Copirolul

Alimentatia ralionalE

lX

a omului bolnav

Alimentatia ralionald in bolile stomacului

Stomacul este ur segmeDt importatrt sl tulului digestiv, unde aro loo
diqestie alimentelop. Rotul slu est reDrezentf,t attt Drin futrotie ss seffotoare. qdicd de eleborare a Gucului gastrio car c6DtiEe acid olorhidrio
gi enzimele de digestie (pepsha d labfermentul), ctt ti pria {unclia motoare
de amstecare, fremtntare 9i propulsale a a.liEeDteloi spie segmntul urmetor
ql lubulur drgestlv, mtesthul.
ln mod normet, atit fuDclie secretoare cit $i cea motosro so declongeazd
rellex ln momcntul petrunderii olimentelor lD stomac, ambgle avlnd ull rol
jmporlqnL ln procesul d6 digestie galtricI.
ln enumite stdri patologico, tns5, pot ap&e& tulbureri al celor douA
Iunclii: aecreloare (hipemecrelie, hiperaciditate sau hiposecretie, biposcidi
tate) 9, motoare (hipermotilitl.e sau hipoEotilitate), Aceste tulburdri steu le
baza modilictrrilor patologice i{l,Jnite h bolile stomacului.
De multe ori, la originee aceBtor tulbuIeri stau greFelile de alimenletrie,
ceea ce relev{ importanla acesteia petrtru meD.therea sttrrii de sdndtat a
organismriui.
C"ele mei ftecyente boli sle stomacului sltrt: gaetritele, boala ulceroas{
cu complicatiile sale gi catrcerul gastric.
Le vom prezetrta pe find ln cele ce Urneaz{ oprindu-ne lndeosebi asupra
modului firm putero realia o alimentatie la!,iotrald tD cursul acestor boli.
Gestritolo stnt boI ale stomacului ln care se pmduce o inllrmalio a
mucoasei acestuia, ata eum le delitrdgto gi trumele lo} (garr.os:stobaD Ei
t a:irfiama-tie).
Bobavii se pllng de dureri ln rcgiunea sp;geslrie5 (adic5 tn capul pieptului). lnsol.ite d; pir;zis (senzelie de"arsurd fi iceea5i r;giutrc1 9i reL'ugiraiii
aridp (rlglielj). Aceste simplome tru se produo la a-oumite ore, ci se nanifertd
259

',

exagerlndu_se dupd consumul unor alimPDle cu cfecl'

-r""*ei g'astrice ioJlamite, ca: alimetrte prea sera[e, alimcoLe

,tr orod parmaoeot,

ir-it*iLlri.
D.d;ite. condiI0cote iu!i. alumiLuri E.aJ tvorutici'tor,
' -;;;;;;;';"d.rl'

saslritelc pot fi acutc sau 'ronic6'

unor subslanle lo'u'e,3a-u
bgestiei
pol,
:n
urma
aperea
Cost;irple autP
zgomoloasa' cu laDra'
simpLomalologre
Au
o
intcclioas..
boli
ftrrsul
unor
ttr
geDeral5
allcIatS, trecesrlLod
velsituri incoerci-bilF, duFri ac.cntuale' stare
lD
spital.
boloavului
inlprnarca de urgcolS a
Tratamentul dictetic al acesLor lorme de gastnLa cotrsla m rcsln0gcre&
el;mpntatiei. La lDreoul, t,nrp de 1 -2 zile se dd bolnavului oumai ap5 lia'lE
a" ri,usil"l,',nenue, sMatoare. Din a Lreia 2i sc va relua ali"i.a"ira.';rrr"ii
ar" Lr.pur, tri prudenle, e\Ttiodu-se Loi ce ar p,ulea prororo tul'
lr""i"iir.
Se vor da asthl:
fr.r"i. eli-*L"tL ss'v61 scrri ia lemperalura t'ameffi.
cu
apa
putb
fEiooa8e
ru
orez,
sau
Iimpezi
9r laplc' brinza
suot de lesum.
de'vaci pr;aspild, caa, Lrdi pro;peki, piine alb6, eeche de o zi, mere coaplc,
f6.. coiid. caroe de vil6 liarta Ei locald.
Botiarul treuuie sE mesl,ece lndelung alirnetrlele ia gu}5 65 n'dtrfn'6
tr"ct, tn repaus absolul, DU ra bea dci un Gl de lichide itr Limpul mesei Dupi
masa va ste culcal, in oat cu o compres, cilduld pe abdoman_ Eslc bine ca
drro; fiocare mash sa b_ea clte o.oaqiE de reai de menld saD de musFlal'
' nesimul dureaza aorosimat.iv 8 l0 zde, dupd care se va [re'e LrPplsl'
..trra o"alimenlaLie non;aia. evilindu-sc lnsd tr cootioualp alimentc cu Plp'L
m;coasei stomacului, aliDcole bogsle in c'luloza dura, praje'
irif"nt
go"u]iie.
Iile- ""ro* cordituealele 6i L"al,e alinrnlele greu djgera]rile'
Gasttiteie ffonice, dttpd ciror le aftLd 9i Dunele,auoe\oluliedemar lungd
duraLI, treccsilind u.n lralamctr[ sdecval, 3.esteia.
Sd deosebesc doua fipUJi priocipale de gaslrite crodcP, Ei anumc: gaslriio
crooice hiperacide 6i gasi.rite croaiie hipoaiide, tiecare di-olre ele necesitrnd
un l,ra la-orF 0t adecsai la ceea cc priveql,e alimetrl,sl,ia.
Crslrilele .rooice hipoacide # camcl-erizeaze prin irflamalia croni"S
a mucoasei saskice. coD.om;l,esl, cu e-ristoola urei secle(ii l'oarle 3'5zuls
abse"nl,a ariiului clorhidric ditr sucul gaslde, ccea ce duce la tulbula'
rau
procesului de digestie a alimeolelor.
rea "hiar
'Caslril,el" cmnic; hiperacide se caracterizeazd prin inflamalia mu'oasei
gaslrj.e, Jdturi de o secr'eljie crescul; de suc gastrii bogat 1tr acid clorbidric'
Din punct. de vedere al arlirroii ]or asupra secreirer Sastnce, al]mcntelo
au fosi lmpfulite to doui categorii:
1- Ei.itanti slabi.
2. E.xeilanii puterni.i.
Eacitanli; slabi Bintl
Bduiuri: apd, apa alcalind (f&e acid carbonic), cacaoa g?asd, ceaiul'
Iaptele,
smitrtitra_
Cotrdimetrte: sarea de bucdHrie ln onceatrat-ie de 9 0L.
- Alt atimente: albuqul de ou moale, soluLiile de lactoalbumioi, cazciD-E,
plitrea alb5 le(he, qr{simile, caroea liarli de ta rccP, fructele dulci
amidonui,
(opdrilc tn apE qi spSlate 6ine), Iegumele fierl,e cu unl, supele de legume,
.supcle togroEaLc cu feiaE abn, supa de oe67- de3ertDl cu a.lbu! de ou betui'
,tuiqcd bdtuti, orezul, gritul fiert.
260

i put?tnii slttl
Bdutu
apele carbo-gazoese,
- fs.aoa: alcoolul,
calcaual
s6ra.5 io SrSsimi.
Enitonri

apele minerale cloruro-sodice,

Condimcnte: mustarul, pjperul, hreanul, boiaLo, s.orl iQoara, cuiioarelei

- Allc
alimenl,: oudle fierle lari, campa cruda sau tiarte de Ia eald sau
- carnpa
iriplur;.
sdraLd sau alumata, pxrra.lele de csrne. niincs noaqr6. ptinpa
alLd prd.iit5. alimentole preparate eu grisimF puliDd, iirnetrtete prdjile tn
gresime lncinse.
In_cazul bolnavilor cu gast ttr se tor scoate penhu multd wcme din slimenLal,i urm{l,oarele alimente;
.arnea gra66, tlnalul! mezelurile, consprvele npdiptoticc, molottele,

. .tari, bogale ln celulozE (cpapa, castraveiij,

- legrmolo
Iasolea
u;caii. mazerea -uscatE):
,..prallla;

leliDa, tinlea,

alimcnlele prJjiie tn ge;cral sau cele preparate cu rl0tal

ti

cespd

- dulciurile concentratei bomboanele, prdjiturile d6 cofLerie, dulcetrurile, ciocolata, siropu le concentrete;

ardei iuli, mur6turile! piperul, muflarul, hreanul,
-boiouo
- condimenLel6:
iute;
.. - bduturile iritante: cafeaua, ceoiul tare, alcoolul, orice aliment prea
sdraL 8au conservat

ln

sar.

Bolnavul est6 obligat 6d mestc foarte oonltiincios aliment.le.ln cazul

existenlei unei danLuri deficitaro, accssla va li reporale.

Ests interzis fumatul sub orioo formd.

E6te intelzis{ administrarea do liohide ln timpul mesei,
Mesele ee vor lua Ia ore requlaLe, lucr.u care trciuie respectal cu striclelB.
Alimentelo vor fi prg[titd cll msi 6implu, pentru a fi uqor digcrate, d;r
6e vor prepera lntr-o forml cl[ mai atrS(etoare pentru a stimula aDetitul
bolnavuiur, eviLindu-se po clt posibil alim;nto cari nu plac accstuia.'
-. In alimentotia bolnavului cu gastrite hipoecidd slnt permise urmetoarb

alrmente:
supe de corDe, borguriJe, supele-creme ds legume, supelo de cereale.
./Iceslea au o digestibiliLat bun{ li au ti un efcct stimulalor asuprtr 6err0l.iei

gasLrjce;
carDea de vsc6! vitel, pasdre (slabd 9i eu lesut conjuDcliv ln caDLitato
redusd), fiarH, tocalU sau ca tocdtur& trjpLd, neioDdimeniaLd,lnsd, cu condi

--

ment6 iritantei
slai alb, d6 du, fi*, Iript sau oopt lD pergameot;
- pegtele
ouele h preparaio sau ca ochiuri romAaetti sau o etd la aluril
- iaut,
lapto acidulat, kelir, unt, brinzd de vaci;
- lulgi de
paste fdiDoale, gri!, orczi
- piitre albdovez,
uscald
sau pline pr5jitd (care are uD Ffect excitant asupra
secretiei gaslrice, Iavorabil la aceasLd lormd de gastriG);
-- legr:mele Litrere cu celulozd fhe, fiertc loarto bine, preparsle co Bo.
leuri, pireuri, supe-creme do legume; cartofii se pol da sui Ioimg de pbeu,
dar ln catrtitak n:mitatet
1

se pot da su} torm5 coeple (mem) lerd zaher sau ca sucuri

- fructele
proaspet; Du pres concentratd Cai;ele, iiersicile, poL li dale si ia
de lrucle
stare (ruda dard sint bine piguile, lerd coaiS ti simburr;
deserturile se vor da Bub lorsA de preparate.u brinz5 dP vd'rsaucu
mere- si biscuiti:
j .r""" r"'o" da LD canLil,ale uormajS, ttrlru.ir are proprielSli ex'ilosccrclosre, Iavorabile itr aeeste forme de gastril6. Pcolru acFla$i motiv poL fi
pcrmise'uDeori, daca bolnald lolereaze chiar mi.i .aDlil;li de gogogari i.o
olet sau mureturi.
Alimedalia bolnavilol cu gastrritd hiperacidd este asemenitoare cl1cea
a boltra!.ilor cu ulcer, de aceea o yom prezenta impreuni cu aceasta.
BoaIB drcross6 reprezinld ltr concepfia a.lual5 o suhrinL6 a lDlrpgului
orpaniBm cu loani-tesleri saslrice sau duodeoalc La ofigines 3a sLau o sPrie de
luliur;ri ale fu-ocliilor de reslare a secrcLiFi motili.ilii lu-bului digcaliv,
cu modilicare a circulaliei satrsuine ta nivelul sLomacului ;i/sau'JuodenuJui.
La aDariLia aceslor l,ulbureri c-oDlribuie. intF alle,c, ai o scrre de grcgnli de
alimentaaie ca: abuzu) de coDdimeoLe. iriLarle, alcooLsmul li labagjsmul, luarca
meselor ia ore oeregulaLe ai tD coDdilii necor.spuozitoarP, suprasoli(ilErile
nemoase ei incordaria Dsihice in [i-o0pul mesej. Eusli qi o predispoTilie fa'
promiliald pdnlru boala uiceroasa, trans;jsd erPdiLar. l-al.rorii eoumerali
auc muiu mai lrecrcol boala ia persoanele care au in lam;liile jor Lobavi
eare au suferii sau suferH de ulcer.
Ca simpLomatolog;e, boala ulceroasd se caraclerLPaze prin prPzen{a
'Lrdi"ri

unor durcri puLerdce-tD caPul pieptului (regiuftca epieaslri'r), c.r

sore dreaola iau sore spal,e, carc ;pa-r de obicci sub forma dP 'rize pa'iodice ru
d'ulala d;3-4 saiuemjoi, i:voluinb pe un lood croni. .u cxxr"rbari a.ule mai
ales primivara giioamna. Aceste direri au o tmiciiaLe !i un orar fix, fiitrd
lesal; de mese, puLitrd apdrea tie ioainie de masa {pc Etoma.ul gol),
Iie- dupE Eas5,'i;edial, ssir mai frziu. Momeolul apari!ipi a"cslora tata de
iDsesria de alimeDte depinde de localizarea ul.erului. CplP mai {recvPnLe dur# tosd spar baiDle de mase ti itr timpul Doplii. rind sromacul se golellc.
De obicei Ia Divelul stomacului sau duodeoului se produce o leziune (rani)
mai mare sau oar !dcE, oeea ce a detrmiBal, 9i denumirea bolii de ulcer

(ulcus : ranx).
Dace ulceraLia e51,e siluafi tntr-o reeiune cu cir"rrlatie iolFne; sdu da'e
interesear5 un vis de stnge, bolnayul vt prczetrra bemoragje digesli\a, caro
se EaritesLi fie sub fol.me de vdrsEturi saBquioolpnlp ot)tl e h?i1o|"nPzd1
Iie sub formd de scaune negre cu sbgele digeraL ourttiro ndPnd. Aparilia hcmoragiei digesiive repreziol,tr un semn de gra\iLale $i nec.sili un trslamcDl
de urgeDLS. ID ca.zul in care bemoragla nu se oprc-sle estc trFvore de rnlPnen,ie cbiurgicali de ufgeale,
l'lceratja, dacd sle protundd, poate duce la pertorarca porclelui sLomacului sau duodenului cu eracuarea coDtitrutului qaslric io .a!'rlal"a perrto'

neal; si aDaritia unei sl,fi loarte smve nu@it; oFriLonild. Io cuftul a'cstei
com'licaIi. h;havul simte o durei. foarte iDLcn;6. deoscbilS ca ioiPosilale
latd'de c;i;elc sale dureroase obiEDuitc, prpzetrlind tr primele orc o inl6rjrc
caractefislicA a aldoroetrulur (coolraclulti muscular;). Situalia esle demebll.
262

{i necsiti intemarea boliniervetrlie chirurgicati de u-rgetr d

- siagura care poate
salva Yiala bolna vlrlui.
In uirele caruri, ulceral,ia se cicatrrizeaz[ inir-un mod vicios, duclnd la
strlirtorarea sau stetrozarea perelilor stoeacului In cazut cild acea6ta este
situatala oivetul rcgiunii pilorice duce la boala cunoscuti sub trumele de sre_
nozd piloticd,ln car; se lmpiedic{ evacuarea cotrlioutului gastrio cxtre duoden.
Bohavd sldbette rapid tn greutate, prczin# ydrsdturi aliloentare ft alimenie
iaahte, starc de detrutuilie accetrtuatl. qi aceasid comirgerate cu
-48Ii ore
plicalie tru poale
rezolvat6 decit pe calc chifl,-rgicald.
' fr snr!iL, exisH posibil ita t ea 'tla n sformirii- ulcerului gastric io caEcer,
adic{ afa trumita malignizarc a ic..trtrlnt, mai ales ln eazurile ln ca.e boala
ulceroasd tru a lost tuatatx printl un rcgim adeovat $ a deYenit cronice. Sinqucul lralamenl rdmitre io;cest caz interveolia chrrurgicalA, .u meD!iuDca
i5 aceasta esLe eficieol6 Dumai cind se elecliaze iBtr_un sladiu incipicnl.
Regimul alimental lormeaze a$dzi lundametrtrrl tmiamentuld bolii ulcemast Insiituirea lui preeoce gi menlinerea sa ur1 timp Buficietrt duc la vfudecarea bolii, ln lulte-cazuri prevenind apadgia rraor compJica'i,ii gtave care
pun ln pericol viala boloavului.
La alcdtrutuea regimului bolnavului de ulcer trebuie si 1tuem seama de
siadiul de evolulie a botii, .si antme dac{ esie Yorba desprc puseul acui sau
de perioada asimptomatici diDtre erizede grayH, cotrstituhd a$a-numitrul ,,abdomen acul"

mvului

de

ulgetrli

,si

Alimentalia

in

Puseul acut de ulcer

Repausul la pat esle obligatoiu in toatd perioada pffieului acut putind

preluigit
3-4-sdptalnini, tdie[ toate ?erioada crizei dureroase.
f
Alimentalia va fi lmptu'tit5 itr 3 laze tu {unclie de evolulia bolii.
e) ln prima fazd, itr plind .r;25 dureroasS, bolEasld trpbuiP se slPa Ia
paL obligatbriu lo repaus complet. Singu-ra alinental,-ic pcrmisa. va fi laplele
duhe, cite uD Iata} de 200 ml la intelvale de 2 ore zrua 9r de 4 orc rtr cufttu
lsau ori de ctte ori se trezesl). Se lor insera asltel 2lilri dc lapte Pc
"oolii
fii9.5 proaspdtS, zahar, ceal,
,i,'r,oudeauna fielL. La a.csta ue'pot
"d5,rga
vanilie.
ln .cz de inLolerante la laoLele dulce, acesla sp Ya admioistra diluat cu
oeai sau .u apE alcalha, iau se ia adauga 6 tiogxrild de 'arbooat dc rahiu la
o eana de liote. Acesia are caoacitalia de i scldea lermetrtaliile intestihalc nm.fi,sp ilc erecsul de lacr,oix. Dc asemeoea se poate toccrca adSugarea
de 5; cikar de sodiu. Acesta imoiedi.S coagularca bruscd a caTeinci inlr_uD
cos srii mare in etonac si deci elibeiarea uaei canli 1,5 t-i mari dc lactosc ru m boga t
In lict oze- care duDI c;m am vdzut psl,e rSspunzebarc de fermpElal iile itrlcsl F
nalp produse la velu.I jnlesria'iui sublfe 9i deci de tulburarile pe ca-re le
prczinti bolnaYii.
LaDlele se ea consuma inl,esrat- Se poate adAuga chiar pulina triqce proasrAli sa'u smin[n5 DroasDdla -Bi zehe; pentru a_i cretl'c aa]oaFa calonnS'
bpre e:emplir: 2 lt;i taple cu i0 g zahan realtzeazd 1 520 calorii; su t litrr

Iaplecu50Ogsmintlnssducs.ca t 550 calorii,iar da.5 se adaugd fi 30-40 g

?ahnr se obtin 1650 caiorii.
LaD[elc'esle uD a]imeot serac lo vilsmina Cqi fi.r,de aceea este obligaLorie
sdmitri;l raiea aceslora prin lraLameDL medicameDLos.
Un neaiuns al resimilui Iactat, csle lcodiola lrecvpo[d la .onstipa!ie a
bolnavr ui, Pc0lru comboLerea a.eslcia, boloanrl va iogera ulei de paralind
{-2 lineuri pc zi.
Dup'a fielare pahar de laple esLe l,ine ca boloavul s[-ti cldteasrd gura cu
aDd alcalifld,

'

lotruoil a.ps[ ragim esle s5rsc tn.alorii (esto hiponaloric) tru so ea prelunci Dste 5-7 zile
"bi In taza a doua, pe m5surd ce durprjle lncoP sd se steDueze, boloavul
noat6'introduce ln aljm6nlalia sa o scrie de slimenle uflor de digerat care nu
iuoun slomacul la etorturi. cirm ar fi: supele sLrecrllaLe de or2, supelo mucilasiioaaepreparaleculspteiiuDl,$i$ul, lulgii de ovez' arpscatul, oudle licrlo
;loi. fridca.- selel,ina da laote. nirDrila de lequme cu putu unt, unldelemnul. Se vor a'sigura asLfel o'proximativ I 600-1800 ca]oiii/zi. In cursul noptrii

bolnavul va rontinua sd ingere lante dtrloe simplu sau ou friqctr proaspdta.

Aceast{ a doue fazd va dure 7-10 zile dupd oaro s Ya trece la laza [rm6_
toero. ln care alimentatia ve fi mei largd.
c) ln acessl, lazd,la alimonlelo primite ln faza a doua ss vor mai adtruga
perigoarele diclcti.c din carno sau pctte slcb,Icgate cu ou, fiert lE 3up[ 3au
iiorte ln aburi, supele d ccroolc pasate, pline albd uscall (nu cea Pr{jitd,
lntnrclt s-a dovcdia ca are un efecl putcrnic excitant asupra secrclici g0strice).
Din a3-a-a4-a sdptemlna de boal{ se pot adduga pireul do cartoti,
pastcle liinoase fierto, supele de zarzavaL ou legxmele hecuto pria sitU, prepaiatelo din aluat fiert (e.ler), biscuitij, parldiqpanul.
Cornca ca aLare va fi addugat{ tre_ptat, iil can[i[$i miei, numai cea slabd
fragcdd,
cu tesut ooniunotiv ln cantitate redusd.
ti
Dup[ trec;rca puseului aoul,, regimul va fi plstrat oca utr on sau chiar
mai mulb.
Alimentalie vs fi froclionotd ln 4-6 moso pe zi, luote la oro regulste,
lespectlndu-so toatc regulilo do igienu.

Alimentalia in perioadele de lini$e

Bolnavul va trebui s{ pdsireze un aEumit rogim Si ln perioadel do linitto
ale ulcemlui cronic, adic{ ln perioadele nedureroaso, pentru a prelntlmpins
aparitia
crizelor aoute duleroaBe.
_ De dou5.
ori pe an, prim[vara Si toamtra, bolnavul va respecta o dietd
mai severS, prclurgild limp de citeva sSpttrmJoi, cu scelati scop.
Intruriu'regim"ul ln boila ulccroaed sir lntirde pe o peiioadd mai lrdelungaid de timp, vom eyila pe cit este posibil monotonia, cxutind sd acoprim
lnsd nevoile nslorinc ale bolnavului in lunclie de stares lui fiziologicS gi de efoF
lDl depus, penLru a nu-i seddea forla de munc5. Totodatd trobuio 3d linem
seama'qi d6 posibilil6lile e.onomini ale botnavului, de mesura ln cale tqi
poaLe procura slimFnlele iDd i.s lc.
2A4

yedere toeto acestea, arn srgerat clteva modele de me uri caro

pot
lolosi
itr alimeniaria unui boltra1, ulcerot.
so
Ca principii generale recomanddm rcnunrarea Ia fumat qi alcool sub orice
formi. Ace8ti doi factod intryin tn tnherinerea cerculd vicios al tulburirilor

Avi d in

nervoase ;i endocrine, carc stau la baza producerii leziuD;i uleeroos 9i Irebuio

,n mod obligaLoriu climina!i petrtru a avca Eaximum do efi.ienl,d a regimului.
Dintre alimentele permise ln aceastd perioade metrlionem:
laptele dulce asociat sair nu cu cefea de orz, ceai, f6inoaBe (fulgi do
ovdz, orez, fidea, teirei, spaghete, grig), chiselul sau dema do lapte, brlDzoturile proaspeto (de vaci), urda, cagul duloe, uDtul prcaspii preparat 16rl

moi sau ca ochiuri romSnetti, sau omleLe dietelice, oudls

- ou5le culiorto
ln preparate
lapte (lapte do paB{re);
- carnea ds vilel, pasere, peqte slal (taldu, FtiucI, lin, p{shev) fierte,
lndbuqite, coapte (f{r{ coaj{);
legxmele: carl,ofii, dovlecii, conopjdS, morcovi, carolc {fierte, p&g{tite- cu unl, sau untdelemtr crud sau fierl,, co pirouri, soteurj, sufleuri, budioci);

albd vechs de o ,i;

- ptinee
prnjituril d6 castr (gelal,inelo, !ullcurile, cremele, tarlele.
biscuilii,
- cu brlnza
pr4iilurile
de vaci, eompolurile nu proa duloi cu fructeleirecutd

prin sitd, fruotelo ooapte le cuptor, suourile do lruoto, ohisolurile proparato cu

3ucuri do

f$ote;

supele muoilaginoaseJ preparate dia lapto, fdind gi purin

oreme de coftofi, Bupele de legume.

unt, supele-

Slnt interzise urmdtoarels alimente:

laptlo bdlul. iau ul, chefiNl, laptole acidulai, brlnzeturile fermea.
tato,-odraie ti cele aiumatoi
fiertc tari, maionera, oudls prdjite;
- oudle
grastr do porc, sldoina, untura! conservele do came, mezoluriler
- carne&pe0tele
alum;turile,
gras (morun, nisetru,6omD, cegd), pcatele con6orvatr
Bardello, racii, iorele;
lcgumelo tari boqats ,n celulozd grosolaDd
crude (varza, caslravelii,
_prazuJ,
leguminodselo uscate, .iupercile, leline.
ridichile, 'ceap a, usturoiu'l)i
fructelo uude ou coaj{, fuuotelo oleaginoase (migdale, atuoe, truci)t

ptinea treagrd;
cafeaua, cacaoa, dulcelurile. gmurile! ,Dghelata, prdjitu-.iorolala,
r.. preparaLo
cu nucr! 3lune, migdsle, foieLajelc, baclavaua;
de caln fiartd do la rece, oiorbele $ase;
- Bupols
sosurile preparate ou ceaptr prxjitd qi rtniasurite I
- alcoolul gub odoe
- cotrdimenfe iu!i: fom{, apele carbo-gazoase;
mugtarul, piporul, besnul, pap ca, usturoi;
- aiimetrtele prea liorbinli
sau prea reci, alirEentelo prdjite itr $6sim6.
fi- servit la ore regulate, vor fi de volum rcdus,,i;ai frec.Mesle-vor
veEle: 5-6 p6 zi.
265

La toti boloavii cu Euleritrle digeslive vom recomenda urmeloarele rDd_

sori
--'- de igied t compofl,are la mala:
,iasticlrea i;delunqal'5 a alimenlelor' Pcntru a.pasla este indisPensa ra repara crr Illur
sabile o datrlura buae Ei to cazul ciDd aceasta lipselle

*S1'lnroat,rt

va fi calm la masS' ogiliod dis'u,Liilc in coolradirloriu' leosecretoare

tura, priybea televizorului, emoliile de orice fel, care s'ad rellerelc
PduIirr Ii iot".ri" fr-atuli tnln cil' s-a dovedit cd tutunul du'e la o crellero
musculotu-rir slomauului;
ii*""iirl, ull^
-. -"1"
"""*,ii""fii""*ri"" ioate "p".*"
bauturile alcoolice, lntru'it iril6 rou'oasa
-'r""

gastricdi
iurc muElarul Dotauat
se ror evita cotrdimentele ca: piperul, arJeiul
.-r- care au de asemeDea un rol inlant alupra $ucoascl gasrrr.ei
'
evita mosele prea ebundeote, pesle 350-400 I t'"u.'l:u^:"-"
- "u ,o"
dupd mas': 6enzrlie de Darortare'
;;;a-;; serie'de tulbutuilffotllea
leler;
".-,"Jln'capul Dieptului, som-troleDld'
dureri
in ceiulozE grosolanai
bogaLe
tari
uoa iot"ari"" toate alimeDtele
-""
grastri
cea
carDea
_ bo86te In tesul, coniulctiv'
in-tru-clt au elecq
,oi Ii int""ri." ,.limetrl'els Preo """i t"" p"u" tierbinli
utmxtoarca:
irit*t. i;;;;;iit;; opti-a p"of* unele alimente est
'

opr
Bilon

vin alb
vin rclu
bere

oafea, cear sub

ouoe de carne sub

!2-13"

10-tx
{0'

-tg
t2-15"
&0-4v
L7

37

la;te dulce sub

-41'
33-4f

Iripturi Bub
plile sub

40'
30'

piieuri sub

alimetrtele foarte s{rste ca 9i cele concetrtreto ttr zahdr slnt iritantei

de aceea nu slot rccomandate;
a
- funclja motoere a stomacului este itrnuetr(ale ai de durala de ledere
alimenlelor ia nivelul sEu. Dio acesL puncL de veJcre; alimeotele au fosL 10'

pI4,ite ttr patru grupe:

L.

AlinLentel.e care pdrdsesc st marul

100 200 g api

g apd carbogazoastr

220

200 g ceai rusesc

200 g cafea
200 g bere
200 g vin rogu
266

in 7-2 ore:

t00-200 g laple Iiert

200 g bulion de cartrs
100 g ou5 Iierte moi
B.

Alimente carc pd,rdsesc storna

lin 2-3

ore:

200 g calea cu lrigcd

200 g cates cu lalt

200 g Yin durce

300-500 g apd.
300-500 g lapte fie

100 g oun crude, Iiede tad, or eld

100 g cirnaji din carne de vitd
250 g meier de vi.tel fielt

250 g rasol (Yilel)

75 g stridii crude

200 g orap fiert

200 g batog liert,
150 g cotropide ,ialt5
150 g conopidn salatd
150 g spamnghel lielt
150 s pileu de cartofi
150 g compot de cireqe
150 g cirege crude
70 g piine alb5, ploaspdtl sau yeche
70 g p$met
70 g

corrisi

50 g biscuili

C,

Alinc*

care pdrdscsc st'ma.ul.

230 g gditre, pui (fierte)

230 g potlniche fripLi

220-260 s porumbei lielt
195 g porumiel friot

250 g carne de vaca slale {fiafle)

250 g picioa]e de vitt tierte
100 g EutrcX tiartd
160 g qunce crudd
100 g lripturd slabd do vitel
100 g beelsteal crud lia tocat
100 g fripturd de rinichi
200 g somon Iiert

72 g icle mqr6 serah

200 g mreand

200

ln oiet
g scrumtrii afumate

150 g piine treasrd

400-150 g biscuiti

in 3-4

ore:

150 g orez

liert

{50 s sulii fie*o

lso ; ;ariofi rirti
1s0 i morcovi fierli
150 isPanac tierr'
'150 s salatn dc cast'raYell
150 ; rjdichi de lune cruJe
150 g mere.

I). Alimente ce Pbisesc statudcul in

250 o filci de vaca tuilh
250 ; beefsteak fript

;
;
;

'l-5

orc:

Iimba afumatd
de Pcgte afumai
iepure tript
t glsc{ friptd
2E0 s raln lriptl
200 s henngi io sare
t50 e piteu de linte
200 s Direu d mazirc
{50 i iaso)e verde tiarrd;
in rjmpu.' mPs'i ssu imedia[
;;b orice t6rm;, sinr inlFr?i'c
-li.",,'i;i;.
inor'
ur'rd oreFsrra:
digeqlrve
duod maqE lnlruril dilrr'szE sucurilp
'"":-'i.ir"".r esre obligrL sd respccle un rPp;us dc "t l/2-l ori dupi
250

100
250
250

leh

tratamFnlului' IJolna.'""'in
de rcgimul alim'Dtar "srP.'onsliluip bo-za
care va rr
aDLispastrcs'
al'alin;zaDtd
$i
mcdica(ia
o
;l;;; neccs'ita si
-,,r ;; "t".a
mcdrcLUUr'
; ^-," '-". ^,'-"i lA indiralia si sub lod,'umarPa
'""'i."iJ"l"^i.i"
a" tiniqr",'bolnavul l'oate ben"licia de cure de 6po mrnerare'
Djorre'c"le mai 'rroos'utc pe nri,erare rolo".'"';i l; i;;;i;"-";'b;iii.
'^iT,i'il""ri',i:l:"-.,lJ$;-:,tll.i",l,i
T*:l,l".lll,iul,o"l"H,u"'i;, o*,.'"","
la lnlrelioerea rerculur ircros do
,"Jirt
Ji,
a. .,,"""i
'onlribuie
;;di;l;",i;-;n;;"h" ;n""t'l:. i:ll^:1,:. "i""'"'.Ili",'f i:%i."'".::l"i::

"",
prltr concedll nleorcal
crizelor dureroae,
a,iiriirli", i,,* l"i,lmn*ea locului de

t*ia,

ttd'ill'liri

""""

se va race roL lo itrdi'al'ie

cca

toala ulcoroa$, aliL 'Fa 'u lo""lizare sosrrice' 'i1' Qi

rraLamnnt complcx su6lrnur" bora
"o,""t.
a*,r1,""'ii.i# "i,ia""rt ila. to tipt" uoui care
l"li""i"#-a si p".te duce la co;lli'a1ii pun io p"r;col viaLa bol oavulur'

Alimentalia ralionali

in

cancerul esofagului 9l stomaculul

salc o slrlmtorsre {o sleoo_

Canrorul osolsgtrlui produrc in cursul Pvoluliei
iu grade variate, rn truclio de oivelul la care esr'o
^*;"i;#;l,l;il;iln
localizat.
268

Bolnavul preziniH difiorltate la lrghilirea alimetrtelor, care se accentueazd treptal, tn cursul evoluliei bolii, togreuird alimertarea acestuia.
In cazurile in care stenozarea tru este loari,e stdos6, se va utrhza alimentaroa pc cale bucal5 (oraia). Se eor da almeate licbjde gi semilchide, [roi!

oplraumrlizanlc, lo cantitili mici !i repelale, prezeDLate cll mai a(r5gilor,

petrtru a stimula apetitul bolnavul i, care de cele mai mulLe ori este scizut.
Vor li permise almetrte ca: ouile lierte moi sau ca adao! de ahvelse preparaie {creme, eulleuri), care au al/antajul fulnizerii Dtrei valori nutritiye
mari intr utr l.olum mic; earnea se va da luoai fiartd bine !i tocald de doudtrei ori prin ma;irn; leglmele se vor da numai lierl,e sau coapte sub torme de
pireuri de coffistetrtn mai fl[idn; lapiele se va da sub diveEe fome, fie ca
aiare, Iie in prcpalaie semiliehide cu oux,Idjnoa6e, fr4cd; de asemetrea Be vor.
administra sueuri de Iructe .6i de legrme proaspete.
Daci steDozarea este mai strlnsi se yor admiEistla numai alimente lichidei
Laptele sub dileritele sale lorme va reprczeata baza alime[ta1iei. In cazuL
cind tru se poate asigua o la-iie alimetrlard adecrrati pe cale orali, se va com.
pleta aportul nutritiv al bolnavului pdn administrare de preparate diverse pe
cale futravenoasi. Aoearl,a se va lace, tnsd, trumai la iadicalia qi sub stdetq
rupmveghere a medicului.
Cind gradr stenozfuii este foarte accetrtoai qi tru se poate face alimentaiea pe cale orald, se va folosi numai calea parcDl,emld ei se va e[c, Lua ci[
mai ripede gasttostomia, adich inlloducerea pdn interveolie nhirurgicali a
unei solde de cauciuc cu un eapEt direct lD stomac qi cu celilalt tn exterior.
.A]imelltele se yor introduce astfel pe aceasti 6onde diect in stomac, sclrltcircuiLjod segmenLdl BtcnozaL al esoragului.
Pe sondd se ror itrtuoduce alimentele lichide qi sem;liclude, de consiltetrle
cll mai flujdd, bi-oe pasate. peDlru a sullini aclul maslica!ie;, sub lorma de:
bulioo de earne, eame locati lin de 2-3 ori. suc sau c(Lra.l de ra.Dp, laplc ti
deriyate de lapte, prepalate de iapte cu fdinoase, supe de ]e$me, piieuri cu
oonsistenli fluide din legume, Iructe sub folme de pireuri sau ca Eucuri de
La bolnavii la care cancenrl sofagiatr s-a descope t precoce, tntu-un moment layorabil petrtru htervenlia ehirurgicaln gi dacd tn urma acesteia 6-a
Ieuqit reconstitutuea tu5ul[i digesi,iv, tn cotrtitruare se va supraveghea foarte
arpnt alimeol,al-ja boltrasului pctrLru a menline o sta-re de nulrilie .i[ mai
buoE uo l,imp lndelungal, evithd detrutri!is.
Se vor itrtelzic la aceqti boltravi: alcoolul, cordimetrtele iuti, sarea l}
cantitate ffescutx, alimetrtele prea firbitrli sau prca rsci, susceptilile deapmduee tuiialii Ia niyelul cicatrieei opeEtorii. Se va acorda o deosebitd atetrtie
addui m;sticaliei, care 6e va fac; cu mult5 eonqtiinciozitate. ln eazut existenrei unei danturi delicitare, aceasta se va rcpara obligatoriu.
So va asigua lrn regim dc 2 000-2 50O calolii, alcdiuit din: Iapte, iault.
alte
dedvate din ]apte, 6uc de carne, cslIle tocatd fin, slab{, albuq de ou
ti
fiert, Bucuri de lructe !i de le$me, prpsrate de lapte cu l5inoase 9.a. Acestea
vor layodza cicatlizareo leziudi, clegtxea, b greut&te ti metr ircrea uneii
greutdtri 4ofmale.
2B9

iD .are in cusul ;nlerveDl,ipi chirugicalc s a ext'Lrpat -si o pallo

mar reduB' in luoclre oo
d;D stomac, mesete vor ti mai frecYeole Si de Yolum
caDacitaiea siomacului restant.
"'*'i.i"-ii ii".*rrd ridicd probleme deosebile de alimeol'al;e' tn Iuo(lio
de
lorma anatomo_clinice Ei atruoe dacd esLe sLcoozanl' au Du !.116. unur
_-'i"--,',t

ln cazul

formei de car.er slenoza.Dt - carc poate mLer$a

sau de rcqrre'
doua orilicii ale slomacului: de inl'rare, numil' cardra
ainte
getrcral aceb
m
ande
reco
se
"ete
Iiilli -ii^" il" ".rr.e oortiuoe a corpulur szrsLric,
esoiag,rui' Lo puere va reprezcn La rnul
jilir"""Linirt"r" de baid pentru acegl'i. bo lnavi' Acesla se 1a da lmpreund
o.li...qulante care sa up'edice coegularea lui lntl_o masd vo-

i,:i",:iil',il;d-";";i'h ;;;;"i"

i;"i;il;,H;;;;;i;;*
"6:i\'Ji,'"t
9, dcg'-rgi
caroe I:Ji"H""i",'i%Iffi.:.
.ilnr Se mai Doate da pudra
11

preparato io diverse moduri' De asomeil;t;;;-o'g;rbeo'q*i

lapte, sucu-ri de fructe' friqct' i"l"!"i,tu:
i" g"r"U'" d-ioproriuc
ii.'*,""
mar
", *-,
"" i;'fi f;;fi;;*"
sl'enozarea stomacului' reglmur va rr
n,
:m .ti*Hl; i*i'"",i* i""'"1*ll** m":i:l (iil::il:'",J'i:"''x"Hff:

'd'ii;

care) a bolDavului.

lntrucll, apetilul acestor bolDavi este foar[e capricios, so va lncerca stimularea lui prirtr-un mod de pregetie
ti de prezeEtare a alimentelor clL mar
-alimeniel
iiitante, condimotele iuli, cel6
aDetisant. Se vor interzice toale
eaide. ca gi alimeDtels prea lierbitrli lau prea reci. D escmetreo se vor 6viLa
me8ele Drca volumlnoase.
__'
ia'maioritatea bolnsvilor existil o scddere sau chiar o lipsd a acidului
dio sucul qastric. IEtruclt acostea lndeplinesc roluri
clorhidric si a Dcpsinei
'diaestia qesl,rictr, si vor administra sub forEe de pmpareto
imDortent; iD
mefcamentoase lirempiu: aeidopeps), dar trumai dupl consultarea unui me'
dio care Y{ stabili doza Decesaitr.

Dintre elimentele Dermise ac8tor bolnavi emintim:

- laptele Ei derivaiele de laPl,e sub diterito form6, ce etere, sauln Pre'
pereNe fiinoase, cu ou[, 9.a.
ou6le fierte Eoi 6au !D diledto preparato. Gtrlbenuiul losrte proaspet
da !i clud, amestecat cu laPts 9i za!fu;
se poate
_
do pasere, d vilel, fiarf5 ti ti.D tocatd sub formtr de periloaro
"r"n""
sar chittele orepaial,e la aluri, pestole sla.b alb ca periloare lirle 11 anurl;
dintre orean:e, ireierul este periis lnl,ruclt aro o comisleo!tr mer sctrzut6 !r
licatul fin iocat Eub form[ do pasttr;
lesumcle se vor d& numai dintre cele cu celulozd finu, bine tierle, sub
,orme d"pire'rri sau ca salate fiert6;
se vor ds sub formd de compottlri Pasate, Earmelade, sucuri,
- Irr.,ctele
pireuri,
iar itr cazul unor fructe bilre pkguit so poale da cbrar
cospte,
trucle
piersici +a.).
(la
cais6,
ca
atar6
iulpa
In cazul ln care cancerul gaslric a lost descopcril, tntr-utr stadiu Prroce'
clnd Ee Doale oraci,ica illerYetrlia chifl]gicald, sceasta tru ao va lnlirzra'
Poslooeritor, aiimeD[atia bolnaYului se va lmbogE[i trepl,3l', p m53urd ce. s
va viideca cicatricea operatorio. So Yot da aliEenLe trekoumatrzanlo oem-

n0

tante, admi strate sub formd de mese ds volum redus, ln lunctie de capa(ileloa sLomacului rpsLsnt.il. mai lrecvole, peDl,ru a asigura aportul lo
.alorii ti facl.ori nutfllrvi op.esari individului respecfiv. In geoeral se va da
ur regim de orurare gastricS, bogat tn calorii gi factori trutriLivi, penhu a
prclntlmpina Eau ooreota eyentuala denui,rilie a bolnavului.

Alimenta(ia rationald in bolile ficatului

Ficatul oste rnul dintre cele mai impo ante organo a]e omului. La nivelul
s;u. fa.lorii nulrilivi r.zulta{i prin lranstormarea alimenlelor la cursul proceselor de digesLi ti meLabolis;n, stnL modificati pentru a puLea fi uL i;ali

de cdtre organism.
Majoritatea proceselor p ncjpalo motsbolice din cursul hansform{ i
protr'delor, lipidelor, glucidelor $i biocatalizato lor au loc ]a nivelul lioatului.
Sintezs ca gi degradarea 0c.slora se desfdtoarA la ecest nivel. Tot aioi re produce li neuLralizarea (d.loxificrea) unor substante to.iice rczulLat ditr metabolism. Prio secrelia lilird, Iicatul pa icipd ia digestia gi utilizarea grAsimilor dm organ,sm.
Deld tiind imporlenls acestui organ ne putem ugor da eeama de ce suferinla-sc va rtrsfrlnge asupra lntregnlui organjsm, provoorndu-i grsve tulLurgri.
Inlruclt ljcatul dcline un loc cheio la translormarea faclorilor nutritivi
provenili din alimenlalie. ne putem da scema ds impo anla cars revino ali.
mentalici ln cunul sut.rinlei acestui orgsn. De foarie multe ori r.gimul eli.
mentsi reprezintd singut arma tcroInuticd ln unelo boli olc fi.atuluii.
In efecliunile hclaticc, alimcnlslia ralional5 se va orionte dci cetrs o
adaptsro a regimului Jn fuDctic do diversle iaz evolutive sle bolilor ficatului.
de starea de nutrilro a boluavului. ca si de anumite tolerante sau itrtotranto
indiriduale alc bolnavului Iald de undle olimente.
Un a{ccnL deosebit trcbiis sJ punem pe modul de preparare a ojimentelor, c6re va trcbui s[ esigure o digesiibilitat; cresourd a aiimentolor ti lotod&t6
ve urmJri pfttrarea ln prolorlii ciL mai meri a tuLuror faotoriloi utritivi
exiBtcntri

ln

aliment.

Djntre.principslele ateciiuni hepaticc lfl care di6tetica joacu uD rol im_

portant
amintim:
Hepatita epidemicd
Hepaiitele cronice
Cirozele hepatice

Eola{ita epidomi(i Fsle o boalS contasioos{ Drodusd de un virus. carr

pooL

Ii

transmisd pF cole JigesLivd sau sanguin;

cnrsul unor tlatameDte

pnrl rnJcclu rolraveDoase sau al unor recoltari dei:D

sluge efectuate cu

sexingi

incorect sterilizate).
evolueazi ,n mai multe ctape. DupE perioada de incubatie, caro
. Boala
ede
mai lungi ln cszul h"palitei ser;ee ttrandm;ria pe cale sanquindi 9i erLs
mar srurLa rll rursrl .cter Lransmise pe ca] disesLive. si care de ohicei este
asimplomaLic6.urmeazdperioadapreicterjcac-aredureizhaDroximrtieosiot6mba ti Bo caracterizeazd pr;D duieri de .ap, dureri musnulare qi artinularl,
271

gust
tn
.tare sublebrilS. aslenie, insomnie, sc.6dcra a poltei dc min'are,
-altrar
qi durcri jn.rpgrunFa lrcaluJur
consliP4;e
balond'i,
qrcala,
eomnol.np.
sur;.
;unitir hiDo.oodrul dreph (la dr.apla, sub n'ergrnea 'oastcror)'
TrDL;t. uri^ilP dciin din ce ln ce mai colorale ln timp ce.s'auncle se
AceasLo
decolorc;z; Ei ssLfpl boala intra ln clapa urmUloara pcrioada IcLerrca'
tFgumpnr'ror
a
pulln
llleasa
3au
mar
se caracleriziazi prin coloralia n'ai mult
ai a mucoaselor Ii qa]bcn. numild icter.
ricotul sc mereqlo ds lolum fi d'vine
" ili"af -i ;"iilini, pe rnssu"a 'efpnonretrclc
dlpcplr0? (greala, vurs&mai coniistont Di icterul sainlcns;lica,
gener'ale
a Dollov'utul omeno_
stsrea
dispar,
pofuci
de
r:rlneare;
turilo, lips.

puasc6, staretr
*oi ,"rioade de declin. ln car ictcrul incepoa8d epor
3a a conLr'
mai
mult,
tot
so
eme]ioreaze
Penuu
bolnirvului
onerald e
tCepLeL',reluln'
va
regenera
36
;u6 ou starea d convalescentE, ln care ficatul
po o
du-si tunctiile De mdsura relaoerii sslc. Durata acestcr 3tAfl 3e lntlnoe
anumrL
uDLfl
respectarea
oecesard
esto
caro
timp
ln
lunj,
6
perioade. de cca
,rasrm almeniar.
'*1ii;;; t; i; holnavului ln cursul heparitei va li indivjdualizst5' deri'
Boinar ul va [i jntcrnaL oblisaLoriu la

'oo'ijX"ro""rr

h L';;;fi;iildil';;Jt,riu

I'roiii.

lDitalui
-'"'p"- de boli contagjoss6.
toata oerioadi e\olul,iva a bolii repauBul la pst va fi obligsl'oriu ln noriosa& oruictori(A, !D ( arF predomina tulburarile disJ'-epli'c' lrebure
maxrmE a lun'!'uor orgcs'
*I imi;isLr,m JD rFqim , are Ba rPoli/ezP 'rularea(lrnronado'.comp^orurr'
'ri""srro'
zalarale
dulci,
Se vor adJDinisira bauluri
mal
se
m.rere
de
[rurLe'
Pou
fru.Le)
de
'bldulF ielcuri
"rria"ceaiuri. sucuri
'a,
supc de zarzBvat strccuraLa supc_t:reme de lamoasp tgrr?!
iar.dace-bollavul suiiii" """r"o"u
."a.. riai"i. mucilasii, carrori. mon tivi rierli
jD
foarre rcdrr'5'
da
i""iia? i",i; J, ni't"piclc d-p vac;. Sarpa se \a
'aotiLatel'ocal" Mcsele se
putiuosrarruojcl
ilr,l.e"*ito" sF norre.adiusa
Fii,ll'.i
"I"i,r
mai frecvent, 5-6 pe zi, de vt
vor da cit
bolnavultri,de
ln nmioarlr do stsre. clDd iclerul cstP evideDl, anel:l'ul
a re$murur'
vo-rielale
mare
mai
posibili
o
esLe
Lotal,
sau
obi"erielviae
----ii*' parlial biliarc
ad'cva[; IJcc dificilS dig"stja lipidclor' de a(ppa
"""""ri'i
Is un minimuo de 50_/u g/zr' ttr coDoruus r!
va
reduce
se
aoorl,ui acestora
Grasimil vor fi date sub
*igr* un aport prolic 'rdecvat
i[*'"" iii,i" p.oErpot,
frilce, excluzlodu-se orice
vegetale,
ulciuri
smtirttna,
iir*ii6 uni
grdsims
supusd sciiunii Lermic.
' - lno"til orotoic *,a fi de cce 60'80 g/zi, puttnd aiungo ptnd la 130-150 g/zi
detrilril,iilor eocentuaLe.
to cazirl
- ' ir""ti
vo fi d oiroa 2 500'3 000 ealoriiTzi, fiind compltai Prin
""li.l"date sub forme utor diqerabild (orez lidoq lulgr de ovaz'
,ro.iri ae aooia"
;fii:ii;ifi;;;;;;;ini"-auce pesniol,t, ftinea, piieurilo do losume' saratero
fructe.
i""lii-' sslad verde). Direurilo ds
''
lui de gluci ile, care 66l e ddundtor' lntruclt
excosu
,
ot
J
r-potriva
3ni"*
"o
ln srasimi 6e dip'rn la dvelul ticatului 9i
a"epaneieasului Arest' ors,n etre
""-iiilil;;;i;i;*;lormat
o
supra'solioiuare
,i"i,tii:i,a a,;'ii
ii a ate"iat h cursul hpatitelor epidemioe, ltrLruclL vuusul Dopaurer erLG

iliiilii'
272