Drept Comercial f.r.1 1 1

DREPT COMERCIAL
Lector univ. dr. Ioan Mircea Zrie

-Manual de studiu individualINTRODUCERE
Disciplina Drept comercial este nscris n planul de nvmnt ca o
disciplin teoretic obligatorie deoarece nvarea i nelegerea corect a
fenomenului economic nu se pot realiza fr a avea noiuni de baz referitoare la
raporturile juridice comerciale (natura lor specific, subiectele acestor raporturi,
obiectul i coninutul lor). Orice economist trebuie s cunoasc obiectul raporturilor
juridice comerciale, diferena dintre acestea i alte raporturi de juridice de drept
privat, care sunt subiectele de drept comercial, ce sunt societile comerciale i de
cte feluri sunt ele, cum se nfiineaz i cum se dizolv acestea, ce este fondul de
comer, care sunt titlurile de credit i trsturile lor specifice, ce reprezint insolvena,
cnd intervine i care sunt procedurile i etapele ei.
Obiectivele cursului :
Cursul i propune iniierea studenilor n studiul tiinei dreptului comercial,
i propune s-i fac pe studenii economiti s neleag i s aprofundeze noiunile
fundamentale ale dreptului comercial concepte, categorii, noiuni, instituii,
principii, reglementri pe baza crora pot s desfoare o activitate competitiv de
economist sau contabil de gestiune.
n concret, cursul ofer studenilor posibilitatea studierii sistematice i
nelegerii a unor trsturi i instituii de baz ale dreptului comercial, cum ar fi :
specificul dreptului comercial n raport cu alte ramuri ale dreptului; subiectele
raporturilor juridice comerciale i trsturile lor; constituirea, modificarea i
desfiinarea societilor comerciale; titlurile comerciale i instrumentele de plat;
procedura insolvenei societilor comerciale.
Competene conferite :
Dup parcurgerea acestui curs studentul va dobndi urmtoarele competene
generale i specifice :
1. Cunoatere i nelegere :
identificarea i nsuirea terminologiei specifice pentru studiul

dreptului comercial. nelegerea just a reglementrilor relaiilor
comerciale i utilizarea corect, riguroas a termenilor de specialitate.
2. Explicare i interpretare :
nelegerea corect a specificului raporturilor de drept
comercial, a trsturilor i caracteristicilor societilor
comerciale i a rolului lor n dinamica vieii socialeconomice ;
argumentarea corect a unor enunuri ;
capacitatea de analiz i sintez n procesul de
interpretare a reglementrilor i instituiilor juridice
comerciale.
3. Instrumental aplicative :
- capacitatea de a transpune n practic cunotinele dobndite n
timpul cursului ;
- abiliti de cercetare, creativitate n domeniul explicrii funciilor
statului, a rolului i mecanismelor prin care acesta, prin intermediul
dreptului, influeneaz viaa economico social ;
- capacitatea de a efectua analize n raport cu problematica studiat ;
- capacitatea de a nelege fenomenul economic, mecanismele sale, n
strns corelaie cu fenomenul juridic.
2. Atitudinale :
- reacia pozitiv la sugestii, cerine, sarcini didactice, satisfacia de a
nva noiuni noi, de a rspunde la ntrebri, provocri, de a
descoperi, prin eforturi de gndire proprii, conexiuni logice ntre
diferite noiuni ;
- implicare n diferite activiti de cercetare tiinific pe domenii
interdisciplinare ;
- abilitatea de a putea colabora cu specialiti din alte domenii, cum sunt
specialitii n tiine juridice ;
- capacitatea de a aprecia i nelege diversitatea situaiilor.
Resurse i mijloace de lucru :
Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenilor,
precum i de material publicat pe Internet sub form de sinteze i teste de

autoevaluare menite s ajute la nsuirea corect i complet a tuturor temelor
cursului. n timpul convocrilor se folosesc metode interactive de predare, de natur
a determina participarea studentului la dezbateri pe tema subiectului studiat.
Structura cursului :
Cursul este compus din 14 uniti de nvare, dup cum urmeaz :
1. Noiuni introductive. Specificul dreptului civil comercial. Profesionitii
subiecte ale raporturilor de drept civil comercial (2 ore) ;
2. Izvoarele dreptului comercial. Izvoarele raporturilor juridice comerciale (2
ore):
3.Societile comerciale subiecte ale raporturilor juridice de drept civil
comercial. Istoric, definiie i trsturi (2 ore);
4. Formele societilor comerciale si clasificarea lor .
5. Constituirea, organizarea i funct ionarea societt ilor comerciale (2 ore);
6. Modificarea societilor comerciale (2 ore);
7. Dizolvarea i lichidarea societilor comerciale (2 ore);
8. Contractele privind activitatea comercial (2 ore)
9. Contractul de vnzare i contractul de furnizare (2 ore);
10. Titlurile de credit (2 ore);
11. Cambia (2 ore);
12. Biletul la ordin i cec-ul (2 ore);
13.Insolvena debitorului (2 ore);
14. Arbitrajul comercial (2 ore)..
Teme de control (TC) :

Desfurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei i
acestea vor avea urmtoarele subiecte :
1. Specificul dreptului civil comercial i subiectele raporturilor juridice comerciale
(2 ore) ;
2. Societile comerciale i diferenele dintre diferitele lor forme (2 ore) ;
3. Procedura insolvenei i etapele ei (2 ore).
Bibliografie obligatorie :
Stanciu Crpenaru Tratat de drept comercial, Ediia a III-a, revizuit,

Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012;
Gheorghe Piperea Drept comercial. ntreprinderea, Editura C.H. Beck,
Bucureti 2012;
Daniel Mihail andru Dreptul comerului internaional, Editura
Universitar, Bucureti, 2012.
Noul Cod Civil i Legea de punere n aplicare, Editura Hamangiu,
Bucureti, 2013.
Metoda de evaluare :
Examenul final se susine sub form scris, pe baza a dou subiecte alese
dintre temele de curs, inndu-se seama de participarea la activitile tutoriale i de
rezultatul obinut de student la temele de control.
Unitatea de nvare 1
Noiuni introductive
1.1 Introducere :
Cursul introductiv ofer studenilor posibilitatea de a nelege care este obiectul de
studiu i care este specificul dreptului civil comercial, ca ramur de drept privat. Le
arat de ce este important nsuirea terminologiei specific relaiilor comerciale.
Ofer primele noiuni despre ceea ce nseamn comer, profesioniti, patrimoniul
dinamic al societilor comerciale.
1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare :

- nelegerea obiectului de studiu i a specificului ramurii dreptului
civil comercial ;
- localizarea corect a acestei ramuri n cadrul sistemului dreptului i
nelegerea specificului raporturilor juridice comerciale.
1.3. Timpul alocat unitii de nvare :
- timpul alocat este de 2 ore.

1.4.
Coninutul unitii de nvare :

A. Ce este dreptul. Sensurile termenului:
1.Dreptul obiectiv : - sistemul normelor juridice stabilite sau recunoscute de
catre stat in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a
caror respectare obligatorie este garantat de forta coercitiv a statului
( cuvntul englezesc law).
2.Dreptul subiectiv : - aptitudinea, posibilitatea subiectelor unui raport juridic
de a pretinde celorlalte subiecte sa deruleze o anumita conduit (s fac, s nu
fac sau s dea ceva), sub sanctiunea interventiei fortei coercitive a statului
( cuvntul englezesc right). Drepturile subiective sunt de mai multe feluri :
drepturi absolute, drepturi relative, etc.
3. Drept : denumire a ramurilor dreptului (ex. dreptul civil, dreptul
constitutional) si a stiintelor de ramur.
Normele dreptului obiectiv reglementeaza toate domeniile vietii sociale, atat

cele care tin de domeniul relatiilor publice (dreptul public) cat si cele care tin de
relatiile dintre indivizi (dreptul privat).
Dreptul public reglementeaza relatiile dintre cetean si stat si cele dintre
ceteni care vizeaza interesele statului . Metoda reglementrii specifice dreptului
public este metoda autoritarista n raporturile de drept public statul apare n pozi ia
de subiect supraordonat, care trage la rspundere pe cellalt subiect, care a nclcat
dispoziia unei norme juridice. Normele de drept public sunt norme de putere impuse
de stat pentru aprarea intereselor sale.
Ramurile dreptului public sunt dreptul constituional, dreptul penal, dreptul
administrativ, drept procesual.
Dreptul privat normele sale reglementeaz relaiile patrimoniale i personal
nepatrimoniale dintre ceteni, persoane fizice i persoane juridice. Metoda
reglementrii este cea a autonomiei prilor. i statul, cnd este parte ntr-un raport de
drept privat apare pe poziie de deplin egalitate cu celelalte pri.
Ramurile dreptului privat sunt dreptul civil, dreptul comercial, dreptul
familiei, etc.
Dreptul comercial sau dreptul contractelor profesionale :
Dreptul comercial , n sens larg, este format din normele juridice care
reglementeaza comertul.
Ce nseamna comer ?
1. n sens etimologic, cuvantul deriv din expresia latin cum merx cu

marf.
2. n sens economic, comerul semnifica circulatia marfii de la productori la
consumatori.
3. n sens juridic, prin comert, se inteleg toate activitatile de producere,
circulatie (distributie) a marfurilor, executarea de lucrari si prestari servicii.
Deci dreptul comercial este format din totalitatea normelor juridice de drept
privat aplicabile comertului , adica acele acte si fapte juridice pe care legea le
defineste ca fiind fapte de comert, si care sunt derulate de come.
n contemporaneitate, dreptul comercial a cunoscut dou sisteme de
reglementare :
- sistemul dualist care i acord autonomie n raport cu dreptul civil. Specificul
acestui sistem, functional si n Romnia, pn in anul 2009, la adoptarea Noului Cod
Civil const n existena , n paralel, a dou coduri legislative : Codul civil si Codul
comercial.
- sistemul monist care consacr unitatea dreptului privat : dreptul civil, dreptul
comercial si dreptul familiei primesc o unic reglementare n Noul Cod Civil.
B. Specificul dreptului civil comercial
Prin Noul Cod Civil romn din 2009 a fost abrogat Codul comercial romn, in
vigoare din 1887.
Din momentul intrarii in vigoare a Noul Cod civil (prin legea nr.71/2012) toate
ramurile dreptului privat (dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei) au fost
reunite intr-o singura ramura de drept dreptul civil.
Traditional, dreptul civil reglementa relatiile dintre particulari care vizau
patrimonial lor static (adica persoane si averi ) iar dreptul comercial (al afacerilor)
reglementa productia si distributia bogiilor, adica patrimoniile dinamice.
Distinctia dintre raportul juridic civil si cel comercial se facea inainte de
adoptarea Noului Cod civil pe baza a doua criterii ; criteriul principal al dreptului de
comert si , criteriul subsidiar, al comerciantului.
Cu alte cuvinte un raport juridic era comercial si nu civil daca izvora dintr-un
fapt de comert si daca obligatia rezulta din exercitiul activitatii specifice a unui
comerciant (persoana care efectua acte de comert in mod obisnuit).
Noul Cod Civil prin articolul 3 din 1 isi consacra aplicarea atat particularilor
(ca si vechiul cod civil) cat si profesionistilor.
In alin.2 si 3 al articolului 3, Noul Cod civil arata ca este profesionist cel care
exploateaza o intreprindere (adica cel ce in mod sistematic exercita o activitate ce
consta in producerea, administrarea ori instrainarea de lucruri ori prestarea de
servicii, cu sau fara scop lucrativ.
Sunt deci profesionisti, si, implicit , subiecte de drept civil comercial: titularii
intreprinderilor de tip comercial clasic (regii autonome, societati comerciale,
organizatii cooperatiste, comerciani persoane fizice), persoanele care exercita
profesii liberale sau reglementate (medici, avocati, notari, ziaristi),institutii publice
(spitale,universiti,teatre)
si
organizatii
non-guvernamentale
(fundaii,
asociaii,cluburi sportive, culte religioase).
Deci Noul cod civil este si un cod al profesionistilor , deci un nou cod
comercial.
In concluzie, subiecte ale dreptului civil comercial, adica profesionistii, sunt :
persoane fizice autorizate, intreprinzatori individuali sau familiali, persoane fizice
care exercita activitati reglementate sau liberale; persoane juridice : societati
comerciale, organizatii cooperatiste, regii autonome, societati civile cu personalitate
juridica; grupurile de interese economice, asociatiile si fundatiile care exercita si
activitati economice, institutiile publice care exercita si activitati economice;
entittile colective fara personalitate juridica, cum sunt grupurile de societati,
societatile simple sau societile neregulat constituite, care exploateaza o
ntreprindere. Diferena dintre un profesionist si un comerciant este diferena dintre
gen i specie.
Dintre profesionistii enumerati anterior, Legea nr.71/2011 (de punere in
aplicare a Noului Cod civil), n art.6 al. 1 consacr calitatea de comercianti doar
pentru profesionistii supusi nregistrrii n registrul comertului.
Aceeasi lege a nlocuit sintagma acte si fapte de comert cu sintagma
activiti cu scop lucrativ.
n concluzie, specificul dreptului civil comercial const n faptul c
reglementeaza productia si distributia bogiilor, a averilor dinamice, fiind un drept al
afacerilor.
Raporturile juridice n care sunt implicai profesionistii se caracterizeaz prin
risc, ncredere si continuitate.
Riscul :
Orice afacere se caracterizeaza deci se si defineste prin risc. n limba englez
pentru cuvntul afacere se folosesc 2 termeni : business (ocupaie) dar si venture
(risc). ntreprinderea desfoar fapte i activiti comerciale a cror derulare
presupune risc. Insolvena este esecul ntreprinzatorului (ntreprinderea insolvent
este o afacere care a euat). Orice tranzacie comercial este efectuat de pr i pentru
a ctiga i orice astfel de contract presupune ideea de risc, de insucces comercial.
ncrederea :
Reprezint credina pe care o investesc partenerii de afaceri ai profesionistului
in capacitatea lui de a-si duce la bun sfrsit afacerea si de a si face datoria.
Credibilitatea este o premis a succesului de piata.
Lipsa credibilitatii duce la esec , la faliment.
n contractele de drept civil (ocazionale) credibilitatea nu are importanta

hotrtoare ca si in contractele dintre profesionisti.n aceste relaii profesioni tii sunt
dependeni de conduita partenerilor lor : neplata unor furnizori sau plata lor cu
ntrziere determin efecte n lan, imposibilitatea cocontractanilor de a- i respecta
obligaiile.
Continuitatea :
Raporturile juridice dintre profesionisti sunt , n principiu , non-conflictuale.
Dreptul comercial este un drept al compromisului i reglementeaza organizarea
comertului n care fiecare parte trebuie sa castige. Cand nu se neleg, pn a ajunge
in fata instantei, profesionistii trec prin fazele medierii, concilierii si arbitrajului.
Exist nenumrate mijloace extrajudiciare de soluionare a nenelegerilor de natur
comercial : tranzaciile, medierea, concilierea, arbitrajul, toate depinznd de voina
prilor cocontractante. Relaiile contractuale dintre profesioniti sunt contracte de
durat, repetitive, bazate pe ncrederea ctigat de furnizor sau beneficiar n calitatea
produselor sau n corectitudinea onorrii obligaiilor.
UNITATEA DE NVARE 2
IZVOARELE DREPTULUI CIVIL COMERCIAL
2.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt sursele dreptului civil
comercial, ierarhia acestora. Le arat cum se nasc i cum se deruleaz raporturile
juridice comerciale.
- nelegerea i nsuirea noiunii de izvor de drept civil i comercial i
a diferitelor izvoare ;
- nelegerea modului n care se nasc, se modific i se sting raporturile
juridice civil comerciale ;
- nelegerea raporturilor de drept comercial internaional.
2.4.
A. Sintagma izvor de drept are 2 sensuri : a). izvoarele materiale ale

dreptului adic sursele dreptului. Acestea trebuie cutate n realitile socialeconomice care determin elaborarea i aplicarea dreptului.
b). izvoarele formale sau formele de exprimare a dreptului care reprezint izvoare
nemijlocite pentru normele juridice aplicabile ntr-o situaie faptic dat.
Reprezint izvoare formale ale drptului civil comercial :
1. Dreptul pozitiv, adic actele normative care conin prevederi care
reglementeaz relaiile dintre profesioniti. Principalul izvor de drept civil comercial
este noul cod civil care n articolul 3 prevede c dispoziiile sale se aplic i
raporturilor dintre profesioniti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte
subiecte de drept civil , adic raporturilor de drept comercial.
Legea (in sens larg), adica toate actele normative, indiferent de institutia
care le adopta :
In sistemul actelor normative ce reglementeaza relatii juridice din sfera dreptului
civil comercial romn, pozitia cea mai inalta, ca forta de reglementare, o are
Constitutia Romaniei. Ca lege fundamentala a tarii, Constitutia statueaza principiile
generale de organizare si functionare a activitatii economice :
- potrivit disp. art. 135 alin. (1) - economia Romaniei este economie de piata,
bazata pe libera initiativa si concurenta ;
- potrivit disp. art. 135 alin. (2) - statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, creearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica ().
- potrivit disp. art. 45 - accesul liber al persoanei la o activitate economica,
libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.
Pe urmatoarea treapta, sunt situate actele normative emise de Parlament,
adic legile n sens restrans.
Regulile juridice de baza a activitatii comerciale se regasesc in prezent in
Noul Cod civil care prevede, in disp. art. 3 alin. (1), ca dispozitiile prezentului cod
se aplica si raporturilor dintre profesionisti precum si raporturilor dintre acestia si
orice alte subiecte de drept civil.
n materia activitatii comerciale exist numeroase legi (denumite legi

comerciale speciale) care reglementeaza o parte importanta din relatiile juridice
nascute in legatura cu producerea si punerea in circulatie a marfurilor, executarea de
lucrari si prestarea de servicii. Spre exemplificare enumeram cele mai importante legi
comerciale speciale: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale; Legea nr.
26/1990 privind Registrul comertului; Legea nr. 11/1991 privind concurenta neloiala;
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Alte acte normative ce reglementeaza activitatea comerciala sunt hotararile de
guvern, ordonantele de guvern, ordine si instructiuni ale ministrilor, etc. (ex.:
O.U.G. nr. 44/2008 privind desfurarea activitilor economice de ctre persoanele
fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale).
2) Uzantele reprezinta reguli de conduita nascute din practica sociala, folosite
vreme indelungata si respectate ca norme juridice obligatorii. Pentru a fi norme
juridice si nu doar norme sociale, uzantele trebuie sa fie recunoscute de catre stat, iar
in situatia incalcarii acestora statul urmeaza a aplica sanctiuni.
Asa cum am precizat anterior, aceste izvoare ale Dreptului comercial roman ar
trebui analizate ca izvoare normative, deoarece sunt prevazute in mod explicit de
prevederile Noului Cod civil. Avand in vedere faptul ca uzantele pot conduce numai
la interpretarea vointei partilor in cadrul unui contract, putem aprecia insa ca aceste
izvoare fac parte din categoria celor interpretative.
Conform disp. art. 1 alin. (2) din Noul Cod civil, uzantele sunt izvoare ale
Dreptului civil (si implicit ale Dreptului comercial) numai in cazurile neprevazute
de lege.
Uzantele sunt clasificate in conformitate cu disp. art. 1 alin. (6) din Noul Cod
civil in:
- obiceiuri (cutume);
- uzuri profesionale.
In cuprinsul Noului Cod civil exista trimiteri la uzane, ca izvoare ale dreptului
civil: potrivit art. 1268 alin. 2 clauzele ndoielnice ale unui contract se interpreteaza
tinnd seama, ntre altele, de natura contractului, de mprejurrile n care a fost
ncheiat, de interpretarea dat de pri, de sensul atribuit n general clauzelor i
expresiilor n domeniu i de uzane.
3) Conceptul de dispozitiile privitoare la situatii asemntoare este unul
nou, introdus odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod civil. Aceste dispozitii sunt
izvoare ale Dreptului civil si implicit ale Dreptului comercial numai in situatia in care
legea si uzantele nu reglementeaza anumite situatii juridice.
In conformitate cu disp. art. 1168 din Noul Cod civil Reguli aplicabile
contractelor nenumite contractelor nereglementate de lege li se aplica prevederile
prezentului capitol, iar daca acestea nu sunt indestulatoare, regulile speciale privitoare
la contractul cu care se aseamana cel mai mult.
Si in ceea ce priveste natura acestui izvor pot fi facute aprecieri in sensul ca:
- sunt normative deoarece sunt prevazute in mod expres de art. 1 din Noul Cod
civil;
- sunt interpretative deoarece ajuta doar la interpretarea unor contracte.
4)
Principiile generale ale dreptului
Dreptul obiectiv, adica ansamblul normelor juridice in vigoare la o anumita

data, are la baza o serie de principii care guverneaza toate institutiile juridice. In
materia Dreptului comercial, ca subramura a dreptului civil, intereseaza:
- principiile fundamentale ale dreptului romn;
- principiile fundamentale ale dreptului civil romn;
Echitatea reprezint un izvor de drept : potrivit legislaiei europene, n
materia drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanei este descris ,,dreptul la
un proces echitabil,,(cu posibilitatea condamnrii statelor care nu-l asigur i
obligaia revizuirii hotrrilor care nu-l respect) ; potrivit art. 1271 din Codul civil
instana, n cazul n care executarea contractului a devenit excesiv de oneroas
datorit schimbrilor excepionale a mprejurrilor ......poate s dispun adaptarea
contractului pentru a distribui n mod echitabil ntre pri pierderile i beneficiile....
5) Doctrina juridica este definita ca un set de idei, conceptii si lucrri de
specialitate n domeniul juridic, elaborate de specialisti n drept. Prerile autorilor de
drept vizand analiza diferitelor institutii juridice, cat si aplicarea normelor juridice nu
pot constitui decat opinii care sa ajute la interpretarea dreptului. Ele nu pot fi
considerate obligatorii, dar pot fi preluate de legiuitor si transpuse n acte normative.
6) Jurisprudenta (practica judiciara sau precedentul judiciar) reprezint soluii
pronuntate de judecatori anterior n cazuri cu obiect identic. n sistemul dreptului
romnesc, practica judiciar nu este considerata ca fiind creatoare de norme juridice,
deoarece solutiile date de instantele judecatoresti nu au putere de precedent judiciar,
nefiind obligatorii dect pentru prtile pentru care au fost pronuntate. Aceasta
interpretare are la baza principiul separatiei puterilor in stat conform cruia instantele
judecatoresti sunt competente doar sa aplice legea.
Exist ns dou categorii de hotarari judecatoresti care au valoare obligatorie
pentru viitor pentru toate instanele de judecat:
- hotrrile naltei Curti de Casaie si Justitie pronuntate in recursuri in
interesul legii;
- hotrrile Curii Constituionale prin care se admit exceptiile de
neconstituionalitate.
B. IZVOARELE
COMERCIAL :
RAPORTURILOR
JURIDICE
DE
TIP CIVIL
a). Actele juridice : reprezint manifestri de voin fcute cu intenia de a

produce efecte juridice. Actele juridice pot fi unilaterale (efectele de comer sau
actele de constituire a unei societi comerciale unipersonale) ; bilaterale (contracte)
sau multilaterale (contractul de societate sau hotrrile Adunrii Generale a
asociailor).
b). Faptele juridice : care sunt de dou feluri, respectiv licite sau ilicite. Cu
titlu de exemplu enumerm, ca fapte licite : gestiunea de afaceri; plata lucrului
nedatorat; mbogirea fr just temei). Fapte juridice ilicite (cauzatoare de
prejudicii) sunt : concurena neloial; fapte care aduc atingere drepturilor
consumatorilor; contrafacerile; contraveniile; infraciunile economice de rezultat).
Trebuie s artm c principalele izvoare ale raporturilor juridice n care intr
comercianii, profesionitii sunt contractele profesionale. Acestea sunt, dup cum se
regsesc sau nu reglementate n lege, de dou feluri : numite i nenumite.
Contractele numite, aa cum le arat denumirea, sunt reglementate-ca regim
juridic i denumire- prin norme supletive ntr-o lege. Ceea ce d acestor contracte
caracteristica de ,,contracte numite,, este existena unor clauze contractuale devenite
tipice ntr-o anumit specie de contract i pe care legiuitorul le recunoate prin lege ca
fiind carateristice pentru un tip de contract. Dac ntr-un contract anumite clauze l
apropie de un contract numit dar prile nu au stipulat toate clauzele specifice acelui
contract atunci contractul se completeaz cu cluzele din lege, fixate pentru acel
contract. n prezent, foarte multe contracte comerciale se ncheie n form
simplificat, adic n forma ,,contractelor ncheiate ntre persoane aflate la distan ,, :
se lanseaz oferta referindu-se la un contract ,,numit,, i la momentul acceptrii ei se
consider ncheiat contractul cu clauzele din lege. Aa se ncheie contractele care
caracterizeaz comerul electronic. De precizat c sunt considerate acceptate i se
aplic clauzele impuse de vnztor, ntr-un astfel de contract doar din momentul
acceptrii lor exprese de ctre cumprtor.
Contractele nenumite nu sunt reglementate prin lege. n dreptul privat
particularii pot ncheia n mod liber convenii. : potrivit art. 1169 Cod civil ,,Prile
sunt libere s ncheie orice contracte i s determine con inutul acestora, n
limitele impuse de lege, de ordinea public i de bunele moravuri,,. n prezent, n
materie comercial, sub influena dreptului anglo-saxon (unde nu exist o
reglementare a contractelor) numrul contractelor nenumite este n cre tere. Sunt
contracte nenumite conveniile dintre acionari; contractul de expediie; diferite
instrumente financiare derivate : futures, options, forward) precum i diferite forme
de acorduri de finanare. n cazul unui contract nenumit cu clauze imprecise,
lacunare, n caz de litigiu, se aplic prin analogie regulile de la contractul numit cel
mai apropiat sau principiile generale ale dreptului.
C. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT COMERCIAL INTERNAIONAL :

Reprezint o relaie patrimonial n cadrul activitii de comer interna ional,
reglementat juridic, in care prile aflate pe pozitii de egalitate juridic, sunt titulare
de drepturi si obligatii, aduse la ndeplinire, daca este cazul, prin for a de
constrngere a statelor.
Subiectele raportului juridic de comer international sunt comercianii, noiune
diferit n dreptul continental (romano-germanic) fa de cel anglo-saxon (common
law).
n dreptul anglo-saxon, care a influenat si Codul comercial german de la 1900,
la baza relaiilor comerciale se afl criteriul subiectiv, al calitii de comercian i a
persoanelor care deruleaza un anumit tip de relatii patrimoniale. Calitatea de
comerciant se dobandeste prin indeplinirea unor criterii si autorizari legale, statice.
Potrivit acestui criteriu faptele sunt de comert daca sunt derulate de un
comerciant.
Dupa criteriul obiectiv, adoptat de Codul comercial francez din 1807, doar tipul
activitatilor desfasurate si nu calitatea persoanei care le desfasoara, determin
specificul relaiei ca fiind comerciala sau nu.
In dreptul romanesc, sunt subiecte de drept comercial, in lumina Noului Cod
civil profesionistii, adica orice persoana care exploateaza o ntreprindere.
Am invatat anterior , sunt subiecte de drept comercial comerciantii persoane
fizice, societatile comerciale, regiile autonome, grupurile de interes economic,
societatile cooperative, organizatiile cooperatiste, societatile europene si grupurile
europene de intereres economic.
Acestea devin subiecte ale raporturilor juridice de comer international
atunci cnd deruleaza relatii comerciale transnaionale.
In general, n cadrul acestor relaii comerciantul- persoana fizic are un
rol minor.
Unitatea de nvare 3
Societile comerciale - subiecte ale raporturilor juridice de
drept civil comercial. Istoric, definiie i trsturi
3.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele subiecte ale
raporturilor juridice civil comerciale,cum au aprut i care sunt trsturile distinctive

ale societilor comerciale.
- nelegerea i nsuirea noiunii de societate comercial, a trsturilor
i formelor lor ;
- nsuirea i nelegerea reglementrilor juridice care dirijeaz
funcionarea diferitelor forme de societi comerciale .
3.4.

Noiuni introductive :
Societtile comerciale au aprut atunci cnd , pe o anumita treapt a dezvoltrii

societatii , energiile individuale au devenit insuficiente pentru satisfacerea nevoilor
social-economice. Nevoia cooperarii dintre ntreprinzatori a determinat crearea
conceptului juridic de societate comerciala.
Reglementarea generala a societatilor comerciale n Romania este cuprins in
Legea nr.31/1990 privind societtile comerciale.
Reglementri speciale privind societtile comerciale se refer la anumite
societti comerciale cum ar fi :
1. Societtile pe actiuni admise la tranzactionare sunt reglementate si prin
dispozitiile Legii nr.297/2004 privind piata de capital.
2.
Societtile comerciale cu capital integral de stat sunt reglementate de
Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat cu larga
autonomie si societati comerciale.
3.
Societtile comerciale din domeniul bancar sunt reglementate
OUG nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului.
prin
4.
Societti comerciale din domeniul asigurrilor prin Legea nr.32/2000
privind societtile de asigurare si supravegherea asigurrilor.
n subsidiar, organizarea si functionarea societtilor comerciale este

reglementat prin dispozitiile Codului civil (vezi Cartea V, titlul IX, Cap.VII- privind
contractul de societate); Codului muncii : referitor la personalul salariat al
societatilor comerciale. Incadrarea acestuia se face prin contract de munca, cu
respectarea legislatiei muncii si a asigurarilor sociale; legislatiei fiscale : producnd
profit, societtile comerciale intr sub incidenta legislatiei fiscale (Codul fiscal si
Codul de procedur fiscal).
Definitia societii comerciale :
Este o grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si
beneficiind de personalitate juridical in care asociatii se inteleg sa puna in comun
anumite bunuri, pentru desfasurarea unei activitati de productie, comert sau prestari
servicii in scopul realizarii si impartirii profitului rezultat.
Deci, o societate comerciala apare ca fiind un grup organizat de persoane care,
datorita personalitatii juridice actioneaza ca un subiect de drept distrinct.
Exista deci trei elemente specifice ale contractului de societate :
1. Aportul sau miza contribuia materiala a asociatilor;
2. Intentia de cooperare in functionarea societatii;
3. mprirea profitului.
1). Aportul sau miza : este format din obligatia asumata de fiecare asociat de
a aduce in societate un bun, o valoare patrimoniala.
Aportul este privit ca un contract ntre asociat si viitoarea societate comercial
i, n limitele aportului, asociatul devine acionar al societatii.
Aportul poate sa fie :
a) n numerar este obligatoriu, indiferent de forma societatii, pentru c banii
sunt necesari pentru inceperea activitatii (constituire, inregistrare,etc.) .
Rezidentii romani aduc aport in lei iar nerezidentii pot aduce in lei sau valuta.
b) n bunuri : - acestea pot fi imobile (cldiri, instalatii), mobile corporale
(materiale,marfuri) si mobile necorporale (creante, fond de comert,etc.).
Bunurile aportate trebuie sa fie :
evaluabile in bani
necesare activitatii societatii
sa fie in stare de utilizare
sa fie proprietatea asociatului
Potrivit art.65 din Legea 31/90 dreptul de proprietate asupra bunului aportat se
transfer de la asociat la societate din momentul nmatriculrii ei la registrul
comertului.
c) Aportul in prestatii si cunostinte specifice : denumit traditional in industrie
consta in prestatii in munca sau servicii pe care asociatul promite s la efectueze n
societate , avnd n vedere competena si calificarea sa.
Doar asociatilor din societatile in nume colectiv si asociatilor comanditati din
societile in comandit le este permis aport n industrie
Aportul asociailor nu trebuie s fie egal dar trebuie s fie real, nu fictiv i
s fie licit.
Efectuarea aportului se numeste vrsarea capitalului sau predarea aportului
Neefectuarea aportului sau efectuarea lui cu intarziere determin obligatia
asociatului la plata unor daune dobnzi sau chiar excluderea sa din societate.
Capitalul social si patrimonial societtii :
1.Capitalul social al societatii este format din suma valoric a aporturilor
asociailor.
2.Patrimoniul iniial al societii este format din totalitatea aporturilor
(expresia material a ansamblului aporturilor).
Capitalul social este un concept juridic distrinct, care se refera la expresia
valoric a totalittii aporturilori in numerar si in natur ale asociatilor (fara aporturile
in prestatii sau cunostinte specifice).
Din punct de vedere contabil capitalul social, denumit si capital nominal al
societatii reprezinta o cifra convenita de asociati si se evidentiaza n bilantul
societii la pasiv , ca o obligatie a societii ctre asociati.
Din punct de vedere juridic capitalul social exprim limita gajului general al
creditorilor societii.
Capitalul social minim fixat de lege este de 90.000 lei in cazul societilor pe
aciuni sau n comandita simpl si de 200 lei in cazul societatilor cu rspundere
limitata.
Capitalul social nominal este fix pe durata existenei societii , este intangibil
(nu poate fi folosit pentru plata dividendelor) i trebuie s fie real.
Capitalul subscris este cel la care s-au obligat asociaii iar cel vrsat este
capitalul deja intrat n patrimoniul societtii.
n schimbul aportului de capital asociaii primesc n societate :
pri de interes n cazul societtilor n nume colectiv i a celor n comandit
simpla;
pri sociale n cazul societtii cu rspundere limitat;
aciuni n cazul societatilor pe actiuni si a celor in comandit pe aciuni.
n raport cu acestea, asociatul ete coproprietar al capitalului social al societii
si tot n raport cu acestea el particip la luarea deciziilor n societate sau
primete dividende.
Patrimoniul societii cuprinde:
Activul social : - toate bunurile aduse ca aport si dobndite de societate ;
Pasivul social toate obligatiile societii , indiferent de natura lor.
Deci patrimoniul social este o universalitate juridic, deosebita de capitalul
social.
Unitatea de nvare 4
Formele societilor comerciale si clasificarea lor

4.1. Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele forme ale
societilor comerciale, distinciile dintre ele.
- nelegerea i nsuirea celor cinci forme de societate comercial
recunoscute de legea romn, a trsturilor i particularitilor lor ;
funcionarea diferitelor forme de societi comerciale .
4.4.
Potrivit art. 2 din Legea nr.31/90, societile comerciale din Romania pot
mbrca, n mod limitativ, urmtoarele forme:
1 societi n nume colectiv;
2-societi n comandita simpl;
3 societi pe actiuni;
4 societi n comandit pe actiuni;
5 societi cu rspundere limitat.
Principalul criteriu de deosebire dintre ele se refer la ntinderea rspunderii
asociatilor fata de terti pentru obligaiile societii, dup cum urmeaz:
Societatea n nume colectiv se caracterizeaz prin aceea ca asociaii rspund
att cu patrimoniul social ct i cu patrimoniile lor, nelimitat si n solidar. Este cea
mai veche form de societate. Se potrivete pentru afacerile mici, de familie n care
asociaii se cunosc ntre ei. Are trei caracteristici principale : asocierea se bazeaz pe
ncrederea deplin ntre asociai; capitalul social este divizat n pri de interes
netransmisibile; obligaiile sunt garantate att cu capitalul social ct i de asocia i, n
solidar. Rspunderea asociailor este, ns, subsidiar : ea intervine doar dup ce
societatea nu a pltit o crean. Asociaii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
n denumirea societii trebuie s existe cel puin numele unui asociat i expresia
,,societate n nume colectiv,,. Aceast form de societate este condus prin deciziile
luate n comun de asociai. Este administrat de unul sau mai mul i administratori,
dintre asociai sau strini de acetia. Administratorii trebuie s fie persoane fizice.
Cesiunea prii sale de interes de ctre un asociat unei persoane din afara societ ii se
poate face doar cu acordul celorlali asociai.
Societatea n comandit simpl se caracterizeaza prin aceea c ne aflm n
prezena a dou categorii de asociai : comanditaii, care au o rspundere nelimitata
si solidar pentru creanele societii i comanditarii care rspund doar proporional
cu aportul lor. Asociaii comanditari sunt cei care ncredineaz, pentru diferite
motive, sume de bani unor comerciani asociaii comanditai printr-un contract
denumit ,,commenda,, pentru a-i folosi n afaceri i ulterior a mpri profitul. Aceast
form de societate se caracterizeaz prin urmtoarele : asocierea se bazeaz pe criterii
,,intuitu personae,,, adic pe deplina ncredere ntre asociaii comanditari i cei
comanditai; capitalul social este mprit n pri de interes (titluri); rspunderea
comanditarilor i a comanditailor este diferit, aa cum am artat anterior. O astfel de
societate se nfiineaz printr-un contract autentic de societate i trebuie s fie format
din cel puin un asociat comanditar i unul comanditat. Firma societii trebuie s
cuprind cel puin numele unui asociat comanditar i meniunea ,,societate n
comandit,,. Deciziile ntr-o astfel de societate se iau prin acordul asociailor, att a
celor comanditari ct i a celor comanditai. Administratori ai acestei societ i pot fi
doar asociaii comanditai. Cesiunea prii de interes se poate face ca i n cazul
societii n nume colectiv doar cu acordul asociailor.
Societatea pe aciuni actionarii raspund doar in limita capitalului lor, deci
obligatiile societatii sunt garantate doar cu patrimonial social. O societate pe ac iuni
se constituie fie prin voina asociailor, fie prin subscripie public. La temeiul ei
st contractul de societate i statutul su. Acestea pot fi coninute ntr-un act unic :
,,actul constitutiv,, care trebuie s fie semnat de toi asociaii sau to i fondatorii (n
caz de subscripie). Asociaii pot s fie persoane fizice sau persoane juridice i trebuie
s fie n numr de cel puin doi. Firma societii va conine o denumire, alta dect a
altor societi i meniunea ,,societate pe aciuni,, sau ,,SA,,. Aportul poate s fie doar
n numerar, n natur sau n creane. Prile sociale sunt denumite ac iuni care pot
fi ,,nominative,, sau ,,la purttor,,. Felul aciunilor (nominative sau la purttor),
valoarea nominal a unei aciuni i numrul lor trebuie indicate n contractul de
societate. Aciunea are patru trsturi eseniale : reprezint o fraciune a capitalului
social care are o valoare nominal; fiecare aciune este o fraciune egal din
capitalul social; aciunile sunt indivizibile i sunt titluri negociabile. Administrarea
societii pe aciuni o realizeaz un administrator unic sau un consiliu de
administraie format dintr-un numr impar de persoane. n contractul de societate
trebuie inserate clauze privind conducerea i administrarea societii. Este obligatoriu
ca n actul constitutiv s se menioneze persoana sau persoanele care reprezint
societatea. Potrivit art. 143 din Legea nr. 31/1990 consiliul de administraie poate
delega conducerea societii unuia sau mai multor directori. Controlul asupra
gestiunii societii este realizat de cenzori sau auditori financiari. Primul cenzor sau
primul auditor financiar trebuie menionat n contractul de societate. Conducerea
societii pe aciuni o realizeaz Adunarea General a Acionarilor.
Societatea n comandit pe aciuni : Asociatii comanditati raspund nelimitat
i n solidar (aport plus patrimoniu propriu). Asociatii comanditari rspund doar in
limita aportului. Aceast form de societate, rar n practic, urmeaz regulile
societii n comandit, completate cu cele ale societii pe aciuni. Specificul su

const n faptul c este format din dou categorii de asociai : comanditari i
comanditai; c are capitalul social mprit pe aciuni i c rspunderea ac ionarilor e
diferit.
Societatea cu rspundere limitata este societatea ale crei obligaii sunt
garantate doar cu patrimoniul ei social iar asociatii raspund doar in limita aportului
lor. Este forma de societate care a aprut ultima, respectiv la sfritul secolului XIX
n Gemania. n Romnia a fost reglementat n premier prin Legea nr. 31/1990. Este
o form de societate adecvat pentru valorificarea capitalurilor mijlocii. Specificitatea
acestei societi const n urmtoarele : asocierea se bazeaz pe ncredere; capitalul
social este divizat n ,,pri sociale,, iar asociaii rspund doar n limita aportului lor.
Este posibil ca o astfel de societate s aib un acionar unic. O persoan, n Romnia,
poate s fie acionar unic ntr-o singur societate. Asociaii pot s fie persoane fizice
i persoane juridice. Capitalul social se mparte n pri sociale (fraciuni) egale care
nu pot fi mai mici se 10 lei. Numrul prilor sociale ale fiecrui asociat
menionate n statut- este proporional cu aportul su. Organul de decizie al societ ii
este Adunarea General a asociailor. Aceasta desemneaz unul sau mai mul i
administratori care efectueaz operaiunile necesare realizrii scopului societii.
Controlul gestiunii societii analizate este asigurat de auditori financiari i cenzori.
Asociatii au dreptul s-i aleaga forma societii, legea impunand doar n dou
cazuri forma de societate : societtile comerciale din sfera asigurrilor (art. 11 din
Legea nr.32/2000) i societile comerciale din domeniul bancar (art.287 din OUG
nr.99/2006) sunt obligate s se organizeze ca societi pe actiuni .
Nu este permisa constituirea unei societi comerciale care s mbine trsturi
din mai multe tipuri de societi comerciale.
Societatea european : A fost reglementat destul de recent prin
Regulamentul Consiliului European nr.2157/2001 privind statutul societii europene
si prin Directiva 2001/86 a Consiliului Europei din 8.10.2001 de reglementare a
statutului societii europene n ceea ce priveste implicarea lucrtorilor. Potrivit art.
270 din Legea nr. 31/1990 societilor europene cu sediul n Romnia le sunt
aplicabile prevederile Regulamentului menionat, cele din Titlul VII al Legii 31/1990
i cele privitoare la societile pe aciuni, n msura n care sunt compatibile cu
regulamentul comunitar.
Adoptarea acestei reglementri la nivelul Uniunii Europene a fost justificat
prin dou argumente : un argument juridic, viznd o mai pronun at integrare
europeana a statelor membre i un argument social a fost impus modelul german de
aprare a intereselor salariailor, n sensul c n societile comerciale pe actiuni cu un
numar mai mare de 1000 de salariati din industria minier si metalurgic, Consiliul
de supraveghere este format dintr-un numar egal de actionari si salaria i (Consiliul de
Supraveghere reprezint ntr-o societate pe actiuni un organ care exercit controlul
permanent asupra conducerii societatii prin directori (pe care i nume te si i revoc).
Acest organ verifica permanent conformitatea dintre actele executive si lege, dintre
acestea si actul constitutiv al societatii si deciziile Adunrii generale. Consiliul de
supraveghere informeaz cel putin o data pe an Adunarea General asupra
constatrilor sale.
Referitor la obligatiile statelor membre privind sediul societatilor comerciale

europene trebuie sa aratm ca ele trebuie sa asigure cadrul legal nediscriminatoriu
pentru acestea n raport cu alte societati comerciale.
Sediul stttor al societii comerciale europene se afl in statul membru in
care se afla administraia sa centrala.
Conform art.46 din Regulamentul Consiliului Europei nr.2157/2001, statul are
dreptul de a controla societatea europeana iar daca sediul sau nu corespunde
declaratiilor sale o poate dizolva.
Potrivit art. 8 din regulament, sediul stttor al unei societati comerciale
europene poate fi transferat n alt stat membru, fr ins ca un astfel de transfer sa
poata sa determine dizolvarea acelei societi sau crearea unei noi persoane juridice.
Transferul sediului statutar si modificarea implicit a statutelor societii
produce efecte la data la care societatea comerciala este nmatriculata in registrul
comertului de la noul sau sediu statutar.
O societate comerciala european aflat in curs de dizolvare, lichidare,
insolvabilitate sau suspendare de pli sau alte proceduri asemanatoare nu poate s- i
transfere sediul su statutar.
Dispozitiile regulamentelor analizate se aplic doar relaiilor de drept
comercial, respectiv nu se aplic altor domenii, cum ar fi impozitarea, concuren a,
proprietatea intelectual ori insolvabilitatea, n aceste materii aplicndu-se legislatia
naional.
In Romnia funcioneaz reprezentane ale unor societi comerciale si
organizatii economice strine non europene. Functionarea lor este reglementata prin
Decretul-Lege nr.122/24.04.1990 privind autorizarea si functionarea in Romania a
reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice strine , care a
suferit numeroase modificari.
Potrivit acestui act normative societatile comerciale straine pot avea
reprezentante n Romnia dac obin autorizatie de la autoritile romanesti,
competente, adic Ministerul Economiei si Comertului; pe baz de contract; prin
birouri romanesti.
Autorizarea de functionare poate fi retrasa de Ministerul Comertului nainte de
expirarea valabilitatii pentru urmatoarele motive : ncalcarea de catre personalul
reprezentantei a normelor legale privind ordinea publica; depasirea obiectului de
activitate stabilit prin autorizaie; nerespectarea obligaiilor fiscale stabilite de
legislatia fiscala a Romaniei.
Personalul reprezentanei poate fi format din ceteni strini sau ceteni
romni. Ambele categorii pot fi angajate doar pe baza de permis de munca eliberat de
Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale. Pe perioada ct lucreaza in cadrul unei
reprezentante, un cetatean roman nu poate cumula o alta functie ntr-o unitate de stat
cu sediul in Romania.
O societate transnational se aseamn cu un grup de societ i nu este similara
acestuia.
Grupurile de societi sunt entiti juridice distincte pe cnd o societate
transnational este o unic entitate la centru si care are filiale, sucursale, francize n
mai multe ri.
Exista si societati internationale create prin acordul interstatale care le fixeaza

structura si functionarea si care exced unui sistem national de drept : ex. BIRD
Banca Internaional pentru Reconstructie si Dezvoltare (omogenizarea dezvoltarii )
Corporatia Financiara Internationala , Fondul Monetar International, etc.
i statele nsele pot participa n raporturile de drept comercial international,
fiind reprezentate de Ministerul Finanelor.
Unitatea de nvare 5
Constituirea, organizarea i funct ionarea societt ilor
comerciale
5.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt etapele de
constituire i nregistrare a unei societi comerciale precum i modul n care
funcioneaz acestea.
- nelegerea i nsuirea etapelor constituirii i nregistrrii unei
societi comerciale;
- nvarea organelor de conducere i a modului n care funcioneaz o
societate comercial.
5.4. Coninutul unitii de nvare :
1. Constituirea societilor comerciale :
Orice societate comercial reprezint :

3. Un contract, o asociere liber consimit;
4. O persoana juridic.
Deci, la temeiul unei societati comerciale st voina asociatilor, consensul lor
dar societatea devine o entitate juridic, subiect de drept doar dupa dobndirea
personalitii juridice.
Aadar, pn in momentul dobndirii personalitii juridice contractul de
asociere produce efecte doar ntre asociai iar dup acel moment va produce efecte i
ntre societate si teri.
Actele constitutive ale societtilor comerciale :
Legea nr.31/1990 reglementeaz,n articolul 5 formele de constituire a
societatilor comerciale, dupa cum urmeaz:
- Societatea n nume colectiv si cea n comandit simpl se constituie prin
contract de societate.
- Societatea pe aciuni, n co mandit pe aciuni si cea cu rspundere limitat, se
constituie prin contract de societate i statut. Societatea cu rspundere limitat se
poate constitui i prin actul de vointa al unei singure persoane (cu ac ionar unic), caz
in care se ntocmeste un singur act - statutul societii.
Dac se incheie un singur act, fie numai contract de societate, fie numai statut,
acesta se numete act constitutiv.
Contractul de societate trebuie s ndeplineasca condiiile de valabilitate
descrise n Legea nr.31/1990 i n Codul civil :
trebuie sa indeplineasca conditiile de validitate de fond si de form ale oricrei
convenii;
trebuie s cuprinda i elementele specifice care l particularizeaza, ca si
contract de societate (raporturile asociailor, scopul societtii si mprirea
profitului).
Natura juridic a contractului de societate : - este o instituie central a
dreptului civil comercial.
Conditiile de fond ale contractului de societate : - capacitatea de a
contracta, consimmntul prilor liber exprimat, un obiect determinat i licit i o
cauz licit si moral.
Conditiile de form ale acestui contract :
forma scris : - este pretins din 2001 (prin OUG 75/2001) fr a mai fi
pretinsa forma autentic (este suficient un nscris sub semnatura privat). Acest
nscris dobndete dat cert la momentul depunerii sale la Registrul
Comertului. Cu titlu de exceptie, se cere forma autentic atunci cnd :
- printre bunurile subscrise la capitalul social se afl un teren;
- se constituie o societate n nume colectiv sau n comandit simpl;
- societatea pe aciuni se constituie prin subscripie public.
Cuprinsul actului constitutiv : n rezumat, actul constitutiv trebuie s conin
urmtoarele elemente :
clauze de identificare a societii (denumire, form juridic, sediul social,
obiectul statutar de activitate);
clauze referitoare la asociai/acionari precum si la drepturile si obligaiile
acestora;
clauze referitoare la capitalul social subscris si vrsat;
clauze referitoare la organizarea, funcionarea si conducerea societii
(Adunri generale, administratorii, directori executivi, control, funcionari);
clauze referitoare la modificarea actelor constitutive (cazuri, procedur);
clauze referitoare la dizolvarea si lichidarea societii.
Lipsa unor clauze sau meniuni eseniale (denumire, obiect de activitate, capital
social) determin nulitatea societii.
Pentru a dobndi personalitate juridic deplin societatea trebuie s fie
nregistrat la Registrul Comerului.
Registrul Comerului - rol i functii :
- surs si mijloc de informaie (de publicitate legal i profesional a
societilor comerciale), de asigurare a opozabilitii fa de ter i a actelor
societilor comerciale (de la Registrul Comertului afl ter ii despre actele i
faptele societii comerciale, despre eventualele dificulti ale acesteia, etc.) i
un mijloc de reclam.
n soluionarea unei cereri de nmatriculare, nregistrare sau efectuare de
meniuni, functionarul de la registrul comertului pronun o rezolutie care este
executorie de drept. Ea se nregistreaza n registrul comertului n termen de 24 de ore
de la adoptare. Aceasta poate fi atacat cu plngere n termen de 15 zile de la
pronunare de ctre pri si de la publicare n Monitorul Oficial de catre terti, la
registrul comertului. Acesta trimite plngerea la instanta competenta judectoria n
a crei raz teritorial funcioneaza Registrul Comerului respectiv.
1. nmatricularea societii comerciale trebuie solicitat de ctre fondatori
si administratori n termen de 15 zile de la data ncheierii actului constitutiv.
Functionarul de la registrul comertului verific, pentru a accepta
nmatricularea:
legalitatea actelor si faptelor pe care-si propun s le desfoare fondatorii si
administratorii si ndeplinirea cerintelor legale de ctre cererea de nmatriculare
(conditiile de fond si de form).
In termen de 5 zile de la data la care ac ionarii au ndeplinit cerin ele legale
pentru nmatriculare, functionarul este obligat sa emit o ncheiere prin care va
admite cererea, va autoriza constituirea societatii si functionarea ei si va dispune
nmatricularea ei in Registrul Comertului. Pe baza acestei incheieri se va elibera
certificatul de nregistrare de catre Oficiul Registrului Comertului care va con ine si
Codul Unic de nregistrare eliberat de Ministerul Finanelor .
2. Autorizarea funcionrii societii comerciale :

Reprezint o procedur concomitent cu cea de nmatriculare i se refer la
asumarea de catre solicitant a responsabilitii privind legalitatea desf urrii
activitii declarate. Autorizarea functionrii societii o realizeaza biroul unic.
Odat cu depunerea cererii de inmatriculare, solicitantul va depune si declaraia-tip,
pe proprie rspundere semnat de asociati sau administratori prin care acestia afirm
legalitatea activitilor pe care societatea le va desfura.
Concomitent cu certificatul de nmatriculare, solicitantul va primi i certificatul
constatator al declaraiei date pe proprie raspundere.
Dupa nmatriculare, un extras al ncheierii prin care aceasta s-a dispus se
public in Monitorul Oficial.
2. Organizarea si funcionarea societilor comerciale
Organele societatii comerciale :
Vointa unei societati comerciale se manifesta prin organele sale. Ea se
formeaz n organul de deliberare si decizie care este Adunarea General a
asociailor sau acionarilor.
Voina societii se transpune n practic prin actele juridice ale organului
executiv care este administratorul sau administratorii societatii sau directoratul si
consiliul de supraveghere.
Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociai sau, in
anumite situatii, de catre un organ specializat cenzorii societatii sau auditorii
financiari.
Organele societatii apar mai mult sau mai putin conturate, n funcie de forma
juridic a acesteia :
la societile pe actiuni exista clar organizate, cele trei organe: adunarea
generala a actionarilor, administratorii (consiliul de administratie) si cenzorii.
In cazul societii in nume colectiv (datorita numarului mic de asociati) nu
exist Adunarea General propriu-zis si nici cenzori, controlul efectuandu-l
acionarii .
Adunarea General : - este organul de deliberare si decizie al societii
comerciale.
Ea decide n problemele eseniale ale societii: numete celelalte organe ale
acesteia, exercit controlul asupra activitii lor (decide asupra angajrii rspunderii
lor, modific actele constitutive ale societii).
Exista 4 feluri de Adunri generale :
a) ordinare : - se ntrunesc o dat pe an, la cel mult 5 luni de la ncheierea
exerciiului financiar. ntr-o astfel de adunare se poate discuta orice problem
care vizeaza societatea comerciala, cu exceptia celor care, prin lege, sunt date
n competena Adunrii Generale Extraordinare.
Hotrrile, n Adunarea Generala ordinara se iau potrivit principiului
majoritii : majoritatea n capital, nu cea numeric. Prin majoritate se n elege
jumtate plus unu dintre aciuni.

Cu titlu de exceptie, n cazul societilor cu rspundere limitat legea
cere o majoritate dubl : att n ceea ce privete numrul de pr i sociale
(capital) ct i n ceea ce privete numrul de asociai.
b) extraordinare : - se intrunesc ori de cate ori este nevoie pentru a se lua o
hotrre n probleme privitoare la modificarea actelor constitutive ale societatii
(prelungirea duratei societii, mrirea sau reducerea capitalului social, mutarea
sediului, schimbarea obiectului de activitate sau a formei societii, fuziunea cu
alte societi, dizolvarea anticipat a societii).
O astfel de adunare vizeaza deci probleme grave pentru viaa societii,
motiv pentru care hotrrile se iau cu o majoritate calificat (de 2/3 dintre
actionari), dar n actul constitutiv pot fi descrise alte condiii de cvorum.
c) mixte : - nu sunt reglementate legal, fiind o creaie a practicii.
Reprezint o adunare ordinar la care asociaii iau decizii specifice Adunrii
generale extraordinare.
O astfel de adunare ncepe ca o Adunare general ordinar si apoi continu, cu
o ordine de zi proprie, ca o Adunare general extraordinar.
d) Adunri generale speciale : - vizeaza doar societatea pe aciuni si pe cea
n comandit pe aciuni i are in vedere participarea doar a ac ionarilor care au
aciuni prefereniale cu divident prioritar fr drept de vot (art. 96 din Legea
nr.31/1990) sau a deintorilor unor aciuni de o anumita categorie n legatur
cu care se modifica drepturile si obligatiile privind aciunile lor (art. 116 din
aceeai lege).
edinele Adunrilor Generale :
Se convoac, de regul de ctre Consiliul de Administratie. Pot s fie
convocate i la cererea asociailor. Neconvocarea Adunrii Generale n
condiiile prevzute de lege constituie infraciune pentru administratori.
Convocarea se face cu cel puin 30 de zile nainte de data la care va avea
loc Adunarea.
Ordinea de zi trebuie s fie clar, explicit.
La adunare pot participa toi asociaii, n nume propriu sau prin
reprezentani (cu procur autentic).
edinta se deschide de ctre preedintele Consiliului de Administratie.
Dreptul de vot este legat de participarea la capitalul social.
Hotrrile Adunrii Generale sunt acte juridice sui generis care reflect
voina asociailor exprimat intr-un cadru legal si adoptat pe principiul
majoritii. ntr-o asfel de hotrre se regsesc att interesele lor personale dar
i cele ale societii.
Hotrrile adoptate in condiii legale sunt obligatorii pentru toi asociaii.
Pentru a fi opozabile terilor acestea trebuie publicate i nregistrate la
Registrul Comerului.
Aceste hotrri pot fi anulate pe cale judectoreasc pentru adoptarea lor
n condiii nelegale sau dac sunt contrare actului constitutiv al societii.
Administratorii societii comerciale : De regul, administratorul sau

administratorii unei societi comerciale sunt persoane fizice. n cazul societii
pe aciuni legea permite ca administrator s fie o persoan juridic. Un astfel
de administrator este obligat s-i desemneze un reprezentant personal prin
care s i ndeplineasc funcia. Administratorul trebuie s aib capacitate de
exerciiu deplin, s aib o moralitate netirbit, poate s fie cet ean romn
sau strin, poate fi asociat sau persoan strin de societate. Administratorii
sunt desemnai de Adunarea General a asociailor. Administratorii
mputernicii s reprezinte societatea trebuie s depun la Registrul comer ului
semnturile, deci identitatea lor este cunoscut terilor. Natura juridic a
raporturilor dintre societate i administratori este descris n art. 72 din Legea
nr. 31/1990 care ne trimite la contractul de mandat. Con inutul mandatulului
este contractual, adic rezult din mputernicirile date administratorului de
ctre asociai. Atribuiile eseniale ale administratorului constau n
administrarea societii, de a pstra documentele acesteia, de a ine n mod
corect registrele pretinse de lege, de a ntocmi situaia financiar anual, de a
participa la adunrile societii, de a ndeplini hotrrile adunrii generale a
asociailor. Legea ofer puteri largi administratorului : de a ndeplini toate
operaiunile de gestiune i reprezentare pe care le presupune realizarea
scopului societii. Limitele puterii lui sunt fixate n actele constitutive ale
societii, n lege i n hotrrile adunrii generale a asociailor. Funcia de
administrator nceteaz prin revocarea sa de adunarea general sau prin
renunarea sa (demisie). Rspunderea administratorilor n raport cu societatea
este, dup caz, de natur civil contractual sau delictual. Dac svr esc o
infraciune n dauna societii intervine rspunderea lor penal.
Cenzorii, reprezint, alturi de auditorii financiari (statutari) i
auditul intern organele de control ale societilor comerciale. Potrivit art. 160
din Legea nr. 31/1990 situaiile financiare anuale ale societilor comerciale
vor fi auditate de ctre auditori financiari. Gestiunea, actele financiare,
operaiunile de mprire a profitului sunt verificate de ctre cenzori. Ei sunt
desemnai de Adunarea general a asociailor i au dreptul de a fi informa i
exhaustiv despre activitatea societii i actele administratorilor ei.
Unitatea de nvare 6
MODIFICAREA SOCIETILOR COMERCIALE
6.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege cum poate evolua o societate
comercial precum i modul n care aceasta se poate metamorfoza.

- nelegerea i nsuirea etapelor modificrii societilor comerciale.
6..4. Coninutul unitii de nvare :
Ca si persoanele fizice societile comerciale se nasc, triesc si i nceteaz
activitatea. Ele pot supravieui membrilor fondatori dar tot i sfresc odat
activitatea : se constituie, funcioneaz, se modific, se dizolv i se lichideaz.
Modificarea societilor comerciale semnific operaiunea de adecvare a unei
societi comerciale la contextul economic prin schimbarea formei juridice a
societii, a obiectului de activitate sau prin majorarea sau reducerea capitalului
social.
Modificarea unei societi comerciale presupune modificarea actelor sale
constitutive, fapt reglementat n Titlul IV din Legea nr. 31/1990. Aa cum constituirea
societii s-a realizat prin voina asociailor, i modificarea ei va fi rezultatul aceleia i
voine. Actul de modificare va avea forma cerut de lege, va fi adus la cuno tin a
terilor i va fi supus controlului de legalitate. Modificarea se hotr te de asocia i n
Adunarea General extraordinar a asociailor.
a.Modificarea actului constitutiv poate fi rezultatul hotrrii Adunrii
Generale, a deciziei Consiliului de administraie ori a unei hotrri judectore ti.
Actul de modificare va mbrca, n mod obligatoriu, forma scris. Dac modificarea
are ca obiect majorarea capitalului social prin aportarea unui teren; modificarea
formei juridice a ntr-o societate n nume colectiv sau n comandit simpl; majorarea
capitalului social prin subscripie public va trebui ca actul de modificare s mbrace
form autentic. Actul modificator se nregistreaz la Registrul Comer ului i se
public. Au drept de opoziie creditorii sociali i orice alt persoan prejudiciat prin
modificare. Opoziia semnific dreptul de a se adresa instanei i de a solicita
repararea prejudiciilor suferite. Nu au drept de opoziie asociaii societii.
b.Majorarea capitalului social se realizeaz urmare a hotrrii Adunrii
generale extraordinare a asociailor. Aceasta se poate realiza prin emisiunea de
aciuni noi, prin majorarea valorii nominale a celor existente, prin noi aporturi n
numerar sau n natur. Aporturi noi nseamn emisiune de ac iuni noi (legea ofer
acionarilor un drept de preferin la subscrierea noilor aciuni); majorarea valorii
nominale a aciunilor existente (acionarii vechi i pstreaz aciunile care, prin aport
suplimentar, au o valoare mai mare). Operaiunea majorrii trebuie finalizat,
conform prevederilor art. 219 din Legea nr. 31/1990 n termen de 1 an de la data
lurii deciziei de majorare n Adunarea General, altfel decizia devine caduc.
c.Reducerea capitalului social se impune n situaii nefavorabile economic

pentru societate (pierderea unei pri din activul patrimonial). Legea prevede diferite
procedee, n funcie de cauzele care o impun : micorarea numrului de aciuni sau de
pri sociale cu pstrarea valorii nominale a acestora; reducerea valorii nominale a
aciunilor; dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor cnd este
determinat de pierderi din activul social. Dac reducerea capitalului social nu este
determinat de pierderi din activul social se poate proceda la scutirea total sau
parial a asociailor de vrsmintele datorate sau restituirea ctre asocia i a unei pr i
din aporturi.
d.Prelungirea duratei societii : O societate funcioneaz pe durata fixat de
asociai n actul de constituire. La expirarea ei societatea se dizolv. Pentru
continuarea existenei ei legea pretinde, n art. 204 modificarea actului constitutiv.
Prelungirea duratei societii se hotrte n Adunarea General extraordinar cnd se
decide fie o nou durat fie o durat nedeterminat. mpotriva hotrrii pot face
opoziie creditorii particulari ai asociailor din societile n nume colectiv.
Fuziunea i divizarea societilor comerciale se refer la operaiile
prin care societile comerciale se restructureaz pentru a se adapta contextului
economic. n aceasta faz o societate exist nefiindu-i afectat personalitatea juridic.
Legea nr. 31/1990 n art. 238 definete detaliat fuziunea, divizarea i desprinderea
societilor comerciale.
Fuziunea reprezint operaiunea prin care una sau mai multe societ i
sunt dizolvate i, fr a intra n lichidare, transfer toate patrimoniile lor unei alte
societi, deja existente - acionarii lor vor deveni acionari la societatea absorbant
(fuziunea prin absorbie) sau operaiunea prin care mai multe societi sunt dizolvate,
nu intr n lichidare i transfer totalitatea patrimoniilor lor unei noi societi
(fuziunea prin contopire).
Divizarea reprezint operaiunea prin care o societate, dup ce este
dizolvat, fr a intra n lichidare, transfer mai multor societi deja existente sau
nou constituite totalitatea patrimoniului su iar acionarii si primesc aciuni la
societile beneficiare.
Desprinderea este descris n lege ca fiind separarea unei pri din
patrimoniul unei societi i transmiterea ei ca ntreg uneia sau mai multor societ i
deja constituite sau care se constituie cu ocazia acestei operaiuni. Desprinderea se
face n schimbul alocrii de aciuni sau pri sociale ctre acionarii care transfer (e
n interesul acionarilor sau asociailor) sau ctre societatea care transfer
(desprindere n interesul societii).
Operaiunile de divizare sau fuziune caracterizeaz doar societile
comerciale. Ele pot avea loc chiar dac societile implicate au forme diferite de
societate.
Etapele fuziunii sau divizrii : - ntocmirea proiectului de fuziune sau
divizare;
- avizarea i publicarea proiectului de fuziune sau divizare (orice creditor
poate face opoziie);
- informarea asociailor asupra fuziunii sau divizrii (asociaii primesc

raportul administratorilor sau directorilor, raportul experilor i toate documentele
relevante);
- adoptarea hotrrii Adunrii Generale asupra fuziunii sau divizrii
(trebuie adoptat n minimum 3 luni de la momentul publicrii proiectului de divizare
sau fuziune).
Efectele fuziunii sau divizrii : Ambele operaiuni realizeaz o
transmitere universal sau cu titlu universal de patrimonii n schimbul crora
societile beneficiare transmit aciuni sau pri sociale ale lor ctre asociaii
societilor absorbite sau divizate. Urmare a acestor operaiuni o societate sau mai
multe societi se dizolv fr lichidare i se produc efecte i n privin a drepturilor i
obligaiilor societilor implicate n operaiuni (efectele se produc conform regulilor
fixate n proiectul de fuziune sau divizare).
Schimbarea formei societii comerciale : semnific schimbarea
formei juridice de organizare a societii pentru a rspunde unor interese ale
acionarilor. Aceasta se poate realiza, conform art. 204 din Legea nr. 31/1990, prin
modificarea actului constitutiv al societii. Decizia aparine Adunrii Generale
Extraordinare. Potrivit art. 205 din legea menionat schimbarea formei societii nu
atrage crearea unei persoane juridice noi. Rspunderea acionarilor pentru obligaiile
societii se apreciaz n funcie de forma juridic a societii din momentul ncheierii
actelor juridice nu de la momentul executrii lor.
UNITATEA DE NVARE NR. 7

DIZOLVAREA I LICHIDAREA SOCIETILOR COMERCIALE
7.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele modalit i
prin care societile comerciale i sfresc existena, i nceteaz activitatea..
- nelegerea i nsuirea noiunii de dizolvare a unei societi
comerciale, a cauzelor i condiiilor n care are loc ;
dizolvarea i lichidare diferitelor forme de societi comerciale .

7.4.
Dizolvarea i lichidarea societii comerciale : cuprinde operatiile care

declaneaz i pregtesc i care efectiv lichideaz patrimoniul societii n vederea
ncetrii existenei ei, adic operatiile de achitare a datoriilor societ ii si de mpr ire
a soldului ntre asociati. Personalitatea juridic nc exist dar este subordonat
cerinelor lichidrii. Deci cele dou faze sunt distincte si trebuie ndeplinite n mod
succesiv.
Dizolvarea societatilor comerciale :
Cauzele generale de dizolvare sunt prevazute in articolele 227-229 din
Legea nr.31/1990 dar cauze de dizolvare pot fi trecute si n actul constitutiv al
societii.
Cauze generale de dizolvare :
trecerea timpului stabilit pentru durata societii;

imposibilitatea realizrii obiectului societii sau realizarea acestuia;
declararea nulitii societii;
hotrarea Adunarii generale a asociatilor;
hotrarea Tribunalului, se dispune cnd asociatii nu se mai neleg;
falimentul societatii, adic atunci cand societatea este in insolven.
Cauze de dizolvare sanciune :

societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot ntruni (acestea
se refer la societile fantome, cele care au doar o existen scriptic)
societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediu social cunoscut sau asociaii au
disprut;
societatea nu i-a completat capitalul social n conditiile legii (de pild, daca
moneda in care s-a depus capitalul social s-a devalorizat completarea
capitalului social este obligatorie pentru protejarea creditorilor societii).
Dizolvarea societii se produce in 3 modalliti:
A. De plin drept - cand s-a implinit termenul stabilit pentru durata societii;
B. Dizolvarea prin voina asociailor : Asociatii n Adunarea General
Extraordinar pot hotr dizolvarea societii cu o majoritate de dou treimi
din cei cu drept de vot.
Hotrrea de dizolvare nainte de termen a societii se public in
Monitorul Oficial si produce efecte fa de teri doar la 30 de zile de la
publicare.
C. Dizolvarea societii pe cale judectoreasca :
Actiunea in dizolvarea societatii este o actiune in realizare, nu in constatare.
Orice asociat poate cere, pentru motive temeinice, Tribunalului dizolvarea societii.
Prin motive temeinice se inteleg nentelegerile grave dintre asociati, care creeaza un
blocaj care face imposibil desfsurarea activitai. Hotrrea judecatoreasc se
public in Monitorul oficial si se nscrie n Registrul Comertului la 15 zile de la
momentul n care a devenit irevocabil.
In cazul falimentului dizolvarea o dispune tribunalul investit cu procedura
insolvenei.
Efectele dizolvrii : se refer, pe de o parte la deschiderea procedurii
lichidrii i, pe de alt parte, la interdicia unor operaiuni comerciale noi. Art. 233
din Legea nr. 31/1990 stabilete clar c dizolvarea societii are ca efect
deschiderea procedurii lichidrii.
Lichidarea societtilor comerciale :
Reprezint a doua faz a procesului de ncetare a existentei unei societ i
comerciale. Operatiile specifice lichidrii le efectueaza persoane anume investite
lichidatorii.
Lichidarea const ntr-un ansamblu de operaiuni care au ca scop terminarea
operatiunilor comerciale ncepute cu ocazia dizolvrii, ncasarea creantelor societatii,
transformarea in bani a bunurilor acesteia, plata datoriilor societii si mpr irea
activului net ntre asociai.
Lichidarea se va desfura conform prevederilor legii nr.31/1990 si ale actului
constitutiv al societatii.
Pn la terminarea lichidrii societatea si pastreaza personalitatea juridica dar
numai pentru operatiunile de lichidare.
Nici organele societatii nu-si inceteaza activitatea pan la terminarea lichidarii .
Adunarea asociatilor numeste lichidatorii si fixeaza puterile acestora. Cenzorii
societii controleaza activitatea lichidatorilor. Lichidarea societatii se face in
interesul asociatilor, pentru ca ei sa primeasca contravaloarea aportului lor social.
Dac in cazul falimentului primeaza interesele creditorilor, in cazul lichidrii
primeaza interesele asociailor.
Lichidarea este o faz obligatorie a procesului de ncetare a activitatii unei
societati comerciale. Dupa dizolvare, urmeaza lichidarea sau fuziunea ori dizolvarea
societatii.
Principiile lichidrii sunt aadar : subzist personalitatea juridic a societ ii
pe perioada lichidrii; lichidarea are loc n interesul acionarilor; lichidarea este
obligatorie, nu facultativ.
Odat dizolvat societatea intr n lichidare iar administratorii societii vor fi
nlocuii de lichidatori. Acetia intr n funcie dup ndeplinirea condi iilor de
publicitate prevzute de lege (art.252 al. 2 din Legea nr.31/1990).
Statutul juridic al lichidatorilor este fixat n OUG nr. 86/2006 privind
organizarea practicienilor n insolven. Ei sunt numii n termen de 30 de zile de la
dizolvarea societii prin hotrrea adunrii asociailor. Au aceaai rspundere ca i
administratorii i i exercit atribuiile n baza unui mandat contractual. Lichidatorii
pot fi persoane fizice sau juridice. Atribuiile lor eseniale vizeaz executarea i
finalizarea operaiunilor de comer ale societii; lichidarea i ncasarea creanelor
societii; vnzarea prin licitaie a bunurilor mobile i imobile ale societ ii; s stea n
judecat n litigii n numele societii. Atribuiile lichidatorilor vizeaz lichidarea
activului dar i a pasivului societii. Lichidarea activului presupune transformarea
bunurilor societii n bani; ncasarea creanelor societii pe cnd lichidarea pasivului
presupune plata datoriilor societii ctre creditorii si.
Ultima etap faptic a lichidrii societii este reprezentat de repartizarea
activului net ntre acionari. Dup aceasta urmeaz operaiunea juridic de radiere a
societii din registrul comerului. Este obligatorie i trebuie cerut de comerciant n
termen de 15 zile de la ultimul act de lichidare (repartizarea activului net ntre
asociai). Radierea o dispune tribunalul la cererea Oficiului Na ional al Registrului
Comerului.
UNITATEA DE NVARE 8
Contractele privind activitatea comercial
8.1. Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt principalele acte juridice
n care sunt mbrcate raporturile comerciale : forma lor, clauzele lor, condi iile de
validitate.
- nelegerea i nsuirea noiunii de contract comercial, regimul acestor
contracte, regulile formrii i executrii lor;
- nsuirea i nelegerea noiunilor conexe : ofert, plat, acceptarea
ofertei, locul i momentul ncheierii contractului.
8.4.
Actele juridice aferente exploatrii unei ntreprinderi economice (comerciale)

au un anumit specific menit a le diferenia fa de actele juridice civile, ncheiate ntre
particulari. Aceste acte, n spiritului noului Cod civil au fost denumite contracte
profesionale.
Definiia contractelor de tip civil comercial : Sunt contracte ncheiate ntre
profesioniti care exploateaz o ntreprindere economic avnd ca obiect producerea
i circulaia mrfurilor, executarea de lucrri i prestarea de servicii, n scopul
obinerii profitului. Aadar aceste contracte au urmtoarele trsturi : sunt rela ii
comerciale derulate ntre profesioniti; au ca obiect activitatea de producere,
circulaie a mrfurilor, executarea de lucrri i prestri servicii; sopul ncheierii lor
const n obinerea profitului (ele reprezint motorul economiei de pia).
Codul civil reglementeaz n mod unitar regimul juridic al contractelor.
Contractele numite sunt reglementate unitar n Codul civil (art. 1650-2278) sau n
legi speciale iar n materia contractelor nenumite se aplic regulile generale descrise
n art. 1166-1323 Cod civil sau analogia legii (se aplic regulile particulare ale
contractului numit cel mai asemntor).
Reguli derogatorii care se aplic doar contractelor dintre profesioniti : art.
1297 Cod civil, privitor la reprezentantul aparent al unei ntreprinderi; art. 1446 Cod
civil care prezum solidaritatea ntre debitorii unei obligaii contractuale n exerci iul
activitii unei ntreprinderi; art. 1523 al. 2 lit. d din acela i cod prevede c debitorul
se afl de drept n ntrziere dac nu a pltit o datorie asumat n exerci iul activit ii
unei ntreprinderi; art. 2010 prevede c mandatul dintre dou persoane fizice dat
pentru acte de exercitare a unei activiti profesionale se prezum a fi cu titlu oneros.
Codul civil romn a instituit n articolul 1169 principiul libertii
contractuale : potrivit acestui principiu orice persoan are dreptul s ncheie orice
contract, cu orice partener i cu clauzele pe care prile le convin, cu condiia s nu
contravin legii, ordinii publice i bunelor moravuri. Consecinele acestui principiu
sunt : orice contract se ncheie n mod valabil prin exprimarea acordului de voin
(forma sris, ca i condiie ad validitatem este cerut doar cu titlu de excep ie :
cambia, cec-ul, biletul la ordin); libertatea probelor n litigiile referitoare la
contractele comerciale; libertatea soluionrii litigiului pe calea arbitrajului (pot fi
inserate clauze contractuale cu acest coninut n contract).
Limitele libertii contractuale : contractele de adeziune c ontracte impuse
de comerciant n anumite domenii de activitate (ex. contractul de cltorie RATB sau
CFR, etc.); contractele cu clauze interzise de lege prevzute n scopul ocrotirii
intereselor cumprtorilor prin Legea nr. 193/2000 prin aceat act normativ sunt
interzise n contractele dintre comerciani i cumprtori clauzele abuzive (sunt
interzise clauzele neclare, ambigui sau cele discrepante n favoarea comerciantului).

ncheierea contractelor comerciale : n principiu, orice contract este valabil
ncheiat atunci cnd s-a realizat acordul de voin valabil exprimat de ctre pr ile
contractante. Exist situaii n care legea impune ndeplinirea unei formaliti pentru
ncheierea contractului. Negocierea care premerge ncheierii conveniei comerciale
trebuie fcut cu bun credin, adic cu voina real de a ncheia contractul. O
negociere fcut cu rea credin genereaz o rspundere civil delictual pentru
eventualele prejudicii cauzate ( a se vedea prevederile art. 1357 Cod civil).
a. Oferta de a contracta : Reprezint manifestarea de voin a ofertantului de
a se obliga ca, n cazul n care oferta este acceptat s ncheie conven ia la care oferta
face referire. Oferta trebuie s fie precis, complet i ferm. Poate s fie expres
sau tacit. Emitentul ofertei este persoana care are iniiativa ncheierii contractului
indicnd coninutul lui. Destinatarul ofertei poate s fie o persoan determinat sau
persoane generic determinate. Oferta fcut unor persoane nedeterminate valoreaz
ca intenie de negociere, nu ca o ofert (art. 1189 Cod civil). Oferta produce efecte
din momentul ajungerii la destinaie. Revocarea ofertei nainte de expirarea
termenului fixat n ea pentru ncheierea contractului sau, n cazul ofertei fr termen,
nainte de mplinirea unui termen rezonabil, angajeaz rspunderea civil a
ofertantului pentru prejudiciul produs destinatarului ei. Oferta devine caduc n cazul
refuzului ei de ctre destinatar ori n cazul decesului sau incapacitii ofertantului.
ntre ofert i promisiunea de a contracta exist o mare diferen : oferta este un act
unilateral, pe cnd promisiunea de a contracta este un antecontract, deci o convenie.
b. Acceptarea ofertei : Orice act sau fapt al destinatarului care indic n mod
nendoielnic acordul su cu privire la ofert i care ajunge n termen la autorul ei
reprezint acceptarea ofertei. Acceptarea ofertei poate s constea ntr-un act juridic
sau un fapt juridic; trebuie s exprime fr dubii acordul destinatarului cu privire la
ofert; trebuie s fie total, fr rezerve sau condiii i trebuie s ajung n termen la
ofertant.
Momentul i locul ncheierii contractului : Potrivit Codului civil dac
contractul se ncheie ntre persoane prezente contractul se ncheie de ndat. Potrivit
art. 1194 Cod civil oferta fr termen adresat unei persoane prezente rmne fr
efecte dac nu este acceptat de ndat. n cazul contractelor ncheiate ntre persoane
aflate la distan, conform art. 1186 Cod civil, contractul se consider ncheiat cnd
acceptarea ofertei a ajuns la ofertant, chiar dac el nu ia cunotin de ea din motive
neimputabile.
Locul ncheierii contractului este locul n care se afl ofertantul i unde ajunge
la el acceptarea ofertei. n funcie de acest loc se stabilete competen a instan ei n
caz de litigiu.
Principiile executrii obligaiilor contractuale n contractele comerciale : -principiul executrii n natur a obligaiilor (creditorul poate cere ntotdeauna ca
debitorul s-i execute obligaia n natur, cu excepia situaiilor n care o asemenea
executare este imposibil); - principiul executrii ntocmai a obliga iilor (adic
respectarea cantitii, calitii, termenului i a tuturor celorlalte clauze contractuale); principiul colaborrii la executarea obligaiilor.
Plata: reprezint forma de executare voluntar a obligaiei contractuale. Const
n remiterea sumei de bani sau a oricrei alte prestaii-obiect a contractului.

Subiectele plii sunt persoanele care pot face plata. Obligat la plat este debitorul dar
i plata fcut de un ter este considerat valabil. Dreptul de a primi plata l are
creditorul dar poate s o primeasc i un reprezentant al su. Locul plii este cel
stabilit n contract. Dac nu s-a stabilit un loc n convenie plata se va face la
domiciliul sau sediul creditorului. Dovada plii se poate face prin orice mijloc de
prob : nscris, martori, prezumii, mrturisire, expertiz. Potrivir art. 1550 din Codul
civil persoana care face plata are dreptul la chitan liberatorie, care este un nscris
sub semntur privat.
Solidaritatea codebitorilor : Prin solidaritate ntre debitori se nelege situaia
n care toi codebitorii dintr-un contract comercial sunt obligai la aceea i prestaie i
fiecare n parte va putea fi inut pentru ntreaga prestaie iar plata efectuat de unul
dintre ei i libereaz pe toi fa de creditor (art. 1443 Cod civil). n contractele
comerciale solidaritatea debitorilor se prezum prin lege (art. 1446 Cod civil).
Consecinele neexecutrii obligaiilor din contractele comerciale : Dac,
fr justificare debitorul nu-i execut obligaiile asumate n contract creditorul poate,
conform art. 1516 Cod civil s exercite urmtoarele drepturi :
a. s cear sau, dup caz, s treac la executarea silit a obligaiei;
b. s obin rezoluiunea sau rezilierea contractului sau, dup caz, reducerea
propriei obligaii corelative;
c. s cear obligarea creditorului la plata unor daune-interese;
d. s foloseasc orice mijloc prevzut de lege pentru realizarea dreptului su.
UNITATEA DE NVARE 9
Contractul de vnzare i contractul de furnizare
9.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege care sunt condiiile de
validitate i regimurile juridice a dou dintre cele mai importante contracte
comerciale : cel de vnzare i cel de furnizare.
- nelegerea i nsuirea noiunii de contract de vnzare, condiiile de
validitate, regimul acestui contract, regulile formrii i executrii lui;
- nsuirea i nelegerea noiunii i clauzelor contractului de furnizare.
Contractul de vnzare : Operaiunile de vnzare-cumprare sunt cele mai

frecvente operaiuni juridice din activitatea comercial. Reprezint instrumentele
juridice prin intermediul crora mrfurile circul de la productor la distribuitor i
apoi la consumator. Fiind un contract extrem de des folosit att n rela iile dintre
particulari ct i ntre comerciani, vnzarea-cumprarea este reglementat n detaliu
(este un contract numit) n Codul civil (n Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul I,
articolele 1650-1762) ct i n legi speciale : legea privind Codul consumului nr.
296/2004 i OG nr. 21/1992 privind protecia consumatorului.
Definiia vnzrii-cumprrii : Codul civil definete clar vnzarea ca
fiind ,, contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit
cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul se
oblig s l plteasc,,.
Trsturile juridice ale vnzrii :

este un contract sinalagmatic, adic genereaz obligaii reciproce i
interdependente pentru cele dou pri;
este un contract cu titlu oneros, adic fiecare parte urmrete ob inerea unui
folos;
este un contract comutativ, n sensul c la momentul ncheierii lui exist
drepturi i obligaii certe ale prilor;
este consensual, adic se formeaz prin simplul acord de voin al prilor;
este un contract translativ de proprietate, principalul lui efect fiind
reprezentat de transferul proprietii de la vnztor la cumprtor.
Condiiile de validitate ale vnzrii comerciale :
Capacitatea de a ncheia vnzarea : potrivit art. 1652 Cod civil ,,pot

cumpra i vinde toi cei crora nu le este interzis prin lege,,. Deci capacitatea este
regula i interdicia este excepia. Incapaciti descrise de Codul civil : - incapacitatea
mandatarilor de a cumpra bunuri pe care sunt nsrcinai s le vnd (art. 1654 al. 1
lit. a); - incapacitatea prinilor, a tutorelui, curatorului i administratorului provizoriu
de a cumpra bunurile persoanelor pe care le reprezint (art. 1654 al. 1 lit. b)
incapacitatea funcionarilor publici, a judectorilor sindici, a practicienilor n
insolven, a executorilor judectoreti de a cumpra bunurile pe care le
administreaz sau execut (art.1654 al. 1 lit. c) incapacitatea magistrailor,
avocailor i personalului administrativ de la instane, barou i notariate de a cumpra
drepturi litigioase de competena instanei judectoreti din circumscripia n care i
desfoar activitatea (art. 1653); Incapacitatea de a vinde : - incapacitatea de a vinde

bunuri proprii n schimbul unor sume provenite din vnzarea sau exploatarea unui
patrimoniu pe care un funcionar public, un magistra, un printe sau un tutore l
administreaz;
Consimmntul prilor : orice vnzare reprezint manifestarea voinei
de a ncheia un contract. Vnzarea comercial presupune o just informare prealabil.
Informarea va viza n principal calitatea bunurilor achiziionate i condiiile de pre.
Vnztorul are, conform art. 1671 Cod civil obligaia de a-l informa pe cumprtor
despre obligaiile pe care s le ia asupra sa. n ceea ce privete obligaiile de
informare n relaiile cu consumatorii, sunt reglementate de OG nr. 21/1992 :
consumatorii au dreptul s fie informai complet asupra caracteristicilor esen iale ale
produselor i serviciilor astfel c decizia de a le achiziiona sau nu s rspund
nevoilor lor. Consimmntul se exprim cu ocazia ofertei i a acceptrii ei. Oferta
trebuie s fie precis i ferm iar acceptarea trebuie s fie total, fr rezerve sau
condiii. Att acceptarea ct i oferta trebuie s fie liber exprimate, neafectate de un
viciu.
Obiectul contractului : Operaiunea de vnzare presupune, n esen, dou
obligaii : de predare a bunului (transmiterea proprietii) i de plat a pre ului.
Fiecare obligaie poart asupra unei prestaiivnztorul pred bunul iar cumprtorul
pltete preul.
Condiiile bunului vndut : bunul care face obiectul vnzrii trebuie s fie
un lucru corporal sau necorporal dar cu valoare patrimonial; trebuie s fie n
circuitul civil (adic vnzarea lui s nu fie interzis sau limitat prin lege). Nu pot fi
vndute bunurile care aparin tuturor : aerul, lumina, apa pluvial; bunurile care fac
parte din domeniul public al statului; bunurile sau activitile declarate prin lege
monopol de stat; etc.); trebuie s existe sau s poat exista n viitor (riscul pieirii
bunului este suportat de vnztor) vnzarea unui bun viitor este valabil iar
cumprtorul dobndete proprietate cnd bunul a fost creat; trebuie s fie determinat
sau determinabil; trebuie s fie licit; trebuie s fie proprietatea vnztorului.
Preul : trebuie s fie stabilit n bani, altfel contractul este de schimb sau de
ntreinere; s fie determinat sau determinabil (trebuie s fie stipulat n contract) fie
concret determinat- fie printr-o modalitate de determinare ulterioar, dar nu mai
trziu de data plii-determinabil i fr s fie nevoie de o nou n elegere); s fie
sincer i serios (s fie real, s reprezinte valoarea real a bunului).
Cauza contractului, adic motivul care a determinat prile s l ncheie.
Trebuie s fie licit (conform cu legea i cu ordinea public) i moral (s nu
contravin bunelor moravuri).
Efectele contractului : Efectul juridic esenial este reprezentat de transferul
proprietii bunului obiect al vnzrii de la vnztor la cumprtor i a pre ului de la
cumprtor la vnztor.
Obligaiile vnztorului : s transmit proprietatea bunului; s predea bunul

vndut la termenul prevzut n contract; s garanteze contra eviciunii (garania
oferit de vnztor pentru linitita folosin a lucrului, c nu va fi mpiedicat
cumprtorul de vnztor sau un ter); s garanteze contra viciilor bunului vndut; s
garanteze pentru buna funcionare a bunului vndut (exist garanii speciale fixate n
OG nr.21/1992 menite s ocroteasc interesele consumatorilor n raport cu
distribuitorii de produse i servicii : termen de garanie; termen de valabilitate;
remedierea deficienelor; nlocuirea produselor; restituirea preului).
Obligaiile cumprtorului : s plteasc preul convenit. Actualul cod civil
accept ,,actualizarea preului,, doar dac s-au ivit ,,mprejurri excepionale,,.; s
plteasc preul la data i la locul fixate n contract, n modalitatea fixat de pr i n
contract (integral, n rate, etc.). n cazul neplii la termen a pre ului cumprtorul
datoreaz dobnzi penalizatoare, conform art. 1535 Cod civil; obligaia prelurii
bunului vndut la locul i data fixate n contract; obligaia de a suporta cheltuielile
vnzrii.
Contractul de furnizare : ntreprinderea de furnituri este cunoscut ca
fiind activitatea sistematic a unui ntrepriztor de a asigura predarea unei cantit i
de bunuri sau prestarea unor servicii la anumite termene succesive n schimbul unui
pre. Instrumentul juridic al acestei activiti este contractul de furnizare.
Codul civil reglementeaz principiile generale ale contractului de furnizare n
articolele 1766-1771.
Definiia contractului de furnizare : Este contractul prin care o parte
denumit furnizor se oblig s transmit proprietatea asupra unei cantiti determinate
de bunuri i s le predea la unul sau mai multe termene ulterioare ncheierii
contractului ori n mod continuu, sau s presteze anumite servicii, la unul sau mai
multe termene ulterioare sau n mod continuu, iar cealalt parte, denumit beneficiar,
se oblig s preia bunurile sau s primeasc serviciile i s plteasc pre ul. Pr ile n
acest contract sunt furnizorul i beneficiarul. Este un contract cu executare
succesiv.
Caracterele juridice ale contractului de furnizare: este un contract
sinalagmatic, oneros, cu executare succesiv i este consensual.
Condiiile sale de validitate sunt aceleai ca i cele ale contractului de
vnzare cumprare.
Efectele contractului de furnizare : Obligaiile furnizorului : s transfere
ctre beneficiar proprietatea bunurilor; s predea bunurile beneficiarului; s-l
garanteze pe beneficiar contra viciilor bunurilor.
Obligaiile beneficiarului se refer la preluarea bunurilor i la plata
preului.
UNITATEA DE NVARE 10
Titlurile de credit
10.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce sunt titlurile de credit,
care este rolul lor n viaa social economic, care sunt trsturile lor eseniale
- nelegerea i nsuirea noiunii de titluri de credit, rolul lor i felul
lor;
- nsuirea i nelegerea trsturilor eseniale ale fiecrui titlu de credit
i a deosebirilor dintre ele.
Noiunea titlurilor de credit :

Circulatia bunurilor de la productori la comerciani, respectiv cumprtori se
realizeaz prin intermediul banilor.
Pentru simplificarea, eficientizarea si sigurana acestei circulaii, se folosesc
nscrisurile (titluri de valoare) care incorporeaza anumite valori patrimoniale.
Titlul de credit poate fi definit ca un nscris denumit si titlu , in temeiul
cruia posesorul su legitim este ndrituit s exercite, la o dat determinat,
dreptul artat n nscris.
Trsturi :
caracterul constitutiv dreptul rezult din nscris si nu poate fi exercitat n
lipsa nscrisului.
caracterul formal valabilitatea sa este condiionat de conformarea sa formal
strict la lege;
caracterul literal ntinderea dreptului este determinat de litera nscrisului;
confer un drept autonom , adica dreptul rezult exclusiv din inscris, nu si din
convenia iniial, iar transmiterea nscrisului la o alt persoana semnific
transmiterea dreptului.
Titlurile de credit sunt de 3 feluri :
efecte de comer;
valori mobiliare;
titluri reprezentative ale mrfurilor.
1) Valorile mobiliare sunt nscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi
complexe, patrimoniale si personal nepatrimoniale.
Acestea sunt: - aciunile - fraciuni ale capitalului social al unei societi
comerciale atribuite unui coacionar, conform contribuiei
sale i care-i ofer o capacitate proporional de decizie in acea
societate comercial.
- obligaiunile sunt nscrisuri emise de o societate
comercial n schimbul sumelor de bani mprumutate.
2) Titlurile reprezentative ale mrfurilor
sunt nscrisuri care confer un drept de proprietate asupra mrfurilor aflate
intr-un depozit, antrepozit sau pe o nav.
Sunt astfel de inscrisuri :
conosamentul nscrisul eliberat de comandantul navei care atest
ncrcarea mrfurilor pe nav. Posesorul lui este prezumat a fi proprietarul
mrfurilor;
recipisa de depozit cel ce o are este proprietarul mrfurilor din depozit;
warantul este nscrisul care ofer titularului calitatea, dreptul de garanie real
mobiliar asupra mrfurilor din depozit.
3) Efectele de comer sunt nscrisuri care dau titularilor lor dreptul de a
ncasa plata unei sume de bani.
Sunt efecte de comert :
cambia nscrisul prin care o persoana d dispoziie unei alte persoane sa
plateasca o suma de bani, la scadenta sau la ordinul ei unei a treia persoane;
biletul la ordin este un nscris prin care o persoana se oblig sa plateasca
unei alte personae la scadenta sau la ordinul ei o sum de bani.
CEC -ul este un nscris prin care o persoana da ordin unei banci sa plateasca
din disponibilul su o suma de bani unui tert.
Deci efectele de comert sunt nscrisuri care exprim o valoare n moned , deci sunt
instrumente de plat , fiind denumite metaforic moneda comercianilor. Sunt titluri
negociabile deoarece pot fi transmise (negociate) la alte persoane.
CAMBIA
11.1 Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce este cambia, care este
rolul ei n viaa social economic, care trsturile ei eseniale
- nelegerea i nsuirea noiunii de cambie, rolul ei, caracterele ei
juridice, condiiile de validitate i cum se transmite cambia
11. 3. Timpul alocat unitii de nvare :
Cambia este un titlu de credit cu mare aplicabilitate n activitatea comercial.

In 1930 s-a incheiat la Geneva Convenia internaional referitoare la Legea
uniform a cambiei i biletului la ordin, conventie la care Romania nu a aderat, dar
prin Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin i-a adecvat legisla ia la
aceast convenie.
Legea nr.58/1934 este in vigoare si in prezent, dar cu numeroase modificari:
OG nr.11/1993, OUG nr. 39/2008 si Legea nr.163/2009.
Cambia este un nscris prin care o persoan, denumit trgtor sau emitent, d
dispozitie altei persoane, numit tras, s plteasc la scaden o sum de bani unei a
treia persoane, numit beneficiar sau la ordinul acesteia.
Deci cambia exprim relaia comerciala dintre 3 persoane:
emitentul sau trgtorul cel ce emite titlul si dispune plata;
trasul cel care va plti;
beneficiarul cel ce va ncasa banii.
In spatele plii prin cambie se afl raporturi juridice comerciale. Cu toate
acestea, cambia creeaz obligaii juridice autonome n sensul c, dac formal este
valabil, nu poate fi refuzat pe motivul c raportul juridic din spatele ei este viciat.
Caracterele cambiei :
este un titlu de credit creeaz posesorului legitim dreptul de a primi suma de
bani care este menionat n cuprinsul su la scaden;
Plata prin cambie se refer exclusiv la o sum de bani, nu la o alt prestaie;
Cambia este un titlu de credit complet, literal. Plata se face dac este formal
valabil;
Este un titlu abstract care creeaz obligatii autonome, ce rezult direct din ea,
nu din raportul juridic ce se afl in spatele ei;
Creeaz obligaii necondiionate. Orice cambie care prevede condiii (n afara
termenului scadentei) este nul.
Funciile cambiei :
1 functia de schimb valutar: (cuvantul cambie vine de la italianul cambio care
nseamn schimb).
Cambia servea comerului n ri straine pe schema: comerciantul beneficiar;
bancherul -trgtor, iar debitorul comerciantului tras.
functia de instrument de credit : este principala functie a cambiei, prin
intermediul cambiei se acorda, pana la scadenta, debitorului un credit (suma
prevazuta in cambie nu trebuie platita imediat, ci la scadenta).
functia de instrument de plata cambia este asemntoare monedei (un
instrument de plata) dar nu trebuie folosit numerarul.
2.
3.
Condiiile de valabilitate ale cambiei : sunt condiii de fond si de form:

Conditii de fond : sunt conditiile fixate de dreptul comun pentru valabilitatea
actelor juridice: consimmntul valabil exprimat; o cauza licit si morala;
capacitatea celui care o emite si un obiect concret, determinat de obligatia
fiecarui subiect (trgtor, tras, benefeiciar).
Conditii de form :
forma scrisa: cambia este un nscris sub semntura privat, respectiv o
scrisoare intocmit de tragator si adresata trasului. Poate fi i nscris autentic.
Trebuie s cuprind urmatoarele meniuni (obligatorii):
- denumirea de cambie;
- ordinul clar, neconditionat de plat unei sume de bani
determinate;
- numele trasului;
- indicarea scadentei. Daca lipseste data scadentei, suma trebuie
platita la vedere, adic la data prezentarii cambiei;
- indicarea precisa a locului unde trebuie efectuat plata;
- numele celui care va primi plata sau la dispozitia cruia se va efectua
plata;
- data si locul emiterii cambiei;
- semntura trgtorului.
Transmiterea cambiei (girul):

Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei (girantul) transmite altei
persoane (giratarul) printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea
titlului, toate drepturile care izvorsc din acesta.
De regula, daca nu contine o prevedere contrara, cambia este transmisibila prin
gir. Desigur, girul intervine inainte ca o cambie sa fie trasa si inainte de scadena.
Girantul este intotdeauna titularul dreptului, iar giratarul poate sa fie orice
persoan.
Pentru a fi valabil girul trebuie sa fie necondiionat si trebuie s priveasc
ntreaga crean prevazut de titlu.
Girul are trei efecte:
transmite drepturile izvorte din cambie;
girantul garanteaz prin gir acceptarea si plata cambiei de ctre tras;
girantul este legitimat prin gir ca si creditor al sumei mentionate n titlu.
- Avalul - este un act juridic prin care o persoana numit avalist se oblig sa
garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat.
Prin aval, posesorul cambiei dobandeste un nou debitor, pe langa debitorul
initial, pe cel avalizat.
Prin plata cambiei avalistul dobandeste drepturile izvorate din cambie, atat
impotriva avalizatului cat si contra acelora care sunt obligai in temeiul cambiei fata
de avalizat.
Avalistul, fiind un garant al plii cambiei, dupa ce a platit posesorului ei suma
mentionata in cambie, este indreptatit sa recupereze ce a platit.
Plata cambiei pentru a fi pltita, cambia trebuie sa fie prezentat la plat.
Aceasta trebuie sa fie real si efectiv.
Prezentarea se poate face in original sau prin trunchiere (in format electronic).
Doar cambiile acceptate pot fi prezentate prin trunchiere.
Are drept la plata posesorul legitim al cambiei. Acesta poate fi, fie beneficiarul
(inscris ca atare in cambie) , fie giratarul.
Plata se cere trasului acceptant sau avalistului trasului. Doar in subsidiar
cambia poate fi prezentata debitorilor de regres (daca au fost indeplinite formalitatile
legale).
Data plii este data scadenei (nscris concret n cambie) sau data fixat
ulterior de posesorul ei (scadena la vedere sau la un termen de la vedere).
Locul plii va fi locul si adresa indicate in cambie. Daca n cambie nu este
indicat un astfel de loc, locul plii este domiciliul trasului sau al persoanei indicate sa
plteasca pentru el.
Dovada plii se face de catre tras cu titlul cambial chitan at de posesorul
cambiei.
Executarea cambial: Cambia are valoarea unui titlu executoriu. Deci refuzul
ei de plat d dreptul la executare directa de catre beneficiar. Procedura de executare
direct se numeste executare cambiala. Posesorul cambiei (adica beneficiarul ei sau
ultimul giratar al cambiei) sau debitorii de regres care au pltit cambia pot cere
executarea cambial. Aceast procedur se exercit mpotriva debitorilor cambiali si
presupune investirea cambiei cu formul executorie prin ncheiere de ctre
judecatoria de la locul plii sau locul domiciliului trgtorului.
Biletul la ordin i CEC-ul
12.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce sunt biletul la ordin i cec-ul,
rolul lor n viaa social economic, care sunt trsturile lor esen iale, ce le
deosebete.
- nelegerea i nsuirea noiunii de bilet la ordin, rolul lui, forma i
regimul lui juridic;
- nsuirea i nelegerea trsturilor eseniale ale cec-ului, rolul lui,
condiiile de validitate i regimul lui juridic.

Biletul la ordin
Este un titlu comercial asemntor cambiei.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita emitent sau
subscriitor, se oblig sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane,

numita beneficiar sau la ordinul acestora.
Deci, daca cambia presupune raporturi juridice intre 3 subiecte (tragator, tras si
beneficiar), biletul la ordin presupune 2 subiecte (emitentul si beneficiarul).
Emitentul este un debitor care se oblig sa plateasca o sum, la scaden.
Beneficiarul este un creditor care urmeaz s ncaseze plata .
La temeiul emiterii biletului la ordin se afl un raport juridic.
Condiii de form ale biletului la ordin :
Forma scrisa este o conditie de validitate. Meniuni necesare pentru
valabilitate:
denumirea expres de bilet la ordin;
promisiunea neconditionat de a plti;
indicarea scadenei;
indicarea locului plii;
numele beneficiarului sau al persoanei la ordinul creia se va face plata;
data i locul emiterii biletului la ordin;
semntura emitentului. Lipsa uneia sau mai multor condiii dintre cele
enumerate atrag nulitatea actului ca bilet la ordin.
CEC-ul :
CEC-ul are doar funcia de instrument de plat nu si cea de instrument de
credit.
CEC-ul este un nscris prin care o persoan, numita trgtor, d ordin unei
bnci la care are un disponibil bnesc, numit tras, s plteasca, la prezentarea
titlului, o sum de bani unei alte persoane, numit beneficiar.
Ca si cambia, CEC-ul presupune un raport ntre 3 persoane: trgtorul, trasul si
beneficiarul. Trasul este, n cazul CEC-ului, ntotdeauna o societate bancar.
Pentru emiterea CEC-ului trebuie indeplinite 2 premise obligatorii:
1.- existena disponibilului la banca. Trgtorul poate sa emita un cec doar daca
are disponibil bnesc la o banca, disponibil denumit provision sau acoperire.
Acest provision poate sa constea fie intr-un depozit bancar al trgtorului sau o
deschidere de credit n favoarea lui.
Acest provision trebuie sa constea intr-o sum de bani lichid, cert si
exigibil, existent anterior emiterii CEC-ului si s aib cel puin valoarea CEC-ului.
Emiterea unui CEC fara acoperire constituie o varianta a infractiunii de
inselaciune.
2. existenta unei conventii intre tragator (client) si banca prin care banca il
autorizeaza pe trgtor sa trag asupra ei CEC-uri, obligandu-se s le onoreze din
disponibilul su bnesc aflat n depozitul ei.
Emiterea de CEC-uri fr existena conventiei menionate constituie
infractiune.
Conditiile de form de valabilitate a CEC-ului :
forma sa scris;
denumirea de CEC;
ordinul neconditionat de a plti o sum de bani;
numele celui ce va plti (al trasului);
locul unde se va face plata;
data si locul emiterii CEC-ului;
semntura trgtorului.
De menionat c nu sunt necesare descrierea datei plii (de regul CEC-ul
este pltibil la vedere) si nici a numelui beneficiarului (el este de regul, la
purttor).
Transmiterea CEC-ului la ordin se face prin gir (girul trebuie s fie scris pe
spatele CEC-ului i s fie semnat de catre girant).
CEC-ul la purttor se transmite prin tradiiunea titlului (transmiterea inscrisului
la alt persoana).
CEC-ul nominativ (care conine numele beneficiarului) se transmite prin
cesiune, in conditiile dreptului comun.
Plata CEC-ului CEC-ul este pltibil la vedere, deci plata lui nu este
condiionat de acceptarea trasului.
CEC-ul emis si pltibil n Romania trebuie s fie prezentat la plat n 15 zile de
la data emiterii (dac beneficiarul nu respect termenul el pierde dreptul de regres
mpotriva giranilor si garanilor).
Daca CEC-ul este emis ntr-o ar strina din Europa si este pltibil in
Romnia, el trebuie sa fie prezentat la plat n 30 de zile de la emitere. Daca este emis
ntr-o ar din afara Europei si este pltibil n Romania, trebuie prezentat la plat n
70 de zile de la emitere.
INSOLVENA DEBITORULUI
13.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce este insolvena, care este
rolul lei n viaa social economic, care sunt trsturile ei esen iale, cui i n ce
situaii se aplic.

- nelegerea i nsuirea noiunii de insolven, delimitarea ei de
insolvabilitate, nsuirea etapelor i a procedurilor prin care se
realizeaz plata datoriilor debitorului aflat n dificultate.

Insolvena caracterizeaz pe comerciantul aflat in dificultate. n perioada
interbelica a fost folosit noiunea insolvena comercial. ntre anii 1995-2002
insolvena debitorului era denumit ncetare de pli iar n prezent insolven a
societii,,.
Legea nr.85/2006 a nlocuit titlul reglementrii de procedura reorganizrii
judiciare i a falimentului cu titlul procedura insolvenei. Aceast lege a fost
abrogat prin Legea nr. 85/2014 care se vrea un Cod al insolvenei grupnd toate
reglementrile care vizeaz aceast materie.
Prin insolven se nelege starea patrimoniului debitorului care se
caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti disponibile pentru plata datoriilor
certe, lichide si exigibile. Procedura insolvenei se aplic dup ce aplicarea
procedurilor preventive debitorului aflat n dificultate nu au avut succes. Procedura
insolvenei constituie un ansamblu de norme juridice care reglementeaz activitatea
de obinere de fonduri bneti pentru plata datoriilor debitorului aflat n insolven
fa de creditorii si.
Elementele insolventei:
insuficiena fondurilor banesti disponibile: este necesar lipsa fondurilor
bneti (dac ele exist i debitorul refuz plata se aplic executarea silit,
nu insolvena).
neplata datoriilor certe, lichide si exigibile: - e vorba doar despre datoriile
bnesti :
certe s fie constatate printr-un titlu executoriu investit cu
formul executorie.
- lichide cuantumul lor este clar determinat (datoriile n bani
sunt ntotdeauna lichide).
- exigibile cnd sunt scadente, cnd e implinit termenul la
care trebuie achitate.
Debitorul se afl n insolvent dac datoriile sale bnesti depesc
valoarea prag stabilita de lege, adica 45.000 lei iar pentru salariai de 6 salarii
medii pe economie.
Insolvena este vdit atunci cand debitorul nu a platit dupa 90 de zile
datoria sa fata de creditor.
Insolventa este iminent cand se dovedete c debitorul nu va putea
plti la scadenta datoriile. Insolventa iminent este, spre deosebire de cea
vadit, o stare viitoare a debitorului.
Insolvena semnific neputina din lips de lichiditi, a debitorului de a
plti la scaden datoriile sale, insolvabilitatea semnifica dezechilibrul
patrimonial activ-pasiv, cand pasivul e mai mare.
Poate s se afle in insolventa si un debitor solvabil dar (daca nu are
lichiditati) se poate ca un debitor insolvabil s nu se afle n insolvena (dac are
lichiditi, avnd credibilitate- de ex. din mprumuturi).
In materie comercial este esenial credibilitatea societii.
Probele (dovada) insolventei:
insolventa se datoreaza neplii datorate lipsei mijloacelor de plat. Ea rezult
din :
- mrturisirea debitorului (potrivit art.27 din legea nr,85/2006, debitorul

aflat in stare de insolven este obligat sa se adreseze tribunalului cerand sa fie
supus procedurii insolvenei).
- Sunt fapte relevante pentru dovedirea insolventei: folosirea de catre

debitor a unor mijloace frauduloase de plata, fuga debitorului,etc.
- nscrisurile pot face dovada celor 2 aspecte eseniale ale insolvenei :
neplata creantelor sau lipsa lichiditilor.
nu este admisa proba cu martori pentru dovedirea insolventei (articolul 3 din
Legea nr.85/2006 instituie prezumia strii de insolven dac debitorul nu si-a
pltit datoria in 30 de zile de la scaden fa de unul sau mai multi creditori).
Trsturile procedurii insolvenei :- are caracter judiciar (este reglementat
de lege i este efectuat sau condus de organe judiciare : judectorul sindic,
administratorul judiciar i lichidatorul); - are caracter personal (indiferent c se
aplic procedura general sau cea simplificat, insolvena l vizeaz doar pe
debitor); - are caracter colectiv ntruct vizeaz pe toi creditorii; - are fie
caracter de remediu (procedura reorganizrii judiciare), fie caracter de
executare silit (procedura falimentului).
FALIMENTUL
Procedura falimentului este reglementat de Legea nr.85/2014 privind
procedura insolvenei, alturi de reorganizarea judiciar.
Scopul procedurii falimentului este prefacerea n bani a lucrurilor din averea
debitorului pentru satisfacerea creanelor creditorilor.
Finalitatea procedurii const deci n lichidarea activului averii debitorului
pentru acoperirea pasivului si radierea debitorului din registrul n care este
nmatriculat.
Falimentul se aplic n dou variante :

1. procedura general pentru :
societi comerciale;
societi cooperative;
organizaii cooperatiste;
societi agricole.
grupuri de interes economic
orice alt persoan juridica de interes privat care desfoar si activitati
economice
2. procedura simplificat pentru :
comercianti persoane fizice, acionnd individual;
asociatii familiale;
debitorii crora li s-ar aplica procedura generala dac:
- nu au niciun bun in patrimoniu;
- nu le pot fi gasite actele constitutive sau actele contabile;
- nu poate fi gasit administratorul;
- sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei de la
Registrul Comertului;
societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii de insolven;
debitorii care s-au declarat n faliment sau care nu beneficiaz de procedura
reorganizarii judiciare.
Cnd se aplic procedura falimentului :
debitorul a cerut s intre in procedura simplificat a falimentului
debitorul, n cererea de insolven a creditorilor a contestat insolventa iar
cererea sa a fost respinsa
nimeni nu a propus un plan de reorganizare a creditorului desi erau indreptatiti
(creditorii sau administratorii judiciari) sau un astfel de plan a fost respins
cand planul de reorganizare a debitorului a fost respins
a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea
debitorului in faliment.
Intrarea in procedura falimentului o dispune judecatorul sindic, prin hotarare
sau prin incheiere.
Prin aceasta hotrre judectorul sindic va dispune :
dizolvarea societatii debitoare;
interzicerea pentru debitor a dreptului de administrare;
conformarea administratorului judiciar ca lichidator ( in procedura
simplificata) sau numirea unui lichidator (in procedura generala);.
ntocmirea de catre administratorul general si predarea ctre lichidator, in
termen de 5 zile,a unei liste cu numele si adresele creditorilor si toate creanele
acestora (n cadrul procedurii generale);

notificarea intrrii in procedura falimentului .
Arbitrajul comercial
14.1 .Introducere :
Cursul ofer studenilor posibilitatea de a nelege ce este arbitrajul comercial,
de cte feluri este i care este rolul lui n viaa social economic.
- nelegerea i nsuirea noiunii de arbitraj comercial, a regulilor dup
care funcioneaz, a deosebirilor dintre el i instanele judiciare, a
rolului lui n derularea raporturilor juridice de tip civil comercial.
14.4.
Arbitrajul comercial i are originile n antichitate i n evul mediu cnd

negustorii i soluionau nenelegerile apelnd la persoane private, alese de ei i care
aveau o reputaie netirbit n societate. n Romnia prima dat a fost reglementat
arbitrajul comercial prin Codul de procedur civil din 1865 care n Cartea a IV a
prevzut procedura alternativ a arbitrajului, comercial pentru soluionarea litigiilor
de drept privat.
Arbitrajul comercial reprezint o modalitate alternativ de soluionare a
litigiilor nscute din acte i fapte de comer sau din contracte civile.
Printre avantajele arbitrajului comercial n raport cu instanele judiciare sunt
enumerate: accesibilitatea; rapiditatea; cheltuieli de judecat reduse;
confidenialitatea; simplitatea; soluionarea definitiv; recunoaterea hotrrilor n
strintate (datorit Conveniei de la New York din 1958).
Toate litigiile patrimoniale care intervin ntre persoane care au deplin

capacitate de exerciiu pot fi soluionate pe calea arbitrajului, cu excepia celor care
au ca obiect drepturi asupra crora legea interzice tranzacionarea. Prima condiie
pentru ca un litigiu s poat s fie soluionat pe cale arbitral este ,,arbitrabilitatea
lui,, , adic existena unei convenii arbitrale posibil, legal n raport cu natura
litigiului.
Ca forme de arbitraj sunt recunoscute arbitrajul ad-hoc adic ocazional
(constituit la iniiativa prilor ad-hoc pentru soluionarea unui litigiu i care i
nceteaz activitatea cnd se pronun hotrrea n acel litigiu) i arbitrajul
instituional (care este exercitat de instituii arbitrale specializate, care funcioneaz
dup reguli prestabilite de aceste instituii). n definiia Codului de procedur civil
arbitrajul instituionalizat ,,este acea form de jurisdicie arbitral care se constituie i
funcioneaz n mod permanent pe lng o organizaie sau instituie intern sau
internaional sau ca organizaie neguvernamental de interes public de sine
stttoare, n condiiile legii...,,
n prezent n Romnia arbitrajul este riguros reglementat n Cartea a IVa
(Despre arbitraj) n Codul de procedur civil intrat n vigoare prin Legea nr.
76/2012. n art. 541 din acest cod arbitrajul este definit ca fiind ,,o justi ie alternativ
avnd caracter privat,,. n art. 542 sunt enumerate care litigii nu pot face obiectul
soluionrii prin arbitraj: cele ce privesc starea civil, capacitatea persoanelor,
dezbaterea succesoral, relaiile de familie, precum i drepturile asupra crora
persoanele nu pot s dispun.
Prima condiie pentru existena unui litigiu soluionabil pe cale arbitral este
existena unei convenii arbitrale ntre pri. Aceasta poate mbrca forma unei
clauze compromisorii inserat n contractul comercial sau civil fie forma unei
convenii separate. Existena clauzei compromisorii sau a conveniei arbitrale
exclude, pentru litigiul respectiv competena instanelor judectoreti (art. 553 din
Codul de procedur civil). Potrivit art. 555 din acelai cod poate fi arbitru orice
persoan fizic care are capacitate de exerciiu deplin. Arbitrii sunt numii, revocai
sau nlocuii conform conveniei arbitrale. Cnd propun arbitri prile vor propune i
cte un supleant pentru situaia n care arbitrul principal ar ajunge n situa ia s nu
poat s-i ndeplineasc atribuiile. Arbitrii propui de pri, n numr egal, vor
proceda la numirea unui supraarbitru i a unui supleant al lui. Arbitrii, ca i
judectorii pot fi recuzai pentru motivele descrise n art. 562 Cod de procedur
civil. Acesl cod reglementeaz detaliat n Cartea a IV-a, Titlul IV ,,Procedura
arbitral,,.
Cu privire la executarea hotrrii arbitrale codul distinge dou situa ii :
executarea de bun voie de ctre partea mpotriva creia s-a pronunat de ndat sau
n termenul artat n cuprinsul ei sau executarea silit. Conform art. 615 din cod
,,hotrrea arbitral constituie titlu executoriu i se execut silit ntocmai ca o
hotrre judectoreasc,,
Arbitrajul comercial internaional : Un litigiu comercial este considerat
internaional dac s-a nscut dintr-un raport de drept privat cu elemente de
extraneitate. ntr-un contract comercial internaional prile pot insera o clauz

referitoare la un arbitraj internaional care poate fi localizat n Romnia sau n alt
ar. ntr-un arbitraj internaional care se soluioneaz n Romnia sau potrivit legii
romne tribunalul arbitral va fi compus dintr-un impar de arbitri, fiecare dintre pr i
putnd s numeasc un numr egal de arbitri romni sau strini iar supraarbitrul va fi
dintr-un stat ter. Dezbaterea arbitral va avea loc n limba stabilit prin conven ia
arbitral i prile i pot angaja traductori autorizai. Onorariile arbitrilor se suport
de prile care i-au numit iar cele ale supraarbitrului de toate prile.
O hotrre arbitral strin este cea emis pe teritoriul altui stat dect Romnia.
Potrivit art. 167-172 din Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor
de drept internaional privat poate fi recunoscut i investit cu formul executorie n
Romnia. Hotrrile arbitrale strine pronunate de un tribunal arbitral competent au
for probant n Romnia cu privire la strile de fapt pe care le descriu.

Drept Comercial f.r.1 1 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Comercial f.r.1 1 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT COMERCIAL

Lector univ. dr. Ioan Mircea Zrie

identificarea i nsuirea terminologiei specifice pentru studiul

precum i de material publicat pe Internet sub form de sinteze i teste de

Teme de control (TC) :

Stanciu Crpenaru Tratat de drept comercial, Ediia a III-a, revizuit,

1.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare :

- timpul alocat este de 2 ore.

Coninutul unitii de nvare :

Normele dreptului obiectiv reglementeaza toate domeniile vietii sociale, atat

1. n sens etimologic, cuvantul deriv din expresia latin cum merx cu

n contractele de drept civil (ocazionale) credibilitatea nu are importanta

Coninutul unitii de nvare :

A. Sintagma izvor de drept are 2 sensuri : a). izvoarele materiale ale

n materia activitatii comerciale exist numeroase legi (denumite legi

Principiile generale ale dreptului

Dreptul obiectiv, adica ansamblul normelor juridice in vigoare la o anumita

a). Actele juridice : reprezint manifestri de voin fcute cu intenia de a

mai apropiat sau principiile generale ale dreptului.

C. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT COMERCIAL INTERNAIONAL :

raporturilor juridice civil comerciale,cum au aprut i care sunt trsturile distinctive

Coninutul unitii de nvare :

Societtile comerciale au aprut atunci cnd , pe o anumita treapt a dezvoltrii

n subsidiar, organizarea si functionarea societtilor comerciale este

Formele societilor comerciale si clasificarea lor

Coninutul unitii de nvare :

societii n comandit, completate cu cele ale societii pe aciuni. Specificul su

Referitor la obligatiile statelor membre privind sediul societatilor comerciale

Exista si societati internationale create prin acordul interstatale care le fixeaza

Orice societate comercial reprezint :

2. Autorizarea funcionrii societii comerciale :

jumtate plus unu dintre aciuni.

Administratorii societii comerciale : De regul, administratorul sau

6.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare :

c.Reducerea capitalului social se impune n situaii nefavorabile economic

- informarea asociailor asupra fuziunii sau divizrii (asociaii primesc

UNITATEA DE NVARE NR. 7

7.3. Timpul alocat unitii de nvare :

Coninutul unitii de nvare :

Dizolvarea i lichidarea societii comerciale : cuprinde operatiile care

trecerea timpului stabilit pentru durata societii;

Cauze de dizolvare sanciune :

- timpul alocat este de 2 ore.

Coninutul unitii de nvare :

Actele juridice aferente exploatrii unei ntreprinderi economice (comerciale)

interzise clauzele neclare, ambigui sau cele discrepante n favoarea comerciantului).

n remiterea sumei de bani sau a oricrei alte prestaii-obiect a contractului.

9.5. Coninutul unitii de nvare :

Contractul de vnzare : Operaiunile de vnzare-cumprare sunt cele mai

Trsturile juridice ale vnzrii :

Capacitatea de a ncheia vnzarea : potrivit art. 1652 Cod civil ,,pot

desfoar activitatea (art. 1653); Incapacitatea de a vinde : - incapacitatea de a vinde

Obligaiile vnztorului : s transmit proprietatea bunului; s predea bunul

Noiunea titlurilor de credit :

negociabile deoarece pot fi transmise (negociate) la alte persoane.

Cambia este un titlu de credit cu mare aplicabilitate n activitatea comercial.

Condiiile de valabilitate ale cambiei : sunt condiii de fond si de form:

Transmiterea cambiei (girul):

12.3. Timpul alocat unitii de nvare :

subscriitor, se oblig sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane,

Conditiile de form de valabilitate a CEC-ului :

13.2. Obiectivele i competenele unitii de nvare :

13.4. Coninutul unitii de nvare :

- mrturisirea debitorului (potrivit art.27 din legea nr,85/2006, debitorul