Complementele circumstaniale

n limba romn se delimiteaz urmtoarele feluri de complemente circumstaniale.

Complementul circumstanial:
Semnificaia
ntrebarea la care rspunde
Exemplu
1. de loc
locul n care se petrece o aciune sau se manifest o nsuire
unde?, de unde?, pe unde?, pn unde?, ncotro?
Spre rsrit cerul ncepe s se lumineze.
2. de timp
timpul n care se petrece o aciune sau se manifest o nsuire
cnd?, de cnd?, pe cnd?, pn cnd?, ct timp?
Noaptea rul a ngheat.
3. de mod
modul n care se desfoar o aciune sau felul n care se prezint o nsuire
cum?, n ce fel?, n ce mod?
Trenul merge ncet .
4. de cauz
cauza, motivul realizrii unei aciuni sau a existenei unei nsuiri
din ce cauz?

n pdure url lupii de foame .

5. de scop
scopul realizrii unei aciuni
de ce?, pentru ce?, dup ce?, la ce?, cu ce scop?, n ce scop?
El lupt pentru dreptate .
6. condiional
condiia de a crei ndeplinire depinde o aciune sau o nsuire
n ce condiie?
La nclzire apa se transform n vapori.
7. consecutiv
consecina unei aciuni sau a unei nsuiri
care este urmarea faptului c?
Sa schimbat de nerecunoscut .
8. concesiv
obiectul sau situaia care ar fi fost de ateptat s mpiedice nfptuirea unei aciuni sau existena
unei nsuiri
n ciuda crui fapt?, n pofida crui fapt?
n ciuda ploii , pe strad este mult lume.
9. de relaie
obiectul la care se limiteaz o aciune ori existena unei nsuiri; obiectul din al crui punct de
vedere este emis comunicarea
referitor la cine?, referitor la ce?, n ce privin?, din ce punct de vedere?
De citit , am citit.

De harnic , e harnic.
10. opoziional
obiectul sau situaia care se opune celor exprimate prin alt parte de propoziie

n locul lui , a venit colegul su.

11. cumulativ
obiectul sau situaia la care se adaug cele exprimate prin alt parte de propoziie

Pe lng asta , a mai luat i btaie.

12. de excepie
obiectul care constituie o excepie fa de ceea ce este exprimat prin alte pri de propoziie
cu excepia cui?
n afar de asta , nu mai tie nimic