J

PROF. DR. GR. NANDRI

VIATA MAREALULUI
-

IOSIF PILSUDSKI

(l!do

,-

edltttra "Llbcri/Qr Profesiolliti"

www.dacoromanica.ro

.
<

PROF. DR. GR. NANDRIS

VIATA MAREALULUI

IOSIF PILSUDSKI

DKr

Edilura Giber: lor Profeston4t1

www.dacoromanica.ro

Din partea editorului :

Brosura de fall a fost scrisli de
renumitul cunosclitor al chestiunilor
poloneze, d-1 Prof. Nandris, inainte
de moartea Maresalului Pilsudski.
Azi and istoria vietii Maresalului
este un mare testament pentru noua

generajie din Polonia, brosura de

fatli n'a pierdut nimic din actualitate'
Pentru acest motiv o tipArim Dirli

nici un fet de modificki.

www.dacoromanica.ro

La moartea Maresalului Pilsudski

Cu mare$alul Pilsudski, unul dintre cei mai autentiet
eroi, in sensul antic, din timpurile noastre, nu dispare
numai un om de sele mai marl calildli In ce prive$te
credinta nezguduitO in scopurile sale 1 energia cu care
$tie so le urmdreasco pond la capeit, contra du$manului
ca $1 contra prietenilor, ci $1 Intruparea unei legende care
valora pentru Statul polon mai mult decal Coate valorile
.lui politico impreuna.

Originile ei se gasesc desigur in fapte, in neuitatele

fapte care au pornit din neobosita initiative a sociclistului
de pe vremuri, tovard$ de luptO, de exil, de inchisJare $i
suferinti al atdtor altar internationali$11, care a devenifi
apoi invietorul unei natiuni, creatorul $1 aporatorul unei

patrii. Dar mai ales in puterea de a personifica $i de a

inlerpreta mislic pe oameni, care e una din marile insu$iri ale poporului polon.

El a 'linen astfel pe rand oameni de merit cari au

ajuns astfel mai marl decal ei in$1$1: dela regele Casimir,

la streinul $tefan Bcithory, la loan Sobieski, la Kosciuzko

$1 la martirii cauzei polone in timpul cdnd nu mai era

un Stat.
0 astfel de incredere a natiei intregi ridicd lath pe

cineva, cum am spus, mull mai presus de puterile tut $1-I

face capabil de a sovar$1 minuni.
Vor geisi Polonii, dupd ce-$1 vor indeplini ultimele

dolor!! fate de losif Pildsudski, un altul de care so se

poatO prinde legenda, fora de care Polonia va pOstra cu

greu locul pe care i I-a fixat acel care se duce?
Fiindcd o GO democratic, care ura$te personalitcY.
file, nu va putea inlocui misterioasa putere a legendei
indispensabile, mai ales acolo.

N. IORGA

uNeamul Romdnesc", Miercuri 15 Mai 1935.

www.dacoromanica.ro

IOSIF PILSUDSKI
ORGANIZATORUL $1 REFORMATORUL
SUFLETULUI POLON
Sub cer de plumb intunecos,
Pe camp plin de zlipacla
Se trdganeaza 'ncet pe jos
0 fainted kramadd
De oameni tri$ti $i tnghe(afi
Cu lan$uri ferecati.
Sdrmani I... De $ase luni acum

El merg fora 'ncetare

Pe-un larg,pustiu ce n' are drum

NIci addpost nici zare.

Din cdnd to cdnd un ostenit

. ......

Mori cade porasit.

.

Dar unde merge-acest popor

Ce nu mai are 'n lame
Nici o speranta 'n viitor
Nici patrie nici nume ?...
Se duce $ters dintre cei vii,
Sa moara prin pustli.

.... . .....
.

VASILE ALEXANDRI

,Pohod na Sybir (1871),

Locul de natere at Primului Mareal al Republicei Polone este Zulofo, In regiunea pitoreasca a Vilnei, unde parintii sal aveau una din acele moii izolate, can alcatuiesc o
'fume in sine. Peisajul caracteristic de mesteceni, cu apele scli,pitoate din lacuri, au lega'nat copilAria micului Ziuk, cum era
numit in copilarie fauritorul Poloniei libere.
?alai sau, luptator pentru libertatea Poloniei in revolu5

www.dacoromanica.ro

tia dela 1863, i-a cheltuit toad averea in lupta nationalk

Nascut in Noemvrie 1867, credinta in lupta pentru libertatea
poporului polon a motenieo in sange. In firea dinamica a
acestui aprig suflet, aceasta credinta s'a transformat Mtn)
forts neinfranta de nici un obstacol, biruitoare a _tuturor adversitatilor.

In caminul parintesc, altar al dragostei de neam, i i primete primele indemnuri la lupta i la sacrificiu, cu cari por-

nete in viata. Impresiile cu can a plecat din casa parinteasca in sbuciumul vietii, care lui i-aimpus numai sacrificii i
suferinte, raman atat de puternic intip5rite in sufletul sau,
incat in timpul celor mai aprige incercdri la care'I expune
viata de luptator fad odihna, gasete in ele un isvor de intarire i un indreptar sufletesc :
Cand sant in conflict cu mine insumi,
spune mai
tarziu luptatorul Josif Pilsudski
cand toti ant impotriva
mea, and imprejurul meu se ridica furtuni de indignare i
imprejurarile sant in aparenta vramae intentlilor mele, atunci

ma intreb : cum m'ar fi slatuit mama sa fac in acest caz 1

procedez aa cum cred Ca ar fi fust vointa ei i nu ma mai
uit indarat".
Aceasta nobila trasatura a caracterului sau este omagiul
eel mai pios adus mamei polone.
Ca elev la liceul din Wilno, ora' cu traditii nationaliste,
unde a rasunat chemarea lui Adam Mickiewicz catre tineretui polon, la inceputul secolului al 19-lea i unde s'a nascut
misticismul misionar al romanticilor poloni, Josif Pilsudski
infra in randurile tineretului revolutionar.
Continuanduli activitatea revolutionary la Uuniversita-

tea din Harcov (in Ucraina de est), unde inscrie medicina,

este expulzat din acest ora. Aceasta epoca de efervescenta
romantic-revolutionara se incheie insa repede, Avand abia 20
de ani, este expulsat, in anul 1887, in Siberia undeli ispa-

ete pedeapsa credintei sale timp de 5 ani, Oa in

1892.

Cu unul din acele convoaie pe cari ni le-a descris Vasile Alexandri in poezia sa ;,Pohod na Sybir", din calda prieteuie
pentru emigrantii poloni pe cari 1-a intalnit in pribegia for la
Paris, a parnq adolescentul Josif Pilsudski spre gheturile

www.dacoromanica.ro

4 c.

.-

to

'

iS-

11,...4,-,44 A A

Mareplului losef Pilsudski

Fondatorul Republicei Po lone

www.dacoromanica.ro

Siberiei, de unde putini dintre cei ce le ajung reuesc sa se

intoarca.

In Siberia Josif Pilsudski imbratieaza socialismul, dar

socialismul lui n'a fost nici data marxim, socialismul lui a
fost socialism national. In lupta pentru independenta patriei
sale, pentru eliberarea poporului subjugat, el a tiut sa atraga
nobilimea i celelalte paturi sociale, inainte de Coate organizatiile socialiste. Din acest punct de vedere Josif Pilsudski
este un precursor. In haina socialismului i-a imbracat idea lul sau de lupta impotriva tarismului pentru libertatea poporului.

Socialismul lui Josif Pilsudski a preocupat pe toti call

s'au apropiat de aceasta personalitate vulcanica. Unii biografi
germani sant siliti sa vada in el, fara sa marturiseasca direct,
precursorul socialismului hitlerist. ltalianul Francesco Tomassini, fostul ministru al Italiei la Varovia, apropiindu'l de
Mussolini ii contests orice conceptie socialists, spunand ca
Pilsudski pare sa nu fi vazut in' viata sa nici coperta Capitalului lui Karl Marx.
Este Pilsudski omul stangei sau omul dreptei, e intrebare pe care nu inceteaza sa i-o puie biografii straini de
realitatile polone. Pilsudski nu este nici omul stangei, nici omul dreptei. Pilsudski este o personalitate prea complexa,
prea originals, ca sa poata fi definitive printr'o formula simplista de geografie politica. Pilsudski este expresia patriotismului polon luptator. Socialismul a fost pentru el singura formula posibilA cu care a luptat 30 de ani impotriva autocratismului tarist, a fost expresia dragostei sale pentru tara sa
subjugate i sfaiata, pentru poporul sau obijduit. Lozinca
permanents a luptei sale a fost : recatigarea independentei
Poloniei prin trezirea masselor Si prin lupta socials.
Sub numele conspirator de tovaraul Victor", el ajunge
conducatorul spiritual 1 tacticianul socialismului polon.
In anul 1894 Pilsudski este redactorul, editorul, tipograful i colportorul ziarului sau Robotnik" (Muncitorul) pe
care-1 scoate, in conditiuni de munca supraomeneasca, timp
de 6 ani, fara sa poata fi de scoperit de autoritatile care-I
cauta necontenit. Este arestat abia In anul 1900 in oraul
8

www.dacoromanica.ro

a
2

-ire1401,.4.

..- . [

to.

F.....,.

_ "ii....A. .....,1
.t.e11114:3777 ?), S.
"4 i".. 1-. ,.,-

....,r-,

.'7: -

-4.;

ot:

r
10

j.....

...-

r1.4.1---

0,e,

r''.--,. ' ...

k,'

Cst:'

ri

as4P Xr....

-?-'.

.FX
lAlej 0

zttNN.

,
=.....,

1...-,"?..-

iri.4
_
,,,....7:4,

1;.,

J;

J.: r.,

-...'
,

---',

-1-..

ocn UT* 6

le-74

u-

r1

...-IJ

.4 :-.7-.

:2

.-

1.7

I.

f (%

..-

.....

11119-

4.

'
f
3

.-

www.dacoromanica.ro
Cu ocazia viz, of. a Marealului Pilsudski fAcuta la Sinaia in anul 19?6

Lodz si e aruncat in vestitul pavilion al 10-lea din fortareat&

Varsoviei, de unde o scapare este peste putinta omeneasca.
11 astepta moartea sau deportarea pe viata in S:berla, dupa
o munca silnica de 8-10 ani pe insula Sachalin.
Eliberarea lui Pilsudski din inchisoarea pavilionului at
10-lea este unul dintre cele mai dramatise capitole ale aces
tei vieti eroice pline de suferinta.
Dupd Base ani de munca is,ovitoare in tipografia pri
mitive a z arului sau, cart echivaleaza cu Base ani de munca
silnica, Pilsudski gaseste puteri sa simuleze neburia luni de
zile, cu o energie de fier i cu un autocont, ol supraomenesc.
Dupa toate incercarile neizbutite ale autoritatilor de a surprinde pe simulant trezindu-1, in miezul noptii. din soma
pentru a-i incerca reactiunile, psihiatr.i, ingrijorati de sufe
rintele pacientului, iau hotarirea binevoitoare de a 1 trimite
in inchisoarea-spital de boli mintale din Petersburg. De aici,
dupe aproape un an de autotortura, Pilsudski istovit pans la
capatul puterilor sale fizice, evadeaza cu ajutorul unui compatriot-medic, care a reusit, in acest scop, sa intre in serviciul acelui spital.

Munca de 6 ani la ziarui Robotnika, pentru tiparirea,

caruia, in 12 pagini, era nevoie de 16 zile incordate de mun
ca, zi si noapte, inchisoarea si tortura simularii, dadura tanarului de 35 ani infatisarea unui om istovit de batranete,.
care a renuntat la viata. Totui, sand prietenul sail dr. Ma
zurkiewicz infra, in ziva de 1 Mai 1901, in celula prizonierului nebun, cu costumul de haine pregatite pentru fuga, acest
organizm inepuizabil isi recapata resorturile tineretii. In cateva ceasuri au trecut frontiera Rusiei. Josif Pilsudski este
salvat.

Trece in Austria la Cracovia, metropola spirituals a poporului polon de pretutindeni, pleaca de aici in apus, sta
mai lungs vreme la Londra, tar in anul 1902 se intoarce la.
Cracovia.

In viata lui Pilsudski incepe o noua faze, Lupta de

conspirator revolutionar nu duce la rezultatul urmarit de Pil
sudski : independenta Poloniei. Pilsudski se gandeste la or
ganizarea natiunii pentru lupta.
10

www.dacoromanica.ro

.
.

..,2
kin

it

t.

Marealul Pilsudski la Castelul Foior Sinaia

Cu M. LL. Regina Elisabeta i Regele Ferdinand I

www.dacoromanica.ro

Este surprins, la inceputul acestei actiuni, de razboiut

ruso-japonez din 1903, care trezeste sperante de libertate in
sufletul Polonilor. Pilsudski pleaca in Japonia, la Tokio, pen-

tru a castiga pe Japonezi pentru planul sau de inarmare a

Polonilor in vederea unei revolutii interne in Rusia. Aceasta
incercare nu-i reuseste.
Se intoarce in Polonia ruseasca, is parte la miscarile
lrevolutionare, la luptele de strada din Varsovia, din Lodz si
din alte orate ; conduce o lupta inversunata la Be2.dany
anga Wilno, are succese partiale, dar data cu inabusirea re
volutiei, cauza polond pare pierduta. Pierderea unei lupte
insa nu insemneaza pierderea razboiului si eroul continua
lupta condus de lozinca : Dad esti invins si continui lupta
castigi o biruinta, daca invingi si to odihnesti pe laurii biruintei, suferi o infrangere.
In anul 1908 Pilsudski incepe in Cracovia organizarea
formatiunilor militare numite Vanatori ", prin care voia sa
transforme in fapta ideologia luptei permanente, pregatind natiunea pentru viitorul razboiti. In anul 1913 numarul membrilor acestor formatiuni vanatoresti sporeste pans la 10.000 In anul 1914 aceasta organizatie formeaza nucleul legiunilor
Polone, cu cari losif Pilsudski porneste la lupta impotriva
Rusiei, avand convingerea ca dupa infrangerea Rusiei va urma, mai tarziu sau mai de vreme, infrangerea puterilor centrale. Lupta alaturi de Austria si Germania, dar declara cA
lupta pentru !ibertatea Poloniei si refuza sa depuie juiamant
imparatilor.

In anul 1916 Puterile Centrale, prin hotarirea din 5 No-

embrie, creaza, din teritoriile polone de sub stapanirea ruseasca, Regatul Polon, obligand noul stat sa-i recruteze soldati pentru front. Pilsudski refuza incadrarea legionarilor sai
in armatele Puterilor Centrale. Luand atitudine fatise impotriva Puterilor Centrale, e arestat in ziva de 20 lulie 1917 si
inchis in fortareata dela Magdeburg ; legionarii poloni sunt
internati in tabere de concentrare.
Infrangerea Puterilor Centrale nu intarzie. In Germania
isbucneste revolutia. Pilsudski este eliberat si soseste in Varsovia in seara zilei de 10 Noembrie 1918. Imediat da ordin
12

www.dacoromanica.ro

':.
.

Majestatea Sa Regele Ferdinand cu Marepl,

I. Pilsudski la Castelul Foior Sinaia

www.dacoromanica.ro

organizatidor militare devotate lui sa desarmeze pe toti Germanii i Austriacii aflatori pe teritoriu polon. In cateva zile
armatele de ocupatie austro-germane sant desarmate pe intreg teritoriu polon. In ziva de 11 Noembrie 1918 se proclama independenta Poloniei. Vis1,1 generatiilor din epoca robiei
se realizeaza. Lui Pilsudski care sintetiza nazuintete poporului polon i se incredinteaza din partea Consiliului de Regenta
functiunea de ef at statului, pe care o detine pana'n anul 1922.
In viata eroului nostru incepe o noua faza : reconstruirea din temelii a statului polon eliberat dupA o robie de un
secol 1 jumatate i refacerea vietii polone pe pamantul tarii
pusiiite dela un capat la altul de razboiul ce luase sfarit
numai in aparenta.
Grija cea d'intai se indreapta catre marginile tarii can
trebuiau indiguite prin fixarea frontierilor. In acest scop tre
buia organizata puterea armata. Geniul organizator at lui Pilsudski incepe a construi cu febrilitate. Biruind toate obstacolele ce i se puneau in cale, purtand razboaie de guerila in
toate regiunile tarii, reuete in scurt timp sA creeze armata
polona pentru noul stat polon. Necesitatea acestei armate a
fost contirmatA mai curand decat a crezut cineva.
La inceputul anului 1919 incepe ofensiva bolevicA at
arei scop era raspandirea comunismului in Europa apuseana.
Drumul bolevicilor ducea peste Polonia i peste Romania.
Ei ne ataca mai intai pe noi. in iarna anului 1919, in regiunea Hotinului. Nereuind atacul dinspre rasarit, ei arunca asupra noastra hoardele lui Bela Kun dinspre apus, in vara
aceluia an. Raspunsul nostru a fost ocuparea Budapestei.
Pilsudski pornete ofensiva, intelegand intentiile Rusiei
1 duce armatele polone pans peste raul Berezina, unde ele
Taman pans in vara anului 1920.
Aceste evenimente duc necesar la incheierea primei noastre aliante cu Polonia in primavara anului 1921, care da
orma de drept interdependentei polono-romane. Trecutul i
prezentul dovedesc cu evidenta ch. Romania trebuie sA mearga alaturi de Polonia, iar Polonia trebuie sa mearga cu Romania.

Interdependenta polona-romana din prezent este Si o

14

www.dacoromanica.ro

1,
;54

:.1"

41110. ei

Marealul I. Pilsudski cu D-1 General Petala

www.dacoromanica.ro

porunca a istoriei acestor douA popoare. Am spus-o aceasta

in repetate randuri in Polonia, i in Romania i o repet cu
aceasta ocazie, pentrucd sant adevaruri cari trebuiesc mereu
accentuate panA devin axiome ale conving,-2rilor colective.
Impartirea Poloniei, la sfaritul secolului al 18-lea, a

fost insotita de o impartire a Moldovei. In anul 1772 se pro..

duce cea dintai impartire a Poloniei, iar in anul 1774 urmeazA rapirea Bucovinei, in anul 1795 este cea de a treia
impartire a Poloniei, iar Moldova pierde in 1812 Basarabia.
Aceleai incercAri de desmembrare a ambelor tari se repetA in anii 1919 1 1926.
Pilsudski, cunoscator profund al Europei rasAritene, a
Inteles sensul evenimentelor din acele parti i nu s'a multumit sA stea in defensive fata de incercarile ce se fAceau de
a impune in Polonia regimul comunist, nepotrivit cu tirea
poporului polon. Intelege ca popoarele din tostul imperiu tarist vor porni, mai curand sau mai tarziu, lupta pentru independenta a Ucrainienilor, vecinii Polonilor. Inchele un pact de
alianta cu conducatorul ucrainian, hatmanul Petliura i, sprijinit de armata acestuia, ocupa, printr'o ofensiva fulgeratoare,
Chievul, trecand mai departe spre rasarit peste frontiera Dniprului.

Statele apusene, stand pe punctul de vedere al independentei Rusiei, nu sprijinesc actiunea lui Pilsudski.
Bolevicii profits de aceasta imprejurare, ii concentreaza armatele de pe toate fronturile 1, inainte ca Polonii
sA se poata consolida pe nouile pozitii i ca Petliura sa poata organiza armata nationala
atacA pe tot frontul dela

Drina pans la Nistru.

DupA lupte inverunate Buii ajung, in August 1920,
pans la polite Varoviei inconjurand capitala dinspre est,
nord i vest. Comandantul armatelor ruse, copleitoare ca
nurnar, fixase ocuparea Varoviei pentru ziva de 15 August.
Intreaga civilizatfe europeana este amenintata, Polonia, ramasa singura, ii vede zdrobit visul libertatii. Numai Josif Pilsudski nu i-a pierdut cumpatul. Tinuta lui in mijlocul dezastrului general, munca incordata supraomeneasca de luni de
zile, saptAmani de veghe de zi i de noapte, adeveresc faima
16

www.dacoromanica.ro

Marealul I. Pilsudski la Castelul Foior Sinaia

www.dacoromanica.ro

acestui om, despre care se spune ca numai in fata primejdiei mill inima Incepe sa-i bath' normal.
Printr'o intuitie geniala Pilsudski descopere punctul
slab al armatelor ruse a dror legaturA slabise, pans a se
pierde, dupd ce ii ImpArtiserd terenul prin obstacolul firesc
al mlatinilor Pripetului. Ataca cu brutalitate, in zorii zilei de
16 August 1920, dela sud de Varovia inaintand dela Demblin spre nord est. inteun mar fortat de 24 ore ajunge In
spatele armatelor ruse din fata Varoviei, despresoard capitala i mantuete Polonia i civilizatia europeana. Victoria aaceasta, numita minunea depe Vistula este socotita de Vi-

contele d'Aberon ca a 18-a 'bdtalie decisiud in istoricr

lumii.

lncA in timpul razboiului cu bolevicii Josif Pilsudski a

renuntat la prerogativele sale de ef al statului polon 1 de
conducAtor al armatei. Seimul InsA i-a respins demisia 1
Pilsudski a ramas mai departe la locul de conducere al statului polon.

In 9 Decembrie 1922, la dorinta lui Pilsudski, este a-.

les preedinte al Republicei Po lone profesortfl Narutowlcz, prietenul 1 camaradul de lupta al lui Pilsudski. Zece zile mai

tarziu, Narutowicz este =mat. Pilsudskl nu poate suporta

aceasta lovitura, el Incepe sA se hidoiascA in poporul sau,
pentru care a luptat o viala intreaga, pArasete terenul vietii
politice i se retrage amArat in casula sa dela Suleidwka,
langa Varovia.

Granite le tArii erau fixate, Silezia i Vilna au fost incorporate Poloniei, visul hranit cu suferinte sangeroase degeneratiile dela Kosciuszko pans la Pilsduski se implinise.
Eroul, care a realizat aceasta uriaA opera crezu ca se poate
retrage, crezu ca are drept la odihnA.
Destinul tragic al eroilor de totdeauna nu-i Ingacluie
insA acest drept. Voia sa inceapa opera de clAdire sufleteascA, dar ii vede amenintata, in fiinta ei, opera politica realizatA cu atatea jertfe.

Prin lovitura de stat din 12-13 Mai 1926, Pilsudski is

din nou carma statului polon. Aceasta lovitura de stat este
momentul cel mai dramatic din viala de erou a Primului Ma18

www.dacoromanica.ro

11.,

Marealul I. Pilsudski primete defilarea armatei

polone In Varovia

www.dacoromanica.ro

renal al Republicei Po lone. 0 viata in'reagA eroul a luptat

impotriva strainului asupritor pentru libertatea poporului sau.
pentru independenta tarii sale.
In anti' 1926 eroul se gasete in opozitie u ai sAi. Din.
aceasta situatie nu exists decat o eire tragica, dupa ce in.
1922 incercase alts iesire. Neintelegerea propiiilor compatrioti 11 pune trite() situatie mai grea decat au fost toate situatiile prin cart a trecut in lupta sa de decenii cu asupritorii.
Dar renuntarea ar fi o fapta care ar compromite intreaga
opera careia i-a fnchnat viata, pentru care au sangerat a atea generatii.

Inainte de a pune mana pe arms pentru a intreprinde

marul impotriva Varoviel, sufletul sau ii regasete echilibrul intr'o viziune care-i desteaga contiinta chinuita. In anul

1914, cand legiunile sale trecusera din Galitia polona in PoIonia ruseasca, inaintand vertiginos inaintea armatei austriace,
Pilsudski a intalnit, la o mi-rgine de drum, un tanar soldat
rus impucat In piept, care-i trAia ultimile clipe. Apropiinduse de el a aflat, cu inima stransA de durere, ca tanarul soldat rus Impucat de legionarii sai era fiul bunului sau prieten din copilarie, fiul Polonului Setkiewicz din Vilna. Aceasta amintire i-a relevat adevArul, ca pentru realizarea unui ideal trebuie sa lupti Si inpotriva to Si impotriva a for tai.
Din Mai 1926 pans astazi Marealul Josif Pilsudski este
conducatorul i indrumatorul 1ntregei vieti a .poporului polon.
De atunci i pand astazi el supravegheaza activ toatA viata
politica, economics Si sufleteasca a tarii sale, fara sa orimeasca. preedintia Republicei sau conducerea vr unui guvern,
Dar nici in 1918 nici in 1926, deli stApan desavarit
al situatiei, avand armata i massele de partea sa, Pilsudski,
nu se proclama dictator, convins fiind ca fiecgre societate
are nevoie de educatie pentru a-si intemeia o conducere sanatoasa i trainica. El Ii is rolul acesta de educator al sufletului polon, al carui scop it definete in cuvintele : SA servim patriei, aceasta Inseamna sa traim In disciplina legi:or,
cart au fost create de tars pentru tara".
Viata politica Si viata economics, armata i politica externs sant conduse de sugestiile Marealului Josif Pilsudski.
20

www.dacoromanica.ro

It

Ez=
Gm:

4
.1:

1.

c1,

Marealul I. Pilsudski la F5Iticeni prIniqte defilarea

www.dacoromanica.ro

Viata nu i-a ingaduit acestui intemeietor de tail sa i odih-neasca batranetele unei vieti sbuciumate, pe cari alti condu
catori de popoaie n- au cunoscut-o in masura in care el a
trait-o.

Afars de cele cateva saptamani de odihna, pe care 1

le-a luat pentru a vizita Egiptul 1 pentru a petrece in tara
noastra, Pilsudski n'a parish postul de comanda decat o singura data pentru a apara drepturile Poloniei in fata Ligii Natiuni:or, in chestiunea Vilna. Discursul pe care l'a tinut in fata
areopagului international din Geneva, a constat din ase cuvinte.

Este impresionanta scena petrecuta la Liga Natiunilor,

care caracterizeaza pe fauritorul Poloniei moderne. 0 descrie
emotionant biograful sAu german, care nu recunoate cu inima usoara calitatile aceluia a carui atitudine fata de cei doi
mari adversari ai Poloniei o sintentizeaza in formula : Pe Germani nu i a iubit nisi data, pe Rui i-a urit totdeauna.
Era in anul 1927, in timpul edintii din noaptea de 10
Decembrie Discutiite in jurul conflictului polono-lituan durau
de trei zile. Profesorul Woldemaras, dictatorul Lituaniei, istoric de mare renume, stapan pe 12 limbi, discuta de trei
zile cu argumente istorice, politice si juridice, pe cari le
scotea din arsenalul erudiliei sale i din vre-o 10 secole de
istorie.
Sosirea

vagonului, care ducea pe Primul Mareal al

Poloniei la Geneva, este anuntata biroului ca un trasnet neateptat. Onorurile i grija politiei pentru batranul luptator impotriva tarilor sant mai mari decat ar fi fost pentru inii acei tari.
In pavilionul de sticla al Societatii Natiunilor se desfasoara edinta cu fastul protocolar. Fracurile tuturor delegatilor din lume stralucesc alaturi de marile toalete de sears ale
doamnelor din inalta societate, venite, incarcate de bijuterii,
ca sa se delecteze la acest spectacol. Se citesc referate savante
se rostesc discursuri elegante.
In timpul a cestei edinte se deschide tqa i, cu pai
scurti i grei, infra, cu capul putin plecat inainte, adus putin
de spate, batrinul luptator pentru libertatea poporului polon
22

www.dacoromanica.ro

Maresalul Pilsudski primeste raportul regimentului de

infanterie Falticeni care poarta numele sau

www.dacoromanica.ro

ocupa locul tinut !Ana atunci de ministrul de externe

al Poloniei, August Zaleski. Ochii tuturora se indreapta spre
aceasta aratare neobicinuita in acest cadru, spre figura aceasta de luptator, cu mustata carunta ce cade in neingrijire
peste colturile gurii, cu sprancene stufoase, cad ascund privirea de vultur a aceluia ce a infruntat autocratismul puternicilor tad. Tunica lui simple de vechi osta contrasteaza
strident cu stralucirea tinutei celorlalti. 0 inclinare uoara din
cap are preedinte, care, Si el surprins de aceasta vizita,
apuca creionul in locul ciocanului autoritatii sale pe care-1
cauta.

In vreme ce discursurile continuau in vid, privirile tu-turora erau indreptate spre acest oaspe strain, care studia

cu atentie coala alba de hartie din MO sa.

La un moment dat, printr'o smuncitur5 scurta a scau,rului pe care edea, se ridica. Toti i-au oprit suflarea. Cu
capul colturos aplecat inainte, cu paii apasati, se apropie de
- adversarul sat', eruditul profesor de istorie, care se ridicA cu
un gest de aparare.
Marealul Pilsudski ridica mana, o intinde lui Woldemaras rostind incet, clar, apAsat : , Domnule, ce doriti ? Pace
-sau rdzboi ?"
Woldemaras, surprins de aceasta ieire neprotocolara, ii prinde maim mecanic raspunzand : Pace ! "
Pilsudski se intoarce, se inclina uor preedinielui Si,
inainte ca acesta sa alba timp sA pronunte formula sacraIA de inchidere a edintei, parasete scena, relatata de biograful sat' german, In care a apArut pentru prima 1 ultima
datA in politica externs a Poloniei.
Totui, omul acesta a condus i conduce politica externs
a Orli sale i a tiut sa incheie tratate favorabile tariff sale
.cu Ruii pe can ii urate, dupace i-a infrant, i cu Germanii
in care n'are incredere, dupAce le-a indoit vointa prin vointa
sa i prin inarmarea poporului polon.
Refacerea politicA a Poloniei n'a pus insa capat activitAtii acestui mare romancier, care n'a scris literature, dar a
-transformat in realitate cea mai romantics fantezie de luptatot. Refacerea politica i administrativA, crearea i organizarea armatei, au fost insotite de refacerea economics, iar a-

24
www.dacoromanica.ro

.3

... Ala

Marealul Pilsudski primeste traditionala paine

dela Primarul oraplui Falticeni.

www.dacoromanica.ro

sare

cestea nu pot fi durabile fara o reorganizare sufleteasca.

Pilda vietii lui poate servi de indreptar pentru nouile
generatii. Indraznet panA la nebunie in conceperea planurilor
sale, pozitivist i realist in executarea for, Pilsudski prezinta
astfel, i prin structura sa sufleteasca, o imbinare fericitd intre apus Si rasarit, unde-i are originile geografice ale fiintei
sale i din incruciarea cArora ii primete i elementele de
formatiune,

lnsuccesele nu-1 deprimeaza cAci el se calauzete de lozinca : birueve cine vede in viata un razboi farA curm are.
El insui, fiind un model de virtute civics, este cel mai
chemat sa indeplineasca i in ordinea spirituals ceea ce a realizat in ordinea politica.
Omul care n'a cunoscut rAgazul in viata sa, luptatorul
care doar in Inchisori i-a gasit odihna, muncitorul de energie supraumana care nu tie ce este oboseala Si dispretuete
inactivitatea, creatorul unui mare stat i organizatorul unui

popor, are drept unica avere o vile modesta i rau amenajata la Suleibwka in apropiere de Varovia, primit5. 1 aceia
in dar dela prietenii sai, iar tot surplusul veniturilor sale ii
doneazA Universitatii din Vilna ; omul acesta este cel mai indicat sa face educatia poporului sau. Prin viata sa, care sintetizeaza aspiratiile din robie ale generatiilor polone, Josif
Pilsduski este o coala vie de caracter, de munca, de abnegatie spartdna. La aceasta coala aspra a chemat Josif Pilsudski
poporul sAu.

Rtfacerea sufleteascA a Poloniei, pregatirea cetateanului

Poloniei iibere, care timp de 140 de ani a trait in robie la

trei stApani, pune aceleai probleme pe care le-a pus i refacerea politica 1 economics. Elementul psihic al unui neam
sta in stransA corelatie cu factorii materiali.
In refacerea sufleteascd greutAtile sant de aceea nature.

'limp de 140 de ani, Polonii se deprinsera sa lupte impotriva statului strain, impotriva puterii executive. Deprinderile
unui secol i jumatate nu se pierd peste noapte. Societatea
trebuie deprinsa la munca constructive pentru propriul stat.
In timpul acestor 140 de ani, poporul polon lipsit de o
patrie geografica, ii crease o patrie spirituals. Printr'o stra26
www.dacoromanica.ro

Sosirea Mareplului Pilsudski in gala FAIticenj

www.dacoromanica.ro

tucita literature, ,prin nopere filozofice, mai ales de caracter

mistic, s'a creat un suflet literar. S'a visat s'a protestat, s'a
complotat, chiar s'a terorizat, dar nu s'a muncit creator pentru statul propriu. Din acest punct de vedere opera de organizare armata a lui Josif Pilsudski, inceputa in anul 1908 in
Cracovia, este o inovatie singulars, care multora se 'Area o
utopie.

Timp de 140 de ani, sufletul polon impala in trei regiuni cu stapaniri politice straine, cu influente culturale straine, s'a trifurcat in trei mentalitati deosebite. Cunoatem din
experienta noastra istorica acest fenomen, care este secondat
de instrainarea oportunitf or de totdeauna i de pretutindeni.
Aceste trei mentalitati trebuiau topite intr'un intreg omogen.
Mai adaogati la aceste efecte ale unei vieti nationale
inabuite limp de 140 de ani, motenirile sufletului polon
d'inainte de impartire, acea inclinare catre libertatea politica
absolute, acea libertate de aur, liberum veto, care a contribuit in mare masura la faurirea c5tuelor de otel ale robiei
polone i yeti avea o imagine sumara a raului impotriva Caruia a trebuit pornita lupta,
Acest psihic trebuia transformat, trebuia topit In fur-.
nalele colii i ale vietii sociale pentru a fi apoi turnat in
formele not politico-economice.

Ritmul rapid al vietii moderne nu ingaduie sa se lase

numai timpului aceasta grije. Conducatorii trebue sa intervina
cu pricepere, cu tact, cu tenacitate, in acest proces.

Cu aceea neinfranta vointa, cu care a procedat Josif

Pilsudski la refacerea materials a statului polon, conducatorii
lui de azi, sub inspiratia i supravegherea directs a Marealului, au procedat la opera de refacere sufleteasca, Grija for
este crearea unui tip nou de cetacean polon, deprins sa munceasca constructiv pentru Cara sa.
In viata moderns colectivul rapete mereu din prerogativele individualului. Progresul durabil *lima nu poate fi interneiat (cleat pe armonizarea acestor doi factori, colectivul i
individualul. Colectivul nu poate fi robit de ipertrofia individualului, caci el este rezervorul de improspatare al cadrelor
spitituale, dar nici ,personalitatea, creatoare de progres in toa28

www.dacoromanica.ro

l't
.

.:P!,4,ff4,...

.1. 4

i
.

Ear

Mar ealui Pilsudski cu D-1 Profesor N. lorga i corpul diplomatic

www.dacoromanica.ro

to timpurile, nu trebuie distrusa. In binele colectivitAjii, binele individului, este preceptul viejii moderne. Pe aceasta linie se mica indrumarea generajiilor tinere in Polonia, ca de

altfel in toate ladle unde a palms suflul de viaja noua.

Pentruca, inteadevar, dad vrem sa rAspundem la intrebarea : Incotro merge evolujia viejii moderne ?
trebuie
sa pornim dela o constatare : colectivitatea ii cere dreptul
la o viaja mai bunk care nu trebuie sA fie privilegiul unor
individualitaji. Prin respectarea acestui drept se va ajunge la
un echilibru sanAtos intre colectiv i individual.
Intocmai precum trecerea din antichitate in evul mediu
se caracterizeaza prin eliminarea conceptelor morale individualiste ale antichitAlii Si inlocuirea for prin cretinism, tot
aa i preceptele sociale individualiste vor trebui puse de acord cu drepturile colectivitatii. Aceasta trasformare se petrece sub ochii notri.
$i in acest domeniu Josif Pilsudski are un rol impor-

tant de constructor. Voi arninti numai doua opere mai importante din ultimul limp : reforma colard din Martie 1933,
cea mai indrasneala incercare de a adapta sistemul colar la
nevoile moderne ale viejii i Constitujia votata in anul 1935.
Aceasta opera va provoca incA multe comentarii din partea
juritilor, din cauza concepliei cu totul noui, care inlAturA
tripartijia puterilor consfinjita prin tradijie dela Montesquieu
incoace i inlocuiete acel principiu al lui Montesquieu printr'o IngramAdire a puterilor in maim Preedintelui, care mai
inainte era numai reprezentantul principal al uneia dintre acele
puteri: a celei executive. Astazi Pree'dintele Republicei, duns
constitujia din anul 1935, coordoneaza activitatea celor mai
importante organe in stat, precum este Seimul, Senatul, Consiliul de minitri, Armata, Justitia, Controlul Statului etc:
In noua constitujie, expresie a unei adanci gandiri juridice, gAsim ideia echilibrului social, rezultat al experienjei
politico a Nlarealului Pilsudski, care din 1926 a urmArit reforma constitujiei din 1921, ale carei defecte voia sA le inlAture. Una dintre tendinjele principale din noua constitujie este

sa asigure, in cadrele unui stat care dispune de o autoritate

puternicA, supla, gata sa 'fad ;raja oricArei surprize a viejii
30

www.dacoromanica.ro

Internationale, desvoltarea drepturilor individului sub scutul

statului.
La ultima redactare a textului constitutiei din anii 1934

1935 Marealul Pilsudski a avut rolul de arbitru, fara sa se

intimideze de vehementele discutii ideologice, cari se duceau
in jurul unor principii din aceasta importanta re forma.
Opera de educatie inceputa Inainte de razboi, puss la
Incercare in timpul marelui razboi, prin legiunile polone, este
extinsa acum asupra intregei natiuni. Legionarul luptator, in-

crezandu-se numai In puterile sale, este transformat in cetalean activ, care ateapta totul dela vrednicia sa i nimic dela

cei din jurul sau, care e gata sa dea statului totul, i nu

ateapta toate numai dela stat.
Aceasta este opera politica i spirituals a Primului Mareal al Republicei Polone.
Acest erou, care a trecut cu dintii incletati de revolta
pe drumurile cele mai prapastioase ale istoriei, deschizand,
prin opera realizata prin suferintele sale, cal noui poporului
polon, este una din acele figuri legendare ale istoriei, cari
luta, Inca in vista fiind, in cultul poporului, eroi in jurul
carora posteritatea va tese legenda Intemeietorilor de Aid, a
organizatorilor de popoare.
Din viata lui se desprinde un adevar : Nici un ideal nu
este prea indraznet, daca pentru el omul arunca in lupta toata
energia i toata credinta sa 1 daca in lupta sa necurmata
nu cruta nici un sacrificiu,
Bunicul" cu statura indesata, cu pas apasat Si domol,
putin adus de spate, cu capul inclinat inainte, cu privirea ascutita ce fulgera ca doua suliti de lumina in ochii ascuni
sub sprancenile stufoase, cu mustatile carunte lungi, lasate pe
colturile gurii, bunicul pe fata caruia este intiparita toata grija
pentru un popor, care a suferit mult i toata otelirea eroului
hotarit totdeauna la lupta pentru dreptate, este icoana careia
se inching astazi poporul polon. Chipul lui va calauzi departe
in viitor generatiile Poloniei reinviate.

31

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro