CIRCULA

VCS

AO

A.P.

ARTERA
CORONARA
STANGA
ARTERA
CIRCUMFLEXA
ARTERA
CORONARA
DREAPTA

ARTERA
INTERVEN.
TRICULARA
ANTERIOARA

VCI
ARTERA
POSTVENTRICULARA
POSTERIOARA

VASCULARIZATIA CORDULUI
o
Necesitatea cunoasterii vascularizatieicordului are pentru fiecare medic
produse
semnificatie particulara legate de incidenta tot ma! mare a bolilor cardiace
prin reducerea fluxului sangvin prin aa coroilare si de posibilitatile actuale
ctrirurgicate de remodelare a patului vascular subepicardic'
pentru examinarea originilor, traiectelor si distributiei principalelor ramuri aL
injectare de
aa coronare la bolnavii cardiaci se foloseste coronarografia cu
neinvaziua.,L''
subsatnta de contast folosind cateterismul coronarelor ca metoda
deosebide.
rezonanta maqnetica nucleara ,reallzarrdu-se imagini tridimensionale
cazul unei stenoze sau obstructii
coronariene se utrlizeaza scinti grama miocArdica cu Te 99 PP Modul de distributie al aa coronare este foarte interesant, diferind de
particularitati
arhitectura vasculara a oricarui alt organ din corp, pria anumite
a
legate de origiuea coronarelor direct din aorta si de fimctionalitatea continua
se gasesc in sinusul
cuspidelor aortei, dispozitie care le pertnite fluxul

1. Ostiile celor 2 coronarq

coronare si in sistola,mai
diastola.
2. Gdnsa coronarelor ca primele ramuri din aorla permite un debit
coronarian important (5;/, dinDC) si rcalizeazao perceptie fidela a
variatiilor de presiune si puls din aorta'
primul segment al coronarelor se afla intre UD si aorta pt coronara dreapra si intre
US si Tr Pulm. Pt. coronara stg.
3. Co.oo*ele cu marile 1or ramuri au un aspect sinuos si merg pe
coronar drp si stg. Acest aranjament permite
suprafata inimii it
"qrrtd
din timpul
aa sa se rasucear"q$p*re indoaie sub actiunea fortelor
contractiiei miocarduiui fara a afec,tavasele sau sa obstrueze lumenul.
vasele iakamurale insa suporta variatiile de debit care scade in sistola
ventriculara, miocardul hranindu-se in diastola.
4. Launele persoane, mai frecvent ramurile coronarei stg, sur]t acoperite
avand
de puuti miocardice sau chiar strabat miocardul, acest aspect
importanta in BteBozsle functionalg coronare din timpul sistolei
ventriculare care duc la aparitia durerilor cardiace ischemice in repaos
descrise
sau chiar moartea subita ia tineri dopa un efort iatens.Au fost
AfV ant si circumflexa'
coronarografic la tineri mai frecvent
Pe

cu implicatie clinica asemanatoare este

originea A coronare stg din trunchiul pulmonar- care poarta sange
npoxisenat.
Bolile cardiace it.ft*tt i"" produse prin ingustarea lumenului coronarei frcvent
prin placa de aterom, p*u lu obstructia aCestuia,cum este in infarctul de miocard,
p* r in mare *uu*u-u*eliorate prin aqgiopl+stie. Aceasta metoda de dilatare a
.. cu balonas,..B*.'('(; interventia
lumenului coronarian prin catetrrit*
eat
chirurgicala de by-p*tt An-totonarian, in multe Qazuft are la baza cunoasterea

5. O alta situatie particulara,

cardiac.

nrai exacta a aa coronare.

4'v1g;g.^
In luna a ?a deviata intrauterin a apar din mrrgutilffiffitorrare, care +pX
si reteaua
stabilesc continuitatea cu reteaua superficiala subepicardica dezvoltate ca
aa prefunde in situ din mezenchirn.
A. epicardice formeaza o coronaqffinversata prin anastomoza lor in
ventriculare-, )r, * yt-y
in
A coronara dfn me originea in sinusul aortic
a nodului
doua *tii a* o*igi*, ottirl cel mic fiind frecvent A conului arterial sau
sinusal.
de
Frecvent diamefrul A coroaare drp este mai mic decat pt a coronara stg si este

aproxJ[g!g:

Merge ant pe fata stemocostala ainimii cu traiect ventral in santul coronar

acoperita de tesut adipos- Ocoleste mg. drp
drp impreuna cu Yeaa:qlga-a
a inimii. La crucea inimii isi schimba
a cordului
ramura
directia in unghi oe qo" si poatelntra in S.I.V. post ( in9,0w din cazuri) ca
I.V- post {"are nu ajunge in varful cordului), mergand Gu vel1a medie a cordului'
,ur, =-* termina p.i"L-un ram mic ce Se anastomozeaz,a c\A coronara stg' 'JdCI.ZDya
din cazuri ajunge la marginea stg a santului coronarian si inlocuieste Acircumflexadin A. Co- stg-

@ca

Ramuri:

care merge verticala Pana la

jonctiunea AD-UD pe fata ant aAD pana l, *q:9P
^: /_ Vc s
>>aici da ramuri: a)- dreapta se formeaz-alaVcs,'YruWffrfft+7*r4
"' -L D t
b)-stanga ce vasc fata post a AD'(68%

F*,*

d\n cantri formand un i4e1

vasc

o,

Uneori sele 2 rlase se retrnesc inconjuran ar"grurr*7Awto,l* -Ctl*

va in sulcus terminalis
-'d.&J: i@
pana in
UDip'pgruD
vasc
A.atriala a mg drepte ( laterala),
regiunea intercava .
si AS
O artera {g1P.g*.Xff*c
r--- AD
1- P:st
i arterc, mai frecvent din eea antguea-'La '
ANS poate lua nastere din us

care vasc con Tr. Pulm, Ao qsc >>se

ram. Veqtriculare ant. mici care ies din artera in santul coronar drept si se
ramnifica spre vf cordului
ram marsinala drp. este mare merge apfoape de vf cordului si vasc fata
sternocostala si diafragmaticaa VD
a
t ptfata diafragmatica a VD
2-3
a ranr pt. nodul AV ( in 80-90% din cazuri se desprinde din A Co drdi, crucea
de vena medie a cor{ului fata de care at" trn traiect
septul l-V'
in forma lit,,IJ". Are raport cu sinusul
"ororruffifubate
membranos. Yasc nodul AV si partea initiala a fascicolului HIS unde se
anastomozeaza cu o ram septala din A.I.V- ant.

ffiisata

; ; ;; ;'ffi ,-*',,-z' r.7' / .' *.?s \

;;;; #; #;,"'.1i:n""
i#ffid,;;;#F'i
.

y[
inferior

-r. septale post pt Il3 po* si

a sepfului I.V. G,
6frsta 2 ostii
A toronara stg are originea in simrsul aortic
de origine. Merge ant si la stg intre Tr. pulm.{i US 1-2 c$ prin grosimea
subeptardica dupa care se bifurca in A I.V. airt si A circumflexa.
Diametrul a coronare s eqlg*e 3.5-5.5 r.nm putandu-se folosi in caz de by-pass
rezolvarea obstructiei de trunchi
aorto-coronarian,
Ls*'t c+,'.,q 817-)
8+rf)
man'! A*Lv*,v**q
coronar(',left man'!'N
comun coronar(orleft
Pulm+ aorta ascq4'
Y
Yas@Tr.
Altn
rnmrrri
ale
acrrronare
stssoentruYasa
stf+p"ntrut[su
a. coronare
Alte ramuri

Ramuri:

n santul I.V.A cu vena mare a inimii

catre varful inimii; trece peste mg. drp ca A apexiana posterioara.
Vascularizeaza prin colateralele oblice desprinse in unghi ascutit
peretele ant VD si VS si sePtul I.V.
1. A infundibulara stg pt conul arte,rial
2- A diasonalapoate lua nastere chiar la blfurcatia A-Co stg si e aea
mai lunga.
Yasc. Ms papilar ant VS si fata ant VS
:. n. pi Vn sunt scurte , vasc o banda ingusta din VA adiacenti
SePtului.
4. R* septale interveatriculare 7-14 vasc 2/3 ant sept
o- Ram septala>> foarte voluminoasa
{ Ram septala>> strabate trabecula septo-maryinala -} ms
papilar ant al VD + ram drp a fascicolului His
. Ram septale musc. vasc -) pantecele muscular septal cu ram
@ stg fasc His si fasc ant
Anastomozele dintre ?a septale ant si post nu sunt totdeauna efi.ciente in boala
ischemica cardiaca, blocurile de ram drp si stg fiind astfel frecvente.
Directia aa septale- sup-> oblic descendent
- mljl-> perpendicular
a

inf

-> oblica ascendanta

A circumflexa

Ia nastere din coronara stg io,rnghi drept; initiala e acoperita de US, apoi
ocoleste fata pulmonara-> merge pe fata diafragmatica si se termina,lfara a
intra in santul I.Y. post ingAYo din cazuri
vas,c: eS ata pulm si diafragm atica a vS , uneori nodur SA,AV.
Ramuri:l.Ramuri atriale
- A atriala stg ant
-A atriala lq@rala->merge pe fata lat a AS, si apoi pe fata sup
r ,,^a^fv'ol;)
a uit"t"i, poate da ram:->A nodului SA
- Ram mici atriale pe fata post a VS
2.Ramrri ventriculare
-A mareinala sts merge pe fata pulm a inimii pana aproape de varf
- Ram gqst a vs este ultinra ram a circumflexei, vasc partea post si
sup a VS adiacente sinusului coronar
- A nodFlui AV ifl 10% din cazuri pleaca din coroqara stg prin:
-> A circumfle*u in pincipaffinge inffi.y A#?rJfl

-{nseptaradinco;tq(Iyfl - WU
->R" atriala
(A. septului fibros

nhrbtfv*

ffiW*^;

anastomotica

'

Artera aaastomoti ca auricula;:il']/"care provine din A. circumflexa srg >

merge in baza septului interatrial si stbileste anastomoza curam din A. Co drp.
Cunoasteriu rur" ms papilari permite intelegerea aparitiei
coronarelor. Vasc" Ms papilari incepe de la bazaspre varf
YI):>>Pt Ms papitar ant: -A.LV. ant-)a II a septala
-flvenfuicului ant-> din Co dr

airtrr"#:h P-" U6frf-

->>Pt hfis papilar post si septal->A.I.v. post > cer mai frecvent

vs:

**rffi*l&H::l->>RMs papilar post-A circumflexa *

f,./d)
e,r^bkTT,'

->>pt Ms papirar ant-A

- A.I.V post.

Tulburarile de ritm si de conducere insotesc frecvent bolile ischemice ale

miocardului, in stransa dependenta de teritoriul vascular afectat.
Vascularizatia tesutului nodal este realizata de:
alPt-nodul_SA- fi%canmde A atriala ant din Co ste
- 45% A marginala a AS din Co stg
b)"Nodgl4Y:-9OYa cazuri A Co drp
-10% A Co stg
c). Fascicolul His:-A Co drp-prin ram arteriala a nodului AV

Y*kW

Ranr stg-ant->A.circumflexa
-post->A.I.V post

Ram*v->ry

(b'*'fu'*'iifi?)

r^,,f^-L'

Teritoriul de vascularizatie aI A Co drp

f&

J'^ I ( '4#-t'*z '

-AD
- Fata sept I.V,
- AS- partea jux.ta septala
- Fata ant si fataftiafragtmatica a YD
- 1/3 posteroinfrsept LV.
- VS in jurul santului I.V

,'pupilr{r?f;$iul

si inf al

vD+ r

or[:ffis papilar

- post VS

fuc@ate

fivasc de

-Nod SA(60%),AY(90%),
ambele coronare trlTl% din cazuri.
re ritoriur

u:"rfful'*-t$il-*n

AS

VD adiacent santului I.V. ant

Fata ant, pulm si diafragmattca a VS si varful inimii
Ms papilar ant al VS+ o parte ms papilari -post-VS

- ant -YD

:i:J$L?ffiffiif.constantrascantramstgarascHis
- sept interatrial in cea mai mare parte
-sept interventricular 2/3 superoant.
Datorita masei mari miocardice a VS si efortului sau sporit cu necesitati mai amri
metabolice, exista o preponderenta fiziologica vasculara a teritorilui A. coronare
stg. fata de cea dreapta.
In cazul in care exista o3,reponderenta qtanga prin participarea A
in masa
circumflexe ca ram interventric
miocardului, de aceea ocluzia prin tromb a A Co stg in infarctul de miocard va
duce frecvent la soc cardtosen. / /
Circulatia colaterala + eordqlui
Anastomozele intre A Co drp si stg sunt numeroase in perioada fetala si se
reduce mult la sfarsitul primululan de viata.
Anastomozele inierarteffi si precapilare sunt mai frecvente, canalele
endoteliale preformate ci diametrul intre 100-200pm, pana in 500pm au
determinism genetic si se dezvolta progresiv in caz de scaderea concentratiei de
oxlgend(sflnn de ocluzie progresiva a A Co( mai frecvent la varshrici).
a.)Anastomozele intracoronariepe de tip capilar si arteriolar

b).Anastqmoze intercoronariene- cresc r,r'o*Sf fiind dilatate de

mediatorii chimici eliberati de miocard la lipsa de oxygen
datorata stenozei vasculare.
Anastomozele intercoronari"a*,

#iir ffi ffi: :# fffil:l' r,.o1

In regiunea apicala post ( inte AI.V ant si post)

Fata ant a ffD, regiunea conului A. pulm, pe fata superoatriala*S

.).*",**"?T#nHd::J3'i*po,tantaincerrainborle
coronariene

d).

"o,
A pericardiofrenica

: ti::t33""$;
A mediastinale anl
- A frenica inf
Se folosesc efficienl in by-pass cu implantarea directa in miocardul
necrozat dupa infarctul de micard a arterei toracice int.
Microcirculatia miocardului
Este uqica in organism, este foarte bogata-2000 de capilare/mm2, fibrele
miocardice extragandTi-$Do/o din totalUlda,oxygen pt activitatea sa continuaCa distributie ramurile profun aeffiformeaza cercuri incgmplete in
jurul vsaelor.Ramurile profunde veatriculare sunt de tip terminal si msrg in r:nghi
drept sau ascutit in miocard terminandu-se in smocuri de pensula ( A peniculate)
cu varful spre caviatea venki
Din ele unele merg recurrent peste santurile A
ventriculare si se
!@, altele raman profunde, in apropierea
endocardului si f<rnrreaza arcade anastomozandu-se intr-un plex subendocardic.
Ochiurile retelei capilare sunt orientate de-a lungul fibrelor miocardice.
Ms papilari au cate o arterrh centrala care ii strabate de la baza spre varf
mergand apoi in trabeculele camoase. Se formeaza un plex care se uneste cu cel
subendocardic.
*:l fu.t;8rnotg_
Vasc. Tesutului subendocardic este cea mai saraca; in stqr"roze frmele semenq
sunt afectarea retelei Furkinje si aparitia extrasistolelor( batai
ale inimii).

Venele cordului
Sunt grupate in 3 categorii:
Yenele mari subepicardice care dreneaza60Yo din sangele
venos prin sinusul coronar
Yenele mici subepicardice care se deschid in AD prin
foramina, fiind 3-4 vene subepicardice de pe fata ant a lJD
din regiunea cortului arterial si de pe peretele arterial

I.

II.