INDICATII UTILIZATE PENTRU EVALUAREA

SANATATII POPULATIEI
(speranta de viata, calitatea vietii,mortilitate si
morbiditate )

PROIECT REALIZAT DE:

DUMITRESCU DARIA DENISA

CLASA 1 F
 SANATATEA SI BOALA

Definitia sanatatii

Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar in absenta
bolii sau a infirmitatii. Sanatatea este un proces dinamic aflat intr-o continua
remaniere(OMS).
Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod autonom si nu se
limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V. Henderson).
Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare de
autonomie si independenta, fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii. Este o stare
dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul intern si
extern.
Definitia bolii

Boala este ruperea echilibrului, a armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferinta
fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau definitiva.
Fiecare bolnav modeleaza in mod concret o anumita stare de boala, in conformitate cu
particularitatile individualitatii sale biologice si reactive si in stricta dependenta de
conditiile concrete de imbolnavire.

Caracteristici ale starii de boala

- apare ca urmare a unei agresiuni patogene din mediu

- include un complex caracteristic de reactii de raspuns ale organismului supus actiunii
agentului patogen
- starea functionala a organismului se caracterizeaza prin deficienta, mai mult sau mai
putin importanta a mecanismelor de reglare neuro-umorala a functiilor
- reducerea capacitatii de adaptare a organismului
- diminuarea capacitatii de munca si de integrare sociala
- orice boala afecteaza organismul in ansamblul sau

Decalogul sanatatii

Redescoperirea mijloacelor naturale, reintoarcerea de pe noi pozitii la natura, aplicarea

principiilor naturale in viata de toate zilele, reprezinta strategia sanatatii viitorului.
Pentru individ, elementele esentiale ale mentinerii sanatatii in perimetrul artei de a trai, se
inscriu in urmatorul decalog :
1. disciplina muncii, obtinerea de performante profesionale
2. stiinta petrecerii timpului liber
3. alimentatie cumpatata si echilibrata in principii alimetare cu predominanta produselor
naturale
 4. calirea organismului prin factori naturali apa, aer, soare si miscare in diferitele ei
variante, pentru mentinerea conditiei fizice
5. locuinta igienica si familie inchegata
6. comportament social integru si constiinta ecologica
7. receptivitate si consecventa fata de tropisme (tendinta de crestere, de orientare a
organismelor vii determinata de directia din care actioneaza asupra lor anumiti factori
fizico-chimici)
8. cultura sanitara si evitarea factorilor de risc fumat, alcool, automedicatie, sedentarism
9. control medical preventiv, cu respectarea prescriptiilor
10.cunoastere de sine si autoeducatie

Realizarea scopului ingrijirilor presupune 3 actiuni :

1. Actiuni de sustinere oferite pacientului pentru confort, tratament, ingrijire si
vindecare
2. Actiuni generatoare care ajuta pacientul sa gaseasca noi mijloace pentru
rezolvarea dificultatilor sale
3. Actiuni de protectie pentru promovarea sanatatii si profilaxia bolilor.

Interventia in procesul boala- sanatate, trebuie sa faca obiectul unei gandiri 4 sistematice,
care sa aiba la baza cunostinte variate care trebuie sa intregeasca global ingrijirile
acordate pacientului.
Postulatele nurselor in raport cu persoana ingrijita ne arata ca orice fiinta umana tinde
spre independenta. Individul formeaza un tot caracterizat prin nevoi fundamentale si
specifice.
Daca o nevoie ramane nesatisfacuta, individul nu mai este un tot, un intreg, nu mai este
independent.
Asistentul medical trebuie sa-si indeplineasca toate functiile sale proprii. Daca ea preia
din sarcinile medicului, automat va fi nevoita sa predea din sarcinile ei unei persoane
necalificate, ceea ce nu este bine pentru pacient.

Factori care cresc riscul de imbolnavire:

- stresul psihic pierderea partenerului, divort, pierderea unui membru al familiei

- mediu prea cald determina imbolnaviri mai frecvente (temperatura optima este de 18-
20 C in incaperi)
- fumatul determina afectiuni cardio-respiratorii ,alcoolul determina hepatite, ciroze,
gastrite
- expunerea exagerata la raze solare determina cancer de piele
- deficiente de igiena personala
- somnul inadecvat si lipsa exercitiilor debiliteaza organismul la adolescenti
determinand mononucleoza infectioasa
- sedentarismul determina boli cardio-vasculare, obezitatea determina boli cardiace
- nutritia necorespunzatoare determina cicatrizari intarziate, iar lipsa de vitamina C
determina scorbutul
Cauze principale ale bolilor :

- invazia organismului cu germeni patogeni

- dezechilibrul biochimic al organismului
- perturbari ale sistemului imun
- substante toxice
- conditiile de mediu
- leziuni, accidente
- varsta
- defecte congenitale.

Clasificarea factorilor etiologici :

1. Dupa mediul din care provin :

- endogeni obezitate, calculoze

- exogeni microbi, substante toxice, radiatii

2. Dupa natura lor :

- din mediul fizico-chimico-biologic agenti mecanici care determina contuzii, plagi,

agenti electrici ce determina electrocutarea, agenti termici ce determina arsuri sau
degeraturi, energia radianta ce determina arsuri, fotosensibilitate
- factori din mediul social sau factori psihogeni somajul surmenajul, anxietatea,
conflictele familiale
Factorii psihogeni modifica reactivitatea organismului in sensul scaderii rezistentei sale
si joaca rolul de conditii favorizante, iar factorii fizici, chimici si biologici joaca rolul de
cauze determinante.

3. Dupa mecanismul de actiune :

- cu actiune directa asupra organismului alergenele

- cu actiune indirecta asupra organismului, prin intermediul mecanismelor centrale de
reglare si integrare a functiilor (factori psihogeni pe un anumit tip de sistemnervos si in
conditii ce modifica reactivitatea organismului.

Boli acute i cornice

Boala acut este caracterizat prin debut brusc, evoluie rapid i constant.
Boala cronic este boala care persist pe o durat egal sau mai mare de 3 luni,
necesitnd intervenia medicului i este caracterizat prin prezena semnelor i
simptomelor.Bolile cronice prezint exacerbri faze acute i revenirea la faza cronic
remisiune.
Stadiile psihologice in evolutia bolilor :
1. Stadiul I faza de neacceptare si negare
2. Stadiul II faza de iritabilitate si manie
3. Stadiul III faza de incercare de redobandire a controlului
4. Stadiul IV faza de depresie si disperare
5. Stadiul I faza de acceptare si participare

Raspunsuri comune la boala

Dependenta este incapacitatea de a functiona satisfacator fara ajutorul altei persoane, o

pierdere a controlului. Pentru a reduce sentimentul de amenintare pe care il resimte
pacientul in prezenta bolii, asistentul medical isi propune sa il ajute pe pacient sa devina
parte activa in planul propriei ingrijiri.
Sentimentul de vinovatie este sentimentul ca ai facut ceva rau sustinator de familie
bolnav, se simte vinovat pentru lipsurile familiei, scaderea veniturilor familiei datorita
unei persoane bolnave timp indelungat poate genera resentimente la adresa acesteia,
incapacitatea de a indeplini indatoririle gospodaresti poate genera si ea resentimente.
Anxietate sentiment vag ca lucrurile nu merg bine si ca ceva necunoscut si neplacut se
poate intampla oricand.
Frica este mai acuta decat anxietatea si este mai clar definita frica de handicap este
mai mare decat frica de moarte
Regresia este reactia la anxietate, de revenire la un comportament imatur.
Egocentrismul focalizarea asupra propriei persoane solicita un plus de atentie din
partea celor din jur si un comportament revendicator.
Ostilitatea poate fi un raspuns la o anxietae exagerata asistentul medical
admonesteaza pacientul, iar acesta isi varsa ostilitatea asupra ei.
Depresia- este cel mai comun mod de a raspunde la boala. Ea include tristetea si lipsa de
speranta. Poate fi de scurta durata sau poate fi cronica devenind o boala in sine.
Vindecarea reprezinta restabilirea integrala a echilibrului functional adaptativ al
organismului. Vindecarea cu sechele implica persistenta unor vicii, leziuni, cicatrici, etc,
care nu afecteaza in mod esential aptitudinile adaptative ale organismului. Recuperarea
este un proces dinamic prin care individul atinge nivelul 8 cel mai inalt posibil de
functionare, iar accentul se pune pe imbunatatirea aptitudinilor pe care pacientul inca le
detine si nu pe aptitudinile pe care le-a pierdut pe parcursul evolutiei bolii.
Cronicizarea reprezinta o alternativa defectuoasa, incompleta de evolutie a procesului
de insanatosire si recuperare.
Moartea se produce ori de cate ori influentele distrugatoare induse de agentul patogen
depasesc posibilitatile de rezistenta ale organismului si se caracterizeaza prin incetarea
functiilor vitale circulatie, respiratie ceea ce determina degradarea si moartea
celulelor prin suprimarea aportului de oxigen.

Conditii esentiale pentru sanatate : pace, adapost, educatie, alimentatie, venituri,

ecosistem stabil, resurse confirmate, dreptate.
 Stilul de viata si modul de viata

Caracteristicile stilului de viata :

- consumul alimentar bazele pentru promovarea unei alimentatii sanatoase
- consumul de substante potential nocive pentru organism, igiena, miscarea fizica,
conduita psihica, relationarea cu mediul social

Dimensiunile modului de viata :

- cadrul social: mediul social, conditii de locuit, venit, tip de familie, ocupatia
- tipul de consum: servicii de sanatate, alimentar, cafea, tigari, alcool, droguri
- petrecerea timpului liber
- atitudini, perceptii fata de religie, risc, act medical si de ingrijire, reguli si norme,
sex
- relatii interpersonale : familie, prieteni, colegi, vecini

Probleme de sanatate:
- culegerea informatiilor privind stilul de viata si modul de viata
- caracteristici socio-demografice
- indicatori utilizati pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei speranta de viata,
mortalitatea, morbiditatea
- caracteristici necoresounzatoare ale stilului de viata care pot afecta starea de
sanatate indicatori pentru evaluarea stilului de viata (consum de tutun, alcool,
droguri, dieta) si a factorilor de risc asociati sanatatii
- implicarea profesionistilor de sanatate educatia pentru sanatate nonformala si
formala
- promovarea sanatatii prin mass-media

Putem aciona profilactic la mai multe niveluri:

1. Profilaxia primar - urmrete protecia i promovarea sntii prin diferite

msuri, cum ar fi:

- obinerea i controlul apei potabile

- fluorizarea apei pentru prevenirea cariei dentare
- prevenirea guei endemice prin folosirea srii iodate n alimentaie i distribuirea de
suplimente de iod sub forma unor tablete n regiunile cu predispoziii
- msuri pentru mpiedicarea impurificrii aerului
- suprimarea factorilor nocivi din mediul de munc
- controlul i protecia gravidelor pentru naterea de copii sntoi
- examinarea periodic a muncitorilor din intreprinderi
 - vaccinri preventive
- educaia sanitar a populaiei

2. Profilaxia secundar:

- msuri pentru depistarea precoce a bolii i mpiedicarea cronicizrii acesteia

- tratarea precoce a bolii descoperit n stadiu incipient, evitndu-se complicaiile i
sechelele.

3. Profilaxia teriar urmrete recuperarea rapid a bolnavilor, graie unor

tratamente speciale, n aa fel nct s-i redobndeasc capacitatea de munc
anterioar bolii.
n aceast faz rolul profilactic al medicinei const n prevenirea incapacitii de munc,
evitarea pensionrilor i a invaliditilor din cauza bolilor.

Printre realizrile unei bune profilaxii se numr prelungirea duratei medii a vieii active
i dezvoltarea mai lent a procesului de mbtrnire, promovarea factorilor i a condiiilor
care asigur oamenilor o sntate deplin ndelungat, precum i promovarea msurilor
de igienizare a mediului pentru a face mediul favorabil sntii.

Obiectivele unei bune profilaxii se realizeaz prin:

- formarea unor deprinderi igienice

- mbuntirea condiiilor de mediu la locul de munc
- aplicarea unui complex de msuri pentru dezvoltarea normal, fizic i mintal a
copiilor
- punerea n valoare a culturii fizice
- promovarea unei alimentaii raionale
- msuri de depistare precoce a unor anomalii, prin programele de contol a populaiei.

Patologia actual predominant este reprezentat de: boli cardio-

vasculare, tumori, accidente, boli de nutriie i digestie, boli psihice, boli
determinate de abuzul de medicamente, boli reumatice, alergice sau infecioase,
tabagism, alcoolism.
Apariia acestor boli este n mare parte favorizat de modul de via, de
cultura medical a populaiei, de neglijjarea sntii, de modul de alimentaie, de
igiena muncii fizice i psihice, de modul de organizare a timpului liber, de
respectarea timpului de odihn, de modul cum trim i respectm mediul
nconjurtor, de unii factori nocivi care in de aspectele vieii moderne:
sedentarismul datorit hranei moderne i lipsei de micare provoac obezitate,
suferinele determinate de zgomotul citadin, poluarea aerului, etc.
 ASPECTE PRIVIND STAREA DE SANATATE A POPULATIEI

Dup 1990, srcia i scderea marcat a nivelului de trai au avut un impact

profund negativ asupra strii de sntate a populaiei din Romnia.

Aspecte demografice

Situaia demografic a Romaniei este caracterizat, n ultimii 11 ani, de sporul natural

negativ. Sporul natural al populaiei Romniei a nceput s scad din anul 1989 (cnd s-a
nregistrat valoarea de 5,3/1.000 locuitori), pentru ca n anul 2002, acest indicator s
ating valoarea de 2,7/1.000 locuitori, cea mai sczut valoare nregistrat de acest
indicator dup anul 1989. Cauzele principale ale scderii sporului natural au fost:
creterea mortalitii generale, scderea accentuat a natalitii, emigrarea n rile
dezvoltate.

Natalitatea

a nregistrat o scdere constant, de la 16 nou nscui/1000 de locuitori n 1989, la 9,7

nou nscui/1000 locuitori n anul 2002.

Mortalitatea general

a nregistrat o cretere constant, de la 10,7/1.000 locuitori n 1989, la 12,4/1.000

locuitori n 2002, fenomen explicabil prin procesul de mbtrnire a populaiei,
nrutirea condiiilor de via i prin scderea eficienei serviciilor medicale

Mortalitatea matern

este nc ridicat, n anul 2002 nregistrndu-se 22,32 decese materne la 100.000 nscui
vii. Dei evoluia acestui indicator este pozitiv, Romnia continu s se menin i n
2002 pe primele locuri n Europa n ceea ce privete nivelul ratei mortaltitii materne.

Fertilitatea

a nregistrat o scdere continu ncepind cu anul 1989 (66,3 nscui vii la 1.000 femei 15-
49 ani), pentru ca n anul 2002 valoarea acestui indicator s fie de 37,3 nscui vii la
1.000 femei 15-49 ani, reprezentnd o scdere de 43,7% fa de anul 1989.
 Sperana de via la natere

n Romnia se nscrie pe o curb uor cresctoare, n anul 2000 avnd valoarea de 71,25
ani n rndul populaiei generale. Populaia feminin prezint o speran de via mai
mare (74,82 ani) fa de cea masculin (67,81). Comparativ ns cu celelalte ri
europene din Centrul i Estul Europei, Romnia se prezint cu o speran de vi mai
mica.

Mortalitatea infantil

a diminuat semnificativ dup 1989: de la 26,9 decese 0- 1 an la 1.000 nscui vii (1989),
la 17,3 decese 0-1 an la 1.000 nscui vii (2002). Cu toate c acest indicator a nregistrat o
scdere continu, se menine totui la un nivel ridicat comparativ cu celelalte ri
europene .

Mortalitatea pe cauze a relevat n anul 2003 c principalele cauze de deces n

Romania sunt bolile aparatului cardiovascular, urmate de tumori, boli digestive,
leziuni traumatice i otraviri i bolile aparatului respirator.

MORBIDITATEA

Definiie: totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat , sau ntr-o anumit

perioad, n cadrul unei populaii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie c acestea au fost
depistate n perioada respectiv, la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces), sau
depistarea a fost efectuat ntr-o perioad anterioar dar boala exist i n perioada
prezent i fie c mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu n perioada la care
ne referim.
Prin consens internaional din morbiditate fac parte i traumatismele i otrvirile
accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum i rnirile, traumatismele i
arsurile cauzate de rzboaie.

Forme de studiu ale morbiditii:

1. Morbiditatea general Incidena Prevalena de moment - de perioad
2. Morbiditatea pe contingente
3. Morbiditatea succesiv
4. Morbiditatea cu incapacitate temporar de munc
5. Morbiditatea cu incapacitate permanent
6. Morbiditatea spitalizat

Termeni utilizai n studiul morbiditii:

Boal sau mbolnvire: entitate nozologic manifestat prin alterarea sntii
persoanei
Bolnav sau persoan bolnav: noiunea de boal nu se suprapune peste cea de bolnav
pentru c o persoan bolnav poate prezenta mai multe boli simultan
Caz clinic = bolnav n morbiditate = caz nou/caz vechi
Caz nou depistat = diagnosticul la prima consultaie medical, ocazie cu care se i
nregistreaz. Cazul nou depistat poate fi: - clinic caz nou - statistic caz nou (dei data
mbolnvirii putea fi n urm cu ani, de exemplu bolile cronice
Caz vechi = caz deja diagnosticat i nregistrat, care se prezint la consultaie ulterior
pentru tratament, dispensarizare, etc.
Codificarea = form de nlocuire a textului cu semne sau cifre condiionale.

In Romnia modelele de morbiditate i mortalitate au suferit modificri importante n

ultimele decenii, n sensul creterii prevalenei bolilor cronice i a 22 mortalitii de
aceste cauze, n contextul creterii ponderii populaiei vrstnice, asociat cu aciunea
multipl a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali i cu influena
condiiilor socio-economice i de asisten medical.

Determinanii strii de sntate

Factori comportamentali Aa cum arat evidenele, factorii comportamentali cu

impactul cel mai puternic asupra strii de sntate sunt: fumatul, consumul de alcool,
consumul de droguri, dieta, inactivitatea fizic

Fumatul a luat amploare n Romnia dup 1990, att n rndul brbailor ct i al

femeilor, dar mai ales n rndul tinerilor. Ancheta strii de sntate a populaiei din 1997
a artat c 46% dintre brbaii i 13 % dintre femeile de peste 18 ani fumeaz n mod
regulat.
In ceea ce privete consumul de alcool, aceeai Anchet a strii de sntate a populaiei
din 1997 a artat c 56.2% dintre persoanele de peste 15 ani erau consumatori de alcool,
dintre care 3.7% dependeni de alcool. Consumul de alcool este cel mai frecvent la grupa
de vrst 25-44 ani (66.3%)
Consumul de droguri este un fenomen care a aprut n Romnia numai dup 1990.
Diferite studii efectuate n Romnia au furnizat estimri foarte diferite ale prevalenei
consumului de droguri intravenoase. De exemplu, un studiu al Institutului Naional de
Cercetare i Dezvoltare n Sntate a estimat c n 1998 existau n Romnia 1000 de
consumatori de droguri intravenoase. Pe e alt parte, un raport preliminar al unui studiu
efectuat de UNICEF a estimat la 30.000 numrul consumatorilor de droguri intravenoase
n 2002, numai n Bucureti. Este nevoie i de alte studii care s ajung la nite concluzii
mai ferme.
Nivelul srciei n 2002 era estimat la 27%, iar cel al srciei extreme la circa 11%,
conform raportului Bancii Mondiale din Septembrie 2003. Situaia prezint cea mai mare
gravitate n regiunea de nord-est a rii, n care rata srciei depete 40%. Categoriile
populaioanle cele mai afectate de srcie sunt: copii abandonai, neglijai sever, abuzai,
trind n srcie extrem; familii n omaj cronic; familii cu muli copii; femei victime ale
violenei domestice, victime ale traficului de persoane, exploatrii sexuale; populaia din
zone defavorizate economic; populaia rom srac.

Rata omajului n Romania a fost de 7% n decembrie 2003. Aceast valoare include

numai omerii nregistrai oficial. Grupa de vrst cea mai afectat de omaj este cea sub
25 de ani, la care nivelul ratei omajului a atins n decembrie 2003 valoarea de 18,5%.

Mediul nconjurtor este un factor cu un impact deosebit asupra strii de sntate,

influennd apariia multor boli, cum ar fi: afeciunile respiratorii cronice,
cardiovasculare, alergice, endocrine, de metabolism i nutriie, bolile psihice i nu n
ultimul rnd bolile neoplazice. In aceast grup de determinani ai strii de sntate
trebuie s se ia n considerare: calitatea aerului, a apei, a solului, a alimentelor, a locului
de munc, a aezrilor umane i a factori fizici cum ar fi zgomotul i radiaiile

Problemele majore cu care nc se confrunt sistemul de sntate

Provocrile majore pentru sistemul de sntate din Romnia sunt:

- subfinanarea i utilizarea ineficient a resurselor
- accesul sczut i inechitabil la servicii de calitate
- managementul deficitar al resurselor umane
- insuficient atenie acordat serviciilor de promovare a sntii
- managementul deficitar al informaiilor
- colaborare intersectorial inadecvat

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA

Bolile cu transmitere sexuala(denumite si boli venerice) sunt infectii transmise un

mod preponderent prin contact sexual(de oricare ar fi acesta-vaginal,anal sau oral).Pe
langa actul sexual,alte mijloace de transmitere a acestor boli sunt contactul cu zona
infectata,contactul cu obiecte infectate(ace,etc) sau de la mama la fat.

Aceste boli pot fi clasificate in doua mari categorii :

1. Bolile cu transmitere sexuala majore, din care fac parte:

- Sifilisul
- Gonoreea (popular "Sculamentul")
- Sancrul moale
- Granulomul inghinal
- Limfogranulomatoza inghinala
2. Bolile cu transmisie sexuala minore, din care fac parte:
- uretritele negonococice(cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt provocate de
Chlamydii, Mycoplasme, Candida albicans,Trichomonas vaginalis)
- tricomonazia urogenitala
- candidozele urogenitale
- herpesul genital
- vegetatiile veneriene
- moluscum contagiosum
- scabia
- pediculoza
- unele forme de hepatita virala
In ultimul deceniu,infectia cu HIV,cea mai periculoasa infectie,pe langa sifilis,a provocat
epidemii fara precedent.

Sifilisul
apare in urma infectiei cu Treponema Pallidum. El poate fi primar, secundar, tertiar,
poate avea forme congenitale (sifilisul congenital - in care copilul este infectat la
nastere de catre mama bolnava) si alte forme nu foarte bine delimitate:
- latent - fara simptome dar cu rezultatele testelor pozitive
- forme de trecere intre secundar si tertiar, etc.
Primul simptom in cazul sifilisului primar este aparitia unei pete rosii (macula
eritematoasa), care devine o eroziune, adancindu-se, si apoi o ulceratie care doare
doar in cazul traumatizarii sau al suprainfectarii. La femei pot fi afectate labia,
vaginul, uretra si perineul. La ambele sexe mai pot fi afectate regiunea anorectala,
mamelonara, buzele, limba, amigdalele, etc. Complicatiile care pot aparea
sunt fimoza, parafimoza, suprainfectari ale leziunii, blocajul cailor limfatice
(limfedem) cu edemul penisului si a scrotului sau a labiilor.
Sifilisul secundar este considerat o stare septica cu Treponema - simptomele pot
aparea in 3 - 6 saptamani, determinand aparitia silifidelor. Acestea sunt pete mici,
roz - pal, care nu ies in relief si determina rozeola silifica sau care ies putin in relief
pe piele (papule). Pot aparea stari asemanatoare gripei (lipsa poftei de
mancare, dureri de cap(cefaleea) si musculare, articulatii ce dor, rinoree, etc). Se
poate instala sifilisul latent sau cel tertiar, dar in ultima perioada acestea apar tot mai
rar datorita tratarii la timp si a mijloacelor de informare in masa.

Gonoreea

In cazul acestei infectii, primele simptome apar la 2 - 3 zile de la contactul sexual:

secretii abundente galben - verzui, senzatii de usturime si arsuri, mucoasa
congestionata, rosie, umflarea uretrei, etc. Aceste simptome pot disparea dupa 8
saptamani - dar disparitia nu marcheaza sfarsitul bolii, ci cronicizarea ei.
Complicatiile ce apar sunt fimozele, prostatite, stricturi uretrale, etc. Gonoreea se
transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectate si foarte rar prin
folosirea in comun a obiectelor sanitare, prosoape, bureti, etc. Ea se poate trata
cu antibioticerecomandate de medic si in cazul unei diagnosticari precoce, situatie in
care si boala este necomplicata, tratamentul este de scurta durata.
Gonoreea are o frecventa mai mare in tarile in curs de dezvoltare, prezentand un
risc mare de contaminare.

Chlamydia
Chlamydia reprezinta infectia cu bacteria Chlamydia Trachomatis si este cea mai
frecventa boala cu transmitere sexuala in tarile dezvoltate. Aceasta bacterie
traieste doar in interiorul celulelor si este greu de depistat deoarece adesea
decurge fara simptome (dureri la contactul sexual, scurgeri vaginale nu foarte
abundente, senzatie de intepaturi, menstruatie neregulata, arsuri in timpul urinarii,
etc). Ca si gonoreea, chlamydia se transmite prin contactul direct cu mucoasele
sau lichidele infectioase. In ceea ce priveste tratamentul, acesta trebuie urmat de
catre ambii parteneri (indiferent de absenta sau prezenta simptomelor) si dureaza
intre 14 - 21 de zile, constand in antibioterapie tintita.

Scabia

Aparitia scabiei presupune prezenta unui parazit femela care sapa un canal in piele
in care depune 2 - 3 oua pe zi timp de o luna, ceea ce determina prurit tegumentar si
iritarea pielii leziuni de grataj. Transmiterea acestui parazit se face atat pe cale
sexuala, cat si prin contacte curente - gen folosirea in comun de lenjerie si haine.
Simptomele sunt reprezentate de mancarimi (prurit localizat) pe fata interioara a
mainilor, intre degete, in regiunea sanilor si a organelor genitale. In privinta
tratamentului, acesta se aplica atat partenerilor sexuali, cat si persoanelor care
coabiteaza cu cei infectati cu scabia. Lenjeriile si obiectele personale folosite de
persoanele infectate necesita dezinfectarea.

SIDA

SIDA este prescurtarea pentru Sindromul Imunodeficientei Dobandite si marcheaza

un deficit a sistemului imunitar dobandit ca urmare a infectiei cu virusul HIV. SIDA va
predispune la diferite boli care afecteaza in mod tipic persoanele infectate cu virusul
HIV si pe care in mod normal organismul ar trebui sa fie capabil sa le combata
infectii oportiniste. Ca toate virusurile, HIV nu are metabolism propriu si necesita o
celula gazda pentru a se putea multiplica. Aceste celule gazda sunt, printre altele,
celulele sistemului imunitar, limfocitele, globulele albe, celule sistemului nervos.
Cercetatorii clasifica infectia cu HIV in diferite stadii. Prin SIDA se intelege stadiul in
care sistemul imunitar este foarte slabit si in care pot sa apara diferite boli si tumori
forme de cancer. Evolutia unei infectii cu HIV difera de la o persoana la alta. La scurt
timp dupa infectarea cu HIV, acesta incepe sa se inmulteasca foarte rapid, astfel
incat in primele saptamani nu apar de obicei simptome (la inceput, eventuale stari
gripale). Dupa 12 saptamani de la contaminare, prin testul cu anticorpi, se gasesc
anticorpii construiti de virus.
Infectiile, oportuniste in cazul bolii SIDA, la un organism sanatos uneori nici nu se
manifesta sau pot fi combatute cu destula usurinta. Virusuri nu prea periculoase
precum Herpes simplex sauHerpes zoster pot duce la imbolnaviri
grave. Toxoplasmoza, tuberculoza, citomegalia, PcP - o forma a pneumoniei si
ciuperca Candida albicans sunt de asemenea boli caracteristice stadiului SIDA.
Portile de intrare in organism ale acestui virus sunt ranile deschise, suprafetele
iritate, zgariate sau inflamate ale pielii si tesuturile sensibile gen mucoasa vaginala.
Lichidele infectioase prin care acesta se transmite sunt sangele, sperma, laptele de
mama, etc. si nu cele ca saliva, urina, transpiratie sau lacrimi.

In ultimii ani, bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor creste in

continuare daca nu se vor lua masuri drastice pentru combaterea mecanismului care
permite propagarea acestor afectiuni in randul populatiei.

Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli si au aparut

medicamente noi si eficiente de tratament, numarul acestor boli creste alarmant si
apar cazuri noi la o parte insemnata a populatiei, ceea ce constituie pentru viitor un
semn de alarma.

Probabil factorul social - economic in care ne aflam la ora actuala, existenta

prostitutiei clandestine si a unui vagabondaj sexual mai mare permite inmultirea
acestor afectiuni cu grave consecinte asupra populatiei si a starii de sanatate.
Contactele sexuale ocazionale mai ales cu persoane necunoscute, ingreuneaza
desfasurarea unei anchete epidemiologice corecte, ceea ce face ca sursa de infectie
sa nu fie descoperita, acest lucru fiind esential in stoparea fenomenului de extindere
rapida a bolilor cu transmitere sexuala

Educatia sanitara si antiveneriana a populatiei la ora actuala lasa de dorit fiind una
din metodele cele mai eficace de prevenire si combatere a acestor afectiuni, ea nu
este aplicata in mod corespunzator cu rezultate negative vizibile.

CONCLUZIE:

mbtrnirea sntoas trebuie susinut prin aciuni de promovare a sntii i de

prevenire a bolilor de-a lungul ntregii viei prin abordarea unor factori cheie cum
ar fi alimentaia necorespunzatoare, activitatea fizic, consumul de alcool, droguri i
tutun, riscurile pentru mediu, accidentele de circulaie i accidentele domestice.

Ameliorarea sntii copiilor, a adulilor de vrst activ i a persoanelor n vrst

va contribui la crearea unei populaii sntoase i productive i va favoriza o
mbtrnire sntoas att n prezent, ct i n viitor. De asemenea, mbtrnirea
sntoas este sprijinit de aciuni menite s ncurajeze adoptarea unor moduri de
via sntoase i s reduc comportamentele nocive, s previn i s trateze
anumite afeciuni specifice, inclusiv tulburrile genetice.

Sistemele de sntate ale UE sunt supuse unor presiuni crescnde de a rspunde

provocrilor de mbtrnire a populaiei, ateptrilor crescnde ale cetenilor,
migraiilor i mobilitii pacienilor i a cadrelor medicale.
Noile tehnologii pot revoluiona asistena medical i sistemele de sntate i
contribui laviabilitatea lor viitoare. E-sntatea, genomica i biotehnologiile pot
ameliora prevenirea bolilor, asigurarea tratamentului i pot susine o schimbare a
orientrii dinspre asistena spitaliceasc ctre profilaxie i ngrijire medical
primar. E-sntatea poate contribui la asigurarea unei asistene mai bune,
orientate ctre cetean, precum i la scderea costurilor i sprijinirea
interoperabilitii dincolo de frontierele naionale, facilitnd mobilitatea i
securitatea pacienilor.
Cu toate acestea, trebuie evaluate corespunztor noile tehnologii, inclusiv sub
raportul cost-eficien i echitate, i trebuie luate n considerare implicaiile formrii
i capacitii cadrelor medicale.
Tehnologiile noi i puin cunoscute pot genera preocupri de ordin etic i trebuie
examinate aspectele legate de ncrederea cetenilor.