Masuri de protectie amuncii

Persoanele incadrate in munca (ingineri, tehnicieni si muncitori )

carei s i d e s f a s o a r a p r a c t i c a p r e f e s i o n a l a s u n t o b l i g a t e s a c u n
o a s c a s i s a respecte integral normele de securitate si igiena muncii, sa
foloseasca si saintretina in bune conditii mijloacele de protectie individuala si
utilajele ce le-au fost incredintate.M a s u r i l e c u fi r u l c u p l u m b s i v e r i fi c a r e a
z i d u r i l o r t r e b u i e e xe c u t a t e fara ca muncitorul sa se aplece in afara, intrucat
ar putea cadea peste zidulproaspat executat.Toate sculele si dispozitivele
manuale trebuie sa fi e in buna stare si s a c o r e s p u n d a m o d u l u i s i
c o n d i t i i l o r d e e xe c u t i e a l e l u c r a r i i r e s p e c t i v e . Sculele trebuie sa fi e
corect fi xate in manere, iar suprafetele lor active sa fie netede si fara aschii.
Nu trebuie folosite scule defecte sau deformate.
Lat r a n s p o r t a r e a o b i e c t e l o r s i a s c u l e l o r a s c u t i t e , t a i u s u l l o r t r e b u i
e s a fi e protejat cu invelitori sau teci corespunzatoare; in timpul lucrului este
interzisa le tine in pozitita cu ascutitisul spre sine; ele trebuie asezate
astfel ca sanu poata cadea.Z i d a r i a fi e c a r e i p o r t i u n i v e r t i c a l e a
p e r e t i l o r s e e xe c u t a a s t f e l i n c a t n i v e l u l e i d u p a fi e c a r e n o u a
r i d i c a r e a s c h e l e i s a fi e c i r c a 1 5 c m m a i s u s decat polina de lucru. De
asemenea, este necesar ca zidarii sa
cunoascar e g u l i l e d e t e h n i c a a s e c u r i t a t i i m u n c i i p e n t r u t o a t e
o p e r a t i i l e p r i v i n d tran sp o rtu ril e , d e se rvi re a mac aral e l or c are rid i
c a m a t e r i a l e l e , l e g a r e a materialelor si a containerelor
la carligul macaralelor,
intretinerea utilajelor etc.I n a i n t e d e i n c e p e r e a l u c r u l u i , l a fi e c a r e s c h i
m b t r e b u i e c o n t r o l a t a starea tuturor schelelor, utilajelor, a pompelor de
mortar etc. Este interzisau t i l i z a r e a p o m p e l o r d e m o r t a r , l a o p r e s i u n e
m a i m a r e d e c a t p r e s i u n e a maxima indicata in fisa tehnica a fiecarui
utilaj.Locurile de munca unde se executa tencuiala mecanizata trebuie
safie legate printr-un sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul delucru
al mecanicilor pompelor de mortar.
Dupa amplasarea masinii de tencuit la punctul de lucru, se
executai m p a m a n t a r e a ( l e g a r e a l a p a m a n t ) , p e n t r u e v i t a r e a a
c c i d e n t e l o r p r i n electrocutare, si apoi se realizeaza racordul la reteaua
electrica.
Mortarele utilizate la zidarii se pot clasifica dupa natura liantului debaza si a
adaosurilor in :-mortare de baza de var (mortare de var simplu, de varcimentprominand cantitativ pasta de va si de tras-var);
-mortare de baza de ciment (mortare de ciment de ipsos simplu,de ciment-var, de
ciment-argila);-mortare pe baza de ipsos (mortare de ipsos simplu, de ipsosvar).Compozitiile si dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie si tencuelipe baza
de var sau de ciment , care pot fi utilizate fara incercaripreliminare, sunt date in
Instructiunile tehnice privind compozitita si preparareamortarelor de zidarie si
tencuiala
indicativ C 17-78.Informativ se indica in continuare dozajele in parti de volum
pentrumortarele utilizate in zidarii:-mortar de var-ciment M 10 ciment: var hidratat
: nisip 1:1,05:13,1-mortar de ciment-var M 25 - ciment : var hidratat : nisip1:0,75:8,9-mortar de ciment-var M 50 - ciment : var hidratat : nisip 1:0,45:6,2mortar de ciment-var M 100 ciment : var hidratat : nisip-1:o,25:4,8Principiile
generale de realizare a zidariei au fost studiate in clasa aIX-a la Tehnologia
lucrarilor de constructii si instalatii.Din caramizi si blocuri ceramice cu goluri
verticale se realizeazaziduri in grosime de:

caramida (12,5 sau 15 cm ), utilizate ca pereti despartitori inconditii similare ca

cei de caramida grosime, realizati din caramida plina;

1 caramida (25, 30 sau 37,5 cm ), folosite ca pereti portanti sauneportanti; acesti

pereti indeplinesc conditii de izolare fonica si termica;zidurile de 25 cm se folosesc
la interiorul cladirilor intre apartamente sicasa scarii sau holuri, cele de 30 cm ca
pereti exteriori pentru constructiiamplasate in zone cu temperaturi exterioare
minime in timpul iernii cevamai ridicate si cele de 37,5 cm ca pereti exteriori pentru
constructiiamplasate in zone reci ;

1 caramida (37,5 sau 45 cm ), utilizate ca pereti portanti sau deumplutura la

exteriorul cladirilor.
Zidaria caramizilor si formarea rosturilor
. Caramizile pot fi ziditefolosind mistria (fig.19 a ) sau fara ajutorul acesteia. In
amandoua cazurile,caramida se zideste in moduri diferite, dupa cum sirurile de
caramizi suntmarginale (exterioare si interioare ) sau de umplutura si dupa modul
deformare a rostului vertical.
Cand zidirea caramizilor se executa cu mistria
, zidarul incepefiecare rand nou prin intinderea mortarului cu mistria pe randul de
caramizianterior, dupa care aduna o cantitate din mortarul intins catre
muchiaverticala a caramizii zidite mai inainte, pentru a forma rostul vertical.
Apoiaseaza caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o
usor cu manerul mistriei. In final, indeparteaza mortarul iesit din rosturi si-l catara
cu mistria pe cel care, eventual, s-a scurs pe fata zidariei (fig. 6.19,a...d) Zidarul
tine tot timpul mistria intr-o mana, iar cu cealalta manaaseaza caramida pe
mortar.La zidaria caramizilor fara mistrie, zidarul tine caramida in pozitieinclinata pe
stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea ei de jos aduna oparte din mortar
catre caramida zidita anterior. Dupa aceea, asezandcaramida i pozitie orizontala, o
preseaza catre cea alaturata pana candobtine rostul vertical de grosimea
dorita.Mortarul folosit in acest caz trebuiesa fie suficient de plastic, pentru a putea fi
impins cu caramida.Lucrand astfel, zidarul are posibilitatea sa zideasca
fiecarecaramida cu o mana sau cu ambele maini (fig. 6.19 e si f ) sau sa asezecate
doua caramizi in acelasi timp, lucarnd deodata cu ambele maini (fig.6.19, g ). Sub
sirurile in lung, mortarul trebuie aplicat in fasii de 7....8 cmlatime, avand la mijloc
2,5.....3cm grosime.Sub sirurile in curmezis,mortarul trebuie aplicat in fasii de
20....22 cm latime. Impingerea mortaruluiincepe de la 5....6 cm distanta de la
caramida zidita anterior. Rosturileobtinute astfel nu sunt pline cu mortar, ci sunt
umplute numai pana la 1 cmde la fata zidariei. Aceasta metoda cere multa
indemanare, de aceea se foloseste atat laexecutarea sirurilor de la
margine, cat si a celor de umpluturaobtinandu-se o productivitate a
muncii cu 20....25% mai mare decat incazul utilizarii primei metode .Zidirea
caramizilor . Dupa ce se zidesc preimele caramizi la unuldin capetele zidului,
inaltand cateva randuri (fig. 6.20, a) se trece la celalalt capat, zidind la fel cateva
randuri si obtinandu-se astfel reperele decolt.Pentru zidirea portiunii de zid dintre
repere, se intinde o sfoara lafiecare rand de caramizi, iar acestea se aseaza cu
muchia lor superioaradupa sfoara. Cand distanta dintre reperele de colt este mare,
este necesar sa se execute si repere intermediare. Sfoara se fixeaza in mod obisnuit
lafiecare capat cu cate un cui infipt in mortarul din rost, fiind mentinuta inpozitie
exacta cu cate o caramida asezata pe muchie. Sfoara trebuie sa fiealaturata de
muchie. Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchia caramizilor (fig. 6.20 , b ). Se
executa apoi completarea randului, dupa care zidarul iamortar cu canciocul si il
intinde peste caramizile asezate; el indeasamortarul cu mistria in rosturile dintre
caramizi, umplandu-le bine. Apoi, zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea

zidariei. Astfel, cudreptarul si cu nivela el controleaza daca randul este orizontal,

adica dacaa fost zidit exact dupa sfoara, aceasta verificare repetandu-se la
fiecarerand (fig. 6.20, c ). Pentru obtinerea nivelului orizontal, caramizile caresunt
mai ridicate se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe undreptar.
Cu firul de plumb (v. fig. 6. 16, h), lasat sa cada liber pe inaltimeazidariei, se verifica
verticalitatea acesteia. Verticalitatea se mai poateverifica si cu ajutorul nivelei (v.fig.
6.16, i ) asezata cu lungimea peinaltimea zidului.Pentru ca zidaria sa se execute
usor si in randuri egale, se folosescabstecuri (v.fig. 6.16, k ) pe care sunt insemnate
randurile de caramida sirosturile dintre ele. Abstecurile se fixeaza la fiecare colt al
zidariei, iar laziduri lungi se fixeaza si abstecurile intermediare, din loc in loc. In
acestcaz, zidaruk poate verifica zidaria numai la cateva randuri, intinzand
sfoarachiar in dreptul semnelor de pe obstecuri si marcand astfel nivelul
fiecaruirand in caramida; in felul acesta zidaria se executa mai repede si
maiexact.Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu
mistriamortarul iesit din rosturi si scurs pe fetele zidului. Pereti din zidarie de
caramida plina
Din caramida plina se pot realiza pereti de diferite grosimi, exprimatein centrimeti
sau in fractiuni din lungimea unei caramizi normale, si anume:

caramida; ceea ce reprezinta 7,5 cm grosime;

caramida (12,5 cm grosime);

1 caramida (37,5 cm grosime);

2 caramizi (50 cm grosime).Grosimea se alege in functie de rolul pe care il are

peretele inconstrucite.Astfel, zidurile cu grosimea de si caramida
suntdespartitoare, neportante si se utilizeaza la interiorul cladirii, iar zidurile de1,
si 2 caramizi sunt ziduri portante, izolatoare termic si fonic, utilizate lainteriorul sau
exteriorul cladirii.
Zidurile de caramida
se utilizeaza ca pereti despartitori care nudepasesc 2,70 m inaltime sau 3,30 m
lungime, cand se executa nearmati,si 3,5 m inaltime sau 5 m lungime, cand se
executa armati. Aceste ziduri serealizeaza numai din caramizi intregi, asezate pe
muchie cu rosturitesute.pentru a spori rezistenta si stabilitatea peretelui, indeosebi
la socurisi vibratii, se utilizeaza mortar de marca minima M25 si se armeaza cu
barede otel-beton,care se ancoreaza in elementele de rezistenta (ziduri, stalpietc.)
adiacente zidului de caramida.
In aceste ziduri nu se permite executarea de slituri pentruconducte de
instalatii si nici fixarea obiectelor sanitare.
Zidurile de caramida sunt utilizate in mod curent ca peretidespartitori si in mod
exceptional ca pereti exteriori la incaperile neizolate termic ( de exemplu, la
podurile cladirilor). Pe acesti pereti se pot executanumai slituri verticale pentru
conducte de instalatii si se pot monta obiectesanitare sau radiatoare.
Zidurile cu grosimea de 1 caramida sau mai mare
pot fi folosite caziduri de rezistenta, ziduri de izolare termica si fonica sau pot
indeplini inansamblu aceste roluri.Grosimea zidurilor exterioare portante sau
neportante( de umpluturatrebuie astfel aleasa incat sa satisfaca cerinta de izolare
termica. In taranoastra, grosimea minima a zidurilor exterioare relizate din caramida
plina,la cladiri incalzite, trebuie sa fie de 37, 5 cm, cu exceptia zonelor de umntesi a
nordului tarii, unde, datirota climei mai reci, grosimea creste la 5o cm(2
caramizi).Zidurile dintre apartamente, precum si cele dintre apartamente sicasa
scarii sau coridor se realizeaza cu grosimea de 25 cm, chiar daca nusunt portante.
In casa scarii si pe coridor, temperatura este mai redusadecat in camerele de locuit,

si de aceea trebuie realizata o izolare termica,precum si o izolare fonica contra

zgomotelor produse de circulatiaoamenilor, a ascensoarelor etc.
Daca un perete are rol de rezistenta si de izolare, se alegeintodeauna
grosimea cea mai mare corespunzatoare acestor cerinte.
La colturile, ramificatiile sau intersectiile de ziduri trebuie respectatereguli de tesere
indicate principal de fig 6.23. In afara de regulile generale de tesere, la executia
zidariei se mairespecta urmatoarele reguli tehnologice:

Zidirea se incepe de la colturi sau de la goluri;

Intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se

recomanda sa nu depaseasca 1 m ;

Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin1 m distanta de la

locul intersectiei peretilor ;

Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupraacestora sunt interzise;