Oancea G. Mihaela cs.

Buruian
Agricultur, ID, Anul I, grupa 117B
BOTANICA
Lucrare de verificare nr. 1

1. Precizai (n coloana a doua a tabelului) ce rang au taxonii de mai jos,

avnd n vedere principiile nomenclaturii botanice (1 punct):
Magnoliopsida

clas

Papaveraceae

familie

Solanales

ordin

Gentiana

specie

Liliidae

subclas

Magnoliophyta

ncrengtur

Sophoreae

trib

Cichorioideae

subfamilie

Akebia quinata

specie

Cirsium

gen

Cirsium arvense

specie

2. Completai partea lips (b) a urmtorului articol dintr-o cheie de

identificare (1 punct):
25a. Flori zigomorfe, gamosepale, dialipetale, pentamere, cu ovar superior
increngtura Magnoliophyta
25b. Flori actinomorfe, hermaphrodite, pentamere, dialisepale, ovar inferior
(Familia Apiaceae)

3.

Ce

caractere

comune

prezint

ncrengturile

Bryophyta,

Polypodiophyta, Pinophyta i Magnoliophyta ? (facei referire la: aparatul

vegetativ, structura celular, nutriie i nmulire) (2 puncte)
Aparatul

vegetativ.

Organismele

cuprinse

in

acest

regn

sunt

haplodiplobionte, avand doua corpuri distincte, corespunzatoare celor doua faze

care alterneaza in ciclul lor biologic (gametofitica-haploida si sporofitica-diploida).
Cele doua corpuri sunt heterotrofe (cu marimi, forme si structuri diferite) purtand
urmatoarele denumiri: briotalul(n) si sporogon(2n)- la briofite; portal(n) si
corm(2n)- la cormofite.
Structura celulei este de tip eucariot, cu unele particularitati cum sunt:
lipsa stigmei, a vacuolelor pulsatile si a pirenoidului (intalnite la unele protiste);
peretele celular celulozic nu prezinta forme de tip carapace; flagelii se intalnesc
doar la gametii masculi ai briofitelor, ferigilor si gimnospermelor primitive si
lipsesc intotdeauna la celulele vegetative si la spori; plastidele fotosintetice au
intotdeauna structura granara; celulele sunt legate prin plasmodesme, fiind

grupate in tesuturi veritabile, foarte diferentiate din punct de vedere structural si

functional.
Nutritia se realizeaza pe cale autotrofa (prin fotosinteza) si numai secundar
pe cale saprofita sau parazita, in unele cazuri. Pigmentii fotosintetici caracteristici
sunt, ca si la algele verzi, clorofilele A si B, iar fotosinteza se realizeaza
intotdeauna cu eliminare de oxigen, rezultat din fotoliza apei. Principalul produs
care se acumuleaza in urma fotosintezei este amidonul, ca si la clorofite.
Inmultirea se face pe cale vegetativa, asexuata si sexuata.
Inmultirea vegetativa se realizeaza prin fragmente ale aparatului vegetativ
sau prin diferite formatiuni si organe specializate (propagule, radacini, tulpini sau
muguri metamofozati).
Inmultirea asexuata are loc cu ajutorul meiosporilor, cu raspandire pasiva,
prevazuti cu membrane protectoare groase; sporangii sunt intotdeauna
pluricelulari, prevazuti cu pereti protectori.
La briofite si polipodiofite sporii sunt raspanditi in natura, avand un rol
direct in procesul de inmultire.
Inmultirea sexuata consta in fecundatia oosferei, care este situata in
arhegon, de catre un gamet mascul, rezultand zigotul(2n), care germineaza in
arhegon, prin diviziuni mitotice, formand in final, direct sau prin intermediul
embrionului (indirect) corpul diploid (sporofitul).

4. Completai spaiile libere.

ncrengtura Bryophyta cuprinde plante ierboase, de talie mica (peste 2000
specii), avnd corpul taloidic (sub forma unei lame verzi) sau cormoidic
(difereniat n tulpinita, fr esuturi vasculare difereniate i frunzisoare), fixat,
de obicei, pe substrat prin nite formaiuni unicelulare sau pluricelulare simple
sau ramificate numite rizoizi. Acest corp vegetativ (numit briotal) aparine
generaiei haploide(n), pe el formndu-se, la maturitate, organele sexuale
mascule (anteridiile) i femele (arhegoanele), care produc gameii; n urma
fecundrii gameilor (n mediu umed), rezult zigotul (2n), din care se nate un
organism diploid (2n) (sporogonul), lipsit de clorofila, care triete pe seama
plantei-mama, de care este legat. La nivelul sporogonului se formeaz (prin
diviziune meiotic) sporii (n), care sunt eliberai i, cnd ajung n condiii optime,
germineaza, dnd natere unui organism independent filamentos, numit
protonema (n), pe care apar numeroi muguri , din care se dezvolt noi plante
haploide.

5. Ce deosebiri exist ntre ncrengturile Polypodiophyta i Pinophyta ?

Tip biologic: Polypodiophyta- plante in general ierboase; Pinophyta-cormofite
lemnoase.
Sporii: Polypodiophyta-sunt lipsite de flori si se inmultesc prin spori, ce se nasc
prin meioza in formatiuni specializate numite sporangi. Sunt sustinuti de
ramificatii ale tulpinii si frunzii numite sporofile. Pinophyta-sporii sunt unisexuati
(miscrospori-masculi si macrospori-femeli).
Protalele:
Polypodiophyta - Din spori iau nastere corpuri independente, haploide(n),
de dimensiuni reduse, numite protale, pe care se formeaza organele sexuale
mascule si female care produc gamete.
Pinophyta - sporii fiind unisexuai nu mai sunt eliberai n mediu, ca atare
protalele (mascul, respectiv femel) cu gametangii (anteridia rudimentar,
respectiv arhegonul) rmn nchise n interiorul sporangilor.
Fecundaia:
Polypodiophyta -in urma fecundarii gametilor, in mediu umed;
Pinophyta - se petrece fie n mediu umed, prin intermediul unei camere
polenice situat n vrful ovulului, plin cu un lichid prin care anterozoizii (gameii
masculi) noat spre oosfer (gametul femel) (la cele mai primitive), fie prin
intermediul unui tub polenic (nu mai este necesar mediul umed) (la cele mai
evoluate).

Florile:
Polypodiophyta - plante lipsite de flori;
Pinophyta - flori unisexuate.
Semintele:
Polypodiophyta - rezulta zigotul diploid, din care se formeaza embrionul,
apoi noua planta.
Pinophyta - Smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este susinut de
macrosporofil, care rmne deschis (nu se formeaz fructul; ca atare, smna
este gola).

6. De ce smna este gola (dezvelit) la Pinophyta ?

Macrosporofila nu concrete prin margini pentru a forma ovarul astfel ca,
smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este susinut de macrosporofil,
care rmne deschis (nu se formeaz fructul; ca atare, smna este gola).