Evoluia Instituiei efului de stat si a Guvernului n Republic

Moldova.
nc din cele mai vechi timpuri au existat anumite organisaii, instituii care se preocupau de
organizarea teritoriului, de rezolvarea celor mai importante probleme sociale ce apareau pe teritoriu
rii Moldovei, desigur acele instituii se deosebesc mult de cee ace avem astzi, astfel pornind de la
evul mediu evideniem urmtoarele instituii care ineau locul efului de stat i a guvernului de astzi:
seful statului era de regula domnitorul care execita atributii legislative, militare, administrative,
judecatoreasc, ecleziastice, iar cei care l ajutau in luarea deciziilor referitor la soarta statului erau cel
mai des sfatul domnesc alctuit la nceput din marii boieri, apoi treptat, numai din boieri cu dregtorie.
(putem afirma ca acesta tinea locul guvernului). Pe parcursul istoriei teritoriu RM de astazi a suferit
multe schimbar daca ne referim la institutia sefului statului si guvern. O perioada indelungata de timp
acest teritoriu s-a aflat sub jugul Imperiului Otoman cu un regim fanariot care nu permitea o
organizarea instituional normal a acestuia din cauza schimbarilor dese a domnitorilor. Astfel in
momentul cind Imperiul Rus a observat slbirea Imperiului Otoman, s-a grbit sa ocupe jumtatea de
est a Moldovei, ntre Prut i Nistru. Aceast aciune a fost urmat de ase ani de rzboi, care au fost
ncheiai prin Tratatul de la Bucureti (1812), prin care Imperiul Otoman a recunoscut anexarea rus a
provinciei. Prin Tratatul de pace de la Bucureti, semnat pe 16/28 mai 1812, ntre Imperiul
Rus i Imperiul Otoman, la ncheierea rzboiului ruso-turc din 1806 1812, Rusia a ocupat teritoriul
de est al Moldovei dintre Prut i Nistru, pe care l-a alturat inutului Hotin i Basarabiei/Bugeacului
luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (n 1813) i transformndu-l ntr-o gubernie.
Drept rezultat, la 23 iulie 1812, amiralul P.V. Ciceagov semneaz regulamentul organizrii temporare a
noii provincii anexate, remis lui Scarlat Sturdza, primul i de fapt, ultimul nobil moldovean, care va
ocupa funcia de guvernator civil al regiunii.
n perioada lui Sturdza, pe 2 februarie 1813 este instituit organul executiv al Basarabiei, constituit din
dou departamente. La 27 martie, acelai an, n cadrul primului departament al administraiei
Basarabiei este instituit Judectoria regional, iar pe 17 aprilie (1813), este inaugurat eparhia
Chiinului i Hotinului.
Odat cu izbucnirea revoluiei din 1917, micarea romn de eliberare naional a luat un nou avnt n
Basarabia. Nou-alesul Sfatul rii (care i deinea funcia de guvern) a proclamat Republica
Democratic Moldoveneasc pe 15 decembrie 1917. La 24 ianuarie 1918 Sfatul rii a proclamat
independena Republicii Democratice Moldovenesti, pentru ca pe 9 aprilie 1918 s proclame unirea cu
Romnia. Asfel preea institutiile acesteia seful statului fiind reprezentat de Rege, iar guvernul de
Senat, pn n 1940 cnd Basarabia trece sub jugul URSS-ului, asfel fiind lipsit de institu ia sefului
statului, iar oganul executive era reprezentat de Sovietul de minitri al Republicii Sovietice Socialiste
Moldoveneti
Prin legea RSSM Moldova din 3 septembrie 1990 se instituie funcia de preedinte al RSSM i se
modific unele articole din constituia RSSM din 1978. n acea perioad pre edinte putea s devin
orice cetean, care a mplinit vrsta de 35 de ani, nu a depit plafonul de 60 de ani, ales pe un mandat
de 5 ani. A fost constituit i un organ special: Consiliul Preziden ial destinat realizrii politicii interne
i externe a statului. Preedintele prezida acest consiliu, el desemna membrii lui, prim-ministrul era
membru din oficiu. La 10 septembrie, Preedintelen exerciiu Mircea Snegur cere plenului
parlamentului ca alegerea efului statului sa fie de ctre popor. Dei cererea a fost respins, n 1991 a
fost adoptat legea cu privire la alegerea preedintelui RM. O alta etapa a evolu iei institu iei efului
statului s-a produs cu adoptarea constituiei RM n 1994, unde n capitolul 5 era dedicat institu iei
prezideniale. Preedintele a fost investit cu atribuii mai largi n domeniul politicii externe i securitii
interne, fiind ales direct de popor. Modificrile din iulie 2000 au schimbat modalitatea de alegere a

efului statului,n urma creia eful statului este ales (art. 78) cu votul a 3/5 de ctre deputai. Au fost
reduse anumite atribuii. De la momentul consacrrii institu iei efului statului i pn astzi, n RM au
fost implementate 3 regimuri politice: regimul prezidenial (3 septembrie 1990 27 august 1994);
regimul semi-prezidenial (august 1994 5 iulie 2000); regimul parlamentar (5 iulie 2000 prezent).
Funcia executivului din 1991 pn astzi este exercitat de ctre guvern, care exercit func ia
executiv n stat i este una din principalele instituii din cadrul administraiei publice, ocupndu-se de
politica intern i extern a statului conform Constituiei RM. Din 1991 pn n prezent n RM s-au
schimbat 17 guverne.