Lucrarea de verificare numrul 1

Realizat de: Vasilachi Gheorghe Ovidiu,

Agricultura, Anul I, ID

1. Precizai (n coloana a doua a tabelului) ce rang au

taxonii de mai jos, avnd n vedere principiile nomenclaturii
botanice (1 punct):
Magnoliopsida
Papaveraceae
Solanales
Gentiana
Liliidae
Magnoliophyta
Sophoreae
Cichorioideae
Akebia quinata
Cirsium
Cirsium arvense

clas
familie
ordin
specie
subclas
ncrengtur
trib
subfamilie
specie
gen
specie

2. Completai partea lips (b) a urmtorului articol dintro cheie de identificare (1 punct):
25a. Flori zigomorfe, gamosepale, dialipetale, pentamere, cu ovar
superior ncrengtura Magnoliophyta
25b. Flori actinomorfe,hermaphrodite,pentamere,dialisepale,ovar
inferior(Familia Apiaceae)

3.

Ce

caractere

comune

prezint

ncrengturile

Bryophyta, Polypodiophyta, Pinophyta i Magnoliophyta ?

(facei referire la: aparatul vegetativ, structura celular,

nutriie i nmulire) (2 puncte)
Aparatul vegetativ. Organismele cuprinse in acest regn
sunt

haplodiplobionte,avand

doua

corpuri

distincte,corespunzatoare celor doua faze care alterneaza in ciclul

lor

biologic(gametofitica-haploida

si

sporofitica-diploida).Cele

doua corpuri sunt heterotrofe(cu marimi,forme si structuri

diferite),purtand

urmatoarele

denumiri:briotalul(n)

si

sporogon(2n)- la briofite; portal(n) si corm(2n)- la cormofite.

Structura celulei este de tip eucariot,cu unele particularitati
cum

sunt:lipsa

stigmei,a

vacuolelor

pulsatile

si

pirenoidului(intalnite la unele protiste); peretele cellular celulozic

nu prezinta forme de tip carapace; flagelii se intalnesc doar la
gametii masculi ai briofitelor,ferigilor si gimnospermelor primitive
si lipsesc intotdeauna la celulele vegetative si la spori; plastidele
fotosintetice au intotdeauna structura granara; celulele sunt legate
prin plasmodesme,fiind grupate in tesuturi veritabile,foarte
differentiate din punct de vedere structural si functional.
Nutritia se realizeaza pe cale autotrofa(prin fotosinteza) si
numai secundar pe cale saprofita sau parazita,in unele
cazuri.Pigmentii fotosintetici caracteristici sunt,ca si la algele
verzi, clorofilele A si B,iar fotosinteza se realizeaza intotdeauna cu

eliminare de oxygen,rezultat din fotoliza apei. Principalul produs

care se acumuleaza in urma fotosintezei este amidonul,ca si la
clorofite.
Inmultirea se face pe cale vegetativa,asexuata si sexuata.
Inmultirea vegetative se realizeaza prin fragmente ale
aparatului vegetative sau prin diferite formatiuni si organe
specializate(propagule,radacini,tulpini sau muguri metamofozati).
Inmultirea asexuata are loc cu ajutorul meiosporilor,cu
raspandire

pasiva,prevazuti

cu

membrane

protectoare

groase;sporangii sunt intotdeauna pluricelulari,prevazuti cu pereti

protectori.
La

briofite

si

polipodiofite

sporii

sunt

raspanditi

in

natura,avand un rol direct in procesul de inmultire.

Inmultirea sexuata consta in fecundatia oosferei,care este
situate

in

arhegon,de

zigotul(2n),care
mitotice,formand

catre

germineaza
in

un
in

final,direct

gamet

mascul,rezultand

arhegon,prin
sau

prin

diviziuni
intermediul

embrionului(indirect) corpul diploid(sporofitul).

4. Completai spaiile libere.
ncrengtura Bryophyta cuprinde plante ierboase,de talie
mica(peste 2000 specii), avnd corpul taloidic (sub forma unei

lame verzi) sau cormoidic (difereniat n tulpinita, fr esuturi

vasculare difereniate i frunzisoare), fixat, de obicei, pe substrat
prin nite formaiuni unicelulare sau pluricelulare simple sau
ramificate numite rizoizi Acest corp vegetativ (numit briotal)
aparine generaiei haploide(n), pe el formndu-se, la maturitate,
organele sexuale mascule (anteridiile) i femele(arhegoanele) ,
care produc gameii; n urma fecundrii gameilor (n mediu
umed), rezult zigotul (2n), din care se nate un organism diploid
(2n) (sporogonul), lipsit de clorofila, care triete pe seama
plantei-mama, de care este legat. La nivelul sporogonului se
formeaz (prin diviziune meiotic) sporii (n), care sunt eliberai i,
cnd ajung n condiii optime, germineaza, dnd natere unui
organism independent filamentos, numit protonema (n), pe care
apar numeroi muguri , din care se dezvolt noi plante haploide.
5.

Ce

deosebiri

exist

ntre

ncrengturile

Polypodiophyta i Pinophyta ?
Tip biologic: Polypodiophyta- plante in general ierboase;
Pinophyta-cormofite lemnoase.
Sporii: Polypodiophyta-sunt lipsite de flori si se inmultesc prin
spori,ce se nasc prin meioza in formatiuni specializate numite
sporangi.Sunt sustinuti de ramificatii ale tulpinii si frunzii numite

sporofile.. Pinophyta-sporii sunt unisexuati(miscrospori-masculi si

macrospori-femeli)
Protalele:
Polypodiophyta-

Din

spori

iau

nastere

corpuri

independente,haploide(n),de dimensiuni reduse,numite protale,pe

care se formeaza organele sexuale mascule si female care
produc gamete.
Pinophyta- sporii fiind unisexuai nu mai sunt eliberai n
mediu, ca atare protalele (mascul, respectiv femel) cu gametangii
(anteridia rudimentar, respectiv arhegonul) rmn nchise n
interiorul sporangilor.
Fecundaia:
Polypodiophyta-in urma fecundarii gametilor,in mediu
umed;
Pinophyta- se petrece fie n mediu umed, prin intermediul
unei camere polenice situat n vrful ovulului, plin cu un lichid
prin care anterozoizii (gameii masculi) noat spre oosfer
(gametul femel) (la cele mai primitive), fie prin intermediul unui tub
polenic (nu mai este necesar mediul umed) (la cele mai evoluate).
Florile:
Polypodiophyta-plante lipsite de flori;

Pinophyta- flori unisexuate.

Semintele:
Polypodiophyta-

rezulta

zigotul

diploid,din

care

se

formeaza embrionul,apoi noua planta.

Pinophyta- Smna, rezultat din ovul dup fecundaie,
este susinut de macrosporofil, care rmne deschis (nu se
formeaz fructul; ca atare, smna este gola).

6. De ce smna este gola (dezvelit) la Pinophyta ?

Macrosporofila nu concrete prin margini pentru a forma
ovarul astfel ca, smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este
susinut de macrosporofil, care rmne deschis (nu se
formeaz fructul; ca atare, smna este gola).