Piata muncii in Romania

Contextul de cercetare
In Romania, situatia de pe piata muncii este una aparte. Desi universitatile scot mii de
absolventi in fiecare an, piata muncii se confrunta cu lipsuri semnificative, in mai multe
domenii de activitate. In acest context, este necesara o cercetare care sa determine principalii
factori care influenteaza piata muncii din Romania.
Mediul demografic al pietei muncii din Romania
Conform datelor Institutului National de Statistica, transmise catre Ziarul Financiar, in
2015, in Romania dintr-un total al populatiei de peste 19.800.000, aproximativ 12,5 milioane
de oameni reprezinta populatia apta de munca, dar in realitate doar 4.9 milioane beneficiaza
de statutul de salariat. Restul ciferelor sunt insumate de persoanele aflate in pregatire
profesionala ( 3,7 mil), someri (0,47 mil ) si alte categorii (3,5 mil ). Rubrica alte categorii
este reprezentata de persoanele ce sunt lucrtorii pe cont propriu, patroni i lucratorii
familiali neremunerati.
In Ziarul financiar mai este precizat si faptul ca: potrivit datelor INS, salariaii cu studii
superioare au avut o pondere de 31,7% n totalul celor 4,38 milioane de salariai din
octombrie 2014, femeile fiind preponderente (57,4%). Din totalul salariailor din economie,
60,6% erau absolveni ai nvmntului mediu (liceal, profesional i postliceal de
specialitate).
Date demografice conform recensamantului din 2011

Populaie total: 20,1 milioane

0-14 ani: 15,5% (masculin 1,772,583/feminin 1,681,539)

15-64 (de) ani: 69,7% (masculin 7,711,062/feminin 7,784,041)

65 de ani si peste: 14,7% (masculin 1,332,120/feminin 1,934,076) (2010)

Peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai
mult de jumtate din populaia rii.
Mrimea populaiei: Romnia are o populaie de 20.121.641 locuitori[66].

Densitatea populaiei: 84,4 loc/km.

Populaia urban: circa 55,20% [66]

Populaia rural: circa 44,80% [66]

Rata migraiei nete: -0,13 emigrani locuitori (anul 2006)

Rata de cretere a populaiei: -0,22% (anul 2010)

Rata natalitii: 9,9 nscui locuitori (anul 2010)

Rata mortalitii: 12,1 decese locuitori (anul 2010)

Rata mortalitii infantile: 9,2 decese nscui vii (anul 2010)

Sperana de via la natere: 72,18 de ani

aproximativ 68,69 de ani pentru brbai (anul 2008)

aproximativ 75,89 ani pentru femei (anul 2008)

Rata total a fertilitii: 1,36 copii nscui/femeie (anul 2011)

Populatia apta de munca in Roma

Rata somajului
Conform unui comunicat de presa oferit de ANOFM 4,77%, a fost rata omajului nregistrat
n evidenele ANOFM n luna septembrie 2016

La sfritul lunii septembrie 2016, rata omajului nregistrat la nivel naional a fost 4,77%, cu
0,03 pp mai mic fa de cea din luna august 2016 i cu 0,11 pp mai mic fa de cea din luna
septembrie 2015.
418.228 omeri erau nregistrai n evidenele ageniilor teritoriale pentru ocuparea forei de
munc, dintre care 81.243 primeau indemnizaie de omaj.
Comparativ cu luna precedent, att rata omajului masculin, ct i rata omajului feminin au
sczut, la 5,11%, respectiv la 4,35%.

n funcie de mediul de reziden, 123.151 omeri erau din mediul urban i 297.077 din
mediul rural.
Cei mai muli omeri aveau ntre 40 49 de ani (115.113 persoane), urmai de cei din grupa
de vrst 30 39 de ani (83.708), la polul opus aflndu-se p ersoanele ntre 25 29 de ani
(33.147).
DISTRIBUTIA PE TARA A SOMERILOR

SECTOARE DE ACTIVITATE SI SALARII

Probleme ale ocuprii forei de munc msuri/propuneri

n ultimii ani, situaia forei de munc s-a mbuntit, se observ o scdere continu a
ratei omajului. Fenomenul a aprut ca rezultat al dezvoltrii economice, dar i ca o
consecin a migraiei economice (controlate sau nu) din ultimii ani. Aadar, problemele
legate de ocupare s-au modificat n ultima vreme, fiind n mod special legate de calitatea
ocuprii, dar i de omajul unor segmente de populaie (populaie de peste 50 de ani i tinerii
fr calificare, persoane cu dizabiliti, persoane discriminate pe piaa muncii). n Tabelul nr.
1 am sistematizat principalele probleme legate de piaa forei de munc, msurile de rezolvare
i legislaia existent.
Masuri in domeniul ocuparii

Probleme
identificate
Somaj

Politici

Masuri/Strategii

Legislatie existenta

Active

Participarea la cursuri
de reorientare
profesional;
Participarea la
incubatoare de
afaceri;

Pasive

Prestatii financiare

Hotrre a Guvernului
Nr.
875 / 2005 privind
aprobarea
Strategiei pe termen
scurt i
mediu pentru formare
profesional continu,
2005
2010 MO 747/17
august 2005
Legea nr.76/2002

Conditii de munca

Politici pentru
securitatea muncii

Politici cu privire la
timpul de munc i
timpul de odihn

Salarizare

Discriminare pe
piaa muncii

Politici cu privire la
salariu minim pe ar
Politici cu privire la
obligativitatea
ncadrrii oficiale a
angajailor
Politici pentru
prevenirea i
sancionarea
tuturor formelor de
discriminare

Asigurarea securitii
i
protecia sntii
lucrtorilor;
Prevenirea riscurilor
profesionale;
Informarea i
instruirea
lucrtorilor;
Asigurarea cadrului
organizatoric i a
mijloacelor
necesare securitii i
sntii
n munc.
Sptmna de lucru de
40
de ore;
Dreptul la concediu de
odihn;
Dreptul la repaus
sptmnal.
Salariu minim pe
economie

Educarea populaiei n
spiritul
egalitii de anse;
Pedepsirea formelor
de
discriminare.

privind
sistemul asigurrilor
pentru
omaj i stimularea
ocuprii
forei de munc MO
nr.103/2002;
Legea nr. 319 din 14
iulie
2006 a securitii i
sntii
n munc

Codul muncii 2003,

2006

Codul muncii 2003,

2006

Legea 48/2002

Piata muncii reflecta schimbarile din mediul economic si introduce, la randul

sau, anumite influente asupra acestuia. In conditiile actuale, cand relatiile dintre tari se
dezvolta tot mai mult, interactiunile dintre economie si piata muncii se intensifica si se
diversifica in mod evident. Sub influenta acestora, pe piata muncii se pot sesiza schimbari
deosebit de importante, dintre care:

Cererea de munca, generata multa vreme aproape in exclusivitate de cresterea economica si

cererea de bunuri interne,deriva de acum tot mai mult cererea externa de bunuri ca urmare a
dezvoltarii schimburilor economice internationale si globalizarii economiei.Oferta de munca are
si ea aceeasi tendinta, dar evolueaza mai lent in aceasta directive

Structura cererii de munca se deplaseaza rapid in favoarea cresterii muncii calificatein mod deosebit in
tarile dezvoltate. Odata cu aceasta a crescut simtitor oferta de munca de acest gen datorita
invatamantului superior in toate tarile. In activitatea economica, munca bine pregatita este mai
greu si mai putin substituibila de catre capital, pe cand munca necalificata este mult mai
substituibila atat de capital, cat si de cea calificata.

Schimbarile calitative din structura pietei muncii au determinat aparitia unei noi clasificari a
acesteia cu caracter dual: good jobs si bad jobs. Primul sector se caracterizeaza prin insuficienta
ofertei de munca, al doilea prin excedent de oferta.
A crescut instabilitatea ocuparii locurilor de munca. Instabilitatea desemneaza faptul ca ocuparea unui
loc de munca este limitata in timp. Aceasta nu decurge neaparat din dorinta proprietarilor de a-i
face pe salariati sa accepte salarii mai mici ci si din transformarile tehnice, tehnologice,
organizationale si economice care au loc in cadrul firmelor. Instabilitatea genereaza
insecuritatea locului de munca numai daca persoanele afectate nu gasesc alte locuri de munca,
iar acest fapt survine adesea unui somaj ridicat. Experienta mai arata ca ocuparea multor
locuri de munca temporare este un semnal negativ pentru angajatori. Instabilitatea afecteaza in
mod deosebit tinerii, varstnicii si pe cei cu experienta insuficienta pentru ocuparea unui loc de
munca.
Flexibilitatea muncii ca factor de productie creste foarte mult datorita diversificarii orarelor de
munca, diminuarii stocurilor de produse fabricate pentru a produce chiar la momentul cand
apare cererea, adaptarii activitatilor productive la cresterea, diversificarea si modificarea
rapida a nevoilor, la progresele stiintei si tehnicii. Flexibilitatea muncii presupune adaptarea acesteia
la schimbarile care decurg din mediul economic care se remodeleaza continuu.
Formele flexibilitatii :
- angajarea cu contracte pe timp determinat cat mai scurt;
-angajarea cu munca la domiciliul angajatorului pentru anumite zile din saptamana
si/ore din diferite zile
-angajarea la firme cu timp partial si modular sezonier sau saptamanal
-angajarea cu orar aleatoriu anuntat de angajator cu 10-48 de ore inainte.
-individualizarea muncilor pe salariati in functie de exigentele postului si de interesul
si participarea angajatului.
Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii este in crestere evidenta.
Productia este din ce in ce mai direct pilotata de client iar competitia dintre producatori pentru

preluarea cererii si satisfacerea clientilor induce, stres, responsabilitate, extinderea

manifestarii creative a salariatilor si toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii.
Stabilitatea ocuparii fortei de munca, desi dorita, a devenit practice imposibila in contextual actual. De
aceea se pune din ce in ce mai mult problema securizarii parcursului professional al salariatilor. Aceasta nu
inseamna sa se diminueze flexibilitatea, ci sa se asigure in decursulo vietii active salariale protectia necesara
contra efectelor negative ale flexibilitatii.
Flexibilitatea pietei muncii se refera la capacitatea de a adapta rapid si fara costuri
ocuparea fortei de munca la nevoile economiei, asigurand diminuarea somajului.

Mediul politic
Atunci cand apar/dispar locuri de munca de pe piata, aceasta se poate datora si
stabilitatii sau instabilitatii din mediul politic. Desi in prima instanta nu par sa se inflenteze,
cele doua se afla intr-o stransa legatura, cu sens dublu. Directia in care se indreapta mediul
politic, dar si stabilitatea pe care o detine si emana acesta duc la variatii semnificative. In
functie de multumirile sau nemultumirile de pe piata muncii, populatia poate fi interesata sa
voteze pentru o orientare politica de stanga sau de dreapta. Pe de alta parte, si nesigurantele de
scena politica afecteaza numarul locurilor de munca si nivelul salarial. Cu cat mediul politic
este mai instabil, cu atat investitorii straini se vor gandi mai mult daca sa intre pe o piata sau
sa o considere ca fiind nerentabila, situatia intalnita chiar foarte recent in Romania in cazul
Mercedes.
Mediul natural
Piata muncii este influentata de catre mediul natural prin prisma limitelor si
oportunitatilor pe care acesta i le ofera. In functie de zona geografica, vegetatie, fauna etc.
fiecare zona ofera alte posibilitati de dezvoltare pe piata muncii. Un bun exemplu ar fi cel al
unei meserii ce depinde in totalitate de mediul natural: solicitarea de forta de munca in
domeniul naval, salvamontisti etc.
Mediul tehnologic
Dezvoltarea tehnologiei functioneaza ca o lama cu doua taisuri fata de piata muncii.
Daca ajuta si la cresterea numarului de locuri de munca in domeniul IT apare cel mai mare
deficit la fel de bine duce si la disponibilizarea unui numar semnificativ de salariati si chiar
la distrugerea completa a unor meserii. Procesele de automatizare devin tot mai accentuate, de

multe ori fiind aleasa o solutie cibernetica in locul uneia umane, avand ca principal obiectiv
randamentul.

Bibliografie
http://www.zf.ro/profesii/romania-are-12-6-milioane-de-persoane-apte-de-munca-darmai-putin-de-5-milioane-lucreaza-14856180