocmim atOtea
ecuatiuni, cote u.Arimi necunoscute am introdus.
Din problemele urmatore ne vom deslusi mai bine :
Probleme. 1. Am se Impart o summit de banl Ere -care la mal multe
persdne.
Dec& dad fie atria a galbenl, Iml lipsescil C galbeni; ddcli Ina& dad fie-caria

b #, atunci imi prisosescd d #. Care era summa ce aveam i care era numdrul persOnelor ?

Desleg. Ca se deslegam east& problem& putem introduce Intr'Insa ca

necunoscutli sdd numerul pers6nelor add summa de banl.

Se presuppunem acum, cll. erad X persdne ; de dad fie-aril persdne a i$,

am se dad peste tot xa #, i atunci Irol lipscescd conform problemei C ;
c) #.
ma dar summa mea de banl era (ax
Decl dad fie-caril persdne b , atuncl am se dad peste tot bx # qi atuncl
conform problemel Iml prisosescd d #; prin urmare summa mea de ban! era

(bx + d) #.
Acum am exprimat summa de banl ruin duod expressiunl, care trebue se fie
neapilrat Intre dinsele deopotrivd. Este dar :

c = bx + d
cd
de unde numdrul persdnelor X =
ax

De vrem se alltun i marimea summel de ban!, n'avem decOt a puno In una

din expressiunile ax

c situ bx + d in locul lut x, valdrea luI

qi atuncl afiam :

www.dacoromanica.ro

Cd
a

-1138
a.
eda

/c -I- bd)

lib.

ada bbc

b
_bea abd
a

db

De vrem dinpotriva se introducem summa de ban! ca necunoscuta, atunci pu-

tem Insemna summa de ban1 prin y li conform problemel &int urmatdrele

expressiun! :

y-Fc $i
a

sele, attic& :

care conform problemeI trebue so fie deopotrivi intro din -

y-l-c_yd
a

be + ad
de unde y =
a

insemnare. in problema de sus era indifferent pentru deslegarea ei , care marine se introducea ca necunoscuta; dar
sunt unele probleme , unde trebue se allegem cu bagare de
semi mArimea, ce vrem se introducem ca necunoscuta, ca se
inlesnim deslegarea problemei.
2. Am se platesc a # peste M an!; b It peste n aril i C # peste p an!.
ImI vine insit mai bine a plati aceste trel summa, adica (a b c) #
d'o data; peste Oil an! dar trebue se'! platesc?

Desleg. Se presuppunem a ar trebui s, platesc WA summa peste X an!;

atuncl avem se determinAm pe X a'a, Inc& dobenda din (a b c) #

peste X an!, se fie deopotrivi cu summa doban4ilor, ce ne educe a # In m
an! ; b tt In 11 an! i C # in p an!.
Decli insemnam prin r procentul, cu care sunt pose summele de mai sus In
dobbdti, vedem ca :
a # In 111 ant aduca o dolAncla de

b it In n

c # lu p

0 (a+bd-c) # in X

amr

100
bn r
100 #

cpr
0

100

(abc)rr

www.dacoromanica.ro

100

1.

-- 439
Putem dar Intocmi ecuatiunea :

(a+b+c)x.r

bn r CI) r
100-1- 4.00

amr
100

100

Spa (a+b+c)s=am+bn+cp
de unde

= am+bn+cp
a+b+c

insemnare. Problemei de subt no 2 se pOte da un tntelles mai

generala, adica In loc de a plati summa de ban! A, A A...#

ce datoram respective peste n, n n,,... an!, putem plati d'o
peste un timp, care se afla
data summa A+ A, +A +
din expressiunea :

A. n+A, . n, + A . n- .
A + A, + A + .

. .

Acest timp se numeFe obicinuit, termenul de miclloc al

pldfi.
3. Patru ()rap A, B, C,'D as Impreunli 112344 locuitorl. Oraqn1 B
are

700

loc. mal pucin, decOt

A;

ormul

C 200

loc. mal pucin, decOt B

i rapt D 400 loc. mal molt, decOt C. Cot! locnitorI are fie-care din-acesie
oraqe?

Desleg. De insemnam prin .X numerul locuitorilor ormulul A,

avem

conform problemel :
In

Bx

In C x
In D X

700 loc.

200 = x 900 loc.

200 + /100 = X 500 loc.

700
700

Prin urmare dar trcbuo so fie :

X+X

900 + x

700 + x

86a

4x

500 = 423/1/1
2100 = /123/14

X=

de unde

Asa dar in

Hill loc.

A mem 11111 loc.

B

10/111

I)

10211
10611

5399
Sunt uncle probleme intocmite astfel, inc6t se pare, ca lip-

www.dacoromanica.ro

--

4140

--

sece una din conditiunile trebuinciese, ca se aeclam ecuatiunea , fora Inta ca deslegarea problemel se atIrne Intru adever

de dlnsa. in assemene casurI dar, pentru ca se Inlesnim Intocmirea ecuatiuni, Insemnam acea conditiune printr'o littera
i introducem acesta littera ca cunoscuta In ecuatiune, i deca

Intru adever deslegarea problemel nu atirna de acesta conditiune , atunci prin operatiunile ufinat(.5re trebue se se gonesca de sineI acea littera, introdusa de prisos.
Probienze. 1. Un om A sovirdce lucrul, cu care s'a Insarcinat In a
ore; altul B acela lucru In b ore; In cote ore vor sovIri lucrul, decd vor
lucre aminduol lmpreunh?
Desleg. Problems pare a fl nedeterminath, Sind -ca nu se 4ice, ce lucru
are se se sovir6sch; dar de Insemnam spre pildh lucrul prin P (Inchipuindune
subt P o unime Ere -care din acel lucru) atuncl conform problemel licem :

So presuppunem di A 0 B sovIresch Incrul P In x ore; acum decd A

lucrezh singur, sovIrece lucrul P In a ore; prin urmare dar :

lute ova face A singurh

i In X ore n

-Pa din lucru ;

P

.Xa

Dech B I ucrezi singur sovIresce lucrul P in b ore; prin urmare dar :

twee ors face B singuru T- din luau;

i In X ore
Aceea ce lucroza A

gi

.X

0
,

B In x ore Impreunh, adieu

X --1

P
b-

x trelpic

neapirat se fle deopotrivts cu P.

Aa dar puiem Intocmi ecuatiunea :

P
a

--1

seh

-P .

x
-1-

de uncle X =

ab
a

ore.

inseninare. D6ca ar mal participa Ia lucru Such o a ti eilea persOna C,

www.dacoromanica.ro

fin -care singure. ar putd so coviresce lucrul P In C ore, atunci s'nr soviri lucrul

de A , B qi C In

abc

ore.

ab + ac + bc

2. Uu epure persecutattl do un cane avea un avans do 90 de sariturl si

face 5 saritull In ace's amp, In care face (*tele 11 seriturl. Decli acum spa liul coprinsfi de 7 sariturl de epure este deopotrivit cu spatiul coprinse de 5
sAriturl de cAne ; cite sariturl are se mai face cAnele ca se ajunge epurele?

Desleg. Deck vom insemna prin X numerul seri:A[61er cAuclul, atunci

face epurele In acela timp, in care face cAnele x sariturl conform problemel
5
X sAriturl, cAci :
LI

5 sAriturl de epure = 4 seriturl de cAne

5

=1

"
i

-45 x

=0

Acum avea epurele un avans de 90 sAriturl, prin urmare numerul totald

al sAriturilor epurelul era de

, x + 90; 1 flied -ca spatitti coprinse de 7

4

saritutl de epure este deopotrive cu spade] coprinsfl de 5 seriturl de cane;

i flind-ch In minutul, In care a ajuns cAnele rpurile, spatittl percurze trebue
Sc fie deopettive, va fl :

7x=

(-5 x

+ 90) . 5

de unde 28 x = 25 x + 1800
sea

x = 600 Eliritutl.
S

Folosul adusil prin introducerea litterilor ca semne generale

se vede mai cu sema la problemele de felul celor de sus. De
am deslegat p. e. problemele pentru casurile generale, n' avern
pentru un cas speciald deceit a substitui In locul semnelor generale, numerile propuse prin problema, ca se afla'm valOrea
ceruta. De este resultatul allat6 prin deslegarea problemel
pentru numerul necunoscutil, o valOre positiva, atunci correspunde resultatul cu problema puss,; dar de am ajuns la o
valbre negativa, atunci trebue se examinam Intellesul pro-

www.dacoromanica.ro

h42

blemeI spre a ne deslui despre semnificarea acestuf resultat

negativii.
Probleme. 1.. A este acum de 111 anl, B de n an!, cand va fl A de k
ore mal mare deck B?
Des leg. Se %limn ca A ar fl peste X anl de k ore mai mare decOt B,
atone! neaparat conform problemel ar fl A de in -f- x an! si B de 11 + x
anl si putem lutocmi ecuatiunea :

111 + X = k (n +x)
de uncle

X= mnk

kI

Insenznare. Assupra acestel probleme vom face prin propunerea de casurl speciale, reflexiunile ce necessity un resultat negativii.
I. Llama In bagare de sem& resultatul X=

mnk vedem di X ne va

Infacisa o valdre positiva, cand numeratorul si numitorul frangeri ar 8 aminduol sell positivl sell negativl, cu alte cuvinte cand 111 si k ar 11 aminduol ma!
marl add aminduol mal micl decOt resp. Ilk si 1.

2. in ore -ce alt cas dobkdim pentru X o valore negative, adica In or!-ce
alt cas problema nu are Ia prima vedere un Intelles rationale; cad spre pita

de ar fl m =56; n=32 si k=2 ar fl x = -8; adica momentul undo

A, care este acum de 56 ant, era de 2 orl atOt de mare Ia virsta cot B, care
este acum de 32 anl, a fost acuma 8 an!.
Cu trite acestea tot ne putem eaplica un assemond resultat negative, cad de
schimbilm conform resultatulu! In ecuatiunea de sus, semuele luT X In cele
oppose, allam :

nl x = k (nx)
do undo X=

nkni

kI

Se cercetim acum caril probleme ar correspunde acdsta ecuatie. Este lesne

de ielut, cll. si acdsta ecuatie se deduce din aceeall problemli, numal de vom
pune Intrebarea In chipul urinatorfi
Ckl anl stint decand A era de k oi I
ma! mare decOt B?
Aqa dar, and aflam un resultat negativn la deslegarea ecuatiuni, trebue se
schimbam rostul problemel.

3. Dddi va fl Ill =11k atuncl este X=

kI

= 0 si Intru adovdr in

acest cas momentul undo A este de k orl mal mare decOt B este cel de facie.

www.dacoromanica.ro

-- 443
In De este iarml M > < n i k =1, atuncl este X =

mn
= c0 ,

0
adica decd A nu este acum de aceeml vIrsta cu B, nu va fi nici eclata de
aceeml vIrsta.

5. De e.ste k=1 qi m=natuncl atlam X =

o
adica deopotriva cu
0

orl-care numer i Intru adever In acest cas putem da lul X orl-care val6re, clicl

decd este A acum do aceeml virsta cu B, A o se lie li In orl-ce alt moment

de aceeml vIrsta cu B.

S 401

Probleme de ecuatiuni exprimate prin cuvinte , se Intrebuintezti cu mult succes si In Arithmetica. Adesse adica 'e
cere prin probleme a afla numere abstracte, care se implinesa
Ore-care conditiuni propuse prin problems , sea care se ste
Intr'un rapport dre-care cu alte numere abstracte cunoscute
si propuse. Assemene probleme se numescd probleme algebrice.
Probleme. 1. Am un numer Ere -care de esse ciffre ; deca vol pune
cea d'anteta ciffra din drepta, care este un 2 In stanga ca cea d'anteia ciffra,
se preface numerul propusa Intl'altul, care este de 3 orl maI mica.
Desleg. Se insemnam acest nuttier necunoscUtil prin X. Deca conform
problemel vom terge ciffra 2, care este cea din urma ciffra a acestul minter,

atuncl am scadut 2 din numerul x qi am Impartit restul prin 10; ma dar

am dobendit

x -2
10

Deca iaragl conform problemel vom pune ciffra 2 la Iticeputul numb ulul,

atuncl, find-ca numerul este de Besse ciffre am adaogat la valor( a

X-2

10
WWII ma! sus 200000 i prin urmare am dobendit acum : 200000

x-2

-r-

10

Prin tote aceste operatiunl ajungem dupe problems la un numer, care este
de 3 orl mal mica deck x; prin urmare avem :

200000+

X-2 x
10 =3

6000000+3x-6=10x
599999/1=7x
x =8571/12.

de undo

www.dacoromanica.ro

-4442. Dec& Immultim un flumer necunoscuta prin 12; decli adunam acest
produs cu 34; dee& Impartim east& summa prin 56, qi dth it drept cat uflam

.40

1 w care este numErul necunoscuta?

Deslegare. Fie numerul necunoscuta X, stunt.' conform problernei,trebue
se lie :

12x-I-34 _110
50
28
de unde X=5.

S 402
EcuatiunI cu mat multe necunoscute.

Se Intellege c problemele cu numere concrete potil coprinde intr'insele mat multe necunoscute. Deca, probleina va
Implini condiciunea a ne da prin rostul eI atOtea ecuatiuni
cite necunoscute sunt, atunci le putem deslega lesne cu ajutorul regulilor coprinse In Cap. H. ParteaVIII.
Probleme. 1.. Se care a afla duott numere, a door different& se fie 5,
qi a caror cat iaraqI 5.
Desleg. De insemnatin prin X numOrul cel mat mare dintre numerilo
citutute qi prin y pe cel mica, o so Intocmim conform problemel ecuatiunile
urmitere :

I.
II.

x y =5

- =5.
Y

de uncle 1.

2.
Prin substituire 3.

x=5+y
x =5y
5y = 5-Ey

i 511g= 5
5

sea y=TI

Substituind valorea Int y in no 2 aflam qi

X=L5.
/I

,H'

2. Un mester lucrezit dimpreuna cu calfa sa qi priimesca pe tun& 1130 ;

meqterul a lucrat in cursul luni 7 (Ale, calfa 12 ()Ho; meqterul priimeqce pe

www.dacoromanica.ro

hA5
3 Vile de lucru

-0#

mal molt decOt ce priimesce calla pa II Vile. Ce se cu-

vine Ile-ciruia dintelosil po o VI de lucru?

Des leg. Se Virem el se cuvine InesieruluI pe VI X galbenl, atuncl 'I se

cuvine pentru 7 Vile 7x#. Fie ceea ce se cuvine calf' pe Vi y Y, atuncl po 12
()Ho 'I se cuvine 12y #, si putem Intocmi ecuatiunea :

12 y =

7x

'111.

11
30

Pe de altli parte, find-di ceea ce se cuvine mesterulul pentru 3 Vile de

9
lucru este o Burma cu K1; mal maro deck ceea ce se cuvine cliff pentru
It 4ilo de lucru, o se putem lniocmi si urnaktrea ecuatiune :

9
3x by = 30
Avem dar I.

11

7x +1.2y = 11

3U

3xAy = 36

11.

1.

7x+12y =

3A1

i n it X 3. 2.

9x-12y =

27

16x = 330

n 1 + no 2.

23

de unde

Prin substituire aflim i

TO1

1
A

3. Trel erase A., B, C se aft Intr'un triunghifi. Dela A la C trecfnd

prin B sunt 82 postil; de la B la A prin C 97; i de la C la B prin A
89 postil. In ce depitrtare se all& orasele A, B

Deslegare.

gi

C unul de &tall ?

Fie departarea Intro A i B = x

n

B C = y
C A = z

www.dacoromanica.ro

446
atuncl putem Intocmi urroliterele ecuatiunl :

I.
II.

x-1- -y = 82

III.

z-1-x = 89.

y 1z = 97

De unde ahem : x = 37 po011.

y = 45
z = 52

5 403
Ecuatiunl de gradul at duoilea cu o singura 0 cu mat multe necunoscute.

Dupe ce vom Intocmi ecuatiunile conform unei problem

Ore-care, se poke neapgrat se dobendim si ecuatiuni de gradul
al Dea. Acestea se deslegii atunci conform regulilor cunoscute
din Partea VIII. Exemplele urmatere ne vor fi de ajuns spre a

Intellege ca 0ta greutatea const5, tntru a Intocmi bine ecuatiunile.

Probleme. 1. Cumpar cu 2250 # cal, qi plAtesc pe cal atotea galbenl
cet este In4ecitul num6r at cailor cumplIratl. CV cal am cumparat ?

Desleg. Decli vol Insemna prin x num6rul cailor atunci conform problemel o se platesc pe cal 10 x t; 0 pentru X cal prin urmare 10 0 #. Acesta
summit trebue se ecuivaleze summa de 2250 #; prin urmare dar este :

10x2 = 2250
de uncle

x = 225
x = + 15

Din valOrele lui x, + 15 i

15 este tnvederat a numai
valOrea 15 este cea rationale, dar de vom lua In bilgare

de seta cele Oise In 5 400 nu ni se va pare ciudat, el am

ajuns 0 la valdrea negativa
15, cad Algebra, dupe cum
cim, deslega problemele4nteun chip generalii , 0 pentru o
alts problemg, a drii rost s'ar Intocmi tot In aceea0 ecuatiune, 'Ate resultatul negativil ar ft cel rationall
2. Se cere dime numere, care

se ate

Intr'un rapport IntredInsele =

gi care Immullindule Impreuna se de uu produs = 7007.

www.dacoromanica.ro

11:13,

-- d47 -Des leg. De InsemnAm win X ygi numerile cerute, atum.T vom aye conform problemel

Pe de o parte I.
pe de alta II.

III.

Din I este

Impaltind II prin III.

de tunde
i

substituind y In n III.

x:y=11:13
x y =7007
13x=11y
y _7007
13

1Iy

0 =8281

y =8281=4-91
x =77

Aa dar avem pe de o parte x=4-77 1: y=I-91

si

pe de alta y = -91 six = 77.

care convina problemel.

3. Am 1200 3 qi
am pus la dobdtulit In duod part1 deosebite pe un
procent differitii. Una din mate duod part! Inal da o dobenda anuala de 28#,
cealalta, care sta la dolidndit cu 1 0/0 mat mult dealt cea d'antdia Iml educe

25#. Care aunt partite capitalulul pusu Is doLenda i cu cOt is Rita aunt
puso la dobdnda.

Desleg. Fie X procentul, cu care am pus cea d'intdia parte a dobdnda,

atuncl o se lie xI-1 procentul, cu care este pus& cealalta parte.
Partea cea d'anteia Imi d& dobenda anuall 28 #; aka dar pentru cli :
X :100

= 28 : Partea lintdia a capitalulul

28.100

o se fle Partea Itd a capitalulul

Partea a duoilea a capitalulul Iml aduce o dobenda anuala de

25#;

ma

dar pentru c& :

x+1 :100=25 : Partea II a Capit.

25.100
o se fle Partea II a Capit.

X-1-1

Aceste duoa partt ale capit. trebue conform problemel se fle deopotriva cu
capitalul; avem dar ecuatiunea :

28.100

25.100

x-1-1.
28

25

=1200

=12

x x +1
www.dacoromanica.ro

I'm

-- 448
28 (x+1) +25x =12x (x+1)
12x2-41x=28

, __x=
41.
7
12

55

41.

do undo X=Dczyit
II
si

X=

7
12

Numal valorea positive este applicabila problemel de facie; si este :

4 procentul pentru partea d'inteia, iar

5

II

10

a duoilea a capitalulul.

Pettile puse la dobendli, aunt 700 # si 500 #.

$ 404
Ecuatiunl biplitrate cu una

pi

mal multe necunoscute.

Problerne. 1. Se cere cel duoI factor! al numerulul 120 Inc& summa

patratelor factorilor se fle deopotriva cu 289.

Desleg. Fie X unul din factor! atuncl este

1'20

X
form problemel, ecuatica ce trebue se Intocmim, va 8 :

celelalt factor ; $i con-

=289
x4 -289x' =-14400
de unde aflarn dupe regulile cunoscute : X= +1.5

i x= 8.
Ala dar von; avd factori! urmatorl :
sea

15 to 8

sea-1.5 yi 8.
2. Se cere a Imparti pe 1.7 aa In trot part!, Inc& summa petratelor
partilor lul ea fle = 121 i Incet produsul din duce part! extreme se fie deopartite cu Intreita parte din miclloc.

Desleg. Fie 2 part! ale Id 17, x ii y, Mucci o se fie a treilea parte

= 17 x y si conform problemel o 1143 avem ecuatiunile :
1.

x1-1y2+ (17xy) 5=-- 121.

www.dacoromanica.ro

11/19

i 0. x (17 x y) = 39
Din I Aim Xgd-y2 +xy-17x-17y= 8h

H. xg xy +17 x 3y =0
20y.=-84
N 1-{- no n, y2
de undo y =4-10 VT6
6

Y=114

Din aceste val6re numal val6rea 6 convine acestel probleme.

Substituind val6rea y = 6 In ecuatiunea n ii, Aim :

X (iiX) =18

x2 11x = 18

11 7
X=
+2
2

de unde

x =)2
)2

In sillit a treilea parte este 17-6-2=9.

Ala dar partite aunt 2, 9 gi 6.

S /105
Regula de alliagki.

in S 395 am explicat regula de alliagiti 0 am dis ca pro blemele de assemene natura se deslegil maT lesne prin theoriea ecuatiunilor dec6t prin applicarea proportiunilor. Vom
calcula dar acum drept exemplu assemene probleme.
Probleme. 1. Am dime materil A i B. 0 unime din materiea A are
o val6re a; o unime din materiea B o val6re b; voL se le amestec asa limit
o unime din amestecul for C se albs o val6re C. Decit acum am trebuintA de
p uniml din amestecul C, cote uniml din materiile A si B trebue se lntrebuintez '1

Desleg. Se presuppunem ai, ca se Implinim conditiunile problemel ne

trebue X unimi din materiea A. i y unimi din materiea B, atunci neaparat
trebue so fie :

x+y =p

1..

Apol flind-crt o unime din materiea A are o valdre a

0 se albA X

ax;
www.dacoromanica.ro
u

30

450
flind-ca o unime din materiea B are o valere b

n
o se alba y
B
by;

prin urmare dar XFy unime din amestecul C ad o valore ax 4-by

i o unime
Asa dar o se Ile

C o se alba

axby
x-Fy

+by
x-Fy =c

ax
2.

sda 2. ax+by=c(x+y)
De substituim In n 2 valOrea lul y hut& din ecua&iunea n 1,

steam :

ax+b (px) =cx+c (px)

ax+bp bx=cx+cp cx

de undo (ab) x=p (cb)

p (cb)
X=

ab

i In sflrsit substituind aceste valdre In n I y =p

p ( b)

ab
ab

p (ac)

De luom acest resultat In bligare de seine vedem lesne, ca 'valerea lul C

trebue se se afle tot-de-una Intro a 0 b, decd deslegarea problemel este cu
putinta.

insemnare. Assemene probleme se ivescil la topirea auruluT cu argint.

Obicinuit se socotece in Germania 1 mama aur de 2/Icaraturi;

si 1 argint de 16 log.

Deca dar dicem acest aur este de 18 caraturI, va se dice ca

lute mama aur intra 18 car. aur curatil i 6 car. adaos de

alt metal (argint sect aram'a.) ; iar deca avem o mama argint
de 10 lot!, va se dice ca acea marca argint coprinde 10 log
argint curatti iar 6 lot! adaos (aram5.).
2. Un argintar vreu se face un vas de o greutate de 20 mercl din argint
de II loll; dar el nu are dectit argint de lit si de 9 loll.
Cote mama trebue se ea din fie-care fel de argint?

Desle g. Se 4icem ca trebue so ea X mercl din argint de lb loll, atuncl

o Re alba se pue 20x mare' din argint de 9 loll.

www.dacoromanica.ro

451
Flnd-cit o mama de argint de 111 lots coprinde 111 Intl argint,
X
D o se coprinc16 11I X .
6
Fiind-ca o marcade argint de 9 loci coprinde 9 Intl argint,

20x

to

o se coprin411 (20 x) 9 argint.

Fiind-ca In sfirsit o marcit de argint de 11 Intl coprinde 11 lotl argint,

20

o se coprinrja 20.11

Avem dar prin urmare :

20.11=111x+9 (20x)
220 =_It1x+180-9x
de unde X

,
= /10
-= 0 man!.
5

Asa dar argintarul are se pue 8 mani argint de lit loti,

si 12
9 .

$ /i06
EcuatiunI diofantice.

Sunt probleme, care coprindit In rostul for mai multe necunoscute , decOt putem Intocmi ecuatiunl. Assemene probleme ne conducii la ecuatiuni diofantice, care se deslegii
conform regulilor Intocmite In Cap iv, din Partea VIII.
Probleme. 1.. Am se plfitesc 1000 sfantl si vol se platesc In lire a 27 sf.
i In galbeni ft 1/I sf. asa lncOt se der bucrtg Intregl de lire si galbenl, fora a
mat reminea Ando a da (ranger' din lire sea galbeni. In cote felurl pot plati?

Desleg. De vol lnsemna prin x numeral lirelor i prin If numerul galbenilor ce am se daft, ca se platesc datoriea mea, trebue se fie conform rostulot problemel :

27x-1-14y= 1000.
Dupe metlindul aretatt In Partea VIII, Cap iv, avem mint :

X=

1000-1/1y
27

x =37+ 1-1hy.
Fie arum

1 -111f
27

atunci este y =

=a

1-27a
12

i substituind admit valOre a lot If in ecua%iunea primitive, saftm :

x=--37+a.
www.dacoromanica.ro

452
Conform conditiunilor ecuatiunilor diofantice a nu pole aye o valere positive,

nicl o ralere = 0 ; cacl atunci ar fl y o frengere; assemend nu pew aye a

o valere negative mal mare decOt 37, did atuncl ar 11 X negative; dar nici
Olaf. 37, clicl atuncl aril X= 0 gi 1000 nu se ;Ate Imperti exact prin
14. in sfirlit a nu OW fl nicl un numer socie negative, clicl atuncl ar fl y
o frengere.
Ala dar a nu Ole aye deceit numal valerele Intro
De este
este
si

1.5

29

36

22

29

56

a=

x=
y=

1 i 35.

Adice, ca se pletesc o datorie de 1000 sfantt, pot da

see 36 lire si 2 galbenl

)
29
see 22
Bea 8 56
1)

)1

2. Se care duos numere al caror produs este cu 4 mal mare deceit differenta lor.

Desleg. Aci avem, de Intocmim ecuatiunea dupe rostul problemeI, o

ecualiune de gradul al duoilea ; adicli :

xy

=xy-1-

xy-1-y=x+4
de uncle

_x

It

_1_

Conform couditiuni ecuatiunilor diofantice trebue se fie X+1 un lined,

tiler al lul 3.

De este X +1 .=

este X

i Y

Li

Numerile centre nu pole dar fl deceit numal X=2 si y=2

see X= 0 y= h.
www.dacoromanica.ro

A53

CAP IV

Despre progressiuni.
S 1107
Progressiunl ecuidifferenciale.

Une le probleme ne dad progressiunI ecuidifferentiale.

Atunci trebue se bagam de sema, care numere din problemA
formezu terminil irulul; i mal cu soma, care din litterile a,
ki, n, z i 54 (vecli semnif. for In Partea IX) sunt propuse, i
care trebuescil.ailate.
Probleme. 1. Care este summa celor it d'Anteid numere fora Bode?
Des leg. Cel d'Anteie numer fore sociti este 1, qi flind-ce fle -caro numer

tora socie urmitore se alit din cel precedents prin adunare cu 2, aceste
numere Intocmesceil progressiune ecuidifferentiall, In care este :

a=1 ; d=2 qi n=--n.

Dupe 254 este

I. z=a+(n-1)d
II. s= (a+z) 2.

Substituind valOrele propuse, aflam :

1.

z=1+(n-1)2

2.

s=(1+z) ;.

Valdrea lul Z In n 2
de uncle

s=(2F(n--1)2)4
S

n2

2. Care este summa celor 1000 d'anteiti numeie?

tesleg. Numerile formize o progressiune ecuidifferenciala, cad fle.care
u timer urmAtord este cu 1 ma! mare decta cel precedem8. Aci dar este a=1;

d =1 i n= 1000; prin urmare substituind aceste v.116re In ecuatiunile

de ma: sus, avem :

1.
2.

=1 + (1000 1) = 1.000
s= (1+1000)500
sea s= 500500.

www.dacoromanica.ro

--

454

--

3. La assediul unel cetatl se promite soldatulul, care s'ar sui eel antait pe
parapetul cetati o summit de 10000 sf.; celul urmatorti 50 sf. tnal pucin gi
In de obste fie-carol soldat urmatorfi 50 sf. mal pucin dee& cplui precedenttl.
cop Brant1 se cuvine la eel 10 soldatld'anteid si 0t soldatulul at cam' rind
era at 9 Weft.

Desleg. Aci este

a= 10000

d = 50
n=10
se cord S si Z.

Substituind valOrele propuse, atlam :

10000 (10 -1) 50

z=9550 sf.
0
si S= (1.0000+9550).
s = 97750 sf.
4. Pul un capital de 1200 4 cu un interes de /IV. la dolAncla
capitalul fie-care an cu 1100 $;. Cat face Vail dolAnda priimita in

si niaresc

20

ant?

h :100 =x:1200

Desley. Fiintl-ca este

x =118 'ft dolAnda In anul d'anteifi.

este

In at duoilca an creqce dolAnda ctr

16 #,

cacl :

100:4,00=h:x

x=16 #.

de un.le

Avem dar aci

11

a=

d=16
n=20 #

i se cere S.
Substituind valarele propuse, aflarn :

z=h8+19.16 = 359
i s= (48+352) 2-2
do undo S= /1000 4.

5. Un dilator urea se ajung6 In 12 ciite la locul destinatiuni lui. In dios

1

din urma face un drum de 1.6 67 ore; i a facut In fie-care di

1.

ora mg mutt

dada In dioa precedents. Cote ore a Mut In dioa d'anteid 1 de cote ore este
tot drumul lul?

www.dacoromanica.ro

455 -Desleg. Aci avem

n=12
z =13

d
se cere

a si S.

Substituind acesto valdre In formulele de sus allam :

13

de uncle
gi

-=a+11.,3

a=8

ore.

s=484-131)

s=129 ore.
Calatorul face dar In 4ion d'intei& 8 ore si peste tot a clilatorit 129 ore.

51108
Progression! geometrice se& proportionate.

Prin ajutorul celor Oise In Partea VIII putem deslega i

problemele , in care se afla progressiuni proportionate. lar

cot pentru casurile, care producit ecuatiuni transcendente i

ecuatiuni de un grad superioril, de care se v6rbece in 5 259,
se vor deslega exemple mat tarcli5.
Probleme. 1. Un jucAtor de cart! Indoesce miss lul la ile-care perdere.
Dkil &Mei& misa In! era de 1 led si cleat a perdut de 20 orl, c01 a perdut
peste tot?

Desleg. Perderile lul successive formez& o progressiune proportional& a

cad] tepen d'inteid este 1. led .i a card ratie este 2.
Conform formulelor din 259 1.. Z =aen--1

2. s = a.

0-1 ez a

e1e1

allam introducend suspropusele mariml .

Z=1.219=52/1288
si

s=

2.5211288-1

2-1

let

=10/48575 id.

2. intro progressiune propoitionala facu cel duo! tumid d'anteia 16 it

www.dacoromanica.ro

458
i at 7" i at 8" termen Impreuna 11664 lel. Care stint acesil termini?
Desleg. Conform formulelor este at 7Iea termen ae6
a
i at 8"
ae7
prin urmare trebue se fie

I. 11664 =ae6-4-ae7.

Pe de altli parte este Anteiul termen : a

qi al Tea termen : ae
prin urmare trgbue se Ile 16 = ad-ae.

Din aceste ecuatiunl afhlm II. a=

16

d-e'

substituind ackstii valore In n I, aflAm :

11664= (1. +e)

729 =e6

add

16
.

e6

e=V3

V729=+ 3.

do undo

Aqa dar ant8lul termen este a=

Al 21"
Al 7Iea
Al 81ea

1.6

Li ler.

ae=4.3=12
ae6 = 4.729 = 2916 lel.

ae7=4.2187=87/18

Vahlrea negativa a Itil e nu correspunde acestel probleme.

409
Progressiunl ecuidifferentiale de un grad superiorfi.

Applicatiunea cea mai principalit a progressiunilor ecuidifferentiale de un grad superiori se face mai cu semi la Insummarea ghiulelilor aeclete In differite gramacli.
Ghiulelile se a6c15, in parcurile artillerii aa in gratuacli

una peste alta, Inc& fie-care ghiulea se fie pus& sei pe

ghiulele sett numat pe 3 ghiulell. In amInduo6 casurile
11

num6rul ghiulelilor din fie-care strati orizontal6 form6a, o

progressiune ecuidifferentiala de un grad superiortl.
I. 1. Cand at& fie-care ghiulea pe 4 gbiulelf.

fn stratul de sus fie un nume'r de ghiulele 6re-care Intr'un

rind una lungs alta, p. e. m; atunci In al duoilea strat sunt

www.dacoromanica.ro

A57

in fie-care rind se ally o ghiu-

duoe rinduri unul lung& altul

lea mai mult, dec6t in rtndul stratului d'antei6; prin urmare

in al duoilea strat sunt peste tot 2. (m-1-1) ghiulele; i asa
innainte sunt in fie- care strat urmatord un rind de ghiulele
mai mult si in fie-care rind o ghiulea mai mult dec6t in rindul stratului precedenttl; prin urmare :
In al treilea strat sunt peste tot 3. (m-1-2) ghiulele.
0
a

In al patrulea a
4. (m -F 3)
.

n. (m+n-1) ghiul.

In al n'eo strat

Figura urmatore ne explica cele Oise and, mai lamurit

501

0000

strat.
0
0

11

21" str.

3'e8 str.

0
0

0. 0
0 0

0
0

0
0

0
0
0

0
0
0

ghiul.

m-1-1 gh.

m--I

m+2 gh.
m-1-2

m-1-2

71!" strat.

0
0

and --n -1 gh.

72-1- n 1

m+-n -1

m+nI

in+n-1 n
in+n-1 n
m

CS1

Ca se InsummAin tOte ghiulelile, ce se af1y intro astfel de

grgmada avem a aduna tOte ghiulelile din fie-care strat si

apoi tote stratele; prin urmare avem se adunam produsele
urmatOre :

m; 2. (m-F1) ; 3. (nz+2);...n. (m-l-n 4)

www.dacoromanica.ro

1158

Luand insd acesti termini in bagare de sena, vedem ca

irul for fortneza, o progressiune ecuidifferentiald de gradul
al 2", cad conform celor dise in 268, avem :

nz ; 2 (m+1) ; 3 (m+2) ; . . (n-1) . (m+n-2) ; n(m+n-1).

11 sir de dif. 7nd-2:in-Fli; m+6;. m+2 (n-2) ; m+2 (n-1) .
Al 2"
2
2
2.
...
1,

Este dar Sx= in . n +n2. (nz+ 2) +n3. 2

Sx=nzn+n2. m+2n2+2n3

Sx=nz. (n+1)2+2 (n+1)3

+2 (n+1).n. (nI)
= m. (n+1).n
2
2.3

soil xiv. ST

n (n+.1). (2n-F3nz-2)
6

Este lesne de intelles din figura mai sus aretata a o astfel

de gramadd va aye forma unel prime cu baza dreptunghiulard.
Probleine. 1. Avem o pill prismatic/., In care aunt sus 11 ghiulele
Intr'uu rind si care are 7 strate. COte ghiulele se alit In grlmada peste tot?

Des1Pg. In ac6stii problem/. este dar )2,-7 sinz=11; introducend dar

aceste val6re In formula no my, aflam :

SX= 7.8. (111+33-2)

6
Sx= h20 ghiulele.
2. Am intro pill dreptunghiularl peste tot 770 ghiulele puse In 10
strate; cote ghiulele sunt In rIndul de sus?

Desleg. Aci cundscem summa ghiulelilor SX= 770 1 n =10; si se

cere M.
IntroducOnd val6rele propose allim 770
:tel.

=10. 11 .

(20+3m-2)
6

88=11.m

de unde 9n =8 ghiulele.

2. a. Am \Nut mai sus, ca., decd se afla In stratul anteitl

de sus in ghiulele, se aflA In al duoilea 2. (m+I) ghiulele;

in al treilea 3. (m+2)
.

in al

nies

n
.

n. (in+nI)

www.dacoromanica.ro

459

--

Fiind-ca m este un numer Intregii si la grAmadi cu bud

dreptunghiulara un num& mai mare dean I ; laturea cea
lungs a bazei dreptunghiulare va fi =m+n 1 ; cum results
chiar din formula pentru termenul din urna al unei progressiuni ecuidifferentiale simple z= a+ (n-1) b Introducend Inte insa er==m i b =I , adica

xv, L=m+ (nI).1=n1-1-n-1.

Laturea Augusta a bazei dreptunghiulare este = n , cad

iar6.1 Introducend In formula pentru termenul din urnia al
unei progressiuni ecuidifferentiale valOrele x=1 i b .1,
aflam laturea angusta :
XVI.

1=1.4- (n-1) .1 =n.

Introducend dar i aceste ecuatiuni vom afla Alice un numer nenumeratti de probleme noui, care se potii deslega tot
cu ajutorul formulei de subt n I din acest S.
Problems. Am 1100 ghiulele si vol se lc pul lntr'o gramada prismaticii.
Me ghiulele trebue se put In laturea cea lung& a stratuluT de jos, dote ghiulele
o se tie in rindul de sus, deed vol ave 11 straturl si cote ghiulele sunt in stratul de jos?

Desleg.

Aci ne sunt propuse n r.----11 ;

i S=1100; se core m Ili L

; produsul n. (m- -n -1).

Introducend valdrele in formula n xtv aflttm :

1100=

11.12. (22+37n-2)
6

de unde m =10 ghiulele In rindul &jct..

Din formula

L=nz-Fn-1, arum

L=10-1-11I =20 ghiulele in laturea lungs de jos.

fitsfIrsit In stratul de jos, avem :

20.11= 220 ghiulele.

b. in casul specialti unde In rindul de sus and aye nurnaI o
ghiulea, atunci am aye In al duoilea strat duoe rinduri i in
fie-care rind o ghiulea mai mult dec.& in rindul de d'assupra,
prin urmare am aye 2. 2= /I;

In al treilea strat am aye assemene 3.3 =9 ghiulele ;

si aa Innainte In al Oa strat n. n =0
www.dacoromanica.ro

460

Adica

111 strat

al 2'e8
0
al 310a

0
0

0
0

n'ea strat

0
0
o

0
0
0

o
o

o
0
0

0
0

n ghiulele.
.
n
n
n

0 astfel de gramada ar aye dar forma unel pile pAtrate.

insummarea for se face iardsi conform formulei progressiuni ecuidifferentiale de gradul al 21e in chipul urmatorti :

1.

1.; II; 9; 16;

sir de differente

Al 21"

2; 2;

.. (n-1)2;

3; 5; 7; .. 2n-3; 2n-1..
.

2.

Sx,,= n -1-n2. 3-1-na. 2

= (741)2+2 (n-1-1)3
n. (n+1)_j_ (77+1) . n;(n-1)
2

XVII. Sx=

--F.

n . (n-1-1) . ( 2n-1-1)
6

Comparand acest resultat cu cel desubt n 1 vedem ca

scriind in formula n my m=1, o se trebuesa se ajungem la
o identitate ; si intru adever aflam , de este m=1 din n xiv.

n. (n+1) . (2n+1)
Sx= n. (n-1-1). (2n-1-3.1-2)
6
6
La acesta pi15, este fie-care strat un patrat si prin urmare

www.dacoromanica.ro

1161 -laturea lungs deopotriva cu cea Augusta, adica deopotrivA cu

num6rul stratelor, sea L= 1=n.

Problems. Vol se pul 385 ghiulele Into pill Wilde; cote ghiulele
trebue se pul In stratul de jos in fie-care rind?
Des leg. Fiind-cli fle-care rind din stratul de Jos este deopotrive cu numeral stratelor, o se avem a afia pe n din formula n xvii introducend numerul

ghiulelilor =385; adice. :

77 . (n +1). (2n+1)
6
de untie 2310=--2n3-1-37211-n.
De scrim conform 335 n =P aflim

2310P3+ .1-28 -1-72

a
2'

4i

0=p3+3p2-1-2p-92110.

Dupe 338 este bare COI qi 20 un factor simplu at lul 9240.

Conform 337 Impartind

9240 prin 20 afiam

adunAnd coefficientul lul 2p afitim

462;

460;

23;
20;
1;

implirtind iarligl prin 20

adunand coefficientul lul 3p1
Implirtlnd laves! prin 20
0;
adunand ccefficientul lul p3 diem
prin urmare una din didlicinile ecuatiuni de sus este p = 20;

0 n=-.P2

10

gbiulele.

Celelalte duoil valere ale lui n sunt

23

nil

fi nth=

23
1-

i 1319
1-Ti
i

1319

dar nu aunt applicabile pentru problema de fade.

II. Cand eta He-care ghiulea pe 3 ghiulele.

Cum vedem din figura urmAtere In stratul de sus se afla

1 ghiulea.

In al Dea strat sunt duoe rindurl cu 1+2=3 ghiulele ;

www.dacoromanica.ro

462 .
in at 31e8 strat sunt trey rinduri cu 1+2+3=6 ghiulele;
in al itlee strat sunt patru rindurl cu 1 + 2 +3+ h =10 gh.
in al n'en strat sunt n rindurl cu 1+2+..-i-n= (n+1).7-2!gh.

l'ul strat

o
0

Den str. 1

3'en str.

0
0

0
0

en str

0
.

De aci dar vedem c5 In fie-care strat stall ghiulelile aa

hick rindurile for formeza un triunghiti ecuilaterala i gramada de ghiulele ea forma unel pile triunghiulare. Ca se in7
summim dar tote ghiulelile care, ee aft, tntr'o astfel de gram
mada avem a aduna ghiulelile ce se ail& In fie-care strat i
apol tote stratele ; adica avem a 3duna terminii urmatori :

1; 3; 6; .. 7" (71-1).n
2
'
(71+1)*
Lesne vedem ins& iar5I c5 acesti termini formezu o progressiune ecuidifferentiala de gradul al duoilea, adica :

1; 3; 6; 10; 15;n-1
.....
n' n (n+1)
2
Ito qir de dif.
Des

2; 3; 11; 5; ... (n-1) ;

1; 1; 1; ...

n.
1.

www.dacoromanica.ro

d63

Sxr=n.1-1-n2. 2-1-n3.1

==n+n2+n2+n3
= (n+1)2-1-(n+1)3
n. (n+1) (n I) . n. (n
2

_n. (n-1-1)

I)

2.3.

-11

n-1)
1-

XVIII. Sx n. (n+1) . n + 2 .
2

Din cele Oise mal sus vedem ca laturea hazel piles triunghiulare este deopotriva cu numerul stratelor pilel.
Problemd. intr'o pill triunghiulara se di 40 strate; cote ghiulele
coprinde tote pita ; dote at 81" strat i cote ghiulele as Ali In laturea din al
Ale strat7

Desleg. Conform acestel probleme este n

10.161 .12

paste tot

= 10; prin urmare avem

= 220 ghiulele.

in al 81" strat se aria, Hind -ca In fie-care strat avem

n
z

ghiulele

i In cel din urmi3a1 stratulul al 8ies aunt 8 ghiulele,

(1.

-I-

_11.9 = 36 ghiulele.

Yn slimit, fiind-cb, laturea hazel triunghiulare este la o pillt triunghiulari

deopotriva cu numerul stratelor, In al ill" strat o se fie qi laturea bezel de

It ghiulele.

III. 1. Deca pilele vor fi trunchiate atuncl putem calcula

lesne numerul ghiulelilor In chipul urmatorii :

Calculam anteifi dupe formulele aretate in n i i n it ale

acestul S numerul ghiulelilor pilel ca tend ar fi pila plina, i
apol numerul ghiulelilor virfulul, care lipsece din pill si seadem pe acest din urma din numerul ghiulelilor pilel pline.
Prin exemplu se ne fie propus a calcula o phi prismatica trunchiati, la
care se afla In laturea cea lungl a stratulul de jos 36 *i In laturea Cu scurti
20 ghiulele; si In laturea lungli a stratulul de sus 211 ill In cea scurti 8 ghiulele.

www.dacoromanica.ro

46/1

Acum o pile prismatic pline , a earn strat de Jos are laturele L=36
1 1=20 ar aye In stratul de sus In = 1.7; cad dupe no xv avem :

L =m+n-1. tii este 1=n;

qi este prin urmare 36 = m +20-1
de unde m =17.
i ar coprinde In tr'Insa

Sx= 20.21.89=6230
ghiulele.
2.3

VIrful pile! prismatice, care lipsece, are In laturele stratulul de jos dupe

problems 7 tii 23 ghiulele, prin urmare la dInsul este n=1=7 qi n1=17 ;

cad

23=m+7-1.

Virtul pile! prismatice coprinde dar :

Sx,,==

7.8.63 =588 ghiulele.

2.3

Pila pline avea 6230 ghiulele;

Virtu] care lipswe 588 ghiulele;
Pita trunchiatit are dar 56112 ghiulele.

2. Ori-care ar fi Ins5, forma pilei i ori-ce num6r de strate

ar aye tag pila, fie plinl, fie trunchiatl, tot formeza differitele

strate ale ei, de la cea de sus One la cea de jos o progressiune ecuidifferentiala de gradul al duoilea.
De cunercem dar la o assemene pill numerul ghiulelilor xr,
x2, x3 In cele trei strate de sus Si num6rul n al stratelor, putern calcula lesne (vecli 269) valOrele :

d'x1 =x2x1 i dlx2= x3x2;

i apol d2x1= dix2d'xi,
care ne sunt de trebuinta pentru punerea In applicare a formule' din s 271, cad cellalti termini d3x1, d4x1 . c. 1. sunt
tog = 0 i prin urmare putem calcula valOrea ecuatiuni :

Sx=nxid-n2d'xid-n3d2xl.
Drept demonstratiune vom lua exemplul de mat sus. In
acea problema stratul de sus avea 8.211 =192 ghiulele.

Stratul urmatord avea 9.25=225

10.26=260

Stratul al treilea

www.dacoromanica.ro

-- 465 -in asesta problem& este dar 1.92, 225, 260...

35, ...

33,
2

...

x1=192 i prin urmare dixi= 33

x2=225
d1x2--- 35
x2 =260

d2x1 = 2.

Apol in acea problem& pila trunchiat& avea 13 straturi, cAcT :

x=a+(rt-1)b
sea 36=24+n-1
de unde n=13.

.1

Aa dar applicand formula Sx,,=nxi+n2dIxi+n3d2x1

13212
13.2 2.3 11

aflam Sx=13. 192 +33.

+2.

=5642 ghiulele,
care resultat correspunde cu cel de subt n 1.
5 410
in 5 409 am aflat ca ghiulelile unei pile formezu o progressiune ecuidifferentiala de gradul al duoilea.
Decd vom lua in bdgare de sem& cuburile numerilor naturale vedem, ca ele formez& o progressiune de gradul al 3 lea,
adic& :
1;

27;

8;

7;

19;

12;

64;
37;

18;
6;

125....
61...

24...
6; ...

Assemene iaraiputerile bipatrate :

1; 16; 81; 256...

tot-de-una o progressiune ecuidifferentiala de gradul al A'es;

1 puterile ale m'ea ale numerilor naturale :
1m; 2m; 3m; e....

o progressiune ecuidifferentiala de gradul al m'ea.

Pentru cuburl avem : x1 =1; &x1= 7; d2x1 =12 ; d3x1=6;
i d4x1; d6x1*. c. 1. =0.

www.dacoromanica.ro

31

1166

Asa dar pentru cuburi este .summa celor n d'inteiti cuburi :

Sx=n+7.n2+12n3+6n4
=n+n2-1-6n2+6n3+6n3+6n4
7.-- (n+1)2+6 (n-1-4 )3+6 (n-1-1)4
= (n-F1)2-1-6 (n-1-2)4

(n+2) (n-1) \
)

(n-I-1)n ii

-I2
=:(n +21)n. (2-1-n2-.12-n-2)
2

(n+l)n (n-1-1)n
2

XVIIII. SX= F(n+l)n12

L
2
j
Insenznare. Alte applicatiunl ale progressiunilor vedi capetele urmatdre.

CAP V

Despre gramadiri.
$ MI
Permutarl cu si fore repetitinne.

Probleme. 1.. De cep and as trebuinta lit pers6ne, ca se face tote per=virile putinciose, socotind pentru fle-care permutare 5 secunde timp.

Desleg. Conform celor disc In Partea XI avem introducend 11= lil

In fornfttlaP(a, b..) =n1

(..)

P(a,b..)=141=1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.
(14)

F iind-cit pentru lie -care permutare se socotesce 5' timp si lind-clt minuta

are 60 secunds.; ora 60 minute; ()km 211 ore, vom alla , decii vom socoti
anul pc 360 Mile si vom presuppune di cele VI persOne se vor permuta necontenit qii si n6pte:

P(a,b..)=
14

1.2.3.11.5.6.7 .8.9.10.11.12.13.14.5 =1401420.

60.60. 211.360

www.dacoromanica.ro

-467
2. 0 familie de 5 persOne era compusa din late, muma, duol gemen1 si o
fate. Ele sedti la mash In fle-care Vi Intr'o rinduiallt deosebitli cu conditiune,
0 la capul mesi se nu sede decOt tatal see muma si cu conditiune, ca gement!
se nu se deosibe,scli Intru nimic unul de altul. Cote Vile o se's1 schimbo local,
ca se face tote permutarile putinciese.

Deslegarea. Baetil find gemenl, permutarile Intre dInsil aunt indifferente; prin urmare aid avem a face cu o permutare cu repetitiune.
Dupe formula respective este introducend valdrele propuse :
1

5!
= 60.
2! 4 !

P' (T, M, B, F) =1111

(6)

Fiind-ce Ina Beta si rata n'all drept a cede la capul mesi trebue se scadem
din acest resultat numerul permutarilor, care ar Incepo cu un copil.
2

Acestea Ins& stint : 3XP' (B, M,F) =3.

4

Asa

[I!

2 I Ill !

=3. 12= 36.

dar face families cu conditiunile din problems 60-36=24 Vile,

d'a rindul permitter', ca se occupe deosebitele locurI putinciose.

5412
Rinduirl cu si fort repetitiune.

Probleme. 1. Dintr'en pacuet de 52 WO In cOte chipurl deosebite

pot sc6te cote 6 carp.

Desleg. Ad avem 52 de elements, care ad a se rindui cote 6, prin

urmare aci este n= 52 si m =6 1i conform formulel din 278 Etym.:
6

R (a, b . .)=526I 1= 52. 51. 50. 49. 48. 47.

(62)

de undo

R (a, b. .) =14658134400
(62)

2. Decii, am cele 3 flgurI dintr'un joc de cltrtI frantezesce, adicit cel 4 regl,

cel It valecl, cele It dame, In cote felurl pot se Impart aceste 1.2 carp cOte
4 cart! amestecate, lie regl, fie valet!, Ile dame, sea fie tote mewls! figure, ass
Inc& rInduiala for In Ilecare pacuet se lie deosebita de la drepta spre stinga?
DeSleg. Ne aunt propuse prin urmare 3 elemente, dame, rege i valet $i
se cere variatiunile for cu repetitiune In a hi" class&
Conform formulel din 279 avem introducend val6rele propuse :
4

R' (a, b, e)= 34=-81.

(3

www.dacoromanica.ro

-- A 68
Prin urmare putem Imperti, cote It cart!, In 81. chipurl cele trel figurl ale
joculul de cartl frantozesce, asa facet rinduiala for do la drdpta apro stenga se
fie la fie-care Impertire deosebite.

S 1113
Combination! cu si fora repetitiune.

Probleme. 1. Cum se fac din 8 metale legaminte de cote 2, de cote

3, de cite Il si de cite 5 metale ma lack se produc tete amestecurile putinci6se; (led adaog metalele lute systems determinate?

Desleg. Aci se core tete combinatiunile din classele a 2tea, 3tea, /ilea
5." la 8 elemente deosebite. Introducind val6rele propuse In formula din
281, anent :
2

Deco vom legs cite 2 metale C (a, b..)= 82 = 28 amestecurl deosebite.

(8)

3.

C (a,

b..) =83=56

4 (a, b. .)=84=70

(3)

(8

C (a, b . .)=85= 56

(8)

2. Am 8 cal de deosebite fecie. In cite chipurl as1 pute se'l inbam cite
duo!, dece is casul unde as! vre se pui 2 cal de aceeasl facie, all pate Imprumuta de la un prieten care are si el 8 cal de feciele tailor me!, calul care'ml
trobue, si cleat 'I asl Whams In rinduiala vIrstel lor.
Desleg. Aci avem a calcula combinatiunile cu repetitiune introducand
dar val6rele propuse In formula din 282, aim :

Z'-= (8+2-1)2=9*28=36.
8

I'rin urmare In 36 chipurl deosebite.

www.dacoromanica.ro

469
CAP VI

Ecuatiunt transcengente pi logarithmice.

S 414

'time de probleme mai cu soma din geometrie producd

ecuatiuni transcendente i logarithmice a caror deslegare se

face conform color Oise In Partea XI 1 XIII. Ne vom margini
dar aci a mai recapitula regulile aretate acolo deslegand tref
exemple ore -care. Probleme de assemene natur& se gAsesc to
tote tratatele despre geometrie.
Probleme. L., Arum o 'mitre Intr'un put ei aur) ti" mal ter4iii sgotnotuli
produse prin lovirea apel. Dece sunetul face 340 metre Intr'o secunde, ce
adencime are putul.

Des leg. Dece vom Insemna prin a adencimea putulul, prin T timpul,
care'l trebue petri, ca se ajunge la fund el prin t timpul, care 'I trebue sunetulul, ca se *Inge la urechia nostril, atuncl trebue se Ile 5' = T Ft.
Timpul T lase, care'l trebue petri, ca se ajunge la (uncial putulul se an

,.

dupe regula din flzica din formula a

undo Insemneza a adenci-

mea putulul, adice drumul prescrisit de ware In T secunde; g iulimea doben-

dite dupe lintels socundll, until 9,8088 metre el T timpul, In care prescri
drumul

a;

Substituind valorea g = 9,8088 metre alien] :

a = 2.9,8088.'1'2
de undo T=

a
V4,0044

Timpul t se afle larbol lesne, citcl Mee sunetul face Intr'o secunde 340
metre, el face
In

to

1
secunde 1. metru,
34 0

a
3/10

li

cola a metre adaucime aputulul.

www.dacoromanica.ro

470
Airt

dar este t

a
=30
el prin urmare event.:
a

3/10-r V

a
4,9044

=5'

Ca se di slegam ecuatiunea Introducem VW. = x,

do unde
a = x2
qi prin urmare approximativ

x
x2
340-r-2,21

340X

X--1 2921 =1700

de undo .7'

170 \*2
170
-----221
-- Ono ( +
\ 2,21)

x =-77+ 1700+5929.
nind-ca valOrea nogativa a lul X nu correspunde problemel, num! valerea
positive pato fl valabill, adicA este :

va=x=-77 + V7629
=- 77+87 =10
sea a=102=apprdpe 100 metre.
2. Care este rada unul arc, al cant arie e deopotriva cu ariea unuT triungliid, a carol lature stint :

a= 6,0547 metre
b = 5,8293 n
c = 4,7056 n
Desleg. Ariea unul arc se determinii, de vom Insemna rada lul necunosemit prin X din geometric prin formula X2 it. Ariea unul triunghifi este cunoscutit din geometrie din formula !

(a+b+c) (ab+c) (a+bc) (a+b+c)

a
sed cleat vom Insemna prin S JumAtate din summa (a+ b +c) , din for-

mula : VS . (sa) (sb). (sc).

Prin urmare dar avem conform problemel ecuatiunea :

x27r = VS. (S a) (sb). (sc)

In care introducend valerele propuse, aflam

3,1415926x2= V8,2948.2,2401.2,4655,3,5892.

www.dacoromanica.ro

1171.

Ca Bt: deslegam acesti ecualiune ne slujim cu logarithmil :

2 logx=-1 (log 8,2948+log2,2401Hog2,4655+log 3,5892)

2

log 3,11115926.
Este log 8,2948 = 0,9188059
log 2,2401 =0,3502674
log 2,4655 = 0,3919050

log 3,5892 =0,5549977

Summa for =2,2159760
1

=1,1079880

log 3,1415926.0,4971499
2 log x = Differenta = 0,6108381

log x =0,3054191
si prin urmare ra4a x = 2,020315 metre.
3. Se ail duo ciffre ca 3 : 4 .i summa patratelor for este 225. Care
stint aceste ciffre?

Desleg. De vom Insemna until din numere prin X si pe celelalt prin y,

vom aviS conform problemel, ecua &iunile urmatbre :

I.

II.

x$ + =225
x : y = 3 : A sed y =

Introducend valorea din n it in n i, ailim :

.r$+1
de undo
pi

i prin urmare

6s2
9

= 225

2514 = 225 . 9

x=9
y = 12.

A. Cote rIndurl so afla trite piramidil prismaticit , care coprinde 780

ghiulele ti care are in stratul de sus 12 ghiulele In rind?
DeSieg. Formula pentru pila prismaticil este :

S= n (n

) (2n + 36 2)
6

www.dacoromanica.ro

472
Introilucdnd valarele propuse S=780; m =12 aflam :

780=11

(n-I-1) (2n+36-2)
6

sda 0 = n3+ 18111 + 17n 23/10.

Dupii 338 este unul din factoril lul 2340 1i 9.

2340 Aim

Conform 337 Impartind prin 9 In

adunand coefficientul lul 17 n aflam
Impartind iarasI prin 9

260;
2113";

9-7;

adunand coefficientul lul 1.8 n2

Impartind prin 9

9;
1;

adunand coefficientul lul n3

0;

prin urmare este n = 9 o radacina a ecuatiuni.

Celelalte radacinl se afla din :

n9-18n2+17n-2340n2-I-27n+260= 0

n9

adica r1=

27
---r2

260 4-(-2)2
9

Aceste duo valare nu correspundd problemel; qi este dar numerul rIndurilor de 9 ghiulele.

CAP VII

Despre regula de interes compusi I, Anuitdit

,si Bente.
1115

In 383 i urmaterele am aretat ceintellegem prin CIIV. i 11tele creditor, debitor, capital, procent, dobeUda s. c. 1.
Decd creditorul a pus capitalul seu de C lel pe n uniml de
timp la dobenda cu un procent de p lei, el 'Ate atunci sea se
priimesca dupe o unime de timp 6re-care de la debitorul seu
procentul cuviinciosil, i acest cas '1 am tratat subt numirea

www.dacoromanica.ro

473

de inheres simplu In 383 si unntr. ; sed el pune dobenda ,

ce 'I s'ar cuveni dupe o unime de timp 6re-care pentru capitalul seu, ca un capital noun tot la dinsul la dobenda si priimesce atunci dupe expirarea celor n unimf de timp capitalul
sed primitivil cu dobenda lul si dobenclile la dobenclI.
Acest cas din urmg este cunoscutd subt numirea de dobbidet
adciogata la capete i interesul ce se priimesce este un interes
compusg .

0 assemene Invoialg lntre creditor si debitor se numesce

anatocism sea usurd i este poprita de lege; cu t6te acestea
creditorul se 'Ate sustrage osIndei , dee& In loc de a lgssa
dobenda ce 'I se cuvine la sfirsitul unel unirni de timp la acelas debitor o ea si o depune ca un capital noun la dobenda la
alt imprumutator.
Deca dar n'ar fi cu putinta a se inconjura legea, ar II regula
interesulul compusti un calcul de prisos ; dar ffind-cg sunt si
alte probleme, pentru a caror deslegare avem trebuinta, de
regula de interes compusg, vom trata In SS urmatere casurile
principale ale acestii reguli. Assernene probleme resulta spre
pita. din urmaterele reflexiuni : Intinderea unel paduri se
marece pe fie-care an , find -ca crescal copaci noul, cup la
sutg; adicg la 100 stInjini p. e. cu p stInjinI. in al duoilea
an neaparat ca eel p stInjini , cu care s'a mgrit padurea In
anul d'anteid, contribuescg si el la marirea intinderi padurei
In anul al duoilea, si asa Innainte.
Asa este si cu sporirea sefi micsorarea populatiuni until stat.

$ 416

Problema. Un capital de C lei este pusti la do/inda compusli cu un procent de p % lei. Care este valorea capitalului
peste n am?
Desleg. Din 100 lel avem peste 1. an 100 + p lel.
prin urtnare din 1 led

ii din C

lel

,.

1a

100+1)
a

100

100+p

100

lel.
1A

www.dacoromanica.ro

-11711

100 +p

Frangerea

100

, care ne area val6rea Altar a unul lee peste un an se

Inserniteze obicinuit pentru inlesnire printr'o littera spre pilda prin r.

Aqa dar din C lel amen] peste 1 an C. r lel.
Acesti C . r lel Bunt pull In al duoilea an iareql la dobenda tii prin urmare
la sfirqitul anulul at duoilea o se avem conform explicari de mal sus un capital

definitive do Cr. r = Cra let; prin urmare cel

C.

C lel putt la dobenda compuse a crescut peste 2 and la CO lel

analog C lel capital primitive o se cresce poste 3 and la CO
4 C.r4,)

C
qi prin urmare C lel

n un capital definitive
a
de C . r" lel.
De vom Insemna dur capitalul definitive peste n and prin C, o se avem 1.
..

C, = Cr"

XX.

C, r see p qi D. Orlin aceste formula avem 4 necunoscute, adice

care dar dintr'Insele seva pute calcula prin ajutorul logarithmilor, deal ne vor
fi cunoscute celelalte trel, dupe cum ne vom Incredinta prin urmaterele probleme.

Probleme. 1.. Am pus la dobenda compuse cu un procent do 5 % un

capital do 10000 lel; care este capitalul definitive peste 1.0 ant?

Desleg. Din cole 4 necunoscute ale formulel n xx ne stint propuse

C =1.0000 lel n =10

ant

100+ 5
100

=_-.1,u0 lel; qi se cere va-

16rea lul C,.

Introducend aceste val6re, afiam :

C,=1.0000. (1,05)10
de unde log C,= log 10000+10 log 1,05.
Este log 1,05=0,0211893

10 log 1,05=0,2118930
log 10000.11,0000000
=4,2118930
log C,
qi C,
=16288,95 lel.
2. Care este capitalul primitive puse la dobenda compusa , care cu un

procent monde de 4 0/ s'a suit peste 20 ant la un capital definitive de

15000 let ?
Desleg. Din formula C, = Cr"
ormeze C

=.C.
r"

www.dacoromanica.ro

475
IntroducOnd valOrele propuse C, -15000 lel; n = 20 Iii r=1,04;
ailim :

15000

C=

(1,04)ei

de undo log C = log 15000-20 log 1,04.

Este log 15000=4,1760913
log 1,0/1=0,0170333

20 log 1,04=

0,3/106660

=3,8354253
=6845,818 ie.

log C
0

3. 0 padure are scum o intindere do 20000 stlnjinr. Ddcii din expo-

rienta am veclut ca. Intinderea unol padurl crepe pe fle-care an cu 2 20/0 din

intinderea anulul precedentit, peste cap ant o se alba padurea, dec.& nu vol
taia nimic dintr'Insa, o !mindere de 50000 stInjinl?

Desleg. Din formula C, = Cru

log (-,.,)
tragern

11 =

k.

log r

100+21
Aci cunt propuse C, = 50000 st.; C = 20000 st.; r =
=1,025 st. i se cere valbrea lul 11.

log
IntroducAnd aceste valor() ailam : 11=

(50000\

k20000/
log 1,025

5log 2
n= log
log 1,025
Este log 5=0,6989700
log 2=0,3010300
Differenta for = 0,3979400

log 1,025=0,0107239
prin urmare n=

0,3079400
0,0107239

www.dacoromanica.ro

100

476

de undo log n =log 0,3979400log 0,0107239

Este log 0,39791100=0,5998176-1

log 0,0107239=0,0303528-2
log n=1,5694648
de undo
n=37,10777
Aa dar peste ceva maT mult decbt 37 anl.

h. 0 padure are o Intindere acum de 15342 stinjinl el avea acum 5 ant,

In care timp nu s'a Mint nimic diutr'insa o intindere de 12326 stlujinl. Cu
cOt la sutli din lntinderea el primitivli a crescut ac.estil Wore?

DC Siegare. Din formula C, = Cr"

C,

tragem r =

Aci ne aunt propuse n = 5 anT; C, =15342 st.; C = 12326 st.

se cere valegrea lul p.
IntroducOnd valdrele propuse, Aim :
5

r= V15342
V 12326
de undo log r =- (log 15342log 12326)
5
Este log 15342=4,1858820
log 12326 =-_4,0908222
Differenta lor = 0,0950598

qi prin urmare log r =0,0190120

de undo

Fiindclt este r=

r=1,044749:

100+p
100

este p =100r 100.

Ei

introducOnd valarea lul r :

p=100.1,044749-100
de uncle 1)=.4,4749
prin urmare a crescut plidurea cu apprope 4,5 /..

insemnare. Scontul din afora sod din intru pOte fi si el

compusii (vedi S 387) si se MI6.' tot prin formulelc din acest 5.

www.dacoromanica.ro

1177

5 h17
I..
in 5 precedentd am presuppus cg, dobenda se adaog&
la sfNitul anului ca un capital noud la capitalul depusti.
Deed Ins& dupe Invoiala acesta dobenda n'ar fi a se adaoga

la sfIritul anulul ci la sfiritul unel part' a anului, p. e.

.ilea

la -t

parte din an, atunci am aye, de am fi pus la dobenda :

1.00 let cu un interes p peste I. an un capital de 1.00 + p lei ;

prin urmare

peste

1 lea

,.

an

100 +12

Aa dar dintr'un capital de I. led am aye peste

Ilea

din an

100 -1-14

100

let .

'

i 00+1-

Ilea

i dintr'un capital de C let peste 7 parte din an C.

peste 2 .

peste 3 .

i prin urmare peste t .

lel;

100

(1001

Ilea
1)

C.

le';

100

(10013

Ilea

-t

C.

100

lei;

(100+1)

l'ea

C.

100

let;

(100-1-eiy

Ilea

peste n. t.t

C.

100

let;

De Insemnam iard0 capitalul definitivd peste n an! prin C1;

aflam :

( oo+9"
XXI.

C, = C .

100

www.dacoromanica.ro

1178

Insemnare. 1. De este 1.1 ; adica de se adaoga dobenda

la capitalul depuse la sflqitul anului tntregii, trebue se aflam
formula n xx. intru adever, introducend acesta valOre In
n xxi; aceste duoe formule se identifica.
2. De este 1-= co ; adica de se adaoga dobenda la capitalul

depusii la sflqitul unei 0111 nemarginit de mid a anului ,

allam formula :

XXII. CI= C . CT7k0

Acest interes se numece interes instantaneu.

Dem. Formula n XXI

(ool

C,=---C

100

se 'Ate, de vom lmparti fie-care num& aditivu prin 100 Si

100 n. p
fiind-cl este to
s, en 1:
p
100

=t'

Ploot);ipo
\
Ci=q1+ 1000
P
De luom tnsa parenthesea cea mica In bagare de sema :
(I. -1- P
100t

too e

vedem, el este, dupe formula binomuluI din

S 28h Insemnare, fiind-ca 9 =1 =1 Si 1.m = 1' =1 ;

/1

1001j

1+1001 I p \1100t\ ( p \211.00t\ p

p A1001
p la1001) k p jA100t)
1001 (100t

1+1+

p9

(10002
1. ..2

1001. /1001_1 \. /1001_2 \.

p kp

1.2.3
www.dacoromanica.ro

p3
(1001)3

+..

--- 479

1001 p 1001 -p p
-14-1

1001.
p
1.2

ION

4001 p 100t-p p 100t -2p p

p

4.00t.

'100t'

-i--

1.(1

-1+1 1

'100t+

1.2.3

il
1.(1- 1-1--)(1-e-)
100t
100/
100t

1.2

1.2.3

--i

Pentru t= cc este

2P s c 1. = 1)-

1001; 100t

oo

+...

= 0.

Asa dar :
\ toot

(1-1-w7P )--p

1
I
=1+1+2+1.
2.3+...

Acesta serie este insemnata In 5 320 prin e si Insemneza

val6rea 2,7182...
Asa dar parenthesea cea mica se preface in e si formula este :

XXII. C,=C .
2.

g".1415

Deed, vrem ca un capital pusti la dob8ncla compusa

en p A se cresce peste n ant la un capital definitivii de m

ori mat mare deceit eel primitivil , adica &ea vrem ca se fie
CI = m C, atunci n'avem deceit a introduce In formula din
5 383, 5 616 si 5 417 acesta val6re si aflam atunci :
Din formula pentru interes simple n II : XXIII. m =100-i-np
100 '

Din formula pentru interes comps(' n xx :

XXIV. m = r", c,and se adaoga, dobenda la capital la sfirsitul
anului;
Din formula pentru interes compusit n xxi :

(100 +72)at

/
, cand se adaoga dobenclile la capete
100
la sfirsitul unel.p& tl marginite din an;

XXV. m=

www.dacoromanica.ro

/180

Si din formula pentru interes compusil n xxu :

XXVI. m= en'llo cAnd se adaoga dob6nclile la capete la sfiritul unel partt nemkginit de mid din an.
Din aceste formule aflam legne, dee& ne vor fi cunoscute
trel din necunoscutele m, r skip, n i t pe cea d'al patrulea
necunoscuta.
Probleme. 1. Am pus un capital de 10000 # cu un procent do 5 0/
la dob6mlit compusf; care este capitalul definitiv0 peste 1.0 anl; decli vol
adloga dobiSnda la capete la fie-care juin/date de an ?

Desleg. introductud In formula n xxt valdrele propuse :

1= 2 ; C = 1.0000 #; n = 10 ani i p =5 Iv

nflam

100+15)M'
C,- 10000.

100
sda C1=1.0000. (1,025)20

de uncle log Ci= log 10000+20 log 1,025

Este log 1,025=0,0107239

20 log 1,025=0,2144780
log 10000 = 4,0000000
prin urmare log C,= 4,2144780
gi

C,= 16386,19 #.

2. Peste cd11 and o se se Intreidsca capitalul ce 'lam pus la dolAnda cu on

procent de 30

decli vol adlioga la fie-care sflrit de an dobendile la capete?

Deslegare. Introductnd valdrele propose to ecuatiunea correspunOttire

no am, m=--rn;

100+15
m=3; pr--,3 T3;

de wide r

1.

00

earn 3 = (1,0375)n
log 3

de uncle n

= log 1,0375

_0,477121.3
0,0159881

www.dacoromanica.ro

= 1,0375

481

prin urmare log n =log 0,4771213log 0,0159881

Este log 0,4771213=0,6786288-1

log 0,0159881=0,2037968-2
prin urmare log n=1,4748324
n = 29,84228.
i
Aa dar appr6pe peste 3a alai.
3. Peste Oil anl o se se Induoidsclt un capital pusil Is dobendl compusli cu
10 01 , decli se socoteqce dobbnylile adAogate In lie -care moment la capete.

Des leg. Formula correspun46t6re pentru deslegarea problemel este n mi.

m= g

n.

100

Introducend val6rele propose:

m=2; p=10 i cun6sc6nd s=2,7182818.s.

1

allim : 2= (2,718282)"'10
Boa log 2 =-on . log 2,718282

_3,010300

n log 2,718282-0,4342975
sat log n=log 3,010300log 0,4342975
10 log 2

Este log 3,010300 =0,4786098

log 0,4342975=0,6377873 1.
prin urmare log n=0,8/108225
de unde n=6,931425
Aqa dar pesto appr6po 7 anT.

S 418
Probleme. 4. Un capital de C lei este pusii la dobe'ncla
compusa cu un procent de p V. lei fi'i se adaogd la sfinsitul
fie-celrui an o summa nowt de A lei, care se pune iaraff la
dobtYnda compusa. Care este capitalul definitivit peste n ant"?
Deslegare. Aci avem a trata casul de sub!. n I din 385 numal cli dobends este aci compusA. De lnsemnAm iarigl conform celor Oise In 418 prin
r frAngerea

100+p
100

, care ne ardtA valOrea viit6re a until led poste 11 an!,

www.dacoromanica.ro

32

/182

vedem, di la 'afIritul anulul d'Autein capitalul C a crescut cc dobenda lul

compusa la CT lel.
La acest capital se adaogli conform problemel Ia sflr5itul anulul d'anteifi
summa A.
Capitalul , care ste prin urmare In anul al 21' la dobende compuse este
Cr + A 1 acesta crelce la sfIritul anulul al 21" la summa ( Cr -f- A) r

= Cr2
+ Ar.

La sfiritul anulul at 21" adeogem iarlif sum= A i prin urmare capitalul, care eta la dobende compusti pe soul al ales este CO -4- Ar
A.

Aceste summit crelce la sTirqitul anulul al Pa la summa (Cr2+Ar-I-A) r

.Cr3 +AO+ Ar.

AllitogAnd iarf0 o summit nuoA A, avem la sfirqitul anulul at Wen un capi-

tal Cr3-1--Ar3 --1-Ar +A.

Analog avem la sfIritul anulul al 11 " ;,,Cr44-Ara-1Ar2 4-Ar+ A.
*i la sfiritul nnulul al Illea Crn 4- .Ctrn-o- + Arn-2
. . 4- AO
Ar
Do Insemnam iarlll prin C, capitalul delluitivfi la sfIritul anulul al 111",
dobendittl dupe deslegarea de mal sus, Aim

C1= Co+ Arn--1

Arn-a+.

1-1 Ar9-1-Ar+A.

Te,minil, care coprindil pe A, femmfi o progressiune proportionall In care

este termenul d'anteitl = A; exponentul = r gi adunAnd acdstA progressiuno

conform regnli S =

a. (e" l) , afltm.

eg.

C, = Cr -t-

Ar" --A

r -1

qi XXVII. C,= + r A )r"

-1'

2. Mica in loc de a adaoga summa nouei A la dobenda

compusa la sfirpitul anulul curgeltorii , am ada ogao la ince-

putul anulul urniatora, atunci am adaoga peste tot summa

A o data mat pucin deceit in casul de subt n 1 si prin urmare
ca se dobendim formula respective, n' avem deceit a scadd din
formula IP Xxvii o data summa A, 3si afldm atunci formula:

= Crn+Arn-1 +Arn-2.
de undo CI= Cr"-1

+ Ar2

Ar (rn-1-1)

r-1

www.dacoromanica.ro

Ar

483

C1= C O+

ArnAr

r1

(c+rA i)rn_rAri.
sea XXVIII. C,=
3. In sfirsit de'ca in loc de a addoga summa A ca capital
noun in dobenda compusit, am lua la slinsitul anului curgelora set la inceputul anzdur urmatora summa A din capitalul depu.sd , n' avem , ca se afiden fornzutele correspundaore,
dealt a schimba semnele terminitor care coprincla pe A in cele

opuse, i atunci pentru casul de sub( n 1 din acest S, adica

pentru casul undo am lua din capitalul pusa la dobenda in
sfirsitul aflutter curgetora summa A; am a fla :
A

XXIX. C, =CC r--=i)rn+ r

,si pentru casul, unde am lug din capitalul pusa la dobenda,

la inceputul anului ?mum-don't sunznza A.

XXX.

C,=

Ar

I.

r-1

lnsemnare. 1. Deca summa ddlciusa din 'float la sfiritul

anuluI curgetora sell la Inceputul anuluI urmatorti este deopotriva cu capitalul primitive, atunci formulele de subt n 1.
1 n 2 din acest a se simplifica, introducend valdirea A = C ;
adica :

Pentru n xxvir.

XXXI. C,=

(r +1 -1)'

i pentru n xxvill. XXXII. C,=r=i (0-1-1r)

2. In cuestiunea tratata subt n 3 al acestui s este coprinsti
calculul anuitdtilor qi al amortismentulur. Numim anuitate
summa fixa, ce am se platesc la sfiritul fie-caruI an, ca se se
rafuesca tntr'un numer de an! ore-care o datorie de un capital
primitivii pusti la dobenda compusa. A plati prin anuitate o
datorie, va se clice a amorliza datoriea.

www.dacoromanica.ro

/18ft

in formulele aretate In acest s sunt coprinse necunoscutele

C,; C ; r se& p; n si A. Deca dar ne vor fi cunoscute prin problem& patru dintr'insele, putem afla pe a cincilea necunoscuta.

Prob/eme. 1. Ara pus 5000 # cu 5 0/0 la dobanda compusa. La

acesta summit adaog la sflrlitul fle-carul an 400 # puindlel iarli1 la dobendlt
qompusli. Ce capital o so am peste 40 an!?

Des leg. Prin problem& sunt propuse :

C =5000 it; A =100 #; n = /10 anl ei

05
r= 100+5=1
100
'
Introducend aceate valere In formula n axvit aflam :

C,= (5000+ 01005 )

01005

1,0540

spa C1= (5000+2000) .1,0540-2000.

Fie desca4utul 7000. 1,0540 =x, atuncl este :

log a = log 7000+40. log 1,05

Este log 1,05=0,0211893
/10 log 1,05=0,8/175720
log 7000=3,8/150980
prin urmare log X=4,6926700

ei x=119279,92 #
Ma dar min C,= /19279,92 -2000
de unde e, =117279,92 ri.
2. Un capitalist puns stares Inl de 4.0000 lel en tel 0/0 la dobandi compusa, cu ctinditiune a'l se plati la sflritul fle-carul an caw 500 lel. Cot and
o se '1 ajunga capitalul sea cu dobenda lul, dee& '1 va Intreb iinta In acest chip ?

Desleg. Aci aunt propuse valerele C1=0; C =10000 lel;

A=500 hi; 1i r =100+4_1

100

'

011 tel.

Introd teem' valdrele date, aflatn :

0== (10000

5
00

500

1,0/0+ 0,04
0 ,00'

so 2500. 1,01in=12500.

www.dacoromanica.ro

485

n. log 1,04 =log 5

0,6989700

n =0,0176333

pan urmare log n =log 0,6989700log 0,0170333

Este log 0,6989700= 0,8444585 1

log 0,01.70333=0,2312988-2
log n=1,6131597
n=41,03554 anl.
de unde
Asa dar pate ceva maI mull de 41 anl.

3. intinderea unel plidurl este acum de 20000 stInjinl, $l scim ca esti

picture a crescut cu 2
Z

yo stiujinl In He-care an. Decd 10 anl d'a rindul s'a

diet la sfirsitul fle-caluI an cote 600 sitilia, co Intindere avea plidurea

acuma 10 anl?
Desleg. Introdudnd in formula n nix valerele propuse :

C1=20000 mini.; A=600 stini.; n=10

100+2
1 r=

100

=1,025, aflam :

600 \ (1,025) -I- 600

0,025j

20000= (C

10 .

sea

0,025

20000=(C_211000).(1,025)10+211000
20000-24000 + 2/1000.1,02510

de uncle

l.. =

sea C =2/1000
Fie descosul

1,0251
4000
1,02510

4000
=x, atuucl cste
1,0951

log x=log 000-10 log 1,025

Este log 4000=3,6020600
log 1,025 = 0,0107239
10 log 1,025=
0,1072390
grin urmare
1

log x=3,048210
x=3124,791

www.dacoromanica.ro

486 -Es* dar acnm C =24000-3124791

C = 20875,209 stlnjinl.
/1.

Unul proprietar, clue urea so vIruje mosia lot, se produne /1000 #

In numerar la cumparatore ; cumparaiosul so Indatoreza Ando a 'I plati Ia In-

ceputul anulul viitot it 1000 # li nsa Inetainte 5 anl d'a rIndul. Ce bast se
propunea dar vlmjatorulul pentru mosia luI, pane Ia sflrsitul anulul al 61" ;
1
decd cumparatorul platea dobenda compusi de 5
0 2 eb, f
Deslegare. Introducend In formula no xxvnt, valOrele prnpuse :
1

100+5i

C =400ft A=1000,1; n=6 and si r=

Aim C,=(4000+

1000

0055

). 1,0556

100
1000 . 1, 055
0,055

=1'0" ;

22181,818.1,0556 - 49181,818.

sea C, =

De Insemnam descaljutul prin X, slam :

X=22181,818.1,0556
ad a log x= log 22181,818+6 log 1,055
log 22181,818= 4,3459970
Este
log 1,055=0,0232525
0,4395150
6 log 1,055=

log x=4,4855120
x= 30585,25

prin turn tie

i

Asa dar C1= 30585,25-19181,82

de undo Ci =11/103,43 #.
5. Un alt doritor de a cumpara mosia se Idga a plati nnmal decOt 8000#
si Ia Inceputul fie -carul an urmatord OW 100 i: si nsa Innainte 5 and d'a
rindul. Call ban! platesce Intr'acest chip cumpara orul poste tot, ddcli dobenda

este de 5

/
2
1.

si compusa?

Desleg. Introduce nd In aceeasl formula valtrele propuse :

10100

C=8000 #; r=1,055 g; n=6 ant si A =100 $$;

Alm C,= (8000+0,050 5).1,0556

055
0,055

BM Ci= (8000+1818,182) .1,0556-1918,182

C1=
9818,182.1,0558 - 1918,182
www.dacoromanica.ro

487

9818,182.1,0556=1
log x=log 9818,182+6 log 1,055
Este log 9818,182=3,9920319
6.1og 1,055
=0,1395150

insemnand iarkIdesektjutttl

Ohm

prin urmare log x= 11,1315469

.r= 13537,76

0
Ala dar

C, =13537,76-1918,19

de undo

C1=11619,57 g.

Compat Ltd plobl.ma no 5 iu 11 4 vedem , c4 propunerea din n 5 este ma!

priinciebi pentru proprietar.

6. Du alt doritor area se platescli pe moqie 1000 # numal decOt

$i

do la

Inceputul anulul urmatorit lunainto 18 and d'a rindul In fIL-care an c5 e

500 #.

Care propunere este deck dobenda compusi este tot do 5

% mai

folositdre pentru proprietar acdbta seri cea de subt n 5.

Desleg. Ca se deslegam aceati probb ma trebue so calculam valOrea ce

vrea se pllitesc4 acest doritor pentru mole OA la ofIrlittil anulul at 181"

(cad la Inceputul anulul at 19'ea pliteqco pe cel din
acest sfIrit ne slujim cu formula n xxvit.

unna 500 #) o

pentru

Introducend valerele propuse :

A=500 t; r =1,055 i n=18, anam :

500
500
c1= (1000+ 0055) . 1,05518
C,= 10090,909.1,05518-9090,909.

C =1000

sLa

10090,909.1,05518 =x
log x=log 10090,909+18.1og 1,055
Est.- log 1,055=0,0232525
18 log 1,055=0,4185450
log 10090,009= 4,0039302

De luseninain iarOl!
este

prin urmare

log x=4,42211752

i x=2603.02
Ada

dar este C1= 26453,02- 9090,91

de unde

C,=17362,11

r,

Ca se comparkm acum conform problemel preciul, data pentru moqie de cum-

piratorul din problems n 6 cu cel (laid de cumpa ktorul dial problema no 5

trebue se reducem preciul din problema u 6, mild preciul moqii peste 18 and

www.dacoromanica.ro

--

488

de la cumperetOre Ia valOrea Ittl cu aceleall conditiuuT 6 anl dupe cumpliretore, clic! In problema n 5 am aflat preciul mosii date de cumplirlitnrul din problcma n 5, adice date de dlusul
pent) u mo!ie poste 6 anl do Ia cumparitOre.

Ca se calculam, care era preciul mosii, data 1.8 an! dupe Incheerea cootractulul de vlrnjare 1 nflaie ma! sus, 6 an! dupe Inchecrea contractulul, n'avem decOt a no sluji cu formula din 416;

C,=Cri.

Introducend valOrele propuse

= 1.7362,11. #; n=18-6=1.2 anl; r=1,055

17362,11
1,005'2

aflam

see log C=log 17362,11 12.1og 1,005

Este log

17362,11 = 4,2396026

12. log 1,005=0,2790300

prin urmare
1

log C=3,9605726
C=9132,14 tt.

Propunerea dar (Acute de cumparetorul de subt n 6 avea o valdre 6 an!

dupe curnrerlitere de 9132,14
iar cea facutti do cumplratorul din no 5,
cum am veclut acolo, de 11619,57 #; prin urmare dar propunerea ficute
de acesta este mal folositOre pentru vinOtor decOt cea facutit In no 6.
La acelal resultat am fl ajuns, dee& In loc se reducem valOrea

17362,11#

Ia preciul for acum 1.2 an!, am fl cticulat, Ia ce summit ar crelce col

11619,57 #

peste

12

an!.

intru adever cu ajulorul formula! C, = Crn; introducend conform prublemel n 5 valdrele

r=1,055 ; n=1.2 an!; C=11619,57 #

am afla

C,=1.1.619,57.1,05512

log C,=log 11619,57+12.1og 1,055

Este log 11619,57=4,065190E
12.1og 1,055=0,2790300
prin urmaro log
i

C,=11,3442201

C.,=22091,24

ii.

Aqa dar comparind acesta summit cu summa de 17362,1.1 # data dul e

propunerea de subt no 6, vedem iarliqI, ce propunerea de subt n 5 este ma!
favorabilft.

7. Un al 41" cumparitor vrea se platdscli pit mosie pein 8500 #.

VIn4etorul vrea se face comparatiuno intro cola patru propuuerl, spre a vedd,
care este cea mal foloaildre pentru dlnsul?

www.dacoromanica.ro

489 -Des leg. Ca se facem achta comparatiune Imbue so reducem tete pre.
ciurile propuse , la aceett.IT era, p. e. la valerea for In momentul cump4rAtori; pastrand pentru lie -care, conditiunile din problemele respective.

Valerea propusi In no 4 este C,=11403,43 t; prin urmare actun 6 aul

cu dobendit compusa, adie be momentul cumparlitori, acdst4 propunere cud,

valeta summa

adica

C.. 11/103,43
1,0556

Este log Clog 11/103,113-6.1og 1,055

sett log C= 4,0570364 -0,1395150

C.8270,302 #.
de uncle
Valet-ea propusa In n 5 este 11619,57 acuma 6 ant cu

`7 dobenda

compusit, adic4 la momentul cumpiratori acOsta propunere ecuivaltIzit summa

11619,57
1,0556

Este log C=log 11619,57-6.1og 1,055

log C= 4,0651901-0,1395150
tit

cu

C=8/127,042 #.

in sfIrlit valerea propus4 In n 6 este C,=17632,11 4. Acum 18 ant

1
50

% ''/,,

dob5nd4 compusi, adiel la momentul cumpliatori, acesta propu-

nere ecuivalezli summa C=

17362,11.
1,05518

sea log C=log 17362,11-18. log 1,055

log C= 6,2396026-0,4185450
qi

C=6623,043 #.

Avem dar urmIterele propunett :

1.
2.
3.
4.

8270 lit

8427 #
6623 #
8500 #.

Din tete cea mat folositere pentru vInOtor este aceca , de a 'I se plat'

8500 # pt sin.
Deco Ins& am lua all& dobbudli In loc de 5

1
%, s' ar tnodifica resultatul,
2

www.dacoromanica.ro

490,
1 pete gm Osi atnnti, c6, uner din eelelaite propunert sr A mal priincibe

(Vecii $ 384.)

$ 419

in no 3 din g 418 sunt Joprinse ri casurile rentelor, fie

rente timpurale (adica pe .un timp Ore -care marginitd) fie
rente pe vidtd.
Deca o persona B platece altel pers6ne D tin capital C 6recare, asa Mc& acest capital se se fac6 proprietate a lid D cu
Indatorire Insa a plati lul B 9n termene hotirtte, cu Incepere
de la anul viitoril o summa anuala i ecuala Ere -care A, ne
putem propune duoe Intrebart ;

1. Ce capital C trebue se depue atunci B acum, socotinduse p ' dobenda compusa, deca D se Indatoreza a '1 plati
fie-care an o summa ecuala Ere -care A, pe un timp de n ant.
2. Ce capital C trebue se depue atunct B acum socotinduse p % dolAnda compusa, decd D se Indatoreza a'1 plati
fie-care an o summa ecuala Oro-care A, pe tot timpul, cOt va
trai B.

Casul d'anteid este casul, rentelor timpurale; casul d'al

duoilea este casul rentelor pe vidtd. In amInduo6 casurile nu-

mim summa A, ce este a se plati de D to fie-care an, renta

sets anuitatea, (vecll $ 418) ; capitalul C, valorea in numFrar
a renter sed misa i persOna B este rentierul sed priimitond

renter; iar D intreprenorul , intrepringdtorul sed platilorul

renter.

$ 420
Calculele rentel timpurale i ale rentel pe vieta nu se deosibesca neaparat Intre dinsele, deck numal, ca la renta timpurala Invoiela se face pe un numer n de ant determinate; iar
ca la renta pe vieta anit nu sunt determinate, ci sunt bazatt pe
calculul probabilitati vieti until om. In casul din urma num&
rul anilor se ea din tablele de mortalitate, ti fiind-ca rentierul
pote muri mat cur6nd sea mat tarclid, decOt s'a presuppus In
Invoiela lul cu platitorul rentel, trebue Se consider4m acest

www.dacoromanica.ro

h91

calcul ca o prinsOre In favorul set' defavorul Intreprincletorului. Assemene table s'ail Intocmit de Duvillard 1806, Depar-

deur 1746; . c. 1.
Ca se aflam insa misa C correspuncletdre unel rente anuale
A, cu o dobenda anuala compus& de

100-4-p
_r(vecll S 416),
100

ce este a se priimi n ani d'a rindul, n'avem deck a ne sluji

cu formulele din 51t18 n 3 Introducend C1=0, cad C adica
capitalul definitive, la care a ajuns capitalul primitive C cu
dobenda lui compusa r peste n ani, trebue la sfIritul celor n
ani. (led, luom dintr'lnsul In fie-care an renta A, ca se nu se
aduca perdere lui D, tocmai se fi ajuns; adica trebue se se fi
sleit, ski amortizat sea se fie = 0.
Aa dar pentru calculul rentel timpurale, avem
A

0= (C

r r_i

Ar"

de unde Cr",_

.1

r-1

A (r" 1)

(r 1) .7."

i WWI C=-r24-

l'n

) pentru casul, unde

se platece renta la sfiritul anulul curgatorti.

Iar

0.=(C r -1. r +

de unde Cr =

i XXXIV.

Ar

r-1

Ar

I
Ar

2'

v.-1

C A(r (? r)
C.. r1 (I - 7,1) pentru casul, unde
A

se plAtece renta la Inceputul anulul urmatoril.

Deca ne sunt dar propuse din cele h necunoscute C, A, r

sea p i n, 3 putem afla pe cea d'al patrulea.

www.dacoromanica.ro

492

insemnare. Deca Invoirea Intre Intreprenomi rentier va fi

ca renta se se platesca necontenit, atunci numim renta, o

renta perpetua i allam formulele correspuncletere calculului
lor, introducend In cele de sus n=00 .

Deca este n co atunci este i rii=co , cad r este tot-deuna mai mare deck 1.
Deca este rn=co este L. =0 dupe S 63.
Aa, dar avem C=.

sea XXXV C=

T. (1-0)

r-1

fie a se plati renta la sfiritul anului curgetorit, sell la Inceputul anulul urmatora.
Probleme. 1.. Care este misa mea, ddca vol se am 10 and d'a rindul o
rent& anuala de 500 #, Focotind dolAnda compusit de 5 A?
Desleg. Conform problemel applicant formula no moult, introductnd va100+5 =1 ,va # qi n=10 ant.
Wel pro puse A=500 ij;

r=

qi aflam

De insemnam descosul

100

500 6.
0,05

1,0510)

1051X

este log x=log 1-10 log 1,05.

log 1=0,
Este
1.0. log 1,05=0,2118930

prin urmnre log x=0,7881070-1

de unde

x=0,6139133

Ma dar este C=10000. (1-0,6139133)

sat C= 10000.0,3860867
qi C=3860,867 #.
2. Co !tenth anuali am, ddcit misa mea acuma 20 ant a fort 25000 # si
1 ,
dobOnda compass, ce 'ml s'a plitit 3
f
2

www.dacoromanica.ro

493
Desleg. Introducend In aceea1 formula :

100+7i
C=25000 #; n.=20 anI; r= 100 1,035
C. (r-1) 25000.0,035
:diem A_

1---rn1

1
1,03520

875

A__

1
1

1,03520
1

Fie iarall X-1,035,20

atuncl este log x=log 1-20 log 1,035

Este log 1=1,000000-1

log 1,035=0,0149403
0,2988060
20 log 1,035=
prin urmare log x=.--0,70119/10 1
de unde

x=0,502567
Ala dar A=

875
0,497433

sal log A=log 875log 0,07433

Este log 875=2,9420081

log 0,07433=0,6967346-1
prin urmare log A=3,2452735
rii

A=1759,031 jt,

3. Fac o Invoiell cu B a depune la dinsul misa cuviincidsli, cerendu 'I

dobenda compusa de 10 I., ca se pate plati necontenit familiel meld o rent&

annala de 500 #.
Desleg. Formula pentru renta perpetuli este C:=.--

r -1'

lntroducend valerele propuse A=500 it al 1=1,1 i, allem :

500
500

C 1,1-1 0,1

de unde C=5000 #.

www.dacoromanica.ro

494

S 421.

Takla de formulele Sciintei marimilor.

1. C-100d
P
2. C, =100 (100
3.

383.

np)

CI-----C(1-1-nr)+11A-FAr.n"(n2-1)

4. C1-C. (1 no ma_i)

n(n -1)
2

5. CI-C(1-1-nr)-nA Ar(n-illi
2
6.

384.

Ci-e.(14-nr)-(n-1)A_Ar.(P-1)P
2

7. CI

C(14-n).(2-1-rn)
2

Gn

8. Ci-- 2(2-1-r(n1,)
100 -p. a
9. x

10. x

100
100

385.

100+ p.a

11. D.-- aP

100

12. N

386.

- 2-100(100-0

Cr
13. C =lid.
(100-np)
n. (n1). (2n 3m-2)
14. S.Ts-

15. L--m-1-n-1
16.1 =n
n.(n1).(2n4-1)
17. Sxn6
sxu_.n.(n-F1)(n2)
18.

409.

409.

19. Sr..-20. CI

387.

(n 4-1)12
2

410.
416.

Crn

www.dacoromanica.ro

495

(109- Pi)"
21. CI-C.

100

22. CI -=-C. en'iTto

100-Enp
23. m
100
24. m = rn
Id
(10012t)

25. m -

1117.

100
P

26. m = en

fo-o

27. CI= (C-1-

A
r- ).rn- r

Ar
28. C/ = (C-I-r- A1 ).rn _ r 1

29. CI = (C- r A 1). rn -I-

30. CI = (C-

31. CI =r

A1)

r-

rA

rn

418.

1 (r +1 -1)

ri

32. CI .=...-. (rn+1- r)

33.

C =r=1A (1 --1)
420.

34. C =r A 1' (1-rut-i)

35. C =

I
PROBLE51E

A. Despre nunzerie conzplexe.

I. C141 sfanti aunt In 80 V
B. 1120 sr.

2. Ude drama sunt In 9 oca?

B. 3600 dr.
3. Me degete toed 10 wild., 2 palme, 5 deg., 4 Bail?
2
5

R. 1025 - deg.
4..Cum putem exprima 2 cintare, 32 oca, 3 litre 50 dram. nutnal prin cantare?
2.63
R. 2 352 cant.

www.dacoromanica.ro

496
5. cop galbenl Bunt In 3000
It.. 214

2
7

sf. ?

6. A catelea parte din.luna lul januarie este 1 oral

1

III 7T14 parte.

7. Cate oca, litre i dramurl face 3.1 cant.?

R. 8 oca 3 litre 20 dr.

8. A catelea parte a unul stInjin este yi linie?
IL

07115 parte.

9. Cate metre lava 2 metre, 5 decimetre, 4 centimetre, 3 millimetre?

R. 2,543 metre.
10. De cote on bate un ceasornic, cidcli bate numal ceasurile, In 24 ceas.?
R. 156 oH.
it. Un proprietar are 5 bol, 8 vacl, 10 capre, 80 01, 17 vital, 14 cal. Cate vite are 7

R. 134.
12. Un Wan cumpara 6 butte cu zachar, In cel d'lintdid are 384 oca, In cel
d'al duoilea 624 oca, in cel d'al treilea 000 oca, In cele urmatare 464; 599
gi 600 oca. Cate oca de zachar a cumparat?

R. 357i oca.
13. inteo erblirie se Oa butte cu prat de deosebite mariml ; In unul se afla
11.5 oca 3 litre 120 dramurI;

In altul 37 2 340
16

84
76

3
3

78

Cate oca de drbil se afla is WI erbariea7

143

B. 315

400

oca.

14. In finitriea unel casarml se afla mal multe copice de fin; Intr'una Bunt 540
pudurl, lntr'alta 289, intealta 815; dote care do masura aunt In finarie7
(1 car = 55 pud.)
49
11. 29
55
15. Din 2468 # 10 sf. 2 lel s'a cheltuit pentru In timpinarea mal multor cheltueli 434 # 5 sf. 1 lea 10 par., gi 2000 # 5 par. cop galbenl s'a cheltuit
qi catra ma! reinas?

R. S'a cheltuit 2434 # 5 sf. 1 led 15 par.

34 # 5 sf. 25 par.
A remas
16. Cate oca trebue se (Lim din 7434 oca 2 litre 99 dram., ca se remae 15 oca'
3 litre 2 dram.?

R. 7418 oca 3 litre 97 dram.

www.dacoromanica.ro

- 1197 17. intr'un eras locueat In anul 1800, 34594 Omenl; In anul 1824 se Mkt 54110
Omen!. Cu cot s'a Immultit popula&iea In acestl 24 an!?

R. Cu 19516 suflete.
18. Resboiul de 30 anl s'a sfirsit la anul 1648; and a Inceput; cel de 7 an! a
Inceput la anul 1756, and s'a stir:tit?
R. Cel de 30 ant a 'nceput la 1618.
Cel de 7 anl s'a sfirsit la 1763.
19. Ce an scrieati Turcil la anul 1825, cleat el art Inceput a nunlike anil cu
622 an! In urma crestinilor?
11. Anul 1203.
20. Columb a descoperit America la 1492. Cu clip and Innaintti revolutiuni
Romane de la 1848 s'a f4cut acdstil descoperire ?

II. Cu 356 anl.

21. DepOrtarea intre sore si Mercur este de 8016441 mile geogralice, Intro sere
si Venus de 14079690 mile geogr., Intre sere si POmint de 20709295. Cu
cOte mile este Mercur si Venus mal apprOpo de sere, decOt Plimintul ?
R. Mercur cu 1'2692854 mile.
Venus cu 5729605 mile.

22. (10 # 5 sf.) x 8

82 # 12 sf.

23. (2 lire 10 lel 22 par.) x 2

= 5 lire 26 lel 15 par.

24. In tie-care din 70 pacuete sforli Bunt 36 de 1)44; cOte papusl Bunt peace
tot?

11. 2520 Opus'?

25. Ddca pe 1 oca dregi se plitesce 16 gologanl, co5t1 gologanl o se platesc pe
754 oca?
R. 12064 golog.

26. Cote ore a trait o mum!, care a ajuns' la virsta de 50 an!, si dote ore mal
mutt decOt Ilia sa care este de 24 an! ?
R. Muma a trait 438000 ore.
210240

Fata
Mal molt muma 227760 s
27. Un arendas cumpfira 3900 chile grit cc 160 lel chile si le vinde cu 180 lel
chile. COtl galben1 a cAstigat la acest negot ? (1 # = 32 lel.)

R. 2437

1.

#.

28. Populatiea Francel este de 30 milliOne. De platesce lie-care dote 30 fr. con tribu %iune pe an; care este venitul anualt al statulul, si dee& inteun an
at murit 89473 suflete mal mull, decOt s'aii nAscut, care este venitul pe
acest an?
R. Venitul este de 900 roil. fr.

In anul, undo a murit, 897315810 fr.

www.dacoromanica.ro

33

498
29. Un transport de cal manIncli pens a ajungo la locul destinatinni for 4500
garte orz 1i pe 4i 90 garte. Cate rjile a fort pe drum, 1i dace manincli lie -

care cal, OW 2 2 garte pe 41; cOti cal eras In acel transport?

R. An fort pe drum 50 (pie.

in numer de 36 cal.
30. Paths subofficiell priimesce peste tot lefa 55 lel pe lune, cell lel priimesce
fie care pe an?

R. 165 lel.
31. 80 coil : 5 rupl = 128.
32. Un soldat cheltuelce din lOfa lu! de 10 lel pe lune, cote 15 parale pe

cote (Ale II ajunge lefts?

R. 26 ()He 16 ore.
33. 4 stinjinl, 4 palme, 4 degete, 4 linil se se lmpart4 prin 3 palme 8 degete.
66
II. 11
95
34. up ant a trait trel Omen!, &cif vIrstele for adunate factl 10988 septeminl?
R. .211 ant 16 sept.
35. cog ant trebue unul om ca se numere 1 billion de parale, socotind pentru
numeraterea a 125 parale o minute si jioa de cats 12 ore. CV Omen! ar
trebui ca so numere d'o data, ca se numere tota summa Inteun an ?
R. Trebue unul ow 30441 ant 146 chile 1 ora 20 minute.
D'odata trebue se umere 30442 Omen!?
36. Un copil se fiasco lunl sal a la 10 ore 1i muri In aceea!I septemine ambit&
dimineta la 11 ore; cote One 1f ore a trait?
R. 4 dile 1.3 ore.
37. Un copil muri In anul 1824 si traise 9 an! 7 luni. La ce an s'a !Agent ?

R. 1814 junie 1.
38. Mozart s'a niscut la Salzburg la 27 jan. 1756 si a murit la 5 Dech. 1791.
Ceti

ant a trait?

R. 35 ant 10 lun! 8 (pie.

39. Dace bea un om pe 4i o jumetate gide de sin de Bordeaux de cote 5 lel,
cOt cheltuelce pe an pentru Autut4?
R. 57 # 1. lea.
40. Un parinte Imparte la 4 copil, 20 mere, 32 pere, 48 prune, 92 noel. Cate
pone a priimit fie-care copil?

R. 48.
41. Se afla inteo magazie 44 oca 2 litre; 70 oca 1 litre; 140 oca 3 litre Mini.
Din actIste doatime se Intrebuinteza 64 oca 2 litre. Patru brutarl compare Impreune jumatate din remaita, care se mal afla In magazie. Mal
terclia se depune din none In magazie de 8 orl at0t, cOt se mal afla pe
urm4 In magazie :ti se vinde apol tote aceAti cotatime In partl deopotrive
la 12 brutarl.

www.dacoromanica.ro

d99
a. Cote oca de Mina se add Anteid7
b. Cate cOt a cumparat fle-care din cel 4 brutail?
e. Me oca se add a duoa 6r4 In nutgazic 7
d. Cate 01 cumpara fle-care din cii 12 brutatl?

R. a. 255 oca 2 litre.

1
b. 23 3

2
c. 764
2
a
d. 63 2

3
42. CO p an!, E6pt6m9nl, vile, ore, minute 4i secunda Bunt in 7,95789 anl?

R. 7 anl, 49 Sept:, 5 vile, 16 ore, 7 min., 37 sec.

43. Se se :trate printr'o frangere 4ecima14 de 5 ciffre a unul an numerul 153
vile, 17 ore, 23 min., 37 sec.

R. 0,42116 anl.

B. La regula trei .

c. 1.

a. proportiunT ecuidifferentiale.

1. Pe un capitalist H Intreba un debitor at 84 6, ce ware are In numerar. El

respunde : Differenta Intro datoriea Domniitale cotre mine de 12000 # 4i
Intro mo4tenirea de 90000 #, ce Wept! este tot at6t de mare, ca li dilTerenta intre capitalul meti primitivil de 20400 #41 numerarul moil actuald.
Ce stare avea capitalistul 7

R. 98400 #.
2. Professorul Benzenberg o'bserva In Hamburg in anul 1802 cu un ceasornic,
care ardta tertiile, timpul ce trebuea la mal multe glonte de plumb de r
grosime, ca se cacI6 pe rind dup4 turnul Mihail pe !Ambit.
Anteiul glont ca4u In 5 secunde 1 tertie;
at

21e.

,)

310.

,,

))

5,e

,,

01e.

1,

7)

b.

71"

17

58
12
11
59
57

7)

4
5

7)

41

71

,,

6
14

71

P.
a 9e
,,

.. 101

D)

a
a
7/

/I
11

CU trebue In miclloc fir-car t:I glont, ca se aping6 la pamint ?

4

R. 5 secunde 4 5 tertii.

b. Regulo do trel simpll si compusa.

1. It lucratm I sopa in 20 ore un lent, cd41 lucratorl trebuescti, ca se'l sape In

10 ore?
R. 8 Incr.

www.dacoromanica.ro

500
2. fn cOt4 vreme ar s4pa 27 Omen! o grOp4, ddca 15 Omen! o pad slips In 18 dile?
II. 10 dile.
3. Un citlAtor merge Intr'un ceas o leghe si jumdtate si are a merge ca se ajung4

la destinatiunea lel 8 ore; In ciSta vreme ar ttjunge, deed ar face intro

oat 43leglie.
5

Ile 6 ore 51 min. 25 sec.

7

4. Se depune pentru Incaldirea unul spital 9 ii stInj. lemne, taiate la olungime

de cote 6 palme; ay stInjinl ar trebui, ddcli ar II lemnele do 7 palme

lungime?

R. 8 7 stlnj.
5. La 0 el/Wire ad lucrat 345 Omen! 4i ati ispravit 'o In 60 dile; cot1 lucratorl
ar trebui, deed ar fl vrut se ispravesci cl4direa cu 15 dile ma! tardid.
IL 276 Omen!.
8. 5000 Omen! ad hrana trebuinciOsi pentru 12 septemani. DupO trel septdmanl
se duct! 1500 Omen!, cola vreme o se ajungO hrana, care ma! este, pentru
Omenil, care reminut
R. 12 eOpt. 6 dile.
7. Un regiment trebue se marsirudsca cote 5 ore pe 4i, ca se ajungO dupd 24
dile la garnizona, pentru care este pornitd. ate ore trebue se umble pe
Se -care di, dud trel dile dupd plecarea sa '1 ar veni ordin se grabesci a
ajunge cu 5 dile mai curOnd, decOt ce era flxatfi la inceput?

II. 616 ore.

8. La o zidIrie Ore-care ne trebue 25000 cdrlimid1 de o lungime de 12 tolurI, de

o largime de 6 toluil si de o grosime de 3 toturl. Cots caramida ne ar

trebui la aceeaii zidarie, deed am lea caramidl de 10 tolurl lungime,
5 tolurl largime si 2 litolurl grosimet

R. 43200 cArtunip.
9. Deci 5 'Iterated wit un sant de 6 palme adlinchne, 8 palme largime, 40
palme lungime in trel dile; ce lungime o se alba :unto! cu o largime de
5 patine si o adlincime de 9 palme, decd opt lucratorl vor sflr4i slparea
lul In 4 dile?
IL 9145 palme lungime.
10. DOcit 100 Omen! sapd In 3 dile un sant do 210 stInjinl lungime, 7 palm3
largime, 3 palme adlincime ; In cote dile ar saps 300 Omen! un sant de
600 stinjinl lungime, 8 palme largime 4i 4 palme adancime?
23
It. 3 Bile.
35

www.dacoromanica.ro

-- 501 11.

intro casarml se allit furaj pentru 120 cal rocotind cOle 3! oca de cal pe
a

cli tip IncOt se ajung6 14 vile. Cote cot pntem numal da until cal, clecit
se vor mal priimi anc6 30 cal, cu porunca se ajunge WI provisica pentru
tot numerul cailor 12 clile?
R.

COte

3 2 oca.

12. Ca so cliram neve copact trebue se ne slujim 5 4ile d'a Muth]] pe flezcare
t)i cu 30 care cu patru bol, care facti pc fie-care tii cO:e 3 transporturl.

Me care cu cOte duol bol, care nu port Marco. deck ! din ceea ce In3

carcu cele cu patru bol, care ins6 fact pe fie-care cli cote 5 trimsporturl,
ne trebue, ca se citram top copacil Inteo 4i.
R. 135 care.
13. 120 lucrfitorl sovIrsescti un zid de 50 silnjinl lungime , 8 palme Innaltime,
6 palme grosime, lucrand cote 15 ore pe di In 60 file; cOte ore trebue se
lucreze 150 lucrIttorl, ca se sovirsescit un zid de 80 stinjinI Itingime 12
patine innaltime, 10 palme grosime In 180 tile?
R. 16 ore.
14. COL costs 15 cop panglica, dee& pentru 3 cop se platesce 41 Mimi,' ?

R. 22

1
sr.
2

15. Pentru 2! oca cafea

pl6tesc

25 lel,

cOt

o se plltesc pentru 17 oca?

R. 170 lel.

10. CO! cotI pot cumpAra Cu 49 TcreitarI, decii Cu 7 iflorml pot plitti 25 coil.

R. 2

Gott,

17. A cere Inter ) Meanie

eanie

de 3 3orl 3 3 litre sate si lutrdbli cot are litra. Baca4

nul 11 respunde cis de 2 Icor! 2 llitre costA de 2 23 orl 2 23lel. C6t are se
2

plittdsca A ?

R. 16 lel.
18. Jon Si George aruncrt cu petre. Jon artincl tot-de-una la 60 pas! si aruncase de 12 orl, tend a venit George. George nu putea se artince deceit
num.! la 40 pasl. De cote orl trebue s'arunce George, ca se ajunge pdtra
luI acolo undo ajunsese pdtra lul Jon dup6 a 121a4 aruncAturi?

R. De 18 orl.
19. Un arendas cosesce In tret stile cu 2 argatl o livede. C6I1 argot!!! trebue
ca s'o cosescit lute 41?

R. 6 argatl.
20. Un dilator pleat din A si merge la D. AjungPnd in ora.sul B, 12 ipostil de-

www.dacoromanica.ro

-502
parte de A a facut 1

postil

peste a treilea parte din dcpartarea Intro A

$i D :
a. COte postil mal are One la C; care e.te In midlocul drumulul Intro A si D?
b. Care este departarea Intro A si D?
3
B. a. 4 posit.
8

b. 33

posiiI.

21. Ca se put bartie Intro odae Imi trebue 35 cop h4rtie de cote 7 cot! latime ;

mat tarditl, stricanduse hartiea vol se put alta none, dar nu ma! gasesc
acum hartie decOt de -5- cot! latime ; cop cot! de h4rtie trebue se cump4r?
8

B. 110 coll.

22. Care este acea ciffra, a aril jumatate, a treilea parte, sfert si a sesselea
parte este = 1 ?
B.

5.

23. A plea din M 4i merge la N ficend pe fie-care oi cOte 5 po4tit. Peste 5 Bile
Mika B dupe dinsul 1i face cote 6 32 postil pe di. Cand o se'l ajunge?

R. Peale 15 dile.
24. in timpul unul resbel se pane assupra unul sat o contributiune; dee& pltttesce fle-care familie cote 9 galbenl, atuncl prisosesa 100 # peste summa

Biala.; dOcit platesce fle-care familie cote 8 galbenl, atund lipsescd 20 #

din summa hotarlta drept contributiune. Ude familiI eras In ace! sat?

B. 120 familil.
25. DuoI prietenT locuesctt bite departare unul de altul de 9 1 postil si vor so
so vede. El hotarascd prin scrisorl a piece Duminica viitere punct la 4 ore.

Unul dintr'Insit face In 3 ore 2 postiI, celelalt in 5 ore 3 postif. La cOte

ore s'ati Intlinit?

R. La 11

ore.

26. 5 cot! 4iret se platescil cu 33,75 creitarI, cu cOt se platesc0 18 cot!.

II. Cu 2,025 florin!.

c. Regula conjug4ri.

1. Am se platesc 11220 1. Nu pot plati galbenl, ci voI so platesc in livre en1

glezescl. Me livre am se date deck livra umbla 15- franc!, francul 2-3 lei,
2

galbeuul 14 sfantI 4i sfantul 2 ItTlel.

4

R. 5040 livre.

www.dacoromanica.ro

503

2. Cdt1 fundI din Augsburg fun 715 fundI din Hamburg, decl 100 fund( din
Hamburg aunt deopotrivu cu 104 fund' din Augsburg?
27

0141 din Augsburg.

53
3. COL are c8ntarul de cafea nepr4jit4, dddi dramul de cafea prijita se plate4ce
R.

cu

parale

t}i

dintr'o oca cafea neprajita rematie numal 3 litre cafea

10
dupe ce o prdjesc?

II. 297 lel.

4. Am cump4rat 100 mere 41 am plAtit cote 7

gologan1 pe 10 mere. Un prie-

ten me raga se schimb merele mole pe perele huh i 'ml dd. pentru 5 mere,

6 pere. Apol schimb cu altul perele pe caise si earl pe 8 pere 5 caise;

aceste caise le schimb pe pot tocale and 5 caise pe 2 portocale; portocalele
le dart altuia 1 ea4 migdale ; F.ocotind 2 portocale pe 21 migdale; migdalele le schimb pe nun' i eati pe 3 migdale 4 noel; In sflritit schimb gi

nucile pe prune lutnd pe 5 nucl 4 prune ; Prunele, care le am lust le

vInd eland 11 prune pe

gologani.

Se IntrObli acum, am cistigat sett

am perdut la acest schimb, 4i care este differenta?

R. Am cIstigat 51 golormI.
5. Dupe preciurile din pidt& 3

oca migdale costa tot at0t, cot costa 3

stafide; 7 oca stafide tot atOt, cOt t 6

2

tot atOt, cOt 30 oca prune ; 9 oca prune tot atOt cOt
5

oca

oca smochine; 10 ! oca smoehine

fea tot atOt cOt 7

3
5

cafea;

10 oca ca-

oca sacbar; 40 oca sachar tot atOt cat. 50 oca yin ; data

vol se schimb dupd aceste proportiunl .103 oca vin pc migdale ; eke oca
de migdale ar trebui as priimesc?

R. 166

oca migdale.

6. Un Mean a priimit 12 cud! cu 'limn, In fle.care cutie dote 280 Itimll; a

pl4tit pe 20 14m1I cote 1 florin ; cOt are se pliktescd In talere de argint
pentru cele 12 cutil, deed talerul de argint umbld cote 1 3 florin' unul ?
4

K. 96 talere argint.
d. Regula de toviralie.

1. Trel in4! A, B, C a cump4rat Impreund cu 26 anti no billet de loterie, plafind A 12 sfantl, B, 8 sfant1 4i C 6 Brant'. Acest billet cAstigli la loterie
1300 sang. coo se cuvine fie-cAruia.
R. Lul A 600 sf.; lul B 400 af.; luT C 300 sf.

2. Un neguiltor cere pe 3 bucatl catifea de aceea4l latime, colors 4i cualitate

www.dacoromanica.ro

- 504

448 #; cot costa Ile-care bucata, ddc4 una avea 30 - cop cealaltl 32 cop
2

qi cea d'al treilea 33 -cop?

2

R. 1423#; 1/19.5it; 156 .d#.

3. Trel negutatorl full negot Impreuna, puind unul no capital de 15000 lel,
celelalt de 45000 lel qi cel d'al treilea de 30000 lel. Cu acest negot MO,
perdere de 9600 lel; cot so cuvine a perde fle-care?
IL 1600 lel ; 4800 lel qi 3200 lel.
4. CIA oca silitra, pticiasit qi carbunl coprindu 1520 oca prat de puqca, (Idea
In 100 oca erba punem 75 oca silitra, 11 1 oca pticiOsa, qi 13 1 oca car -

buol?
R.

1140 oca silitra, 174

-5 puciO.4 205 -I5 oca cart.

5. Vol se Impart 153 # la 4 invalitjI A, B, C qi D In rapport cu virsta lor.

Vlrstele for stall In proporpunile urmatOre :

A : B = 4 : 5; D: A 3 : 2;C: A =- 1 : 2.
cop galbeni o se ea Se -care?

R. 36 #; 45 # ; 18 # qi 54 #.
6. Trel persOne A, B, C Riceafi un commercia Impreuna qi all cltstigat 500 #.
A se Impartaqise la acest commercia cu un capital de 1200 # & lunl do
dile; B cu un capital de 800 # 10 lunl; qi C cu un capital de 600 # 14
hull; cot se cuvine Ile-cOruia din ciLltig?
8

R. A. 18413 tt; B. 153

#; C. 16113 #.
13
13
13
7. Trel timplarl meqterl priimescil 1312 lel, A a Intrebuintat la lucru 10 septemaul d'a rindul cote 5 Bile 13211e-care septemane 12 calfe; B, 8 calfe, 11

sept6mAn1 eke 6 dile qi C, 40 calfe 3 septemanl eke 7 dile pe fle-care

septemank Cot se cuvine tie-cAruI meqter tlmplar?
R. A. 400 lel; B. 352 lel; C. 560 lel.
8. Se se Impart& 1253 # la It invalidl A, B, C, D In proporpune cu termenul
slujbel qi cu virsta lor. A a slujit 30 anl; B, 25 anl; C, 20 aol qi D, 15 anl.
Virstele stall in urmatIorele rapporturl :

B:C=2:4T1
D:A=4:1 3.
A:C=2-2i :3

1
4-

COt se cuvine fle-cAruia?

R. LuI A. 504 #; lul B. '260 #; lul C. 468 it i lub D. 21 #.

www.dacoromanica.ro

505 -9. Dinteo moltenire s'a dat lul D I parte; luT E

pall

71

lul F, 720 #. Ce

capital Infficiezli acesti moltenire gi cOt s'a dat lui D qi E?

R. Moqtenirea era de 2700 #.

Lu! D se cuvenea 900 #.
a 1080 #.
Lul E
10. A i B 141 Impend 65 lel. De cote or! Ina A, 2 lei, lua B, 3 lel. COt a lust
fie-care?

R. A, 26 lel; B, 39 leT.
11. Ca se turnam tevl de intim.' topim 2 oca alami; 3 ore cositor si 36 oca
arena. COt trebue se topim de tie -care din aceste materialurl, ca se turnim o 1.61 de 4800 oca ?

R. 234

41 oca alamil;
9

oca cositor;
41
26
4214
oca anima.
41
19. Ca se facem Orb& de puil, pisam la 100 oca snarl 10 oca pucids1 1 15 oca
clirbunl; cOt o se punem din tie -care din aceste materialul I, ca se facem
2200 oca erb& de pusc8?
R. 1760 oca &Mira;
176 oca puciesit ;
264 oca clirbunl.
13. Scim cli apa coprinde 85 p9rt1 oxigen si 15 pirtI hydrogen. Cot din aceste
gaze inn% lntr'un vas, care coprinde 75 metre cubice W.?
3
R. 63 metre cubice oxigen;
4
351

11

hydrogen.

14. Ca se scape o corabie Incarcata, care era In primejdief se arunci In mare

2 but& cafea ale negutAtorulul B de o valdre de 1200 ruble 4i cOteva la 1
cu zachar ale negutfitorulul A de o valOre de 1800 ruble. Prin acest mit)loc

scapa corabiea , care era preciuit1 cu 150110 ruble 4i marfa , care mai
era Intr'Insa, adic& vopsell ale neguyitorulul C de un precift de 4800
ruble; 6rez al negulditorulul D do o valOre de 5000 tuble; vin al negutitorulul E de o valOre de 9000 ruble gi pluz6 a negutatoruluI F de o valOre
de 6000 ruble. Cot ail se plfttesca negutatoril C, D, E qi F gi proprietarul
coribiel, pentru despagubirea negutitorilor A gi B, care suferise singurl
0118 perderea?

B. A.

84

19
ruble.
107

B. 126 107 8
1

www.dacoromanica.ro

33'

506
A8

C.

50

D. 350 1.(y
90

E. 630107

ruble
9

60

F. 420 To n
43
Proprietarul corAbiel 1051 107 ruble.

15. Troll familil 1I Impart6 o mWenire de 20000 #. Families lu! A, ea 1 din

mollenire; families B. 1 gi C restul. In familiea B aunt 5 copil; In familiea
5

A, 3 si In familiea C, 6 copil. CAC se cuvine fie-carul copil din fie-care

familie?

B. Din families lul A fle-carul co it 1666

#.

800 #.

1833 -3 #.

16. A, B, C facts negot Impreunl. A pane un capital de 1000 # li c4tig4 360 #;

B ea din caltigul commun6 520 # qi C 640 #. Care era capitalul depus6
de B i C ?
B. 1444

0.
4
7

C. 1777 - I:.
9

17. A este negutator. Peste 5 lunl '1 se associeth B i 3 lunl dupe B li se associezit C. COte tra mai rata &nal negotul 8 lunl Impreunit si catiga 480 #
sed 20 .1. din capitalul depusti.
a. Celt ea fie-care din acest castig?
b. COL a depus fle-care?
3
II. a. A (ct 219 -7 #.

Be 1506 .
C 9 109 -5 #.
b. A depus fie-care 800 #.
18. Ca se face reparatiunea unei dull!! trimite satul A 14 Vile d'a rindul 20
omenl ; satul B 10

()He

25 Omen!; satul C 15 Vile 24 Omen!; satul D 8 Vile

30 Omen!. Se platece peste tot despAgubire 1662 isfantf.

www.dacoromanica.ro

- 507

a. Cat se cuvine fie-carul sat?

b. Cot fie-caruI locuitor?

B. a.

Satulul A 411

B 367

107
sfdntl*
113

13

2286

73

113
11

a
D 353
113
135

b. LucratoruluI din A 20
226
161
0

B 4--h
226
31

9
G 22
452
87
a

D 11
113
19. Duo6 familil, care locuead In duos oraqe departate unul de altul, se heti

C 529

raqcfi a se Intllni In oraqul N. Familiea A se compunea de 5 persdne,

ajunge mat nainte qi se da jos Ia un birt; families B vine cu 3 Otte mal
tarrjia i se compune do 6 persdne. In N locuescti Impreuna 9 4ile.
Birtaqul infaciqdza o socotdla de 171 . Dec& se socotelco cheltuiala
deopotriva pe fie-care persOna, cOt are se platesca fie-care familie qi cat
fie-care persdna?
11.

Fdmiliea A are se platescii 90 it.

81 #.

Fie-care persOna din familiea A. 18 #.

1

B. 13 i- #.
20. La anul 1820 mal 5 destiny un negutator A un capital de 1800 # pentru
negotul sea; peste 6 inn' mal adaoga la acest capital IMO summa de
a

1)

700 $. La 15 julie se associdza cu &Instil B, puind un capital de 2000 tt,

dar la sfirqltul anulul este nevoita a ttage 500 1$ Indarat din summa depusa. La 1821 octomvrie 1 adaoga negutatorul B Ia capitalul sea 1500 #.
La 10 fevr. 1821 se associdza cu dinqil negutatorul C puind un capital de
2400 #. La 25 august 1823 se strica tovaralma avOnd a Imparti un caltig
de 2800 #. Cot ea fie-care negutator din acest caqtig dinpreuna cu capitalul depusa.
15
B. A. 3518100 I:.
100

B.

3997

4.
100 '11'

79

C.

3184 -1.- 1.
00

www.dacoromanica.ro

508

--

r. Rvgula dobetji.
1. COM dobenda dad 1850 # pe 4 0/0 In 12 anl?

R. 808 #.
2. Care este %altrea viitere a until capital do 10000.lel pe 4 V. peste 3 il mil?

R. 11400 lel.
3. Co val6re are un capital, care pust la dobenda pe 4 0,1 aduce un folds peste
6 anl de 1000 lel.
2

11. 4166 la
3

4. Op anl trebue se ate 1000 # cu 4 V. la dobendk, ca se aduck un Coles de

1000 V
It. 25 anl.
5. Celt Ole cheltui cineva pa septemink din venitul set, deck. are un capital de
14600 Brantl pull la dobende. cu 5 /,,?
II. 1 galben.
6. Deck un zaraf ea pe fle-caro 1341km/int de Is debitorul set cote I led la 30
do lel, care a dat; cu ce procent a pus banil sel la dobenda?

II. 173

17
21

7. Da capitalist pune 1000 # la dobendii qi ea pe an 48 # dobeidi. Pesto un an

este nevoitt, a lua 40 # din capitalul set ; cu ce procent trebue se pue

restul capitaluluI la dobenda, ca se ea aceetiql dobenda?

R. Cu 5 la.
8. A ea din capitalul, ce a pus la dolAnda pa 4 q pe fie-care an 192 # dobendik
qi 'til !tranvia choltuelile. Cheltuelile sole anuale crescend la 240 # , se
vede nevoitt sea a cere un intores ma! mare set a mad capitalul depust.
a. Cu ce procent trebue se pue capitalul set In casul d'anteiti la dobenda?
C. Set cu cdt trebue se 'qf mtiresci in casul d'al duoilea capitalul set?

R. a. Cu 5 /..
b. Cu 1200 i.
9. F are 4 capitalurl puse la dobendli, unul cu 3 -/., altul cu 4 , altul cu
4

4 1*/0 qi altul cu 5 0/.. In colt vreme ar II proceutele te-ctlruia deopo1

Wyk, cu capitalul respectivfi.

R. Cel d'inteit In 26
33

31

d'al duoilea In 25

d'al treilea In 22

a d'al patrulea 20

anl.
7)

5.

www.dacoromanica.ro

-- 609
10. o pune la 18 octomvtio 1813 un capital do 1200 it pe 5 . la dobenda;
1815 junie 18 ea capitalul cu dobenda Indarat. Co swum& Inficisa dobenda?

R. 100 tt.
11. In ate luni o se ea cinev.: tot aceens1 dot eudit de la 1200 It pe 5
o ea de la 1800 # Po 4 *1., In 6 lunl?

R. In 7

1.

care

luttl.

12. Tin bancuier InfAcisezli uuul negutaior urmaterea socoteli :

1857 a platit :
Jan.

10

Fevr. 12
Mal. 20

300

Julie. 24

Aug. 30

GOO tt.

25

becb. 15

Fevr.

g.

180 tt.
540 It.

Oct.

1851 a priimit :
200 It.
10
Mart.
20
280 #.
Junie.
200 ro.
5

240 It.

360 tt.
1000 #.

4.

Aug.

10

300

Sept.

30

450 #.
060 tt.
500 It,

Noemvr. 10
Dech.

31

a. Care din duo! ma! rernine dater Fii Mt?

b. Decd se socotesce 5 / dobenda di anul pe 360 Mile; co dobenda mal are
se platescit debitorul?

R. Mal remane bancuierul datoril din capital 330 #

307
gi din dolAnda 13 :w)#.

f.

Regula sclidemintulul.

I. Am cumparat cu un capital de 100 6 galbeni c6rt1, facendu 'ml librarul un

sclidemInt din Intro de 12 /.. COt am se plateic?

II. 88

1
1B.

4.

2. Ce scademInt din Intru 'ml a facut un negutator, dee& 'ml a cerut pentru
100 oca Rua, care o vindea obicinuit cu 67 tt numal 611-17
120

R.7 2 10.
3. Am se platesc o socotela de 75 lire qi

4.

scade creditorul la dinsa 3

din

null, cot mal trebue se platesc?

3
R. 72
lire.
16
B platesce pentru lartie 270 lel, folosin luse de un sclidemint din Intro din
2

partea negutatoruluI de 33 /.; care era yaldrea reala a bartii.

3

www.dacoromanica.ro

- 510 B, 405

lel.

5. Comp lir mull de o valOre de 16200 lel 41 flinchell plAtesc pelik 'ml se face
en scA4AmInt din aforit de 10 0/,. Cot am se plAtesc ?
3
lei.
It

B. 14727

O. Un fabricaat A vinde marfa se cu un scAclilmInt din Intro de 10 0/6 ; altul

aceenl mart& cc un sclillimInt din afore de 10 oh. De la care este mal
folositor a compere i cale este deosebirea In precid, dOcA cumpir miu flt
de o valets de 1000 lel.
B. Este mal folositor a compare de Ia fabricantu! A, did acesta cere pentru
merle lul

11

lel mai pucin decOt B, care cerea peste tot

li lel.

g. Despre netto, brute i dare.

1. Un butoiti cu masline are o greutate brull de 185

i oca; daraoa este 13 1

2

a 0/

oca. Ce greutate at! mddinile?

23
R. 160 oca.
30
-2. Neve stole tragtt 855 ; oca, daraoa se socotece 16 10/0; care era greutatea
2
for brutd?
475
11. 425
O
oca.
501

3. Am cump8rat 614 oca zachar pl4tiod pe oca1 1 dant,. sniped ma! inteiti
2

daraoa 8 Lih li 1 oh din netto. COL am se plAtesc?

2
a

R. Am se paten 836,3946375 sant!.

A. Despre scont.
1. Am o summit Ore -care cu 4 00 Ia dobendA; care summa a crescut en dobenda
el peste 6 anl Is summa de 1000 lel care este valdrea el actuall?
14
B. 806 lei.
31

2. Vol so scontez 1350 #, at cam termen expire peste 7 an1,-nutnal dead cu

5 0 I. COL am se plA sac!

R 1000 #.
3. C A.umpArl o polit1 de 2400 it) sorociti peste 3 lunl du i 04 discento pe lunA.
Cot plAteve?

R. 2364 #.
4. Scontez o polite de 1000 lire, a aril termen se Implineqce pests trel lull!

cc 24/. pe luod. Care este valdrea el,actuala?

8

B. 980 lire.

www.dacoromanica.ro

511
5. H are se ea dintr'o mogtenire 0200 #, care ban! Ins& ne se pot licuida decOt
peste 10 anl. 11 propane dar a '1 se face un scittpottnt de 5 10/0 pe fle-care

an, ddcli '1 se vs plitti summa ce a mogtenit numal decOt. COL s'a plAtit
lul H?

IL 4000 #.
i. Despre agio.
I. D priimegce 1000 talere In aur ; cOt face acestA summit In moiled& do argint,

deal are aural an agio de 13 300.

4

H. 1137 2 talere.
2. Care este agio unul frederics d'or, &di are aural un agio de 14 0 /a. (Socotind
20 fr.-cl'or :-= 100 tal. aur.)
B.

7
10

talere argint.

3. Care este agio aurulul, dee& se priimegce galbenul pe 32 lel?

37
II.

1 Ei V.

k. Exemple la calculul poliyelor, speselor, pail, at bitragitt, g. c. I.

1. M In Colonia are se plAtesca In Bordeaux 4500 fr. M cum.para pentru acestit
summit o politit olandeza. COte talere In current are se plittetcit M pomtra

acesia summit, deeit cursul assupra Arosterdamulul stA 145 si cursul

Amster. assupra oragulul Bordeaux 57 1:7

(Cursul ora,dui Colonia.

Priimegce.
In Amsterdam 100 tal.

Plitesce.
145 tal. cur.

Cursul oraplui Amsterdam.

Priimegce.

In Bordeaux 300 fr.

R. 1250

PlAtesce.
57

tal. cur.).

tal. arg.

2. Ea neg4Ator din Amsterdam trage assupra anal bancuier din Colonia, din
Londra 100 Iivre sterling, set. cu alte cuvinte negutittorul din Amsterdam
trasdzit assupra bancuierulul din Londra 100 livr. sterl. cu cursul cIP 37

gi remite summa In cursul de 144 assupra bancuierulul din Colonia. COte

talere trebue se priimdsca In argint bancuierul din Colonia tied se soco-

tegce 110/0 cheltuell.

4

www.dacoromanica.ro

51.2 -(Cursul Amsterdamului.

Priimelce.

Platesce.

Londra 1 liv. sterl.

37

Colonia 144 tal.

ellingT.

250 flor. (florinul pe 3 1 el.))

3

11. 639 9 talere.

10

Cursul Londrei.

3.

Priimeice.
Amsterdam 38

Paris
Hamburg
Madrid

Platece.

Id.

1 livr. star.
1 livr. 9
1 livr.
40 pence.

24, 40 fr.
34 Pl. sea 14 mar.
1 peso de plata antiqua.
Apo! este

1 flor = 3

el. oland.

1 liv. st. =20 elin. eland.

1 el. ster. = 12 pence ster.
15 maref = 5 tal.
1 ducat di cambio = 375 maravedi.
1 peso = B reali.
1 real 31 maravedi.
Ce valere are dupe acest curs In Londra :

a. 1 galben olandeze de 5 IflorinI.

2

b. 1 napoleon de 20 franc!.
c. 1 luid'or din Hamburg de 5 talere.
d. 1 ducat di cambio din Madrid.

R. a.

11
el sterl.
21

24
b. 16
61
c. 1 14liv.

d. 55

pence sterl.
34
4. Colonia schimbli assupra Amsterdamulul pe 145 (adica 250 flop. = 145 tal.

arg.) Amsterdamul assupra Parisulu! pe 55 (adica 3 franc! = 55 dinar!.)

Care este prin urmare cursul lntre Colonia 1i Parisul?
( 1 for. oland. = 40 dinar!. )
3
4
5. Cursul Londrel assupra Auasterdamulul ate 40 Wier+. 1 livr4 sterling= 40 eR. 79

01.

www.dacoromanica.ro

-- 51 3
ling( ()landed); qi at AmaterdamnInt assupra Vieni 35 (adici l tat. cur. In

sfantl = 35 stuberl olandezP. Cum rented dar cursul Londref assupra

Vieni pentru 1 liv. sterl.?
(1 is tal. = 2 tier.
3

qz I. = 20 stuberf.

B. 10 forint.
7

6. Care este dupe Napoleonul de any dublu qi dupe tovereignul englezePcil

parl din Intro Intro Paris qi Londra?
(1 nap. dubin= 240 all attr); (1 soverelgaii= 152,33 aqi 'tar).
B. 25,39 franc!.
7. Negutitorul B dia Colonia are se pletesce Is Londra 300 fivre sterling, El
pole biotite sea d'a dreptul polite pontru orsqul Londra pe 6 ti; see polite frantozeqcl, olandeze, sett follle assupra oraqulul Hamburg. Cursul
3

Parisultd assupra Londre! eta 25 3; cursul Colonii assupra Parisulul 82,

al Amsterdamulu! assupra Londref 36 ;; al Amsterdamulul assupra Colonil 145; al Hamburgultd assupra Londref 35 qi al flamburgulul assupra
Colonii 151, Care sunt politele, go trebueacti expoduite In I.ondra, Ca se
1

alb& B on Poles mai mare? (1. far. =3 q

01.)

11. D'a dreptul p'lltee 6 ca se ea polite do 1 litre sterling;

5

kind polite frantozerl plitteqce 7. talore.

19
talerer
50
97
n
assup. Hamb. d
6 60
Bemitend dar d'a dreptul polite englezeqcI este mat reload.
olandeze

411

8. Cat facti 3615i # to obligatiunt ale statulul pe 84 I 0?

8

B. 3068

1049
1600

9. Cat facb 17195 lire In obligatiuul ale statului po 93 10?

2

11.

13
16 )81000 UM'

10. La co ciffre se ate 4560 # In actinnt pontru Arnmul de for pe ennui! de

93-1 ca un procont de 4 pesto un do qi 8 bud ?

2

R. 4547

21
i$t
25

www.dacoromanica.ro

34

- 5 1 /1 1. Example la Cap its ql Cap Va.

1. N. g ititorul A. cumpiri 1000 oca cafea, suta do oca po 32 ruble. Pesto o

luni vindo 400 oca pe 45 ruble sum de oca qi pe an credit de 5 huff;
000 oca pe 50 ruble suta de oca qi pe an credit de 7 hull; cOt a clistigat
negutitorul A In procent anuald la acest negot?

R. 81

1.
6
7

2. 5 sulaori so legil cu un arhitect a'l sipa neqce qanturl trebuinciasi la o

clidire In 60 4ile. Dup6 11 vile cel 5 salaorl mal mmtt so le ajute Audi
7 hill qi pests 5 ()He inch alp 3. In cite clile sovIrqesch scum chip() ce s'a
pus toy salaoriT la lucru lanturile contractate?

n. 11112 4ile.

3. Un fecior s'a bigat la an stapbn qi s'a luvoit a lua pe an o Wit de 40 #,

uu surtuc qi o pereche pantaloni noul. Poste 9 hull ese feciorul din slujb4

qi priimeqco do la stipinul soh surtucul, pantaloni qi inch din lifl 27 #.

COt costiseactt surtucul qi pantaloni?

114 /2 #.
4. Duoi corpurl a li b ad aceeaql formi li sunt compose de aceeall materio;
a are o greutate de 5 oca; b do 6 oca. Puterea cu care se miqch a se are
citre putorea cu care se miqci. h ca 3' : 2. In co raporturl stall effectele
produso?

II. In raportul 5 : 4.
5. La targul do la Cliliraql se Invoescd 3 negutitorl A din Bucureqd, B din
PloelcI qi C din Focqanl cu un cArtiuq a le transporta marfa for Improuni
do o groutato do 3300 oca pentru 46 galbeul, lissind la locul undo Ode

Ile-care din negutitoil partea care este a luL A are 1320 oca marfi;
B 1100 oca =wilt qi C restuli Dela Chlitrag la Bucureqc1 so socoteqce
28 ore drum; do la Cilitruqt la Ploalel 50 ore 41 de is Cilitraql la Focqatil
00 ore. Cat are se pliteeci Tie-care negutitor pentru partea lul din marflt?
245
B. A. 11.
#.
329
157
B. B. 17
329 #'
256
It. C. 16
#.
329
6. Negutitorul A face falit (adica declari ca din pricina perderilor nu ma_
pato executa plitile sale). Activul (adici adbvbrata stare dimprouni en
banil ce are se reclame) se urci selt4ind rite theltuelile Ia summa de
30000 lel. Pasivul (datoriile negutitoruluT) se unit Ia 50000 lel. Negucittoul B are se care 800) lel, C 10000 lel, D 16000 lel, E 7u00 qi 1? 0000 lel t
a. COt so plateqco scum fie-ciruia?
h. Colo Procento p'itelce fdlitul negutitor A?

II. a. Ltd B 4800 10; WI C 6000 lei; In! D 9600 lel E 4200; Jul F 5400
lei.

A GO 1,

www.dacoromanica.ro

- 5115 7. A cump8r8 mart& de o valOre de 1200 # platiblIn pestn 6 Inn! and pelin ca
un scitd9mnnt anualn de 5 /.. A plitterice pealn numal 700 I:. Cot limp
pdbracum so maI base restul datoriel se ate dupn conditiunlle do sus?
2

11, i4

luni.

8. E cumpArl de in N o wog pentru 6400 # III

fIgn luesco a plAti summa

poste en an. Peste 4 Inn! are E trebuin0 de ban! gi Imprumuta de In M
(men 1000 # ; dar II figitduesce drept rocunesciinti a plati daioriea BA
pentra cask ma! curOnd. Gaud trebup so plitdci?
3
B. R. Peste
lent.
4
9. 0 este datord a plati Iii! P poste 5 lull! 1000 #. 0 platesce pesto 3 Inn!
700 it ; cdt8 vreme mal pottt aid And) cell:tiff 300 it ?
IL 9

turd.

10. q este datorti lul H 8000 Ic! pests 10 limn G plAtesce 1000 lel peqin,
2000 lel petite 3 Inn! qi 3000 lel 5 kin! mal tArd 0. Cand este dat nil G a
plati restul datorii!
B. Peste 25 luta.

11. Tin negutitor In rorlia cump4r4 In Hamburg 5 Iltd1 cu marfit;

lada a, ayes o grcutato brutA de 450 fund!:
O,
-71

500
520
680
550

)1

c,

(1",

C,

n
It
Si

Daraoa lor era de 10 e 280 fund! din acitsti marin cosi& In Hamburg
75 talere argint. Vann qi cheltuelile extraordinare se suoad la 24 Imre!
12 lelingl, banil din pidtit stati 20 A mal reit dccOt bani! banco. Provi-

siunile en& 2' /. Curse! Hamburgulul assapra Berlinulu! era 152 1;

spesele In Berlin; transportul din Hamburg; accisele si cbeltuelile la des c4rcarea m4rfl so sileatt la 95 Miele. Celt eosin In Berlin 119 fund! din

admit marf4, ddcl fundil In Hamburg so socotescti 4 / mai gre! deceit

!nadir la Earthy,
(1 marcll=- 10 selingl; I tater n. 3 wird )

It. Rinduiala, en se urmdz4 la acese calcul este cep urnanidre

a.

450.

6.

c.
d.

600.
620.
480.

C.

559.

Greutatea bruin
daraoa 10 "

..

fund!

www.dacoromanica.ro

- MO ,
Marcy. lingi.

Gietnatea. meta .... pe 75 talere argint 280 tt In Hamburg.

Varna 1 clieltuell accessorif

.7-4 , .

. .

Cu 20 I. In ban! banco

In Berlin

Provisiunile 2 ''j,
Cu 152

-.. .

4-,

. .

.....

... Were ... grog.... finingT.

In tater argini
Spesele In Berlin

,
'Su cumpara In Berlin . , . . .,- . . .
.4
II. Appropo 41 talere 21 grolite.
13. A li B punts Impreuna pentru un irget 2700 #. A cli,tiga In 5 turd 102 #;

B In 6 lunl 288 #. COL a depus lie -care?

II. A. 4200 tt
B. 1500 #
13. A yr. a so cumpere postav ; do cumpara 40 cell atuncl II lipsesca 30 slang;

de cumpari 30 toll atunci II prisosesea 7

a. Call ban! eves A?
O. COI call putts so cumpero?
II.

gull;
2
1

a. A ayes 1.20 it.

6. El pate cumpara 32 coll.

t4. C vinde marts sa pe 840 tt cu un credit do 8 lunl i perde prin acest negot
un procent amnia de 6. CR 'I a costisit dar acdsta marfa la cumpara.
taro?
8

R. 873 7 it.
cp

15. Un tun de o greutate de 990 oca coprinde la 100 oca aroma 10 oca cositor.
1
I
Ila alt tun de o greutate de 412 .i. oca la 100 oca arena It i oca cesium..
Ddc11 le topim amInduoa Imprint* cOt cositor vine la 100 oca aroma din
amestec?
II.

,,. 1.65
oca cositor.
iv
374

in. La mitrimile necomensurabile.

i. Raportul hare lungimoa unul picior prosionescii qi a unul picior englezesca

este 120000 : 116537. Care aunt rectum le successive?

B. i : 1 ; 34 : 33; 35 : 34; 69 : 67; 104 :101; 693: 673 a. c. 1.

n.

Raportul Intro piciorul prusienesca i eel resesea este 100000 : 171404. Care
aunt redusele successive ?

ll. 1:1; IA 2 ; 3:5; 4:7; 7:12;214:3674.e.l

www.dacoromanica.ro

-5173. Ilapottul Intro lung sy nodicti (tune& Intro timpul de la o lune nett& pene la
coal tIta) si Intl e anul solar& este 29,530588 : 305,24222. Care stint redusole ?

II. 1 : 12 ; 2 : 25; 3 : 37; 8 : 99; 11 : 136 ; 19 : 235 q. c. I.

ce raport exprimatu prin

shire ma! mid sta numbrul cgoltigurilor cu numbrul bilotelor?

4. Intr'o loterie do 10000 bileturl caltighe 1369. In

II.

7 : 1 ; 22 : 3 ; 73 : 10; 95: 13; 168 : 23; 1103: 151 q. c. I.

5. Lane 'apt& a cadut din 23000 Omen! 1257. In ce raport sta numbrul cadu

tilor cu numOrul celor rema?!?

II.

1:18; 3 : 55; 7 : 128; 10 : 183; 37 : 677 .. c. I.

C. La ecuatiuni.
a. Cu o singura necunoscuta.
1 lea

1. Un proprietar Intrebninteza din venitul see pe un an To

parte pentru lin.

1 lea

bunatatirea mogii lui; 5- pentru cumparatdre de materialuri, 30

pentru Indestularile casnice

nit avea?
1
B. x=--x
50

opresce drept capital po an 840

parte

Ce ve-

x-1--3x-1- 840.
0

x-3000 t.
din slujba se Invoet:ce cu un oralan a 'I lucra tot anul cu
conditiunile urmatore :
I
a. Oralanul se '1 deft alba din indestulare anc6 o Mfg pe qi de 7 I lel.

2. Un soldat egit&

4. in dilele undo nu polo lucra soldatul se priimesca numal Indestularea

dar se platesca el orasanulul pentru dlnsa 2

lel.

Dec& soldatul peste 30 dile are se priimesca 100 lel, OW ()Ho a lucrat el In

cursul lor?
1
B. 100 =7
-6
x(30x). 2

17 2-1

()de.
22

3. 'fret trap 1(0 peste tot 2206 03}. Din acesti bans se cuvine celul d'aI duoilea
frute Metes sfancl, celul d'al troika atotea lei, cop galbena se

mat mare Irate. Ce se cuvine fle-caruia ?

II.

- x-I-31-2 x 69500.

Celul mat mare

Celul d"al duoilea

Celul d'al troilea

2000
1112 -64.

63

63 ".

www.dacoromanica.ro

mine celul

- 518 O. Cl so Inc un gant trebue so sape salaorul A 1! ores sta salaorul B 1.8 ore ;
sal C 8 ore. COt timp imbue, dOca vOr lucre alto tr.1 Impreuni?

(-4---1.-")

12

T-

10 6
6
2 - ore.

1.

5. 0 Oder de 1911 pogOno cop inde st jar, tufan gi brad, .decti aunt 10A Pogone mat mutt acoperito cc brad dec0t 15 din pogdnele acoperite cu tit7

fan, gi dOc8 aunt 00 pogOne ma! mutt aco,mrite cu stejar decOt -din po9

Wale acoperite Cu tufan; coatepogene de plidure de Be -attle fel de copac

eratI ?
7
xx-1-1.04
-1--7 x-F90,

R. 1911

15
9
765 pogOno tufan,
461 pogOno brad,
685 pogose stejar.

3 ,

G. Am o butie II dna buten); Intr'unul din butdu Incape numal rot In celelalt
5

numal2a
din ceea co 'new In butica mare. Dila Ors acum vinul din butoiagul at d oilra, care era plied In butoiagul d'AntOlik, care era gold, Ind
Mai mane anal 10 oca de yin. Cote oca copriudo butica gi fie -care butoitt?
3
5
x B. x 10.
It.
24

Bniiea coprinde 480 oca.

100
Un buloiti
90 n
Celelait
7. lntr'o cetato se afla provisiunl pentru WA garnisona pentru 8 lunl. Peste
1

tun! so maregce garnisona on un numOr de

Omen!

aga do mare,
e lock

provisiunile d'inteR1 numal pentru dIngil ar ajunge 18 Inn!. Peste

-5 Ian!

se maregco iarligl garnisona cu un unmet' do Omen! ap do mare hick

provisiunile d'anteid ar ajunge numal pentru dlbsil 20 Ina Cote luni der
o se :Ong acum proviaiunile Mali pentru. tOtii garnisona ?
It. 11-1-11

.r

(r .L. ) 5 (S - 4 )

,. 4 1
Li

95

1.

I ut.I.

S. Duo! Omen! earl nisip. Unul dintr'Ingil a carat 36 r6be, dud vine RI ajute

gi celelalt. Et ma 8 robe In acelag timp In care earl cel d'al duoilea

7 robe; dar In 3 robe d'ale acestuia intro, atOt nisip cat intro, in a r6be
d'alo celul d'inteid. COW robe are se care cel d'al duoilea, ca se care tot
atOt nisip, cOt a carat cel d'Anteid?

www.dacoromanica.ro

-- 519
(- 8
7

R. As

x-1- 36 ). 3.

x =189 robe.
0.

I n rentier a pus 7 din starea luI In actiunl la drutnurl de fer ; -3 din starea
lul in negot gi restul In actiuni la fhbricl. Prin actiunile drumulul de fer
cAgtigA pe an 13 /.; prin barn! puss In negnt 0 .; dar prin artiunile la
fabric! perde pc an 3 .. Cu tote acestea II remane pe an un castig do
888 #. Care era capitalul lul?
x 9
4x 3
2x 13
R.
15 100
881
5 100
3 100
x 12000 t.

10. La un elestefi sunt tre! at.wilarc, (Ida ar ft elesteul golf" s'ar umple newt
3

printr'unul din aceste trel stavilare in 1 -ore si mime! prin col d'al
4

dtuoi-

lea In 1 - ore; iar cl6cit este elesteul plinu en apt s'ar goli prin cel del
3

treilea In - ore. in cOiA vreme s'ar umple elesteul dtkft ar 0 dvschise tote
4

stavilarele d'odatft?
It.

C-1-5 1--11)x
3

26

1.

ore.

11. Differenta Intro a mien si a min parte a nnut num6r este deopoiriva cu cuadratul acestul num6r, care este acel num6e?
R.

--- Xt

= nnutm
12. Cote of al introlbh A pe B. B respunde : (WAIT as da tie a 4lea si a 51ea parte
din oile mele, atuncl al ave to 20 do of mal mull deck 'rol ar remind mie.
Cote of trebue se aibA B, ddcA A are 40 de ol?
R. X

-- X

tio

200 ol.

13. Intr'o cetate este o garnisonA de 3520 Omeml. Dinteinsil stint do trel on
nava Lunar!, cot! stint ciilaret1 si de 4 oil atOtea pedestrasl Ott aunt
tunarl. Cott Omen! era de fle-care fel de trupA?
IL 3520 3x x 12x.
220 calirt tI.
660 tuner!.
2610 pedestrasl.

www.dacoromanica.ro

520
14. Un bidt intr6b5 pe preotul satulul : ce vlrstk are tatiii melt? Preotul ii
respunde : Orate parintilor tel impreund este 81 ani; dar mlita o se fie

tocmal pests 12 ani Met do batrina at este tall' tea acum. Ce virs'il
avea muma si tats ?

It. 81 x+x 12.

1

Tata 46 - anl.
2

Muma 31, - anl.

2

15. 0 tdranca vine cu oue la tirg. Ea vindo jumatlto din oule sale i Anco o
jumlitate mitt fork se spargd nirl un Doti; din rest vinde iar jtimaiate pi
once o juntiitate de clad. Iutr'acest chip vinde iariisi pentru a treilea, a
patrulea si a cincilea Ora. In sfIrqit II mul remithe tin outl. Cote mid editseso la Um?
11.

x-31

1.

32

63 u0.

10. Co num& trebue se adaog numaratorulul

R.

pi

numitorulul frangert

a
1-;

sea so

wad din tertninil aceliaq franget I, ca so dobandesc a frangere neat, care

ar ova valerea reciprocli a frangeri propuse.
a +x
b

b+x
x

T (a

b).

77. Un om a luat cu arenda dreptul de a vana in padurea proprictarulul A cu

conditinnea de a plati pe an 1,0 ruble qi a da duel cerbl marl .1i fiumosI.

Duog Zuni dupa Incheerea cootractulul more arendalul dupO ce loss prodase cerbil. Nevasta lnI, priimeqce acum de la proprietarul A 8 ruble
innapol. Cot s'ad socotit eel duo! cerbl?
150 -I- ox
. 2 2x
R.
12
x =--

199
- ruble.

18. Frate mat este acum dub octal asa de mare ca mine si era acum 8 an!
de trel or! mai mare decOt mine. De cop ani suntem dar acum?
R. 2 (x -I- 8) ,== 3x.
De 16 qi 32 anl.
19. Am so platesc urmaterele summe In patru termine deosebite :

300 t; pests 4 lunl.

400 #
8 >,

500 #
700 #

inn.

2 Intl si 10 hull.
Gaud pot plitti fora pagubli aceste sumtne de odata?

It. 1900x -= 300 .

-13 + 400 . -23 I- 500 -I- 700 . 17

18 lunI.

www.dacoromanica.ro

521.

20. Tret scriitorl aft to prescrie 295 tole. Unul pole prescri lo 3 ore 5 colt,
altul In 2 ore 3 colt qi cel dal treilea In 4 ore 7 coll. Cand ispr4vesci1 tot
lucrul, deco vor prescri cote treI Impieune?
5

R. 295 = -3 x

x.

x = 66- ore.
21. Un curier merge de Ia oralul A la M qi face pe 4i 5 postil. In nets., limp
merge alt curier de la un alt oras B cu 12 postil Inderitul masulul M gi
face pe 4i 7 postil. Dupe cote (jute i la ce distante de is orasjul B o se se
IntlIndsci aminduol curieril?

R. 5x --I- 12= 7x.

Dupe 6 Mile qi 42 pofitif departe de B.

22. Un corp de trupe a plecat de la uu loc acuma duos 4ile i face pe 4i 4 -t

2
postil. Vrem se '1 urrnerim plerand din =lag loc qi se 'I ajungem 111
6 4ile. Cote poqtil trebue dar se facem pentru acest sfIrlit pe 4i.
9
2

R. 9 -I- -

6s.

6 popil.
23. La 8 ore de diminetli plec cu popie din A ca se merg Ia B. Tot Intr'o vreme
piece din orasul B i trenul pe drutnul de fer, care merge pe lunge soseua
1

Intro A 1 B. La 9 -ore mo lntiluesc cu trenul, me opresc pe la 12 ore o

2

jumetate ceas ca se me odihnesc gi ajung sera la 6 ore In B. La Ole cue

a ajuns trenul In orastul A?
7

R. La 9 ore 46 - minute.
8

24. La 12 ore stall amInduoe minutarele unul peste altul. Cend gi de cote orl
von Eta minutarele In urmItdrele 12 ore Mill until peste altul.
5

R. Inteia 6re Ia I ceas 5 11 minute.

A duoa 6r4 la 2 ceasurl 10 10 minute.

11
5
minute mai tArclin. Peste tot vor sta de
I. c. 1. adicii la 6e -care 1 ceas qi 5
11
11 orl unul peste altul.

25. Un blrbat legal pe nevasta sa la mertea lul Insarcinate gi prescrie pt in

2
3

testamentul lul eh dee& va face un beet se motenesch beetul din stares

1

lul, iar nevasta sa 3.; iar aco va nace o fate se moqtenesce nevaste sa

gi fata 3 m starea lul. Starea lui se urce Ia 129500 franca. Novas' 4 sa

nagce un beet i o fate. Ce se cuvine dupe testament fie-ceruia?

R. 7x = 129500 francl.
Bitetul 74000

Muni sa 37000 a
Sora beetulul 18500 fr.

www.dacoromanica.ro

34.

- 522

b. Cu mat motto necunoscute.

1. Care este fringerea, care, ddc4 am marl numeratorul el cu o unime produce drept resultat - 41 care, deca vom marl numitorul el cu o unime
4
1

ne d4 drept resultat 5-?

xi

"

x=5.

I y = 24.

3
2. Care este acea fr4ngere, care, dee& vom adloga at6t numeratorulul cOt 1
numitoruluI el o unime produce drept resultat 2,

inumitorulul

care, deca vom scide

atOt din numeratorul cOt i din numitorul eI o unime produce drept re1

sultat 3-?
R.

x-I-1

1.

x = 3.

y1..= 2-

xi

3 y

y-1

= 7.

3. aka mliresc amlnduol termini! unul rapport proportionate prin 5, dobandesc rapportul 9 :11; iar deca II miclorez cu 5 dob4ndesc rapportul 2 : 3.
Care aunt terminil rapportulul proportionate?

R. x-I-5:y+5=9:11 t x=13.
x-5 : y-5 = 2:3 $ y-17.
4.

Virsta mea cu cea a fratelul meth se are ca rapportul 3 : 5. Peste 7 anl o se

se alba ca 2 : 3. Ce vlrst4 avem Se -care din not?

:y=3:5

R.

7 : y -I- 7

x =21.

2:3 $y

35.

5. Duo4 capitalud, unul pusf: la dob4nd4 pe 5 0/0

qi

altul pe 4 1 0/o aducd o

dobenda anuala de 284 0 Deca a4 S pus capitalul d'anteiti pe 4 ;'4 la

dobandi i pe cel d'al duoilea pe 504

lua o dobenda anuala cu 4 3

mal mica decOt cea care eau scum. Care aunt capitalurile depuse?

R.

5x
TOT

100

5y
= 279,9
100

4Ix
100

= 3420 #.

284,4
y

2520 #.

O. Se cer tni numere cu conditiunile urmatOre : Summa celul d'anteiti 41 al

duoilea se se alba Cu summ celul d'al duoilea qi al ti ellen ca 3 : 4; diffe-

www.dacoromanica.ro

- 523 --renta Intro al treilea tii .iI duoilea se fie cu 5 mai mica dealt col uaniela
timer; li summa tutulor trel numere se fle cu 9 ma mire deceit al duoilea 'turner luatil lnduoit.

x= 7,

R. x+y:y-I-a = 3:4

zy + 5 =x

y 11.

x+y+z 9 = 2 y

7. Prin patru orate A, B, C, D

= 13.

care se

afla Intr'un dreptunghte conduce psele

drepte. Deca merg din A prin B li C la D platcsc la poqtie 20

1 p, ;

deca

merg din A prin D li C la B platesc la poltie 18 1 #; deca merg din A Is

C prin B platesc tot atOt, cOt a plati clecli ati merge din A prin D la C;

iar deca merg din B prin A la D platesc 1 itt mai pucin deceit wergild
din B prin C la D. Cum putem determina scum distautele lntre A ai

B;

B 1 C; C i D; D li A, deca se platece pentru o poqtie lirtt?

x = 21

11. x y z = 61
v -I- a + y = 55

postil.

y = 17.

x+y=v-i-z
a =23.
4+ x-I-vz-I-y v=15.

8. Intr'o adunare de 48 persona se pi iimeqce o propunere cu o maJoritate de

18 persene ; Ole ail votat pentru 0 cOte contra?

B. X y=118) x= 33 pentru.
x

y =18 J y = 15 contra.

0. Am duos pahare i un capac, care merge la amindtioe; decd put capacul pe

unul din pahare, atunci valerea lul se face lnduoita der& valOrea celuflalt pahar ; deca dinpotriva pul capacul pe celelalt pahar atunci acesta
are o valere cu 1

-mai
mare deceit cel d'anteid. Deci fora capac fle-care
3

pahar este cu 10 # mai eftin deceit cu capac;ce valdre are fle-care pahar?
x = 18 #.

R. x -I- 10 = 2y

y +10

-4

3x

y = 14

1$.

10. Un basin care coprind3 210 oca ape. se umple prin duce Levi affluence. Decil

deschi0 una patru ore qi tot-odata pe cealalta 5 ore se umple bacinul cu

90 oca apa; (lea dinpotriva las se cure) apit din cea d'anieiii tdvit 7 ore
1

qi tot-odatii qi din cea d'al duoilea 3 lore, atunci se umple basinul cu 120
oca. Cote oca de apa alob6de 11u-care tdva pe ors i cote ore trebue se Ile
&evil deschise, ca se umple basinul?
R. /Ix -I-5y = 90
x = 15 oca Ova anteiii Inteo ors.

7x 3 y = 126
2-

6 oca teva a duoilea.

Din ccuatlunea 6x-1-15x 210 allarn 10 ore ca se se umple tasinul prin

aminitioe levile.

www.dacoromanica.ro

-- 524 -11. De cep anl eltl lard) un beet pe tat e! see. a Peste 12 anl o se fl tit atOt de
mare la vhste, eta eram eft acuma 12 anT; gi e0 peste 12 anl o se flu de
3 orl mal mare deceit eral to acuma 12 an!! De cetl anT este fle.care?
41.

x 12

x =-- 60 anl tate].

36 an! Aut.

x-1-12 = 3 (y 12) ) y

12. Trel zidar! A, B si C all se face an zid. Dece ar antra A sit B Impreune ar
ispravi zidul In 12 Vile; B i C In 20 Vile qi A gl C In 15 Vile. Cote Vile ar
trobui fle-carnia dintr'Insil, dere ar lucra fle-care singur i In OW Vile ar
sovIri lucrul dere ar lucra cote trel Impreuna?
It.

1
--yy1 =12
12
1

B In y = 30 Vile.

20
1

A In x =-- 20 Vile.

1
= 15
C
In z = 60 Vile.

A, B gi C impreune. in 10 Vile cad :

(I

20

30

60

=1'

13. intr'un arsenal se afle ghiulele In tre1 gram1141 deosebite. Un offiter pune
soldatil se ea din gritmada d'entei0 *i so pue pe una din celelalte gra1

meVI - parte gi pa cealalta gramadil alt a -parte; apoT din ghiulelile co se

1

In a duoa gramadapune se ea - parte gi se pue pe gramada

aflA acorn

d'antehl si Ma- parte pe gramada a treilea; In stlrit din ghiulelile ce

5
1

facia acorn a treilea granted& pun se ea - parte qi se pue pe gramada a

5

duoilea i Mill- parte pe gramada anteie. Acum are fle-care gramada cote
5

540 ghiulele. Cilte ghiulele avea ole la'nceput?

R.

2x

25

25

25

125

2y

2x

1/3 5
-I-

x = 100

=540

In gramada enteiti.

y
520
In gramada a dunilea.

-4-0-20-25+12554"
x

+5 +25

2a

2x

25

2y
25

2x
125

540
,

a -= 700
In gramada a troika.

c. Ecuatinnif de gradul al duoilea.

1. Trel rate cu dint! a cAror dint! Imre unul intr'altul, se mica cu o densebite intent Imprejurul acsulul tor; In timpul unde se invertece cea d'artteifi retie de 3 orl a duoa nu se Invertesce deceit data, i in timpul unde
se Invortegce a treilea rota de duet orl, cea d'inteitt trebue se se InvOrtdscii de 27 or!. DdcA vom tickle din pAtratul numorulul dintllor read a

www.dacoromanica.ro

- 525 treilea produsul din numerul dintilor color duos alte rote gasim o different& de 25812. Ceti dint! are fle-care rata?
II. 3x = y
anteia rata are x = 12 dint!.
2z -= 27x
a duoa a
36 a

vy-

z' -- x y = 25812

a treilea

a =162

2. Cumpar 522 pork si II sadesc In duoe patrulatere regulate, lila luck pa flecare parte a unuia din aceste patrulatere stab 4 copacl mai mult deck In
laturea correspunOtere a celullult patrulater. Puind pond! asa Iml mal
rename ince duo! copacl. Cep copacl coprinde 6e -care patrulater?
II. xl -1- (x -1- 4)2 =-- 520 de undo x--= 14.
Prin urmare Intr'un patrulater 196 porn!;
in celelalt 324 porn!.
3. A, areta virsta sa si pe c a a Oulu! sett In chipul urmatorti : Cand s'a nascut
flul mea aveam 26 an!; dee& vom Immulti virsta nostra de acum expel mat14 In anl una printr'alta, vom gasi 672 ant. De cog an! estefle-carc?
It. x (x 26) 672.
Fiul 16 ant; fatal 42 an!.
4. impart la 8 cepa mere si dart bactilor 24, fctelor 30 mere; impartind tip a
lust lle-care rata 2 mere mai pucin de- Ot fle-care badt. Cate fete si Oil
beet! eraa?

It. x y --- 8
24

=--

30

x = 3 bltetl.
y =-- 5 fete.

-1- 2

y
5. 0 cetate assediata de vrajmas se ma! pate tine ititc6 12 tile. Dace. piece.
120 Omen! si dee& cel care remane eau cote

-litre
pane mal pucin pe ji
8

cetatea mai are and) provisiunl de ajuns pentru 16 4ile; tot atOt se mai
pate tine cetatea decd vor pleca 200 Omen! si cel care remana vor priimi
3
8

litre pane mal pucin pe

C6t1 Omen! aunt In cetate si eke pane

J1.

priimesce fie-care pe 4i?

II. 12xy =- (x

200) (y

3 -) 16

(x-120) (y--5 ) (x-200)

(y )

I x = 1200 Omen!.
is

3 -3 litre pc 4i de om.

6. Pe o distantit de 5775 picidre se Interce iota dinnainte a unel trasurl de

165 orl mai melt decOt cea de dinnapol. Deca vol marl periferiea fle-cfn il

rote cu 2

II.

. .

cgre o se se invertesca rota de dinnainte pe nceeall distartt

de 112 orl mai mult decOt cea de dinnapol. Care este periferiea fic-cavil
rote?
5775 5775
5775
) rota de dinnainte

y
1

x-I-2 72:y-I-2

165

x = 10 piciore.

3 T. :.t 112
1

5775

5775

y-1-25 y-F2.

rOta de dinuapoI

y = 14

www.dacoromanica.ro

piciOrp.

- 526

7. Bacchus gawp pe Si len dormind lung& o butte plink. Bacchus bea din

31

butio a parte din vrrmea care ar fl trebuit lul Si len ca se goldsclt bu5

tioa.

se sc611 $i bea restul. DdcA ar 11 Mut amInduer d'odata at fi

Si len

golit butiea 0 ceasurl mal curend, $i Bacchus ar fl beta atuncl

Aro din

coca ce ll-ase lul Si len se bea. 'n eke ore ar fl golit Ile-care butiea, ddcli
ar fl beta singur?
R.

321)

3y -I- (5y

x5ryy
ay

x+y

3ay)

Bacchus 5x == 15.

) Silen

5x

5y =--- 10.

d. Regula de alliagiti.
1. Vol se cum' Ar 400 :AN int cubic! lemno pe preciul de 0 # stinjinul. Un pit -

durar se propune a'mt vindo tuff pe preciul de 7 4 # stInjinut cubicu si

1"

frasin pe preciul de 4 2

stInjinul cubicfi. Cott stinjini de Ile-care fel de

lemne trebue se'ml, aduce ca so implinescl conditiunea de sus?

1

7 Ti s -F (400

R. GOO. 6

9
11

18111 stInjinl

x) 4 .

frasin i 218

11

tufa.

2. Decit topese 3 mard argint de 15 lotI;'5 marcl argint de 11 lot! i 4 marcl

argint de 8 lot!; du coil loll argint e,ste.amestecul?

R. 3. 15 + 5 . 11 +4 . 8 = 12x.
de 11 loll.

3. MA arama am so pul In 33 mare! argint de 15 lop ca se Ile alliagiul de 12 lot!?

R. 35 =.
3

8 - mare!.
4

4. Corona regelu! [Hero din Syracusa avea o greutate de 18 fund! i perduse

subt spit 1 4-1 fund. AcestA cor6n1 dar nu era compusA numaI de aur curatd,

c0c1 atuncl gretcatea el n'ar fl scAlut subt apA decOt cu 1 fund ; dar nicl

numal de argint curatb, cool atuud greutatea el subt apt ar ti num I de

10

-fumy. Din coil (um)! argint si din

4

acea cet61.11?
111

-1 x -418

48
.1

ki

r)

-=

cog

rump aur era dar compusl

4
din 12 fund! aur i 6 fumy argint.
5. Un argintar are due6 burg( de argint. Una coprindo 30 lop admit si 50 loll

www.dacoromanica.ro

- 527 -argint; cealaltA 32 log aram4 $i 96 lop argint. El a'a Insircinat a face
un pabar care se coprin46 10 lop arama 4i 24 lop argint. Cep lop din
lie-care bucatA trebue se ea ca se face acest legimint?
din bucata d'aotela x
12 lop.

B. x y = 34
12y = 34.
10x

11

5
17

din bucata at duoilea

y = 22 lop.

e. Ecuatiunl diofantice.
1. S'a adunat 0 societate spre a forma o mask plAtind 9 franc! de damA si 10 fr.
de bArbat. Peste tot s'a plAtit 330 fr. Cote dame si cep barbap erad ?
R. 9x 16y =-- 330,
add 15 barbap gi 10 dame,
sell

6 birbap si 26 dame.

2. Se cere un num& care Imp/Li-Old prin 7 ne mat d4 un rest = 5, 4i care lm-

partitu prin 18 di un rest = 3.

3
R. x75 -==y-I--.
18

Numerul este sea 75, 201, 327, $. c. 1. In progressiuno ecuidifferenciali.

3. Se cere un num& compusd din trel ciffre, a carer summit se fie 16 4i care
numer adunatd cu 99 se ne dea numerul propusd child de la drdpta ape
stinga.

R. xys 16.

10y + 2.
100x 10y -I- z -F 99 = 100z
Numerul cerutd este 394, 475, 556, 637 sill 718.
4. Care aunt numerile care Impirtite priu 3, 5, 7 no dad un re3t respective de
1, 4 gi 3?

R. 3x + 1 -- a.

5y+4 = z.

7v + 3 a.
de unde a =105a

11.

i pentru a putem pun() valdrele 1, 2, 3, 4, 5... per& la inflnit.

5. 0 terranci vinde oue. Deci vinde cOte 15 one II ma! remind 4; iar &el
vinde cote 1-2 II mat remiqd 10; dote oue ayes?

R. 15x

4 = 12y + 10.

34 one si In genere 34 + 60a unde putem da luf a orf-ca-e valOre Intregi.

6. Un copil se jock cu nucl. Deci be pane In grAmilag cote 13 IT mid remand 9
nucl; ddcA le pune to grlimayll cote 17 II ma! remind 14 nut dote mid
avea 7

R. 13s + 19 = 17y + 14.

48 nucl, 1i In genere 48+221 a unde putem da but a orl-care valdre Intregi.
7. Cumpir cal pe 31 galben1 calul si bol pe 21 # bodul pentru summa de 1770 #.
Cop bol si cep cat am cumpirat ?
B. 31x + 21y = 1770.

9 cal g 71 bet sod 9 21a oaf $i 71 3 la WI.

www.dacoromanica.ro

528 -8. Se cer tete triungbiurile, a cAror lature Bunt numere Intregl.
R. x2 y2 :I.
2ab; z= 131 82.
de unde x = b2-1- al ; y
9. N a ultat In drolcA ceasornicul sea li uu a begat de semi la numArul birji.
El Ill educe numal aminte, cA numerul el era un tomer de 3 ciffre Inpertibibl prin 13 qi cA ciffra din miclloc era mediul arithmeticti al cifft elor
extreme. Cu acest miylloc se gisi birja qi ceasornicul. Care aunt numerile
care Implinescti aceste condition!?
II. 1. 100x
19y z =-- 13v.
2y --- x z.
2.

Numerile aunt 234, 46$, 741, 975.

D. La progressiuni.
a. ProgressiunI ecuidifferentiale.

1. Un lucrlitor punts 200 franc! la plArare qi 'ql propune a adloga pe lie-care

air Ow 125 franc!; cotl franc! o ae aibA el pull Is pistrare peste 15 an!?
B. z = 200 15 . 125.
=, 2075 franc!.
2. Un cirutal are se care 50 de carute do nisip la o hoses qi se '1 pue In grimil.4120 metre &parte una de alta ; grepa de nisip se afli la aceeaql qosea
150 metre departo de locul, unde are se pue inteia grimadi; cOt drum
are se face ca se care a 50"' carulA qi se se Intorce Is punctul de unde
a plecat Is 'nceput?
B. z =--- 300 -F 40.49.

= 2260 metre.
3. QV anl trebue ca se se plitesci o datorie de 7700 #, (land anul d'inteiti
500 # li fle-care an urmAtord cote 200 # mal mull?
B. z == 500

+ (n 1) 200 qi 7700
de ur.de n = 7 anl.

-F zl
= (500
\ 2

n.

4. Montucla care a scris istoriea mathematicilor istoriselce c8 et:0.re sflrqitul

secolulul trecutti duo! Omen! a ficut o prinsdre In chipul urmAtord : A
qi B pusere 100 petre Inter, Buie dreptilnteo departare ecualA una de al ta,
de uu sttnjin fle-care 1i la o depirtare de an atInjin de la petra din urmi
In aceea4i linie un coq. Unul dintrinqil s'a prins cli o se merge de Is porta
palatulul Luxemburg din Paris pene la palatul de In Aleudon li o se se
interce Indirit pe joa In mal pucin limp dee& ar trebui celuilalt ca se
ridice petrile li se le duce una eke una ca se le pue In con. Cel d'al duoilea
priimi prinsOrea qi perdu. Depirtarea Intre palatul Luxemburg qi Meudon este de 5050 stinjinl. Ce drum ayes se face cel din urmA peste tot ca
se pue petrile In coq qi pentru ce a perdut?
B. Avea se face tot acelaq drum de 10100 stInjinl ca qi cel care merge de la
Luxemburg la Meudon li a perdut Hind -ci cel care ridica petrile, avea
ince Veneta de a se plea hi a ridica ; etrile.

www.dacoromanica.ro

-- 529
5. De elite orl bate un ceasornic, care nu bate decOt orelr, Iti 24 ore?

R. a 1; d=1; a=12; n =24.

de 156 or t.
6. Lucrarea until turn costa 60000 leI deck se plate4ce pentru inteia palma din

Innaltimea sa 1 i lea li pentru ile-care palma urmatOre 3 lel mat mull

decOt pentru palma precedenta; ce Innaltime ayes turnul?

R. a=15; d= 3;S= 60000;z=-3 -1-3n.

200 palme Innaltime.
7. Deck las se cave o petra Intr'un put adenc6 li auV sune:ul produsil din lovirea petri pe spa peste 8 secunde; co adencime avea putul, deck iutimea
sunetulul este de 1061 piciere Intr'o secuuda?
R. x = 125
.._.., y2
X este adencimea putuluL
8

x =1061 (8

y) y timpul In care cade petra.

Putul are o adencime de 816,7640625 piciere.

8. Dupe o regula a fiziceI cade un corp, care nu este reclimat li cleat nu Intern5

pink nici tin obstacol inteia secuoda 15 -8 piciare, a duoa 31 -piciare maI
4

mult, . c. 1. Stu Be-care seem:Ida urmatOre 31 -4-1 piciere mat mult decOt In

cea precedent4. In eke secunde o se cave un corp tin spatia de 1265

piciere?
125

R. a= .T ; d --=125
T.; S = 10125
;
8

125
125
x = -F
+-Tn.

In 9 secunde.
9. Un dilator A plea dintr'un loc i face ilioa d'anteifi o poqtie, li fle-care Via
1

urmatOre -poqtie mal mult decOt Ilioa precedents. Patru Vile mal tarVia
3

vine dupe dims( dintr'un loc cu 6 pogtil Indaratul oralulur din care plea
A, alt dilator B, care face In Vioa d'anteik 4 potil ql In fle-care 0i0 urma1

tore - poltie mat mull decOt In ilioa precedents. Gaud o se ajunge B pe A?

4

R. x -- (-5- - I- 2) . II (x
3

cc+ 6 =

(E-FE)
4
4

=--

drumul ce face A peste tot).

11-:!./
2

13 Vile dupe plecarea lul A knteia

Ora

li 23 de Vile mal tarVia pentru a duos

Ora.

b. Progressiunl proportionale.

1. imi propul a pune la loterie One ce voI cilltiga, Induoind fle-care Ora misa
din urma. Am pus anteia Ora 6 lel gi am ciqtigat tend s'a tras loteriea
pentru a 101c ;VA. CA4tigul era de 200 #, dot era cliqtigul curattl?

www.dacoromanica.ro

35

630

R. a= 6; n=10; e--- 2.
Cibitigul curatd era 6400

6138 = 262 lel.

2. Dec11 Impart o linie de o lungime de 1 metru in duoepArtl ecuale ; apol decli

subt Impart !mall lie-care jumetate metru In dual qi ma Innainte In

cote parIl am Impel-tit metrul dece am urmat In chipul aretatti mal sus
do 12 orl?

i
R. n =12; a =2;

a-1.

In 4095 WO.
3. Se care a se subtlmpert111310,5 ale In 5 pArtI IncOt fle-care parte urmatere
se fie de 12 on mal mare decOt cea precedentli. Care aunt subtimpertirile ?
B. S = 11310,5; n ---- 5 ; e .---- 2.

Perla aunt

2'

6; 72; 864;10368.

4. Un gemba care pe calul lul preciul In chipul urmetord. Potcovele calulul

aunt tinute de 20 caele ; (Ida 'ml dal 1 centime pentru 1 caeld, 2 centime

pentru al duoilea, 4 pentru al 31 qi a.la lonainte tot lnduoind pentru

fle-care caeld urmetorti numeral centimeter pentru caelul precedentd, o
se II dad calul gi o sell mal intorc 485,75 franc! Inderet. Cot preciuea
gembaqul calul lul?
R.

2z

z = 219; o

1
1

El preciuece calul 10000 francl.

5. COrde de acee4 grosime qi Intinse In acelal chip dad In rapport cu lungimea for sunete deosebite ; de are spre pilde o cords o lungime de o palms,

o cords de o lungime de 2 palme de sunetul octavd urmatord inferiord.

Ce lungime trebue se alba cOrdele de aceeaql grosime qi Intinseture, care
ad a da tale 11 jumatati de tonurl Intre acelal ten din duos octave successive?

R. pea Insemnezil A tenni dintr'o octave,

li B acelaq ton din octava urmetore,
A . en+1.
allim pe 8 din ecuatiunea B
12

Ad este n i = 12 prin urmare este e = 2

2
12

A ?a dar inteia jumatate de ton

12

12

a duoilea V2. Vi =

12

29

12

a treilea V2s .
q. c. 1.
12

a 11' V211.

www.dacoromanica.ro

531
e. Progression! ecuidifferentiale de no grad superiorti.
1. Cate ghiulele se afla In stratul de sus dere In t6t4 pita prismatic& avem 660
ghiulele si cote in stratul de jos?
R. 6 ghiulele in stratul do sus.
150 ghiulele in cel de jos.
2. 0 pill prismatic& are In stratul de sus 9 ghiulele, pests tot 15 strata. Cote
ghiulele coprinde peste tot pita si cOte ghiulele se Al In fie-care triunghitt Ilitliretti?

R. Pests tot aunt 960 ghiulele gi In fie-care triunghifl latAretti 150 gh.

3, Inteo pile. stint In stratul de sus 25 ghiu. In al duoilea strat 36 si age

Innaintep cote aunt In al Wu strat?

R. (n + 4)2.
4. Intr'o pill Bunt In stratul de sus 4 ghiulele, In cel unnatorti 2.5; apol 3.6;
4.7 I. c. 1. ghiulele; cote Bunt In tote pila, dee& avea n straturl?
R. .1:- (n + 1) (n --I- 5).

5. 0 pill are In stratul de sus 4 rindurI ghiulele unul lung& altul gi In fle-care
rind We 5 ghiulele. in stratul urmatorti aunt 5 tinder' si In fle-care rind
elite 6 ghiulele, si riga innainte. Dec& pests tot In acea pill aunt n ['Ostia!,
elite ghiulele Bunt In stratul de jos si dote In tete pila?

II. in stratul de jos unit (n 3) . (n 4) ghiulele,

n
pests tot (n2 12n 47) ghiulele.
3

0. Intro pile prismatic& a caril lature de jos cea lung& coprindea 20 ghiulele,
Bunt paste tot 116 ghiulele; cOte strate are si cote ghiulele aunt In rindul
de sus?
B. In rindul de sus 16 ghiulele.
peste tot 3 strate.

E. Greimadirt.
1. vece persene manioc& la un birt gi se Invoescfl en birtagul a nu'l pled decOt
dupe ce va fl geVut fie-care Ia masa In tote rinduelile putinciose. Cot are
se astepte birtagul, dec.& cele 10 persene maninca Ia dinsul do duos or!
pe VI?
R. 1814400 Vile.
2. De cote or! Ode fie -care dintrinsil la capul meal.
R. De 362880 or!.
3. De cote orl gede aga la masa IncOt persdna Ass occupe /Weinl loc, persona
B al duoilea loc si pergola C al treilea loc?

R. 5040 or!.
4. In cote chipurl putem Inhama la un tun cel 6 cal asa Luta rinduidla for se
fie deosebitil?

R. In 720 chipuri.

www.dacoromanica.ro

532
5. In cote chipurl deosebite se petit ascOa litterile care aunt coprinse In coventul bombs?

R. In 60 Nur!.
6. Me anagrame permite cuventul perdea?
II. 360.
7. Cote anagrame cuventul marina?
II. 840.
8. Cote panglice vitrgate cu 3 fecie am put6 face cu cele 7 fecie ale prismel?

R. 210 panglice.
9. Pentru cele 2 tunurl si cele duoe chesdne, din care se compune un pluton
de artillerie aunt subofficeril si cape ,alil cuviinciosT pentru tun si chesonul luT. In elite chipurl ar putd schimba caporalil cu subofficeril locurile

for cu Incepere din Muml drepiti, asa Inca se asi cOte 4 dintr'141 la
exercicia?

R. in 16 chipurl.
10. Din 100 subofficerl aunt a se face 3 officer! si Hind -ca totT at aceleasT merite se hotarasce al allege prin sort! ; ?litre acestisubofficerT stint 3 fratl.
Cc probabilitate ail eel trel frail ca o se ode sorti! pe dInsil?

B. Ca I: 161700.
11. Pe un plan aunt 12 puncte. Deci vrem se le unim cu trite liniile drepte
putinei6se, cote linil avem se tragem.

R. 66 linil.
12. Ddcit vol Impreuna cede trel din aceste nail spre a compune un triungliiti;
cote triunghiurl vol avd poste tot?

R. 45760 triunghiuri.
13. Inteo adunare compusit de 10 membril se trage la sort! o commissie de
4 membril spre a elabora un proect. In cote chipurl Be pota compune
aceste commission!?

In 210 chipurl.
11. CU limp trebue an jucAm whist ca se avem probabilitatea d'a priimi pentru
n duoa bra aceleast 13 Wit; deca vom socoti pentru fie-care joc elite 7 minute si yom presuppune ca jucam 41 si nopte.
R. 8457182 an!.
11.

F. La ecuatiuni logarithmice ,si transcendente.

1. Care este numerul semitonurilor care aunt coprinse In intervalul a duoO
tonuil musicale, din care until face a vibratiuni intro sectinclit tar celelait b vibratiunl Intr*o secundIt?
R.

i12 ....\x

kl/2/

de uncle x

a
13

12 (10ga 1o0)
log2.

2. Dintr'un butoiti de 60 vedre yin scot o vadra yin aforit si torn In loc apit.

www.dacoromanica.ro

533
Dupe ce s'a amestecat vinul bine cu apa, scot larall o vadri din acest
amestec aforl. Do cote orl am se scot aforl yin cu apl gl se torn In loc spit
ca se se afle In butoiti tot meta api cOt i yin ?
R. Ddci vol destupa butoiul de 41 or! o se remie ceva mai mult yin In burl/
decOt apl, iar la 42 orl mat pucin vin decOt api.
3. Se cere un numOr a1a IncOt deck vol immulti prin 4 a 51 Niacin/. din cubul
acestul numir se dobendesc drept resultat 108.
5

B. 4 x1 = 108.
243.
sea x
4. Se Se liniea AB diamAtrul llu! cerc Imprejurul punctulul M de o lungime
de 20 metre. Pe liniea AB fie din punctul A un punct departe de 6 metro
si pe periferiea cerculul din A iarliql un punct D de o lungime de 6 metre. Ce lungime are atunci liniea CD?
11. e = 100 + 16 2 . 10 . 4 . cos 34,377468.
de unde x apprOpe 7 metre.
5. Laturile unul triunghid snnt 13, 15. 19 metre. Ratja unul cerc este 35 metre,
care este unghiul central/ al unul sector at acestul cerc did sectorul are
cu triunghiul ace'a4T arie?
r 772

R. S(S - a) (s

b) (s c) = 360
a = 9,087844 grade.
8. Se cere duoe numere al ciror product Immultitii prin cel mat mare dintre
dInsele ne di 405 i a ciror different/ Immultitlt cu cal mai mill dintre
dinsele di 20. Care aunt acele numere?
R. xsy ---- 405
x = 9.

(x y)y = 20

y =5.

7. Se cere trel numere aia Wit summa cuburilor for se fie 50; summa celul
d'inteid numer i cubul numerului al duoilea se fle 18 i summa celul
d'al treilea si cubul numerului al duoilea se fie 17?

It. xs + ys

x
z

zs = 50.
y3 = 18.
-I- y3 = 17.
3

de wide x =- 3 ; y = Vi 5 ; a = 2.
8. Cote straturi aunt Intr'o pill triunghiularl care coprinde 1540 gbiulole.

R. 1540 =

n (n

4) (n 2)

2.3

de unde n = 20.

G. Begulile de inheres compusit. Anuitdir ?i Bente.

1. Dicl au un capital de 675 # 13 and la dobendi compusl cu un procent
de 5 /; la ce capital definitivti se sue?

R. La 1272,813 #.

www.dacoromanica.ro

--

534

2. Am se plAtesc peste 8 an! 7905 jt, cot am so plitesc pein deli 'ml se face
1

un scidernInt compusti din Intru de 4 112'1..

R. 6116,289 #?
3. COt Limp ail se ate 5575 It cu 0 A la &bond& compusit ca se cresce la

summa de 12000 #1

B. 13,15 an!.
i. Ce scildOmInt compusii din Intru 'ml s'a (Scut, deal am plitlit pentru 9788 It,
ce aveam se plStesc parte 7 anl, petlin 7900 It ?

IL 3,11 0/0.
O. lin capital de 5000 tt sill la debenda compusi cu un procent de 4 A 40 anl.
La ce summit a crescut?

R. La 24005,17 It.
IL 0 pidure are o Intindere de 32500 stlnjinl, care creqce In fle-care an cu
3 0/.; ail stlnjinl o se coprinde acesti pidure deed vom pazio, pests
24 anl?

R. 66065,808 stlnjinl.
7. Inter) provincie tritescti 200000 Omen!. Deci populatiea cresce In fie-care an
1 100

cu 2ci.

parte, la ce numer o se cresce peste 100 anl locuitoril acelil pro-

Vinci!?

II. La 1448939 Omen!.

8. 09827 lel aunt pull Ia &M udd campus& cu un procent de 3
capitalul definitivtt peste 10 an!?

Vs. Care este

R. 98497,77 lel.
9, La ce &bend& campus& trebue se Be push tin capital Ore -care ca se se 'ndueescii peste 10 anl?
R. La 7,1773 Va.
10. Intr'un ora crescu In pucin4 vreme populatiea de la 8000 suflete Ia 9751.

In call anl a crescut populatiea ma, &di pe'tot anul la 25 auflete se

socotea una nalcere i la 50 suflete una mkte ?
B. ApprOpe In 10 an!.
11. Dintr'un buteid care coprinde 00 vedre yin se scOte 1 vadrd yin alba i se

=ale butolul la Inc cu ap4. Dnp0 ce s'a amestecat bine vinul se scot('
iarliql o vadrd din ast amestec 1i se umple la lee cu apd. De cote or! s'a
aces din butie afor4 ai s'a Implinit lipsa cu apd, Ca se remle In buteid
tot atOta yin cot ai apii?
R. La a 41'e Orit remasese ceva mal mull yin decOt arid.
La a 42 OrI mal pucin yin decOt ppd.
12. La ce summit creve In 12 anl un capital de 15000 # push la &Mudd cu
3

*/, deed void adabga la fie-care jumatate an dobOndile Ia capete?

R. 22746,62 #.

www.dacoromanica.ro

- 535 13. 0 padure, care are o Intindere scum de 1800 stIolinl este se se tae peste
11 ant. C61 stInjint a mal crescut In acest interval, decit In flecare an
la 50 stInjinl se socotesce I stinjin 'Mare noui?
R. A ma! crescut 438,076 stInjinL
14. Care o se fle peste 25 anl numerul locuitorilor unul eras, care are acum
20000 locuitorI si In care cade la 180 suflete 7 nascerl qi la 180 suflete
9 mortl.

R. 15125 suflete.
15. COt limp ad se stea 3600 # cu un procent de 5 0/0 la &bend& compost ca
se cresce tot la seem summit la care a crescut 5000 # pull la dobendil
compuslt pe 12 anl cu un procent de 4 D/0?
11. A ppr6pe 16 anl.
Iua &Mudd, dar
i6. Am 260 IP si II Imprumut 101 frate meta pe 2 ant fort
11 cer un Inscris de 300 #. Ce procent am luat decii void socoti dobbndit
compusa?

R. 7,4172 */..
17. Am un capital de 10 # putt Is dobenda. La acatit summit adaog la Inceputul fle-cdrul an urmlitord 12 # ; paste c04i anl o se crescd cu o dobitildit
compost de 3 0/0 Rasta summit la 100 #.

R. Peale late 6.0 7 an!.

18. Am pus capitalul melt de 10000 lel cu 4 010 la dobendit compusit. i eau

dintr'Insil is sfirsitul fle-carul an 600 lel pentru a acoperi cheltuelile.

COO anl o se'ml ajungit capitalul met In modul acesta?

R. 28 anl.
19. Intro padure, care coprinde 10000 stinjinl 1i care crepe In fle-care an cu
5 0/0 tail! la EfIrsitul fle-carul an 800 stInjinl. Cott stInjint o se mal coprinyle &lures peste 10 ant ?
R. 6226,6 stInjinl.
20. Am o datorie de 3816 # pentru care platen dobendi compu4 4 0/0, $i
voili se o refuesc In 5 anl, platind In lie-care an din capete o summit
deopotrivi. Care este inuitatea ce am se platesc?

R. 857,18 #
21. Dad cu Imprumut 600 # qi eati un Inscris de datorie pe 800 1$ platibilI
peste 3 ant fort donna. Ce dobenda compost am luat cu acest chip?
It. Ceva mal mull de 10 *j.,.
22. Sunt dator peste 6 anl 3750 #. COt trebue se plittesc scum In naht Ca se
desfac datoriea, decit creditorul melt 'ml 0 scontezit cu 4 0/0 dobencla compusit?

R. 2963,6 #.
23. Pal 30000 lel cu 4 0/0 la tit:4)1311dd compost. Din (Merida ce'mI se cuvine
eau 800 lel la slirsitul fle-carul an, tar restu II pul la doblindt. Ce capital o
se am peste 15 anl ?

R. 38009,41 lel.

www.dacoromanica.ro

- 536

24. in clioa na4ceril unul copil pune tatel see pentru dtnsul 1500 lel cu 5 04 la
dobendit compusli gi botdra9ce a nu se da In priimirea copilttlul, capitalul
cu dobenda lul decOt dupe ce va 11 Imp linit vIrsta do 25 anl. Ce'l se cuvine?

R. 5079,532 lel.
25. A priimegce de la B pe 11e-care lune. 75 #. it cere de la dinsul a'l pled ce'l
se cuvine pe un an la Inceputul anulul, flicand lul B un scallemInt pe lung
de

1
2

0/0. Cat are dar se pithead B lul A?

R. 871,90 #.
20. Am o real anuald do 300 # 4i void se o vIn4 cu 4 0/0 pe 40 an/. Ce preciti
o se 'ml se pletesca pentru dlusa?

R. 5937,831 75 #.
1

27. Am pus la dobeode compusd de 4 0/0 o mist& de 8697 #, call anl 0 se 'ml
2

se pletesce o route anuale de 000 it?

R. 24 anl.
28. Void se priimesc 15 eel d'a rindul o rentd anuald in cbipul urtnetord. La
sfirgitul fle-carul an In cel 8 anl d'dntdid cats 500 # 4i la sfIrsitul flecitrul an In urmatoril 7 anl cate 700 #. Ce MiEl am se depuid la dobendlt
compusd de 4 0 /0.

R. Scads misa unel rente de 200 pe 8 anl di . misa unel rente de 700 pe
15 anl.
6436,31075 #.
29. Un Intreprinijetor pldte4ce magistratulul 40000 It pe dreptul accisel, care
educe pe an 1800 #. Pe call anl a cumperat acest drept , ddclt se socotwo 4 0/0 dobendli compusd?

R. Pe 56 anl.
30. 0 datorie de 1200 # este a se amortise In 7 anl. Care este anuitatea , dace
se socote4ce dobende compuse. 4 0/0?

R. Apprepe 200 #.
,31. Am dat unul arendag pentru 20000 # o pddure a mea spre expletare, care
produce In lle-care an un cdstig curatd de 1500 It. COL timp se pate sluji
arenda4ul cu pddurea moa spre a se pled de capitalul depusd dinpreund
cu dobenda lul compuse, de 5 0/0.
1

R. Ceva mal mult decal 22 an!.

2

www.dacoromanica.ro

SCARA

Pog.

Introducere generalA

.. ....

**

Ix

SCIINTA NIIMERILOR SI ALGEBRA.

I.
Introducere.....

...........................

. .....

xn

PARTEA I.

Despre adunare i sc4dere.

Regulile adun4ri i sc4deri
CAP II. -- Numere positive, negative 1 nulla
Summele algebrice; lnchiderea for In parenthese qi deslegarea
CAP III.
parentheselor
Tad& de formulele din Partea I
.
Probleme
CAP I.

14
17
18

PARTEA II.

Despre immultire si ImpArtire.

Cu r.
CAP II.

Regulile Immultiri i ImpArtiri

Numere Intregf frAngerene iii unimea

19
30

Regulile Immultiri i Impartiri cu nulls, cu eking positive

i nczative 4i cu summe algebrice
TWA de formulele din Partea II
CAP. in.

Probleme

37
46
48

PARTEA III.

Numerile reale. Compara ;iea Intro mArimile lor.

Numerarea mall

50
53

Tab IA de formulele din Partea III

36

www.dacoromanica.ro

538
PARTEA IV.
Pag.

Rep lile Inn& ItIri In puterl

Tabl4 do formulele din Parma IV
Probleme

54
60
60

PARTEA V.

Despre cOtimile numerice.

CAP I.
CAP Ir.
CAP III.
CAP IV.

Subtimpartirea cOtimilor numerice. Deos-bitele numerArl systematic. Cele patru operatiunl cu numere
Despre numerile simple si multiple
Despre frangerile decimale
Despre frAngerile continue

Probleme

62
71
84
98
100

PARTEA VI.

Despre rapporturl proportiunI

Despre ecuidifferente
Despre proportiunf
Probleme

114
116
117
127

PARTEA VII.
Despre radAcinl si despre puterile cu exponent! fringerosI si negativl.
C %e t.

CAP II.

Regulile generale pentru scOterea riclacinilor

Puterile cotimilor positive si negative. Pitted frIngerdse, In-

tregl negative i de nal. RiLdlicinI absolute, rationa'e si

nerationale. RAdlicinl generale. Mimi imaginarc
CAP III.

129

134

Formarea patratulul i cubulul la catiml algebi ice :ii scOterea

radlcinilor for piltrate ii cubice

Formarea patratulul :ii a cubulul si scOterea rAdacinilor
trate si cubice din numere intregl, din fr4ngerl vulgare si
din fringed 4ecimale.
CAP v.
Calculul practicd cu puterl frangerdse si negative si cu
cinl nerationale i imaginal e
TWA de formulele din Partea VII
Probleme

145

CAP IV.

152

166
179
181

PARTEA VIII.

Despre ecustiunI.
CAP I.

Despre ecuatiunl In getter gi de,pre ecuatiunile de gradul

Ant0i0 cu o singur4 nocunoslutA

www.dacoromanica.ro

192

- 539 CAP

II.

Despre ecuatiunile Ile gradul anteifi en mat multe necu-

noscute.
.
CAP III. - Despre ecuatiunile de gradul al duoilea
.......
CAP IV. - Despre ecuatiunile diofantice add analysul nehotarlt 0..
CAP V. - Despre methodul coefficientilor nehotailt1

Problems

Pig.
200
211
224
233
241

PARTEA lx.
Despre Progression!.

Despre progressiunile ecuidifferentiale

CH. I.
CAP II. - Despre progressiunile tiropottionale
CAP III. - Despre Factorielle, FacultatI qi coefficient! binomial!
CAP IV. - Despre progressiunile ecuidifferentiale de un grad superiortl
Tab 111 de formulele din Partea IX
Probleme

250
254
250
264
268
269

PARTEA X.

Despre Gr6m6dirl qi formula binomulul qi a polinomultif.

CAP I. - Despre Permutarl

CAP II. - Despre V ariatiunI add RInduirT..
Cap lii.
Despre Combination! sea Conjugirl
CAP IV. Formula binomulul qi a polinomulul

272
276
270
263

TAM de formulele din Partea X.

S91

Probleme

292

.......

PARTEA XI.

Despre logarithm!.

CAP I. - Regulile generale ale logarithtnilor .............

CAP II. - Despre logarithmil vulgar! sell obicinuitl
CAP III. - Despre ecuatiunile logarithmic qi exponential it;.

......
...

dente.)

Tabll do formulele din l'artca XI

Problem

.......

204
304
315
321
321

PARTEA XII.

Puler! qi logarithmil exprimatI prin seri!. Puterile Fi logarithmil natural!.

Calculul logarithmilor printr'un mod ma! simplu.
.CAP I.

Despre puteiI qi logarithm! exprimat! prin seri!. Patera 'i

logarithmil natural!

www.dacoromanica.ro

325

- 5/10 .1

Calculul logarithmilor reall ai a tablelor de logarithml printrIun mod ma! siruplu.

Tab la de formulele din Partea XII. .

Pag.

CAP 11.

333

PARTEA XIII.

Despre ecuatiunile numerics de un grad superiot t. CiSteva formule Ain Trigonometriea analytic& pentru deslegarea ecuatitmilor cubite, ca consecuintli
din puterea natural& ex. Calculul Jul Vp -}-iq. Ecuatiunile cubice, bip4trate,
ecuatiunile simple de al nl' grad 1 ecuatiunile reciproce.
CAP 1.
CAP II.

CAP III.

Ecuatiunile numerics de un grad superior&

COteva formule din trigonometriea analytic& ca consecuint&
din puterea natural& pentru deslegarea ecuatiunilor cubice.

334

Calculul expre,ssiuni Vp ig
Deslegarea ecuatiunilor cubice si bipatrate i a ecuatiunilor

348

simple de al IP grad. Ecuatiunile reciproce

Tabl4 do formulele din Partea XIII
r
I'robleme

362
380
381

II. - SCIINTA MARIMILOR.

PARTEA XIV.

Applicarea Aritbmetici i Algebri la numere concrete.

389

CAP 5.

Despre nurnerile concrete gi complexe

CAP u.

Despre proportiuni ecuidifferentiale ai geometrice. Regula

de trel, multipll, compusa, de tovhraie . c. I.
Regula de trel
Regula de trel compusa
Regula conjugatit
Regula de totrarliie
Regula de tovarilie compusa
Regulu dolAndi
Regula de scAdemlut
Despre greutatea bruta, nett& 4i despre dara
Regula scontuluI
Despre agio
Despre polite, billete la ordin, trate, a. c. I
nespre calculul speselor gi a alter cheltueli
Despre Pari

377.
379.
380.
381.
382.
383.
385.
386.
387.
388.
389.
302.
303.

394. --Regula arbitragiulul

395.
396.

Regula de alliagig add de legarnInt

Despre marimile necommensurabile

www.dacoromanica.ro

393
396
398
399
401
402
405
411
418
416

418
419
428
430
432
433
434

-541Cap 10.
402.
403.

404.
405.
406.
CAP IV.

407.
408.
409.

'Despre ecuatiunf
Ecuatiunl cu mat multe necunoscute
Ecuatiunl de gradul al duoilea cu o singur4 qi mat multe
q
necunoscute
Ecuatiunl biplitrate cu una si ma! multe necunoscute
Regula de alliagitl. .
&within! diofantico

Despre progressiunl....... ...............

Progressiunl ecuidiffereutial9
Progressiunl geometrice.sea proportionate

Progressiunl eculdiflerentiale superidre.. .....

Pig.
436
444
446
448
449
451

453
453
455
456

466
466
467
468

Ecuatiunl logarithmice qi transcendente

Despre regula de interes compusa. Anuitall qi Route
CAP Vu.
TWAe de formulele din qciinta marimilor

..

Probleme .......

469
472
494
495

CAP V.

Despre gramadirf

4)2.

Permutarl cu si fora repetitiune..

RInduirl cu si forA repeticiune

413.

Combinarl cu qi fora repetitiunp... ......

411.

...

CAP vi.

...............

........

www.dacoromanica.ro

...:

GRESELf DE TIPAR PRINCIPALE

Pag.
1.7

Rind

1.7

1
11

58

1.1.d

d.j.

(ac

(b

b) --v

169
170

1.78

1.

178
252

262
262
285

10a'

ii+0

5 d.j.
V i
h

t,

aa.+cs

20
I
20.

+1 =

+1 =u

attabl

an-4M

(an)!
13 d. s. [aX (a-1.) ... (n +1)]
lit [aX (a-1).. (a'n+1 )1 al
7 d. j.

295
330

/133

h79

186
508

aCZ.

j4.8

14-8

Java

11.

1.78

as
3

11 d. s. 10e

1.76

CIT.

(ab)--1-s
(16s)

ogab

8 d. s. (In (1 -I-) z)9

89

:slog%

(ln (1-1-z))9
84

11)0t+
1. 1. 2. 2. 3
3

1.00t
1. 1. 2. 2.

31-*

3124791.

31.24,791

808

888

www.dacoromanica.ro