Sunteți pe pagina 1din 9

Cap. 2.

Efectele polurii fonice asupra mediului nconjurtor


2.1. Efectele polurii fonice asupra omului
Urechea transforma undele sonore in impulsuri electrice, pe care le transmite mai
departe, la creier, care la rndul sau decodifica semnalele. Urechea se obinuiete treptat cu
sunetele, iar cu timpul invatam si sensul acestora.

Urechea este impartita in trei parti : externa, urechea interna si medie. De urechea
externa aparine pavilionul, singura componenta vizibila precum si conductul auditiv extern.
Partea vizibila a urechii numita si pavilionul urechii, capteaza undele sonore din aer asemenea
unei antene parabolice si le transmite prin canalul auditiv spre urechea anterioara, undele
sonore captate de urechea exterioara trecnd prin canalul auditiv exterior pun in micare
membrana timpanului dar printr-un conduct subire, numit trompa lui Hustache comunica si
cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa corespunde cu presiunea din urechea
medie. Daca presiunea atmosferica se modifica brusc, urechea se adapteaz in scurt timp la
schimbare dar pana atunci e posibil sa "pocneasc".
n cavitatea urechii medii se gsesc trei oscioare, asa numitele oscioare auditive.
Vibraiile membranei timpanice se transmit mai intai la ciocanas, apoi la nicovala si scria,
iar de acolo la fereastra ovala, situata la limita dintre urechea medie si cea interna.
In urechea interna, cochleea (sau melcul) transforma vibratile in impulsuri electrice
care simt transmise la creier, avand totodat un rol important in meninerea echilibrului.
Legtura dintre urechea interna si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv
care la nivelul melcului trimite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare umplute
cu un lichid, respectiv cavitatea numita vestibulum, care este compartimentata in sacula si
utricula,
sunt
de
fapt
organele
echilibrului.
Melcul este strbtut de trei canale umplute cu lichid.In canalul cochlear se gsesc
nite cili situai in mai multe rnduri totalitatea acestor celule senzoriale mpreuna cu
membrana tectoriala alctuind organul lui Corti : acesta este centrul organului auditiv.
Vibraiile care trec prin canalul cochlear pun in micare membrana bazala si
membrana tectoriala care vor aciona asupra cililor. Din aceste celule vor porni semnalele

ctre

creier
unde
se
transforma
in
senzaie
auditiva.
Odat cu inaintarea in varsta, auzul slbete treptat, mai ales datorita reducerii
mobilitii oscioarelor auditive care nu mai pot transmite vibraiile la urechea interna.

Pentru a se putea face legtura cu mrimea fizic reprezentat prin nivelul de presiune,
se folosete nivelul de trie. Estimarea cantitativ a nivelului de trie se face prin metoda
comparrii subiective a sunetului msurat cu un sunet etalon avnd frecventa de 1 000 Hz. S-a
convenit, pentru a evalua un zgomot, c un asculttor audio logic normal, ascultnd alternativ
acest zgomot i sunetul cu o frecventa de 1 000 Hz (acesta din urm cu o singur ureche) care
se presupune c se propag prin unde plane, de la o singur surs spre asculttor, compar
zgomotul i regleaz intensitatea acustic a sunetului de referin, astfel ca s egalizeze
impresiile sonore pe care le percepe la audiia alternativ a zgomotului i a sunetului de
referin. Cnd aceast egalitate este realizat, numrul de decibeli msurai n unda plan,
reprezint n mod convenional valoarea n foni a zgomotului msurat.
Organele auditive sunt ntr-o legatur puternic cu sistemul nervos
central, astfel nct diferite categorii de zgomot pot afecta orice esut al organismului,
orice celul sau formaiune intracelular i pot provoca diferite forme de imbolnviri.

Tipuri de sunete i efectele lor asupra omului


a) Infrasunetele pot apare: - la automobilele cu vitez mare (16 Hz), elicoptere (11,5 Hz), la
apropierea furtunii (6 Hz); - prin interaciunea oceanului planetar cu masele de aer (0,1 - 10
Hz); - explozii; - cutremure; - n timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt
foarte greu absorbite, deci se atenueaz puin cu distana. Astfel se explic transmiterea
infrasunetelor emise de avioanele supersonice la mii de kilometrii distan. Infrasunetele, ca i
ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale i psri. Sugarii manifest nainte de furtun
insomnie, convulsii, lips de poft de mncare, respiraie agitat i o cretere a temperaturii.
Psrile i animalele semnaleaz prin comportarea lor agitat apariia furtunilor, sau a
cutremurelor. Infrasunete de 7 Hz traumatizeaz puternic sistemele nervos i circulator, iar la
alte frecvene pot distruge i alveolele pulmonare. La aduli, infrasunetele produc ameeal,
vom, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate, aa cum se ntmpl unor persoane,
n timpul mersului cu vitez mare cu autoturisme, sau autobuze.
b) Ultrasunetele au frecvene de 20 kHz - 1 milion kHz. Sunt produse n natur, n industrie,
sau de aparatura electrocasnic. Animalele recepioneaz ultrasunetele, iar liliecii utilizeaz
ultrasunetele emise de ei pentru orientarea n timpul nopii. La om, ultrasunetele distrug
globulele roii din snge, apar migrene, grea, sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele
distrug bacteriile, viruii , ca de exemplu: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului .a.
Ultra- i infrasunetele se adaug sunetelor audibile, zgomotelor, mrind efectele nedorite.
Ultrasunetele i gsesc aplicaii n: - diagnosticarea medical; - sterilizarea unor obiecte
medicale (ace,seringi de unic folosin); - defectoscopia pentru metale i betoane, pentru
identificarea golurilor, fisurilor interne; - locaia marin a vaselor euate pe fundul mrilor,
sau a submarinelor; - trasarea hrilor oceanelor; - studii chimice (uzura polimerilor etc.).
Efectele resimite de om sunt : - reducerea ateniei, a capacitii de munc, deci crete riscul
producerii accidentelor; - instalarea oboselii auditive, care poate dispare odat cu dispariia
zgomotului; - traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timpscurt. Aceste
traume pot fi ameeli, dureri, lezarea aparatului auditiv i chiar ruperea timpanului; - scderi
n greutate, nervozitate, tahicardie, tulburri ale somnului, deficien n recunoaterea
culorilor, n special a culorii roie; - surditate la perceperea sunetelor de nalt frecven.
Efectele depind de natura persoanei, de complexitatea, natura i intensitatea zgomotelor.
Efectele polurii fonice asupra sntii
1. Efecte generale
Asupra performanelor intelectuale: la nivel mic poate fi stimulativ, la nivel mare perturb
gndirea, creeaz neplcere, angoas i agresivitate.
Perturbarea somnului: insomnie, agitaie nocturn, somn profund neodihnitor. Asociat cu
probleme de trezire.
Afeciuni nervoase: iritabilitate, oboseal general, solicitare nervoas, stare nevrotic grav,
depresie; poate ntreine i agrava neurastenia, poate declana crize de epilepsie i de isterie.
Stri de team, disconfort ce duc la diminuarea ateniei. Scade capacitatea de concentrare,
precizia i eficiena micrilor prin dereglri ale reflexelor condiionate i prin tulburri de
echilibru i vizuale.
Tulburri cardiovasculare: afectarea funciilor circulatorii, schimbri ale ritmului inimii i ale
presunii sanguine vasoconstricie cu creterea rezistenei periferice, perturbarea tensiunii
arteriale.
Provoac creterea pe moment a tensiunii arteriale, a ritmului cardiac i a frecvenei
respiratorii.
ncetinete tranzitul intestinal. Afectarea echilibrului neurovegetativ, scderea motricitii
gastrointestinale, nevroz stomacal; afeciuni digestive grave.
Hipertonie muscular, modificri sudorale i glandulare. Creterea excitabilitii

neuromusculare. Creterea activitii glandelor endocrine ce duce la dezechilibrarea centrilor


energetici.
La intensiti foarte mari apar nepturi, junghiuri, crampe, dureri i la 130 dB probleme de
echilibru i nystagmus (micri involuntare i sacadate ale ochilor).
2. Efectul de masc
Un sunet perturb recepia altui sunet, iar dac intensitatea este suficient de mare l poate
acoperi n ntregime. O parte din informaia sonor, sau chiar toat, se pierde sau este greit
interpretat, ceea ce poate duce la decizii eronate crescnd riscul de accidente.
3. Traumatismele acustice
Explozii sau alte impulsuri rapide de mare intensitate sonor pot duce la spargerea timpanului,
luxaii la nivelul urechii interne, otoragie (scurgeri de snge prin conductul auditiv extern),
alte leziuni, hipoacuzie sau surditate ireversibil. Simpomatologie: dureri, fluierturi, senzaia
de ureche pufoas; audiograma descrie pierderi de sensibilitate ntre 4 i 6 kHz. Specialitii
institutului recomand tratament medical (vasodilatatoare, antalgice, oxigenoterapie
hiperbar) sau intervenii chirurgicale. Sunt foarte posibile sechele de tip surditate sau
acufene.
4. Oboseala auditiv (deficien provizorie a auzului) fenomen des resimit la ieirea dintrun spaiu foarte zgomotos (75 - 80 dB). Const n creterea pragului de percepie. Este
temporar, dar poate dura pn la cteva ore. La nceput este regresiv. Este maxim la 4 kHz.
Variaz de la individ la individ, depinde de intensitate i de durata expunerii. Fenomenul
apare i n spaii exterioare (ciocane pneumatice), chiar cnd sursa se deplaseaz (motociclete,
ambulane).
5. Surditatea profesional
Este singurul aspect ce apare chiar i n legislaia romneasc, celelalte fiind trecute cu
vederea.
Exemple:
0 dB linite (pragul de audibilitate), laborator de acustic
10 dB: studiou de nregistrri (linite neobinuit)
20 dB: fonetul frunzelor, grdin linitit
30 dB: dormitor (calm)
35 dB: interiorul unui apartament linitit
40 dB: birou linitit, discuie cu voce sczut, bibliotec apar probleme de somn i trezire
50 dB: ploaie, restaurant tihnit, panic
60 dB: automobil n deplasare (nivel jenant) apar dificulti de comunicare
65 dB: conversaie animat, televizor (pragul de jen i oboseal)
70 dB: sal de clas glgioas, sonerie de telefon (nivel glgios dar suportabil)
75 dB: ipt, aspirator
80 dB: concert de muzic clasic, strad cu trafic foarte intens, tramvai (pragul de risc, nivel
nociv))
90 dB: ltrat, main de tuns iarb, ATV, main modificat (pragul de pericol)
100 dB: lan audio, claxon, ciocan pneumatic la 2 m, ghilotin (greu suportabil) reducerea
facultilor intelectuale, enervare puternic
110 dB: discotec, concert rock, siren de ambulan, nunt la igani, anumite motociclete
120 dB: pres-ciocan, circuit de formula 1, foc de arm de mic calibru (pragul de durere)

130 dB: avion la decolare la 100 m apar fenomene grave ce ncep cu surditatea
140 dB: avion cu reacie la decolare
150 dB: avion supersonic la decolare
160 dB: rachet de asalt
170 dB: rachet spaial la decolare
1. AFECIUNI I TRAUMATISME ALE URECHII INTERNE
> OBOSEALA AUDITIV caracterizat printr-o scdere temporar a pragului
percepiei auditive i se accentueaz prin mrirea intensitii, frecvenei i timpului de
expunere. Un zgomot de peste 92 dB i cu frecven ntre 500-800Hz produce dup 60 de
minute o scdere temporar a audiiei.
>TRAUMATISMUL SONOR produs brusc de un zgomot puternic chiar pentru un
timp foarte scurt, dar care poate cauza ruptura timpanului. Exemple: explozii de gaze din
recipiente, mpucturi, detonri la demolarea cldirilor sau in minele de carbuni. Dup
vindecarea leziunii, surditatea poate persista pentru sunete cu frecvene de peste 9 000 Hz.
Traumatismele provocate de zgomot se refer la ruperea timpanului.
>SURDITATEA PROFESIONAL se datoreaz efecturii unor activiti cu
expunere deosebit la zgomote i se caracterizeaz printr-o pierdere definitiv i ireversibil.
2. AFECIUNI ALE CENTRILOR NERVOI: stri de iritabilitate, oboseal
general, solicitare nervoas, stare nevrotic grav
3. TULBURRI CARDIOVASCULARE, afectarea funciilor circulatorii, schimbri
ale ritmului inimii i ale presunii sanguine vasoconstricie cu creterea rezistenei periferice,
mai ales la hipertensivi
4. PERTURBARE A SOMNULUI insomnie precoce, agitaie nocturn, somn
profund neodihnitor
5. CRETERE A EXCITABILITII NEUROMUSCULARE
6. AFECTAREA ECHILIBRULUI NEUROVEGETATIV, scdere a motricitii
gastrointestinale, nevroz stomacal care se poate produce la intensiti de circa 60 db.
7. CRETERE A ACTIVITII GLANDELOR ENDOCRINE
8. DIMINUAREA VOLUMULUI CALORIC
9. STRI DE TEAM I INCOMODITATE, DIMINUEAZ ATENIA I
SIGURANA
10. Efecte fiziologice complexe
Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta,
temperament, starea de sanatate, factori externi.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fondul
sonic normal.
Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere
Sunetul de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de
moarte sub clopot)
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot
produce reactii dureroase si chiar socul.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa
joasa.

Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se
poate produce la intensitati de circa 60 db.
Urechea
poate
tolera
intre
O
si
14O
de
decibeli
Grav este faptul ca, la zgomot puternic, celulele nervoase auditive nu se regenereaza.
Capitalul cu care intram in lume la nastere il vom gestiona toata viata, asa ca de-a lungul
timpului el se poate uza sau pur si simplu va fi distrus prin violentele sonore. Ramanand tot
mai putine asemenea celule, auzul va fi din ce in ce mai slab. Auzul poate tolera sunete intre
O decibeli (pragul de audibilitate) si 14O de decibeli (la 15O dB, se produc raniri ale urechii
interne). Confortul acustic ideal este de 3O de decibeli, iar senzatia certa de jena apare de la
6O de decibeli. Intre limitele precizate, putem mentiona nivelul de 45 dB (corespunzator unui
murmur), 54 dB (zgomotul produs de amestecul vocilor intr-o adunare), 8O dB (trecerea unui
autoturism pe strada), 12O dB (motorul unui avion cu reactie prag de la care se instaleaza
durerea). Se considera ca un zgomot mai slab, dar repetat si permanent, e suportat mai greu de
ureche, decat unul puternic si de scurta durata.
Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita
la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv
structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice - cum ar fi sunetul armelor de foc la un
poligon
pot
duce
la
pierderea
imediata
a
auzului.

2.2. Efectele polurii fonice asupra animaeor si plantelor


Nivelele nalte de zgomot pot perturba ciclurile de via ale animalelor, inclusiv modul
lor de hrnire, ritualurile de mperechere i cile de migraie. Cel mai grav aspect al polurii
fonice n mediul nconjurtor este reducerea sistematic a habitatului lor, ce duce din pcate la
pericolul de dispariie al unor specii. Poate c cel mai dramatic efect este moartea unor
specimene de balen ce sunt derutate i atrase pe plaj de zgomote foarte puternice (de pn
la 200 decibeli) produse de sonare militare.
Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni n activitatea lor cotidian au
produs la maimue o cretere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o cretere a nivelului glucozei
n snge.
In 1994, a fost efectuat de ctre un grup de cercettori un test foarte simplu. In doua
ncaperi pline cu flori au fost difuzate diferite melodii. In prima camera, a fost pusa muzica
rock la intensitate peste medie. In cea de-a doua camera, a fost pusa muzica de opera si anume
Vivaldi. Fiind alctuita o fisa de observaie, s-a constatat ca in prima zi, florile se dezvoltau
normal. In restul zilelor insa, s-a renunat la fisa de observatie lasand benzile sa funcioneze
non-stop. Dupa 6 zile, efectul a fost mai mult dect evident: florile din prima camera erau
56,2% ofilite iar florile din cea de-a doua camera erau chiar cu 18% mai dezvoltate

Privighetorile - printre speciile amenintate de larma citadina


Pasarile cantatoare au mult de suferit si ar putea muri din cauza agitatiei citadine si a faptului
ca trebuie sa depaseasca zgomotul din marile orase. Acestia sunt de parere ca pasarile precum macaleandrul - care isi fac cuibul in zone aglomerate se chinuie in fiecare zi sa
depaseasca
larma
orasului.
Unele dintre ele aleg, din aceasta cauza, sa cante noaptea, crescandu-si in acest fel
nivelul de stres, din cauza ca trebuie sa stea treze si in timpul zilei, pentru a face rost de hrana.
Cantecele pasarilor atrag parteneri pentru imperechere, avertizeaza asupra unui pericol
sau marcheaza teritoriul, insa pasarile din marile orase sunt nevoite sa cante mult mai tare,
pentru a acoperi zgomotele vietii citadine.
Din cauza poluarii si a noilor boli aparute, pasarile devin tot mai vulnerabile si in timp
ar
putea
disparea
cu
totul
din
marile
orase.
Pentru ca incearca sa acopere larma orasului, pasarile risca sa nu mai poata canta. Sunt
fortate sa ciripeasca mult mai tare si la frecvente mai inalte, pentru a contracara zgomotul.

Speciile care sunt in cel mai mare pericol sunt graurii, sturzii, privighetorile si lacarii,
deoarece acestea tind cel mai mult sa isi adapteze trilurile. Daca pasarile incep sa-si simplifice
cantecele pentru a se putea face auzite in vacarmul citadin, ar putea fi atacate de alte pasari,
crezand ca sunt bolnave. Acest lucru ar putea avea implicatii serioase in privinta pastrarii
acestor specii.
Zgomotul alunga pasarile din oras
Poluarea fonic din zonele urbane mpiedic psrile s-i gseasc perechea. Unele psri iau schimbat orele de cntat.
Victime sigure ale prdtorilor (bioritmul psrilor care triesc n orae).
Poluarea fonic poate masca semnele care prevestesc apropierea prdtorilor i a celor care
avertizeaz psrelele asupra unui potenial pericol la care se expun.
Viaa psrilor se schimb. Din cauza polurii fonice, psrile ar putea suferi unele
modificri genetice care vor determina o distincie net ntre speciile urbane i cele rurale
2.3. Efecte polurii fonice asupra cldirilor i utilajelor
Zgomote de intensitate foarte mare pot provoca deteriorri ale cldirilor, aparatelor,
instrumentelor. Procesul de abandonare a imobilelor din zonele centrale

Zgomotul generat de trafic, creterea turismului, muzica n aer liber, restaurantele i


barurile sunt factori care determin oamenii s i vnd proprietile aflate n zone centrale i
s se mute spre zone mai linitite.
Deprecierea valorii proprietilor
Zgomotul ridicat duce i la o depreciere a preului imobilelor. Aceasta se ntlnete n
zone n care oamenii gsesc zgomotul un factor iritant i decid s se mute.
2.4. Surse de poluare fonic n industria materialelor metalice
In industrie apar zgomote de diferite intensiti i frecvene, cu aciune continu, sau
intermitent.
Ciocanele pneumatice, de exemplu, produc zgomote de 110 db, rzboaiele de esut 96
- 100 db, criuirea 118 db, etc. Dac se depesc 90 db n 8 ore de activitate este absolut
necesar reducerea acestui tip de poluare.
Fabricile mici produc sunete de chiar peste 98 dB.
Traficul rutier si combinatul siderurgic Arcelor Mittal sunt cei mai mari poluatori
fonici din Galati, asa rezulta din hartile de zgomot intocmite de specialistii danezi si romani.
Pe platforma combinatului, poluarea fonica in timpul zilei atinge, in cele mai multe zone,
pragul maxim de 80 de decibeli, iar noaptea se situeaza in jurul valorii de 75 de decibeli.
Zgomotul provine de la otelarii si turnatorii, dar si de la exhaustoare, ventilatoare industriale
si instalatii care elibereaza abur in atmosfera.

O expunere prelungit la zgomot puternic poate conduce la deficiene de auz, dar


zgomotul poate fi de asemenea sursa sau un factor care contribuie la:

vtmarea urechii n timpul expunerii la substane periculoase;


stresul legat de munc;
creterea riscului de accidentare i boli profesionale la locul de munc ;
vtmarea ftului, n timpul sarcinii angajatei.

nr. imbolnaviri






Figura nr 1. Numarul imbolnavirilor


profesionale determinate de z gomot in
Romania
696
700
600
500
395
386 386
337
400
300
211
159
200
56
100 10 56 50
0
1991 1993 1995 1997 1999 2001
anul