Curs nr.

7
CIFOZ - TRATAMENT ORTOPEDIC
Tratamentul ortopedic are ca obiective corectarea deviaiei vertebrale i meninerea
coreciei pentru a neutraliza riscul de agravare reprezentat de cretere, mai ales la pubertate.
Tratamentul orthopedic poate fi considerat eficient daca la sfrsitul perioadei de cretere s-a
meninut deviaia la o valoare egal cu aceea de la nceputul tratamentului, dac s-a mpiedicat
agravarea ei.
Aparatele ortopedice pasive realizeaz corecia utiliznd o for de presiune care se aplic
la nivelul prii convexe a curburii i o for de traciune care tinde s elongheze coloana pentru
a-i mpiedica curbura.
n cifoz tratamentul ortopedic realizeaz cel puin 3 puncte de sprijin: unul la nivelul
gibozitii i cte unul pe partea anterioar a trunchiului la cele 2 capete ale curburii.

Tratamentul ortopedic se indic n urmtoarele cazuri:

- cnd deviaia vertebral este este peste 40-50;
- cnd redoarea coloanei este strns i nu permite suficient corecie activ sau pasiv
pentru a putea obine rezultate satisfctoare prin kinetoterapie;
- cnd cifoza are modificri structurale importante i multiple ale corpilor vertebrali;
- cnd deformaia prezint un character evolutiv accentuat.
Tratamentul ortopedic se asociaz obligatoriu cu tratamentul funcional prin kinetoterapie, fiind
singurul care poate menine tonusul muscular i normalize funciile mari ale organismului.
Tratamentul ortopedic fr kinetoterapie va produce o slbire extrem a tonusului i troficitii
musculare, astfel nct la ndeprtarea corsetului musculature nu va mai putea susine coloana
vertebral, ale crei deficiene se vor agrava brusc.
Aplicarea corsetului se face n 2 timpi: se fixeaz la nceput curbura lombar ntro poziie
corect, apoi regiunea dorsal n poziie corectiv. Corsetul se schimb succesiv pn la obinerea
coreciei dorite.
Cnd corecia obinut este optim, corsetul corector va fi nlocuit cu unul care va ajut la
pstrarea i consolidarea rezultatelor, meninndu-se pn la finalizarea perioadei de cretere.

n timpul purtrii corsetului kinetoterapia se va efectua sub form de redresare activ i

de stimulare a respiraiei coninnd edine cnd se lucreaz cu corset i fr corset.
Dup suprimarea corsetului se va continua cu tratamentul kinetic, cel puin nc 6 luni
pentru consolidarea rezultatelor.
Tratamentul kinetic n acest moment are ca obiective tonifierea musculaturii, redresare
postural, integrarea posturii corecte n activitile cotidiene, practicarea exerciiilor fizice n
mod regulat.
CIFOZ - TRATAMENT CHIRURGICAL
Intervenia chirurgical n cifoze este indicat numai cnd sunt distruciile osoase
vertebrale provoac deviaii enorme cu prognostic grav.
Rigidizarea coloanei se realizeaz fie prin montaj metallic, fie prin artrodeze vertebrale.
Intervenia chirurgical este urmat de o imobilizare gipsat la nceput apoi corset ortopedic
purtat timp de 18-24 de luni pentru consolidarea artrodezei. Intervenia se realizeaz la sfritul
perioadei de cretere i va fi precedat i urmat de tratamentul kinetoterapeutic.
n faza preoperatorie se urmrete auplizarea coloanei vertebrale, n timpul imobilizrii
tonifiere muscular general, dup nlturarea corsetului corecie postural i integrarea n viaa
cotidian.
LORDOZELE
Lordozele sunt deviaii ale coloanei vertebrale n plan sagital cu convexitatea ndreptat
anterior ce au character variat ca ntindere, localizare, grad de ncurbare.
Lordozele sunt generate de cauze:
a) predispozante (sexul feminin, tipul morfologic infantil, abdomen proeminent, bazin
nclinat mult nainte sub orizontal);
b) favorizante (cresterea rapid si exagerat n nlime, debilitatea fizic, obezitate);
c) declansatoare (modificri morfo-funcionale ale elementelor coloanei vertebrale n sens
lordotic).
1. Dup localizare
a) Tipice- la nivel lombar
b) Atipice la nivel dorsal, sau dorsolmbar

2. Dup lungimea segmentului deviat

a) Scurte sau pariale
b) Lungi sau totale
3. Dup prioritatea apariiei
a) Lordoze primare determinate de cauze proprii cu evoluie de sine stttoare
b) Lordoze secundare determinate de cele primare
4. Dup modificrile morfofuncionale
a) Funcionale
1) Atitudinea lordotic
2) Lordoz habitual i cea profesional
3) Lordoz compensatorie
b) Patologice sau structurale
1) Congenitale- malformaii congenitale ( lombalizare, sacralizare)
2) Lordoz rahitic lombar sau toraco-lombar
3) Lordoz paralitic (poliomelit)
4) Lordoz miopatic
5) Lordoz traumatic- fractura vertebral, spodiloliz, spondilolistezis
6) Lordoz reumatic
7) Lordoz prin modificri ale formei i funciilor articulaiilor coxofemurale i membrelor inferioare (coxavara, luxaie congenital de old)
8) Lordoze diverse
5. Dup aspectul clinic
a) Spate lordotic
Lordozele funcionale au un debut greu de precizat, o evoluie lung si lent, depind de
factorul care le-a generat. Curbura lordotic se poate accentua n urma ncrcrii mecanice a
coloanei vertebrale, meninerii timp ndelungat a efortului static, oboselii. Produce rar dureri sau
contracturi musculare. Lordozele funcionale cele mai frecvente sunt: atitudinea lordotic,
lordoza habitual, lordoza compensatorie.
Pentru a deosebi o atitudine lordotic de o lordoz adevrat folosim probe funcionale ce
constau din urmtoarele exerciii:
a) decubit dorsal cu membrele superioare deasupra capului fixate de bara joas a scrii fixe
(trunchiul si membrele inferioare ntinse) se ncearc mobilitatea coloanei lombare prin
rsturnarea bazinului pe spate pn la atingerea podelei;
b) stnd cu spatele rezemat de un plan vertical, membrele inferioare extinse pe podea,
membrele superioare deasupra capului la un lat de palm de planul vertical, sus. Se
ncearc fixarea coloanei vertebrale de planul vertical prin contracia abdominalilor si
fesierilor. Dac coloana vertebral lombar ajunge s fie fixat de cele dou planuri:
orizontal si respectiv vertical, rezult c avem o coloan cu o bun mobilitate, elastic si
supl si ca poziie lordozant este o simpl atitudine ce poate fi corectat si
hipercorectat prin mijloace kinetoterapeutice.
Obiectivele kinetoterapeutice:
formarea reflexului de atitudine si postur corect prin autocontrol, redresri active si
pasive (abdomenul supt, muschii fesieri contractai);
tonifierea muschilor abdominali, prin mobilizarea membrelor inferioare pe trunchi sau a
trunchiului pe membrele inferioare; dup diminuarea considerabil a curburii lombare
prin rsturnarea bazinului.

Mijloace de tratament kinetic:

muschii abdominali se vor contracta izometric pentru a fixa bazinul si coloana lombar
pe sol facilitnd contracia psoasului-iliac;
nainte de flexia coapsei vom diminua curbura lombar prin flectarea unui sau ambelor
membre inferioare si din acesta poziie de plecare se vor ridica membrele inferioare
extinse din genunchi. Unghiul membrelor inferioare, fa de sol, din decubit dorsal va fi
de 45. De la aceast poziie membrele inferioare se vor flecta fr a depsi verticala
pentru ca peste 90 muschii abdomenului nu mai lucreaz dar se accentueaz cifoza
dorsal;
pentru fixarea trunchiului pornim din poziia cu trunchiul ridicat si sprijinit la 45 si de
aici continum flexia pn la vertical. Peste vertical, spre coapse, abdominalii nu se
mai contract cci trunchiul este atras de fora de gravitaie.
din asezat cu picioarele fixate, extindem trunchiul, meninndu-l s nu cad, prin
contracia abdominalilor;
extensia nu va fi prea mare pentru c intervine psoasul-iliac care lordozeaz. Abdominalii
vor lucra n acest caz prin contracie excentric;
exerciiile pot fi ngreunate prin diverse poziii ale membrelor superioare: cu minile pe
sold, pe umeri, la ceaf, ntinse sus, ntinse sus cu un obiect inut n mini;
n corectarea lordozelor un loc important l ocup si retroversia bazinului prin contracia
simultan a abdominalilor si fesierilor cuplu de muschi corectori ai lordozei (contracia
abdominalilor n expiraie);
ntinderea musculaturii scurtate si hipertone lombare o realizam prin flectarea coapsei pe
bazin (din decubit dorsal sau asezat genunchii flectai la piept);
tonifierea cvadricepsului o vom face prin genuflexiuni sau contracii izometrice (din
asezat cu rezisten pentru extensorii gambei);
musculatura dorso-lombar o tonifiem, n condiii de scurtare pentru a preveni instalarea
unei cifoze, iar musculatura lombar o tonificam n condiii de alungire.
Lordozele habituale
Lordoza de atitudine netratat la timp se transform n lordoz adevrat, prin
modificrile de form si structur a elementelor aparatului locomotor. Trecerea la lordoza
adevrat mai este determinat si de cauze predispozante favorizante, dintre care amintim:
o poziia asezat cu coapsele si gambele flectate care scurteaz flexorii coapsei pe bazin si
alungeste extensorii. n felul acesta bazinul se va nclina mult nainte si se va mrii
curbura lordotic n poziia stnd;
o tendina de ngrsare a abdomenului;
o practicarea dansului clasic, fr o pregtire fizic adecvat.
n lordoza habitual, prin flectarea trunchiului curbura lombar se poate corecta dar, nu si
hipercorecta. ncepe s apar o compensare deasupra si dedesubtul curburii prin accentuarea
curburii cifotice n sus si a reliefului fesier n jos. Lordozele habituale au un nceput greu de
definit si o evoluie capricioas. La pubertate uneori se pot exagera si favoriza boltirea peretelui
abdominal si ptoza organelor intraabdominale.
Tratamentul corectiv al lordozelor habituale se face cu bune rezultate prin mijloacele
kinetoterapeutice, avnd aceleasi obiective si aceleasi categorii de exerciii ca la atitudinea
lordotic, cu meniunea c efortul va fi mai intens si de durat mai lung.

Fig.2 Poziie normal a coloanei si lordoz lombar (www.spinaldoctor.com)

CIFOLORDOZA
Este o deviaie complex a coloanei vertebrale n plan sagital care const din accentuarea
curburilor fiziologice ale coloanei, cea cifotic dorsal si cea lordotic lombar. Cele dou
exagerri ale curburilor fiziologice pot evolua mpreun, sau succesiv, prin compensarea unei
deviaii primare (cifotic sau lordotic) cu una secundar orientat n sens opus.
Cifolordozele cele mai frecvente sunt cele tipice adic cele n care se exagereaz
curburile normale dorsal si lombar. Exist si cifolordoze atipice, atunci cnd cele dou deviaii
nu respect regiunile fiziologice si sunt mai lungi sau mai scurte si distribuite altfel de-a lungul
coloanei vertebrale.
Cauzele cifolordozelor
n apariia si evoluia cifolordozelor sunt ncriminate urmtoarele cauze:
poziii statice prelungite cu membrele inferioare flectate pe bazin sub un unghi mai mic
de 90 cu trunchiul n estensie;
tulburri de crestere si dezvoltare care produc o insuficien musculo-ligamentar
musculaturii spatelui si coloanei vertebrale;
greutate mare a trunchiului, a abdomenului si obezitatea;
tulburarea funciei de atitudine corect a corpului n poziie ortostatic.
Simptomatologia
musculatura dorsal a coloanei vertebrale este alungit si aton;
musculatura abdominal este alungit si aton;
musculatura sacro-lombar si cea toracic scurtate si hipertone;
umerii czui si addusi; omoplaii deprtai si desprinsi;
bazin nclinat mult n jos, sub orizontal.

Obiectivele kinetoprofilactice:
tonifierea n condiii de scurtare a musculaturii alungite si atone de la nivelul coloanei
vertebrale dorsale si a peretelui abdominal;
tonifierea n condiii de elasticizare a musculaturii scurtate si hipertone de la nivelul
toracelui si coloanei vertebrale sacro-lombare;
corectarea umerilor addusi si a omoplailor deprtai si desprinsi;
corectarea toracelui n flexie si a bazinului nclinat mult nainte sub nivelul orizontalei;
formarea reflexului de atitudine si postur corect a corpului si n special a coloanei
vertebrale.
Mijloace de tratament kinetic
Principiul fundamental de corectare a cifo-lordozelor const n punerea n poziie
corectiv a uneia dintre curburi si lucrul muscular dinamic pentru corectarea celeilalte
curburi.
exerciii statice sub form de poziii corective pentru fixarea unei curburi (dorsal sau
lombare), care s permit n acelasi timp mobilizarea dinamic a celeilalte curburi.
exerciii dinamice sub forma: exerciiilor de trunchi (extensii cu localizare dorsal, flexii
lombare, ndoiri laterale, rotri, circumducii n plan anterior, cu minile pe umeri, pe
crestet, la ceaf, cu braele sus, cu un baston trecut peste omoplai, ntinderi ale coloanei
vertebrale n axul su); exerciii cu membrele superioare: pe umeri, pe creste, la ceaf si
duceri ale membrelor superioare n plan posterior si peste orizontal; exerciii cu
membrele inferioare efectuate numai n plan anterior: flexii, abducii si adducii,
circumducii;
exerciii pentru bazin sub forma proieciilor n plan posterior ale acestuia;
exerciii cu obiecte portative (bastoane de gimnastic, mingi medicinale, gantere,
extensoare);
exerciii la scara fix, banca de gimnastic, avnd aceeasi structur corectiv;
exerciii aplicative: mers, pasul sltat, exerciii de crare, exerciii de echilibru, trre
corectiv din poziia pe genunchi cu sprijin pe palme, exerciii din atrnat la scara fix;
exerciii de respiraie cu structur corectiv, legate de miscrile corective ale trunchiului
si membrelor;
exerciii de redresare pasiv si activ a corpului ntreg si a coloanei vertebrale.