Dip 4 26.10.

2016
Normele conflictuale in materia starii civile
si capacitatii

1.

a.
b.
c.
d.

e.

2.

f.NCC in art 2579 reglementeaza legea aplicabila ocrotirii tertilor

NCC contine 2 reglementari privind ocrotirea tertilor in art 2579:
teoria interesului national art 2579 alin 1 NCC aceasta prevedere instituie o exceptie de la
aplicarea legii personale cu privire la capacitatea persoanei fizice, in locul legii personale aplicandu-se
legea locului incheierii actului
Teoria interesului national e reglementata si in Reg Roma 1 in art 13.
Teoria interesului national a aparut de la speta Lizardi in fata instantelor franceze era vba de
un cetatean mexican care era capabil sa incheie acte juridice potrivit legii franceze, dar in acelasi timp
era incapabil potrivit legii mexicane care stabilea majoratul la 25 de ani, a incheiat un act juridic cu un
bijutier si cu un bancher, dupa care a invocat nulitatea ambelor acte intemeiata pe lipsa capacitatii de
exercitiu avand in vedere dispozitile din legea sa nationala. De la aceasta speta s-a pornit cu teoria
interesului national. Instantele franceze au considerat ca in situatia din speta, nu se aplica legea
nationala => nu se considera a fi incapabil, ci s-a considerat ca e capabil, aplicandu-se legea locului
intocmirii actului.
Conditii:
Persoana sa fie lipsita de capacitate de exercitiu/ cu capacitate de exercitiu restransa potrivit legii sale
nationale;
Persoana sa aiba capacitate de exercitiu deplina ca urmare a aplicarii legii locului intocmirii actului;
Actul sa se fi incheiat intre prezenti, nu prin corespondenta;
Cocontractantul sa fie de buna-credinta, adica sa nu fi stiut si nici sa nu fi trebuit sa stie ca persoana cu
care contracteaza este incapabila potrivit legii ei nationale cocontractantul local trebuie sa fi incheiat
actul ca un act curent al profesiunii sale, pt care, potrivit uzantelor profesionale, nu se cere
identificarea persoanei. In speta lizardi, numai bijutierul a avut castig de cauza pt ca s-a considerat ca
potrivit uzantelor, bijutierul nu trebuie sa verifice. Bancherului nu i s-a aplicat teoria interesului
national pt ca el avea obligatia sa verfice;
Actul a carui anulare se cere, in cazul in care e anulat sa produca un prejudiciu nejustificat
cocontractantului local.
Efecte:
daca conditiile se indeplinesc, efectul este transmutarea punctului de legatura din sfera lui lex patriae
in sfera lui lex loci actus, actul considerandu-se valabil.
NCC excepteaza aplicarea teoriei interesului national: in materie de familie, de mostenire si de
drepturi reale asupra imobilelor.
Temeiuri:
ocrotirea interesului national (ocrotirea ordinii publice de drept international local este mult sa
spunem acest lucru);
necunoasterea rezonabile de catre cocontractantul local a legii straine (eror comunis facit ius);
imbogatirea fara justa cauza a strainului, care ramane cu un bun in urma anularii actului in detrimentul
cocontractantului local;
teoria impartasita de prof: ocrotirea bunei-credinte a cocontractantului local care in exercitarea
profesiunii sale nu trebuie sa faca o verificare a identitatii persoanei cu care contracteaza.
situatia frecventa in practica cand este vba despre o persoana ocrotita care acorda puteri de
reprezentare unui tert, puteri de reprezentare care nu exista potrivit legii aplicabile ocrotirii, dar care
exista potrivit legii locului incheierii actului
Persoana nu avea calitatea de reprezentant potrivit legii persoanei care a dat imputernicire
sanctiune: anularea actului incheiat fara reprezentare.

Pt ocrotirea tertului: daca tertul, cu buna-credinta a crezut ca e reprezentant potrivit legii

locului intocmirii actului. Conditia este aceea ca falsul reprezentant, potrivit legii persoanei care a dat
imputernicire, sa incheie actul fata in fata cu tertul.
Normele conflictuale privind statutul organic
al persoanei juridice

Art 2580 alin 1 NCC prevede statutul organic al persoanei juridice e carmuit de legea sa
nationala.
Problema prioritara: ce inseamna nationalitate? Care sunt criteriile de determinare a
personalitatii persoanei juridice?
In dr roman:
criteriu general/ de drept comun al nationalitatii este prevazut in art 2580 si in art 2568 din NCC,
precum si in art 2571 NCC persoana juridica are nationalitatea statului pe teritoriul caruia si-a
stabilit potrivit actului constitutiv, sediul social (=punctul de legatura);
Sediul trebuie sa fie serios si real (nu fictiv atunci este simulatie).
Criteriul sediului social este prevazut in legea 31/91, ord 26/2000 priv persoanele juridice fara
scop lucrativ.
criterii speciale ale nationalitatii
Unul ne intereseaza: criteriul controlului.
Criteriul controlului = o persoana juridica poate fi socotita ca apartinand unui stat strain, desi
ea are sediul, spre ex, pe teritoriul Romaniei, datorita controlului pe care interese straine il exercita
asupra acelei societati.
Interese straine = nationalitatea/ cetatenia asociatilor; provenienta capitalului social; cetatenia
persoanelor care formeaza organele de conducere ale persoanei juridice.
Criteriul controlului e reglementat si intr-o conventie internationala de la Washington din
1965. Acest criteriu este intalnit si in cateva acorduri bilaterale privind promocarea si protejarea
investitilor intre Romania si state din zone sensibile (acordul cu Israel si cu Emiratele Arabe Unite
care prevad criteriul controlului).
Ce se intampla in situatia in care persoana juridica are sediile in mai multe state?
Art 2571 alin 2 NCC: determinant pt a se identifica nationalitatea este sediul real. Sediul real e
calificat legal in sensul ca sediul real e acolo unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune
a activitatii statutare.
Exceptie de la aceasta regula in art 2571 alin 4 care spune daca sist de dr de la sediul
persoanei juridice retrimite la legea statului unde persoana juridica a fost constituita, aceasta
retrimitere este acceptata si se aplica legea statului unde persoana juridica a fost constituita. Se
introduce indirect numai prin mecanismul retrimiterii (care poate fi de gradul I sau de gradul II), un
criteriu subsidiar al nationalitatii: locul constituirii (teoria incorporation din dr anglo-saxon).
Legea aplicabila statutului organic al sucursalelor si filialelor
Filiala unei societati comerciale straine pe teritoriul Romaniei are personalitate juridica.
Sucursala nu.
Aceasta situatie are reflex pe planul dip:
- filiala e supusa legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu;
- sucursala este supusa legii nationale a societatii mama din strainatate.
Ce se intampla in cazul fuziunii unor persoane juridice de nationalitati diferite?

Art 2584 NCC: fuziunea e valabila daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de
legile nationale aplicabile statutului organic al ambelor persoane implicate in fuziune vb de o
aplicare cumulativa a legilor persoanelor juridice implicate in fuziune.
Legea aplicabila schimbarii nationalitatii
Ex: societate cu sediul in Italia vrea sa isi mute sediul in Ro, ce lege se aplica? prin analogia
art 2584 trebuie respectate: pt conditiile plecarii din It, legea It, si pt mutarea sediului in Ro, legea Ro
=> ambele legi trebuie respectate.
Domeniul de aplicare al legii statutului organic al persoanei juridice:
- probleme de calificare a notiunii de statut organic din continutul normei conflictuale;
Dpdv al dip, urm elemente intra in statutul organic/ domeniul de aplicare al legii nationale:
Art 2581 care enumera cu caracter exemplificativ urm institutii juridice care intra in notiunea
de statut organic:
1. capacitatea persoanei juridice
A. capacitatea de folosinta: elem constitutive ale persoanei juridice, efectele personalitatii juridice,
inceputul dobandirii capacitatii de folosinta, continutul capacitatii de folosinta (ce acte juridice are
aptitudinea generala si abstracta sa le faca), incapacitatile de folosinta si incetarea capacitatii de
folosinta;
B. capacitatea de exercitiu: cand se dobandeste (la momentul constituirii organelor de conducere:
atributii, incapacitati, incompatibilitati, rel dintre persoana juridica si ele, regimul participarii
persoanei juridice prin organele sale de conducere in raporturile juridice cu tertii); sanctiuni in cazul
incalcarii incapacitatii;
2. modurile de dobandire si pierdere a calitatii de asociat
3. dr si obligatile care decurg din calitatea de asociat
4. modul de alegere, competentele si functionarea organelor de conducere
5. reprezentarea persoanei juridice prin intermediul organelor proprii
6. raspunderea persoanei juridice si a organelor sale fata de terti (contractuala si delictuala)
7. modificarea actelor constitutive
8. dizolvarea si lichidarea persoanei juridice

Art 2582 NCC

Se face o distinctie intre persoanele juridice cu scop lucrativ si persoanele juridice fara scop
lucrativ.
Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt recunoscute in Ro daca sunt valabil infiintate in tara
unde isi au sediul recunoastere de drept.
Persoanele juridice fara scop lucrativ nu sunt recunoscute de drept in tara, ci pt a fi
recunoscute in Ro trebuie sa indeplineasca (sunt supuse unei proceduri individuale de recunoastere)
urmatoarele conditii:
a. aprobare prealabila a Guv Ro;
b. sa fie indeplinita conditia reciprocitatii;
c. sa fie valabil constituita in tara de sediu;
d. scopurile urmarite sa nu fie contrare ordinii publice de dip roman.
recunoasterea se face prin hotarare judecatoreasca care se publica in MO recunoastere judiciara.
Efectele recunoasterii persoanelor juridice straine: (sunt aceleasi, fie ca e vba de
recunoasterea de drept, fie ca e vba de recunoasterea judiciara)
- aceste persoane beneficiaza de toate drepturile care decurg din legea statutului lor organic (din legea
straina a sediului lor), in afara de dr care sunt refuzate prin dispozitile legii romane la nivelul
capacitatii de folosinta;
- activitatea pe care persoana juridica o desfasoara in Ro e supusa legii Ro

 spunem pe capul persoanei juridice se intrunesc 2 legi: legea straina (guverneaza capacitatea de
folosinta) si legea romana (guverneaza activitatea pe care persoana juridica o desfasoara pe teritoriul
legii Ro)

Normele conflictuale privind

relatiile de familie
1.
2.
3.
4.

Legea aplicabila casatoriei

Legea aplicabila filiatiei
Legea aplicabila autoritatii parintesti si protectiei copiiilor
Legea aplicabila obligatiei de intretinere
1. Legea aplicabila casatoriei

Legea aplicabila incheierii casatoriei

Legea aplicabila logodnei
Art 2585 NCC: conditiile de fond cerute pt incheierea promisiunii de casatorie sunt reglementate
de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la data incheierii promisiunii se va aplica lex patriae
a fiecaruia dintre viitorii soti la data incheierii promisiunii solutioneaza conflictul mobil de legi.
Efectele promisiunii de casatorie, inclusiv consecintele incalcarii promisiunii de casatorie, sunt
guvernate in scara/ in cascada de una din urm 3 legi:
a. legea resedintei obisnuite comune a viitorilor soti la data promisiunii;
b. daca nu au o resedinta comuna, legea nationala comuna a viitorilor soti la data promisiunii;
c. Daca nu e nici aceasta, se aplica legea Ro.
Domeniu: efectele promisiunii si consecintele incalcarii ei.
Legea aplicabila conditiilor de fond la casatorie
Art 2586 alin 1 NCC: conditiile de fond cerute pt incheierea casatoriei sunt determinate de legea
nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei. Asadar, se va aplica lex
patriae a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei.
Domeniul de aplicare:
- consimtamantul la casatorie;
- varsta matrimoniala;
- interzicerea bigamiei;
- interzicerea casatoriei intre rude pana la un anumit grad;
- interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora aflata sub tutela;
- interzicerea casatoriei alienatului sau debilului mintal;
- interzicerea casatoriei intre persoane de acelasi sex.
In art 2586 se instituie o reglementare speciala privind impedimentele la casatorie (= conditii de
fond negative: cand nu poti sa te casatoresti).
Legea romana prevede o masura de protectia a ordinii pub in dip roman: daca legea aplicabila
conditilor de fond ale casatoriei e o lege straina, iar ea prevede un impediment la casatorie care,
potrivit dr roman, e incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat

ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe
teritoriul tarii.
Ex: legea straina interzice casatoria intre persoane de rasa, nationalitate, limbi diferite
impediment pe care il inlaturam.
Ex: persoana divortata nu are dr sa se casatoreasca: impediment pe care il inlaturam.
Legea aplicabila conditiilor de forma la casatorie
Art 2587 NCC reglementeaza acest aspect: forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe
teritoriul caruia casatoria se celebreaza (exprima conceptia potrivit caruia casatoria e un act solemn
care implica interventia unei autoritati, de regula publica/ religioasa/ de alta natura). lex loci actus
Situatii speciale:
- casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic sau functionarului consular roman in strainatate
in acest caz, forma casatoriei e supusa legii functionarului => principiu nou: principiul ca autoritatea
guverneaza actul (auctor regit actum).
Casatoria religioasa potrivit legii Ro
Inainte de NCC a fost legea 105 din 1965 si se spunea ca casatoria unui cetatean ro aflat in
strainatate se putea incheia in fata autoritatilor locale de stat/ in fata agentului diplomativ sau
functionarului consular => casatoria religioasa nu produce efecte juridice pt cetateanul ro.
NCC nu a preluat aceasta prevedere/ conditie.
de lege lata, legiuitorul roman permite cetateanului ro aflat in strainatate sa incheie o casatorie
religioasa in mod valabil, casatoria religioasa trebuind sa indeplineasca conditia ca ea sa fie celebrata
(sa existe o celebrare), conditia este ca: potrivit legii locului incheierii, casatoria religioasa sa
produca efecte juridice (acele efecte vor fi recunoscute in ro).
Domeniu de aplicare:
- formalitatile prealabile casatoriei;
- procedura celebrarii casatoriei;
- organul competent sa celebreze casatoria;
- locul unde se incheie;
- solemnitatea propriu-zisa;
- momentul incheierii casatoriei;
- publicitatea incheierii casatoriei;
- refuzul autoritatii de a incheia casatoria;
- proba casatoriei.
Legea aplicabila efectelor casatoriei
I.

Legea aplicabila efectelor generale ale casatoriei (act juridic conditie) cadrul primar imperativ
Exista un pachet primar imperativ de norme, de la care nu putem deroga si care sunt supuse unor
anumite legi.
Art 2589 NCC stabileste ca efectele generale ale casatoriei sunt supuse in scara/ in cascada urm
legi:
a. legea resedintei obisnuite comune a sotilor;
b. legea cetateniei comune a sotilor;
c. legea statului pe teritoriul caruia casatoria a fost celebrata lex loci actus.
Art 2589 e un text de referinta care se aplica in ft multe situatii.
Domeniul de aplicare a legii efectelor generale ale casatoriei (ce se intelege prin cadrul primar
imperativ):
- relatile personale dintre soti: cum se iau deciziile, cum functioneaza independenta sotilor;
- relatile patr dintre soti, in cazul in care nu intra in notiunea de regim matrimonial;

II.

Regimul matrimonial esentialmente patrimonial

La nivelul UE, exista o propunere de regulament, regulamentul PE si al Consiliului privind
competenta, legea aplicabila, recunoasterea si executarea hotararilor in materia regimurilor
matrimoniale.
NCC prevede 3 regimuri matrimoniale: comunitatea de bunuri, separatia si comunitatea
conventionala.
a. legea aplicabila regimului matrimonial prin vointa partilor
Art 2590 alin 1: regimul matrimonial e supus legii alese de soti.
Sotii nu au totusi libertatea absoluta de alegere sotii pot alege una din urm 3 legi alternativ:
legea statului pe teritoriul caruia oricare dintre ei isi are resedinta la data alegerii, legea statului a
carui cetatenie o are oricare dintre soti, legea statului unde sotii isi stabilesc prima resedinta obisnuita
comuna dupa celebrarea casatoriei
Textul prevede si ce se intampla daca sotii vor sa schimbe legea aplicabila regimului matrimonial:
art 2591 alin 3: sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial, aceasta producand
efecte doar pt viitor sistemul mixt de solutionare a conflictului mobil de legi.
Cand sotii isi aleg regimul comunitar, ei fac o conventie de alegere a legii aplicabile regimului
matrimonial.
Conventia de alegere are o identitate juridica distincta sau poate avea o identitate juridica
distincta de regimul matrimonial ales si atunci legiuitorul reglementeaza legea aplicabila conventiei
de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial.
- momentul cand conventia de alegere a legii aplicabile se poate incheia: inainte de
celebrarea casatoriei/la incheierea casatoriei/in timpul casatoriei;
- conditii de forma:
Conventia de alegere (art 2591 alin 2) trebuie sa fie valabila dpdv formal, fie potrivit legii alese
pt a guverna regimul matrimonial (legii fondului regimului matrimonia), fie legii locului incheierii
conventiei.
- conditii de fond se analizeaza in functie de legea aleasa (legea aplicabila fondului
regimului matrimonial ales)
b. determinarea legii aplicabile regimului matrimonial in cazul in care sotii nu si-au exprimat
vointa determinarea obiectiva
Daca nu au determinat legea aplicabila regimului matrimonial prin vointa lor, se va face o
determinare obiectiva a legii aplicabile. Legea care se aplica in cazul determinarii obiective e una din
legile care guverneaza efectele generale ale incheierii casatoriei potrivit art 2589.
Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial:
Art 2593 NCC: legea aplicabila regimului matrimonial reglementeaza urmatoarele aspecte,
indiferent cum e ea determinata, conditiile de validitate a conventiei privind alegerea legii aplicabile
regimului matrimonial cu exceptia capacitatii care merge dupa lex patriae; admisibilitatea si conditiile
de validitate ale conventiei matrimoniale, cu exceptia capacitatii; limitele alegerii regimului
matrimonial; posibilitatea schimbarii regimului matrimonial si efectele acestei schimbari; continutul
patrimoniului fiecaruia dintre soti, drepturile sotilor asupra bunurilor si regimul datoriilor sotilor;
incetarea si lichidarea regimului matrimonial, precum si imparteala bunurilor comune.
Legea aplicabila divortului
Desi divortul este in mod traditional o institutie care iese din sfera autonomiei partilor, NCC a
introdus un embrion de lex voluntaris si in materie de divort.
In aceasta materie, exista si o reglementare europeana. Acum analizam prevederile NCC.
a. Legea aplicabila prin vointa partilor

Art 2597 spune: sotii pot alege de comun acord una din urmatoarele legi aplicabile divortului,
asadar au autonomie de vointa, dar nu nelimitata, pot alege numai intre 5 legi:
- legea statului pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita comuna la data conventiei
de alegere a legii aplicabile divortului;
- legea statului pe teritoriul caruia au avut ultima resedinta obisnuita comuna daca cel putin
unul dintre soti mai locuieste acolo;
- legea statului cetateniei oricaruia dintre soti;
- legea statului pe teritoriul caruia sotii au locuit in timpul casatoriei lor cel putin 3 ani;
- legea romana.
Conventia de alegere a legii aplicabile divortului se poate incheia cel mai tarziu la data
sesizarii autoritatii competente sa pronunte divortul (adica la data introducerii cererii de divort la
instanta/notar). Este posibil, daca legea permite, ca alegerea sa se faca pana la primul termen de
judecata in fata instantei.

b. Legea aplicabila cand partile nu si-au exprimat vointa determinarea obiectiva

In acest caz, art 2600 prevede 5 solutii in scara/ in cascada:
- legea statului pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita comuna la data introducerii
cererii de divort;
- daca nu exista, legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut ultima resedinta obisnuita
comuna, daca cel putin unul dintre ei mai are resedinta obisnuita acolo la data introducerii
cererii de divort;
- daca nu exista, legea cetateniei comune a sotilor;
- daca nu exista, legea ultimei cetatenii comune a sotilor, daca cel putin unul din ei s-a
pastrat acea cetatenie;
- daca nu exista, legea romana.
Domeniul legii divortului:
sfera persoanelor care au dr de a cere desfacerea casatoriei prin divort;
motivele de divort;
efectele divortului in rel dintre soti: efectele personale, inclusiv numele sotului dupa divort, dr sotului
divortat, capacitatea de exercitiu a sotilor, efectele asupra capacitatii de exercitiu a sotilor, efectele
patrimoniale dintre soti: efectele cu privire la regimul matrimonial, cu privire la regimul locuintei
comune, cu privire la datoriile comune;
efectele divortului cu privire la rel dintre parinti si copii: atat rel personale, cat si cele nepatrimoniale,
cu exceptia acelor aspecte reglementate in conv de la Haga din 1966.
Nu intra ordinatoria litis (domeniul de aplicare): procedura divortului (merge dupa lex fori, legea
autoritatii sesizate).
In contextul divortului NCC reglementeaza 2 aspecte de ordine publica:
In primul rand, este vba despre situatia in care legea straina competenta sa se aplice divortului
potrivit uneia din normele conflictuale de mai sus, nu permite divortul/ il permite in conditii ft
restrictive => este de ord pub in dip roman si textul spune ca se va aplica legea romana daca unul din
soti e cetatean roman sau are resedinta obisnuita in tara la data cererii de divort.
In al doilea rand, este vba despre repudiere/ denuntarea unilaterala a casatoriei de catre barbat
exista sisteme de dr care permit barbatului sa isi repudieze sotia, deci sa desfaca casatoria pt anumite
motive, sotia neavand un dr similar. Pozitia legii romane: art 2601 NCC: actul intocmit in strainatate
prin care se constata vointa unilaterala a barbatului de a desface casatoria fara ca legea straina
aplicabila sa recunoasca si femeii un dr egal, nu va fi recunoscut in ro (regula). Prin exceptie,
repudierea va fi recunoscuta in Ro daca se intrunesc cumulativ urma conditii:
- actul de repudiere indeplineste toate conditiile de fond si de forma prevazute de legea
straina subb incidenta careia s-a produs repudierea;

daca sotia a acceptat in mod liber si neechivoc aceasta modalitate de desfacere a

casatoriei;
daca nu exista un alt motiv de refuz de recunoastere a desfacerii acelei casatorii.

NCC reglementeaza si legea aplicabila separatiei de corp: se aplica mutatis mutandis regulile de la
divort.

In materie de divort si de separatie de corp exista o reglementare europeana reg 1259/2010

de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in domeniul legii aplicabile divortului si
separarii de corp. Acest regulament e cunoscut sub numele de Reg Roma 3 si este un reg care, spre
deosebire de celelalte, nu se aplica tuturor tarilor membre ale UE, ci e o forma de cooperare
consolidata, aplicandu-se doar tarilor membre UE care au aderat la el. La regl 1259 au aderat: Belgia,
Bulgaria, Germania, Spania, Franta, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia,
Romania si Slovenia.
Ca domeniu de aplicare, art 1: divortului si serparatiei de corp in cazul existentei unei conflict de
legi (divortului internationa). Nu se aplica: capacitatea juridica a sotilor, valabilitatea casatoriei,
anularea casatoriei, numele sotilor, raspunderea parinteasca, obligatile de intretinere, fiducie si
succesiune.
Reg Roma 3 contine ca structura logica prevederi ft apropiate de cele ale NCC intrucat NCC a avut
ca sursa de inspiratie Roma 3:
partile pot alege legea aplicabila, nu nelimitat, ci limitat la una din urm legi alternativ: legea statului
unde oricare din soti isi are resedinta obisnuita, unde si-au avut resedinta obisnuita daca unul mai are
resedinta acolo, cetatenia oricaruia dintre soti, lex fori;
data alegerii: in orice moment, dar nu ulterior sesizarii instantei, pot totusi si in fata instantei daca
sistemul procedural de drept al acelui stat nu interzice;
conventia de alegere a legii aplicabile divortului trebuie incheiata in scris, datata si semnata de ambii
soti, prin scris intelegandu-se si forma electronica, in masura in care se permite consemnarea durabila
a acordului sotilor;
cand sotii nu si-au ales legea aplicabila divortului se va procedura la localizarea obiectiva in sfera
uneia din urm 4 legi in scara/ in cascada: unde isi au resedinta obisnuita sotii, unde si-au avut ultima
resedinta obisnuita comuna, dar cu cel mult 1 an inainte si daca unul dintre ei mai are resedinta
obisnuita acolo, cetatenia comuna a sotilor, lex fori.