Procedura Civila

19.10.2016
Curs 3- Briciu

Transmiterea calitii procesuale art 39 ncpc intervine n urma unor modificri de ordin substanial (de
exemplu cesiunea de creanta) :
- pe cale legala ( prin succesiune pt pf i reorganizarea pt pj)art 412
- pe cale convenional, prin cesiune, vnzare, donaie etc
Pt o transmitere a calitii procesuale active sau pasive nu e necesara o cerere de introducere n cauza deoarece
aceste persoane nu sunt teri, ci doar substitui ai prilor. De asemenea, se procedeaz doar la nlocuire, fr
fr fi nevoie de respectarea unui termen.
Exista situaii n care calitatea nu poate fi transmisa niciodat (divortul). De regula, dac moare una dintre
prile implicate n divor, procesul nceteaz, avnd n vederea naturii procedurii, profund personale. Totu i,
noul cod civil permite i o substituire a soului reclamant decedat dac sunt ndeplinite anumite conditii.
- aciunile privind repararea prejudiciului nepatrimoniale
- situaia n care codul civil distinge intre termenul de introducere a aciunii de cte titularul dreptului i cel al
introducerii de ctre motenitori art 423, Art 433 NCC
- transmiterea calitii, dac aciunea a fost pus n micare, revocarea donaiei pentru in gratitudine art 1024,
Art 1391 etc
n vechiul cod, aceasta instituie era cunoscuta doctrinar i jurisprudenial, dar nu era consacrata legala, astfel
nct practica nu era unitara.
n noul cod, Art 39- dac e o succesiune, automat intra n cauza motenitorul. Dac dac o transmitere cu titlu
particular intre vii, aciunea continua intre prile iniiale.
Totui, n alin 2 :
I. A se judeca cu B i B decedeaz, iar C e motenitor. B nu mai are capac de folosin i l nlocuiete C
II. A se judeca cu B pt un drept de creanta, iar A cedeaz creanta lui C printr-o contract de cesiune. Procesul
continua intre A i B, dar acest C va fi obligat sa intervin n proces (dac are cunosstinta), iar dac el nu
intervine, instana din oficiu sau prile pot cere introducerea lui c. Nu e nclcat pp disponibilit ii pt ca nu se
introduce o parte noua, c dobndete calitatea lui a.
De multe ori apar dispute intre cedent i cesionar, aa nct iniial l pastreazape a, apoi l introduc i pe c, i n
funcie de mprejurri i poziia prilor (dac e valabil c de cesiune sau dac a spune cesiunea creanta nu a fost
cedata). Dac creanta e cedata, l ndeprteaz pe a i rmne c. Dac creanta nu e cedata, i pstreaz pe
amndoi i soluioneaz ambele litigii.
Dac C nu e introdus de nimeni n proces, hotrrea pronunat mpotriva lui a va produce efecte i mpotriva lui
C. Acest ter dobndit al unui drept litigios aflat n cursul unei proceduri va suporta efectele hotrrii fie ca
intervine ( aici deja e parte n proces), fie ca nu intervine, cu excepia cazului n care dobndete dreptul cu
buna-credinta i nu poate fi evins.
Excepia lipsei calitii procesuale active
- aceasta excepie este de ordine publica i are caracter peremptoriu ( duce la stoparea procesului)
- n materia proprietii sau a altor drepturi reale problema calitii procesuale active este data de calitatea de

titular al dreptului ( aciuni reale) excepia se unete cu fondul, iar instan se pronuna la finalul procesului
asupra excepiei
- dac o pers nu are calitate procesual activa sau pasiva sper va respinge procesul, dar aciunea va putea fi
preluat de persoana care are calitate procesual activa sau mpotriva persoanei care are cal procesual pasiva

Capacitatea procesual - legitimatio as procesum

Capacitate de folosin
- orice persoana care altoclsreccrerutoritatea de folosin drepturilor civile
-exceptie- asociaiile, societile, altoclsreccrerutoritateadrelte entiti fr personalitate juridica
Capac de exercitiu:
- persoanele lipsite de capac de exerciiu (minori sub 14 ani, pers puse sub interidcite va sta n proces prin
reprezentant legal sau tutore )
- persoanele cu capac de exerciiu restrns ( vor fi citai personali la proces, pot veni la judecata, dar trebuie
asistai de reprezentani legali sau tutore etc) dac n timpul procesului un minor mpline te 14 ani, el va trebui
citat personal pt ca instituia prin care el se apr se transforma ( din reprezentare n asistare)
Conflictul de interese intre reprezentant i reprezentat i inexistenta temporara a reprezentantului legal- art 58
numirea unui curator special care este diferit de curatorul din codul civil. Aceasta este curel litiu (curator
judiciar) desemnat nu de autoritate tutelara, ci chiar de instan care judeca procesul i numai pentru acest
proces, iar aceasta curel nceteaz la data ncetrii respectivului proces. Curatorul desemnat de instan
(conflictul de interese sau inexistenta temporara a reprezentantului) este un avocat din baroul din circumscrip ia
instanei de judecata care judeca procesul respectiv. Acest curator se ocupa doar de actele de procedura.
Remuneraia e stabilita de instan de judecata i este suportat de persoana interesata (de minor), dac minorul
nu are bani, de persoana care are interesul procesukui( reclamant), iar dac chiar minorul este reclamant de cte
stat - ordonan 80/2013.
Sanciunile care intervin n cazul lipsei capacitii de folosinta- nulitatea absoluta invocata de oricine
n lipsa cap de exercitiu- nulitate relativa:
- Aceasta nulitate nu intervine imediat, ci instan este obligata sa ofere un termen n vederea confirmrii actului
de reprezentantul legal sau de cel care l asista. Dac ei nu l confirma, atunci intervine nulitatea relativa.
Nulitatea, dei relativa, poate fi invocata n tot cursul procesului.
- poate fi invocata de orice persoana participanta la proces, chiar i de instan din oficiu. Art 57 cod procedura
civila. Proces, prin ipoteza nu este un act un ictu.exemplu: Ne aflam la data dezbaterilor i avem a - eclamant i
b- parat, minor de 17 ani, nensoit de printe. reclamantul i instan au interesul sa invoce ca B nu e asistat
legal sau reprezentat pt ca dac nu invoca s.star putea pronuna o hotrre fa Oravia reclamantului, dar ulterior
ar putea fi cerut anularea acestuia de cte minorul acum reprezentant. Instan nu ar vrea casarea hotrrii sale.
Aadar, n faza de pana la pronunarea unei hotrri, interesul este al tuturor, nu numai al persoanei protejate pt
pt ca ulterior ar putea fi invocata ilegalitatea actelor procedurale.ar
!!! Dac sale judeca proces intre a i b- minor neasistat legal. Nu se invoca lipsa cal, dar minorul c tiga
procesul. A nu va putea sa ceara anularea n apel pt ca el nu are un interes legitim i personal. Pana la
pronunarea hotrrii, aveai interes i puteai sa ceri anularea. Dar dup pronunarea hotrrii i n cazul n care
aceasta ti-ar fi defavorabila, nu ai putea cere anularea pt ca nu exista un interes personal. Po i critica hotrrea pt
alte motive, dar nu pt acest motiv.

Clasificarea aciunilor
1. Dup scopul urmrit de reclamant
A. Aciuni n realizare - prin ele se urmrete recunoaterea unui drept fata de o anumita persoana i obligarea
prtului sa se conformeze dreptului respectiv. Dac nu se conformeaz, va fi adusa la ndeplinire prin executor
judectoresc . Exp aciunea n plata unei sume de bani, aciunea n revendicare etc contractuale sau delictuale
B. Aciuni n constatare - urmrete doar constatarea existentei sau inexisteni unui drept, iar nu i executarea
lui. Au aceeai tipologie cu aciunea n realizare, dar iccpv scopul reclamantul nu i propune sa i realizeze
dreptul. De Exp eti posesor, dar cineva te tulbura, fr a-ti prelua posesia (fr sa te deposedeze).
Caracteristici:
- au ca obiect existenta sau inexistenta unui drept, nu si a unui fapt. Rezulta ca nu poate fi folosit aceasta
aciune pt constatarea unei situaii de fapt sau conservarea unor probe sau ca n urma unui accident de situaie
reclamantul act dobndit o stare de infirmitate.
- au un caracter subsidiar fata de aciunile n realizare. O act n cosenstatare va fi inadmisibila ori de cte ori
partea are la dispoziie o cale procedurala pt realizarea dreptului.
Aciunile n constatare sunt reglementate de art 35, ns ele nu au existat ntotdeauna pt ca legiuitorul considera
ca trebuie sa i ceri ceva, nu doar pt a constata ceva. Aceste aciuni existau, dar se respingeau de instan ca
LIPSITE DE INTERES. n timp, sau identificat situaii n care exista interes- coproprietar a crui cota nu este
delimitata pt ca rezulta din devlmie vrea sa i nstrineze cota parte, nu vrea i sa ias din devlm ie. Astfel,
trebuie determinata cota parte (exista interes). Reclamantul poseda bunul, ns un ter l tot notifica i i opune
unt alt titlu fr ns al deposedat. Dac nu e deposedat, dar exista contestri, sa poate cere constatarea dreptului
de proprietate (exista interes). Astfel, n aceste situaii, reclamantul nu avea ce sa ceara i de aceea exista interes
pt aciunea n constatare pt ca nu putea introduce aciunea n realizare.
Aa a rezultat principiul subsidiaritii, care sa autonomia i nu mai depinde de existenta sau lipsa interesului.
Astfel, pt aceasta aciune nu trebuie sa ai la dispoziie alta cale procedurala. Subsidiarit ii decurge itial din lipsa
lipsa de interes.
Ipoteza constructorului pe terenul altuia care solicita instanei sa constate ca el este constructor de buna-credinta.
Pare ca cere constatarea unor fapte i ca ar avea o aciune n realizare. Construirea i buna-credinta duc la un
drept de creanta, i nu e valabila o aciune n realizare ca pana la invocarea dreptului de accesorie de ctre
proprietar, nu se activeaz nici dreptul de creanta.
- nu sunt susceptibile de executare silita. Ne referim doar iccpv capatul principal. Capatul de cerere privind
cheltuielile de judecata este executoriu.
Actiunile in constatare sunt actiuni contencioase, nu trebuie confundate cu actiunile gratioase. Dreptul tau se
constata impotriva unor persoane.
De asemenea, au si autoritate de lucru judecat.
Aceasta clasificare e pur doctrinara/jurisprudentiala:
Declaratorii- cele clasice
Interogatorii- reclamantul solicita paratului sa se pronunte cu privire la un anumit aspect, sub sanctiune de a nu
se mai putea pronunta ulterior.

Provocatorii- reclamantul, confruntat cu contestarea dreptului lui, .....

C. Aciuni n constituire de drepturi
- urmaresc crearea unei situatii juridice noi diferita de cea de la nasterea raportului juridic si diferita si de cea de
la momentul introducerii cererii
- instanta constata existenta unui drept, iar prin efectul admiterii actiunii creeaza un drept nou sau transmit un
drept dintr-un patrimoniu in altul.
Exemple divort, punere sub interdicite, stabilire de filiatie- materie nepatrimoniala
Materie patrimoniala- pronuntarea unei hotarari care sa tine loc de contract de vanzare (se realizeaza un transfer
de drepturi reale)
- produc, de principiu, efecte ex nunc. La divort exista si cazul in care se produc efecte ex tunc
2. Dupa natura dreptului dedus judecatii
- personale
-reale
-mixte - cand se valorifica atat un drept de creanta, cat si un drept real
In materie de competenta teritoriala- cerererile reale imobiliare sunt de competenta instantei locului situarii
imobilului. Cererile mixte au competenta mixta
In materie de prescriptie - 3 ani si 10 ani
In materie de calitate procesuala
3.in raport cu calea aleasa art 30
A. Cereri principale- prin care este investita instanta de judecata
B. Cereri aditionale- modifica o cerere principala sau o completeaza
C. Cerere accesorie- a carei solutionare depinde de o cerere principala
D. Cereri incidentale- au o independenta proprie, dar ceea ce le caracterizeaza e ca ele sunt favute pe parcursul
unui proces deja inceput. Ele oricand ar putea fi cereri principale, dar totusi, ele sunt formulate intr-un proces
deja facut. Exemple- cererea reconventionala prin care paratul solicita pretentii proprii de la reclamant, dar tinde
si la compensarea judiciara; cerere de chemare in garantie - ar putea sa invoce ealalta parte exceptio malis
processus daca ar astepta sa piarda procesul declansat prin cererea principala
In materia competentei teritoriale si materiale: - cererile accesorii, incidentale si aditionale sunt de competenta
instantei care judeca cererea principala!!!!!! Art 123 cod de procedura civila. Chiar daca aceste cererei ar fi de
competenta altor instante
In materia cailor de atac- de principiu, au aceleasi cai de atac si ca cererea principala.

Participantii la procesul civil

I. Instanta judecatoreasca
A. Sediul materiei art 41 54 ncpc
B. Notiune
1. Compunerea instantei- se refera la nr de judecatori care forneaza completa de judecata. Ne referim astfel la
completul de judecata.
In prima instanta- complet unic ( instanta formata dintr-un singur jduecator). Nu conteaza ca e judecatorie,
tribunal etc, nu conteaza rangul instantei. Exceptie- ICCJ unde nu avem complete de 1 judecator.
In litigiile de munca, completele sunt speciale ( 1 judecator si 2 asistenti judiciari care fac parte din compunerea
completului, dar nu au un rolt deliberativ, ci unul consultativ, ei sunt reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor)
In apel- complet formar din 2 judecatori
In recurs- complet format din 3 judecatori
La ICCJ
- completele ordinare sunt de 3 judecatori.
- complete de 5 judecatori ( 2 in matere penala, 2 in alte materii) art 136 alin 3 - alte materii; art 421. Acest
complet judeca si contestatiile impotriva hotararilor date de CSM in materie disciplinara
- complete de 25 de judecatori - recurs in interesul legii- prin care se stabileste care este interpretarea corecta
care se da unui text de lege in ipoteza in care exista hotarari contradictorii; art 516 ril stinge o practica neunitara
- complet de 13 judecatori- hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept- instanta care are o
chestiune de drept de care depinde solutionarea fondului si care este noua pt ca ICCJ sa dea o solutie,
interpretare. E o procedura care previne o practica neunitara. ( pana la 31 dec 2016- 9 judecatori )
2. Constituirea instantei- se refera la judecatori, alaturi de grefieri, procuror etc. E un sens mai larg. Are in
vedere alcatuirea mai complexa a acesteia prin participarea si a altor persoane sau orgsne orevazute de lege.
Art 42 ncpc - anumite institutii le vizeaza deopotriva ; cazurile de incompatibilitate de la art 42 fara pct 1,
cercectarea la fata loculii
Art 488alin 1 pct 1In materia competentei, instanta are sensul de institutie, iar nu de complet.

Incompatibilitatea
- aceste cazuri au aparut ca urmare a necesitatii de a asigura ca instanta este impartiala
Cazuri de incompatibilitate absoluta art 41 care vizeaza conditita impartialitatii. Celelalte cazuri prev in legea
33/2004 vizeaza conditia independentei
1. Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hot prin care solut cauza si care ar fi pus in
situatia de a solutiona aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire. Ultimele doua sunt cai
de retractare care sunt determinate fie de erori materiale, probe noi, omisiuni ale instantei etc
Asta ar insemna ca judecatorul ar trebui sa isi controleze propria hotarare si astfel judecata in caile de atac nu ar
mai fi eficienta.
Incheiere interlocutorie sau hotarari- de multe ori, icheierile interlocutorie(inchiere prin care se transeaza

aspecte de drept litigioase care rezolva partial litigiul, dezvalui intr-un fel litigiul) au un rol la fel de important ca
hotararile.
Acest caz de incompatibilitate NU se aplica atunci cand avem de a face doar cu incheieri preparatorii ( citare,
etc), acestea sunt doar pt administrarea procesului.
Intervine incompatibilitatea numai in masura in care apelurile auu ca obiect critici referitoare la incheierea
interlocutorie
Ipoteza judecatorului care a pronuntat o hot sau inche interlocutorie care ar fi pus sa judece cauza ca urmare a
anularii hot si trimiterii cauzei spre rejudecare. Este vorba de o incompatibilitate absoluta.
Acest caz nu vizeaza ipoteza in care judecatorul de la prima instanta s-a pronuntat nu asupra fondului, ci asupra
unei exceptii dezlegate de instanta superioara si care nu mai poate face ohiectul rejudecarii. Exemplu- respinge
cerere ca prescrisa extinctiv, se face apel, judec din apel spune ca ju era prescrisa. Anulare si trimitere spre
rejudecare. In acest caz nu ar fi i compatibilitate pt ca prescriptia nu mai face obiectul judecayii pt ca aceasta
chestie a fost transata de ibstanta superioara. Astfel, cu privire la fond nu a favut nicio examinsre.
Alta opinie- teoria mai profunda a incompativilitatii ( briciu)