Legea privind protecia desenelor i modelelor industriale nr.

161-XVI
Articolul 1. Domeniul reglementrii i scopul legii
(1) Prezenta lege reglementeaz raporturile ce apar n procesul crerii, proteciei
juridice i utilizrii desenelor i modelelor industriale.
(2) Prezenta lege are drept scop stabilirea unui cadru juridic de organizare i de
funcionare a sistemului de protecie a desenelor i modelelor industriale,
garantarea exercitrii eficiente a drepturilor conferite de desenele i modelele
industriale.
Articolul 4. Protecia juridic
(1) Protecia juridic a desenelor i a modelelor industriale ntrunete aspectele
referitoare la existena, dobndirea, aria de aplicare, meninerea n vigoare a
drepturilor i la mijloacele de respectare a acestora, precum i la exercitarea
drepturilor dobndite.
(2) Pe teritoriul Republicii Moldova snt recunoscute i protejate:
a) desenele sau modelele industriale nregistrate i confirmate prin certificatul de
nregistrare a desenului sau modelului industrial (denumit n continuare certificat de
nregistrare) n condiiile prezentei legi;
b) desenele sau modelele industriale internaionale nregistrate conform
Aranjamentului de la Haga privind nregistrarea internaional a desenelor i
modelelor industriale, adoptat la 6 noiembrie 1925 (denumit n continuare
Aranjamentul de la Haga), n condiiile prezentei legi;
[Art.4 al.(2), lit.b) modificat prin LP162 din 30.07.15, MO241-246/28.08.15
art.469]
c) desenele sau modelele industriale nenregistrate n cazul n care au fost fcute
publice n conformitate cu prezenta lege.
(3) Desenele i modelele industriale protejate prin prezenta lege beneficiaz i de
protecia acordat aceleiai persoane sau, cu consimmntul ei, unei alte persoane
n conformitate cu legislaia privind drepturile de autor, cu ncepere de la data la
care au fost create sau fixate sub orice form.
(4) Recunoaterea drepturilor prevzute n prezenta lege nu prejudiciaz i nu
exclude protecia acordat aceleiai persoane sau, cu consimmntul ei, unei alte
persoane prin alte dispoziii legale privind proprietatea intelectual, n special cele
referitoare la mrci, indicaii geografice, brevete de invenie, modele de utilitate,
caractere tipografice, topografii ale circuitelor integrate i concurena neloial.
Articolul 6. Obiectul proteciei
(1) Poate fi protejat n calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior
al unui produs sau al unei pri a acestuia, rezultat n special din caracteristicile
liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii i/sau ale materialelor i/sau ale
ornamentaiei produsului n sine.
(2) Obiectul proteciei poate fi bidimensional (desen industrial) sau tridimensional
(model industrial), precum i o combinaie a acestora.
(3) Se asigur protecie pentru desenul sau modelul industrial numai dac acesta
este nou i are un caracter individual.
Legea privind protecia mrcilor nr. 38-XVI

Articolul 2. Noiuni principale

n sensul prezentei legi, urmtoarele noiuni principale semnific:
marc orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care servete la individualizarea
i deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele
ale altor persoane fizice sau juridice;
[Art.2 noiunea n redacia LP162 din 30.07.15, MO241-246/28.08.15 art.469]
marc colectiv - marc utilizat de ctre o asociaie de fabricani, productori,
prestatori de servicii sau comerciani ori de ctre alte organizaii similare pentru a
desemna produsele i/sau serviciile lor;
marc de certificare (de conformitate) - marc utilizat pentru a certifica anumite
caracteristici ale unui produs i/sau serviciu;
marc notorie - marc larg cunoscut n Republica Moldova la data depunerii unei
cereri de nregistrare de marc sau la data prioritii revendicate n cerere, n cadrul
segmentului de public vizat pentru produsele i/sau serviciile crora li se aplic
marca, fr a fi necesar nregistrarea sau utilizarea mrcii notorii n Republica
Moldova pentru a fi opus;
Articolul 3. Protecia juridic
Drepturile asupra mrcii snt dobndite i protejate pe teritoriul Republicii Moldova
prin:
a) nregistrare n condiiile prezentei legi;
b) nregistrare internaional conform Aranjamentului de la Madrid privind
nregistrarea internaional a mrcilor din 14 aprilie 1891, denumit n continuare
Aranjamentul de la Madrid, sau conform Protocolului referitor la Aranjamentul de la
Madrid privind nregistrarea internaional a mrcilor din 27 iunie 1989, denumit n
continuare Protocolul referitor la Aranjament;
c) recunoaterea mrcii ca fiind notorie.
Articolul 5. Mrci
Pot constitui mrci orice semne:
a) susceptibile de reprezentare grafic cuvinte (inclusiv nume de persoane),
litere, cifre, desene, culori, combinaii de culori, elemente figurative, forme
tridimensionale, n special forma produsului sau a ambalajului acestuia, holograme,
semne de poziionare;
b) sonore, olfactive, tactile,
precum i orice combinaii de astfel de semne, cu condiia ca aceste semne s
poat servi la deosebirea produselor i/sau serviciilor unei persoane fizice sau
juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice.
Legea privind protecia soiurilor de plante nr. 39-XVI
Art. 3 notiuni
soi - grup de plante aparinnd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang
cunoscut, care, indiferent dac corespunde pe deplin sau nu condiiilor de acordare
a proteciei prin brevet, poate fi:
- definit prin expresia caracterelor rezultnd dintr-un anumit genotip sau dintr-o
anumit combinaie de genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de
acelai tip poate fi variabil sau invariabil, gradul de variabilitate fiind determinat

de genotip sau de combinaia de genotipuri;

- distinct fa de orice alt grup de plante prin expresia a cel puin unuia dintre
caractere;
- considerat ca o entitate, avnd n vedere proprietatea sa de a fi reprodus fr
vreo modificare;
Legea privind protecia inveniilor nr. 50-XVI
Articolul 4. Formele de protecie a inveniilor
(1) Inveniile snt protejate prin titlurile de protecie, conferite n condiiile
prezentei legi, precum i prin brevetul eurasiatic i cel european validat.
[Art.4 al.(1) n redacia LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
(2) Inveniile snt protejate prin urmtoarele titluri de protecie:
a) brevet de invenie;
b) brevet de invenie de scurt durat;
c) certificat complementar de protecie;
d) brevet eurasiatic;
[Art.4 al.(2), lit.d) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15
art.491]
e) brevet european validat.
[Art.4 al.(2), lit.e) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15
art.491]
(3) Dispoziiile prezentei legi se aplic n msur egal brevetelor de invenie i
brevetelor de invenie de scurt durat, cu excepia prevederilor seciunii a 2-a din
capitolul V, care se aplic numai brevetelor de invenie.
brevet brevet de invenie i brevet de invenie de scurt durat;
brevet european validat brevet eliberat de ctre OEB conform Conveniei
privind eliberarea brevetelor europene, adoptat la Mnchen la 5 octombrie 1973,
pe baza cererii de brevet european, pentru care a fost solicitat validarea n
Republica Moldova;
brevet eurasiatic brevet eliberat conform Conveniei eurasiatice de brevete,
adoptat la Moscova la 17 februarie 1994;
Legea privind protecia indicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor
tradiionale garantate nr.66-XVI
Articolul 1. Domeniul de reglementare i cadrul juridic
(1) Prezenta lege stabilete norme ce in de nregistrarea, protecia juridic i
utilizarea indicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor tradiionale
garantate.
(2) Raporturile juridice aprute n urma nregistrrii, proteciei juridice i utilizrii
indicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor tradiionale garantate
snt reglementate de Constituia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii
Moldova, Codul cu privire la tiin i inovare al Republicii Moldova, Codul Vamal al
Republicii Moldova, de tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte,
de prezenta lege i de alte acte normative.
(3) n cazul n care tratatele internaionale din domeniu la care Republica Moldova

este parte stabilesc alte norme dect cele prevzute de prezenta lege, se aplic
normele tratatelor internaionale.
Articolul 2. Noiuni principale
n sensul prezentei legi, urmtoarele noiuni principale semnific:
denumire geografic nume geografic care desemneaz locuri existente, regiuni
sau ri;
indicaie geografic denumire a unei regiuni sau a unei localiti, a unui loc
determinat sau, n cazuri excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea
unui produs originar din aceast regiune sau localitate, din acest loc determinat sau
din aceast ar i care posed o calitate specific, reputaie sau alte caracteristici
ce pot fi atribuite acestei origini geografice i cel puin una dintre ale crui etape de
producie se desfoar n aria geografic delimitat;
[Art.2 noiunea modificat prin LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
denumire de origine denumire geografic a unei regiuni sau localiti, a unui loc
determinat sau, n cazuri excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea
unui produs originar din aceast regiune, localitate, loc determinat sau ar i a
crui calitate sau caracteristici snt, n mod esenial sau exclusiv, datorate mediului
geografic, cuprinznd factorii naturali i umani, ale crui etape de producie se
desfoar, toate, n aria geografic delimitat;
Articolul 4. Prevederi generale de protecie juridic
Protecia juridic a indicaiilor geografice, a denumirilor de origine i a
specialitilor tradiionale garantate pe teritoriul Republicii Moldova se asigur n
temeiul nregistrrii lor la AGEPI, n modul stabilit de prezenta lege, sau n baza
tratatelor internaionale, inclusiv a acordurilor bilaterale, la care Republica Moldova
este parte.
Articolul 5. Protecia denumirii de origine i a indicaiei
geografice
(1) Poate fi protejat n calitate de denumire de origine denumirea geografic a
unei regiuni sau localiti, a unui loc determinat sau, n cazuri excepionale, a unei
ri, care servete la desemnarea unui produs:
a) originar din aceast regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din
aceast ar; i
b) a crui calitate sau caracteristici snt, n mod esenial sau exclusiv, datorate
mediului geografic, cuprinznd factorii naturali i cei umani; i
c) ale crui etape de producie se desfoar, toate, n aria geografic delimitat.
[Art.5 al.(1), lit.c) n redacia LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
(2) Poate fi protejat n calitate de indicaie geografic denumirea unei regiuni
sau localiti, a unui loc determinat sau, n cazuri excepionale, a unei ri, care
servete la desemnarea unui produs:
a) originar din aceast regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din
aceast ar; i
b) care posed o calitate specific, reputaie sau alte caracteristici ce pot fi
atribuite acestei origini geografice; i
c) cel puin una dintre ale crui etape de producie se desfoar n aria
geografic delimitat.
[Art.5 al.(2), lit.c) n redacia LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]

(3) Snt, de asemenea, considerate denumiri de origine sau indicaii geografice

denumirile geografice sau negeografice tradiionale ce desemneaz un produs care
ndeplinete condiiile prevzute la alin.(1) sau (2).
[Art.5 al.(3) modificat prin LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
(4) Prin derogare de la alin.(1), snt asimilate denumirilor de origine unele
denumiri geografice n cazul cnd materia prim a produselor pe care le
desemneaz aceste denumiri provine dintr-o arie geografic mai vast sau diferit
de aria de prelucrare, cu condiia ca:
a) aria de producere a materiei prime s fie delimitat; i
b) s existe condiii deosebite pentru producerea materiei prime; i
c) s existe un regim de inspecie care s asigure respectarea condiiilor
prevzute la lit.b).
Denumirile n cauz trebuie s fi fost recunoscute ca denumiri de origine nainte
de 1 mai 2004.
(5) n sensul alin.(4), snt considerate drept materie prim doar animalele vii,
carnea i laptele.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) i (2) i cu condiia ca acest lucru s
fie prevzut n caietul de sarcini i s fie efectuat sub supravegherea autoritii
competente desemnate n conformitate cu art. 33 alin. (1), strugurii destinai
producerii vinurilor cu denumire de origine protejat sau indicaie geografic
protejat pot fi procesai, transformai n vin (vinificai) n aria limitrof.
[Art.5 al.(6) introdus prin LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (2) i cu condiia ca acest lucru s fie
prevzut n caietul de sarcini i s fie efectuat sub supravegherea autoritii
competente desemnate n conformitate cu art. 33 alin. (1), strugurii destinai
producerii vinurilor cu indicaie geografic protejat pot fi procesai, transformai n
vin (vinificai) dincolo de aria limitrof pn la data de 31 decembrie 2020.
[Art.5 al.(7) introdus prin LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
(8) Prin derogare de la prevederile alin. (1) i cu condiia ca acest lucru s fie
prevzut n caietul de sarcini i s fie efectuat sub supravegherea autoritii
competente desemnate n conformitate cu art. 33 alin. (1), un produs poate fi
transformat n vin spumant sau n vin petiant cu denumire de origine protejat
dincolo de aria limitrof n cazul n care aceast practic era utilizat anterior datei
de 25 octombrie 2008.
[Art.5 al.(8) introdus prin LP97 din 13.05.16, MO156/07.06.16 art.312]
Convenia pentru instituirea Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale
Articolul 3 Scopul Organizatiei
Organizatia are drept scop:
i. sa promoveze protectia proprietatii intelectuale pe plan mondial, prin cooperare
intre State si in colaborare, daca este cazul, cu orice alta organizatie internationala,
ii. sa asigure cooperarea administrativa intre Uniuni.
Articolul 4 Functiuni

Pentru a atinge scopul definit la articolul 3, prin organele sale competente si sub
rezerva exercitarii atributiilor fiecarei Uniuni:
i. se angajeaza sa promoveze adoptarea de masuri destinate sa amelioreze
protectia proprietatii intelectuale pe plan mondial si sa armonizeze legislatiile
nationale in acest domeniu;
ii. asigura serviciile administrative ale Uniunii de la Paris, ale Uniunilor speciale
stabilite prin relatie cu aceasta Uniune si cu Uniunea de la Berna;
iii. poate accepta sa-si asume administratia, fapt care implica punerea in practica a
oricarui alt angajament international care tinde sa promoveze protectia proprietatii
intelectuale, sau sa participe la indeplinirea sarcinilor administrative;
iv. incurajeaza incheierea oricarui angajament international care tinde sa
promoveze protectia proprietatii intelectuale;
v. se ofera sa coopereze cu Statele care ii solicita asistenta tehnico-juridica in
domeniul proprietatii intelectuale;
vi. aduna si difuzeaza orice informatii referitoare la protectia proprietatii
intelectuale, efectueaza si incurajeaza efectuarea de studii in acest domeniu, si
publica rezultatele acestora;
vii. asigura servicii care faciliteaza protectia internationala a proprietatii intelectuale
si, daca este cazul, efectueaza inregistrari in domeniu si publica indicatii referitoare
la aceste inregistrari;
viii. ia orice alte masuri adecvate.
Convenia de la Paris pentru Protecia Proprietii Industriale
Articolul 1
1. Tarile carora li se aplica prezenta Conventie sint constituite in Uniunea pentru
Protectia Proprietatii Industriale.
2. Protectia proprietatii industriale are ca obiect brevetele de inventie, modelele de
utilitate, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica sau de comert, marcile
de serviciu, numele comercial si indicatiile de provenienta sau denumirile de
origine, precum si reprimarea concurentei neloiale.
3. Proprietatea industriala se intelege in sensul cel mai larg si se aplica nu numai
industriei si comertului propriu-zise, ci si domeniului industriilor agricole si
extractive si tuturor produselor fabricate sau naturale, ca de exemplu: vinuri,
graunte, foi de tutun, fructe, vite, minereuri, ape minerale, bere, flori, faina.
4. Printre brevetele de inventii se numara diferitele feluri de brevete industriale
admise de legislatiile tarilor Uniunii, ca brevete de import, brevete de perfectionare
si certificate aditionale etc.
Articolul 2

1. Cetatenii fiecarei tari a Uniunii se vor bucura in toate celelalte tari ale Uniunii, in
ceea ce priveste protectia proprietatii industriale, de avantajele pe care legile
respective le acorda in prezent sau le vor acorda in viitor nationalilor, aceasta fara a
se prejudicia drepturile prevazute in mod special de prezenta Conventie. In
consecinta, ei se vor bucura de aceeasi protectie ca nationalii si de aceleasi
mijloace legale de aparare impotriva oricarei atingeri aduse drepturilor lor, sub
rezerva indeplinirii conditiilor si formalitatilor impuse nationalilor.
2. Totusi, nici o conditie cu privire la domiciliu sau la stabilirea in tara in care este
ceruta protectia nu poate fi pretinsa de la cetatenii Uniunii pentru folosirea vreunui
drept de proprietate industriala.
3. Sint in mod expres rezervate dispozitiile legislative ale fiecarei tari a Uniunii,
referitoare la procedura judiciara si administrativa si la competenta, precum si cele
cu privire la alegerea domiciliului sau la instituirea unui mandatar, care ar fi impuse
de legile privind proprietatea industriala.
Articolul 3
Sint asimilati cetatenilor tarilor Uniunii cetatenii tarilor care nu fac parte din
Uniune, care sint domiciliati sau care au intreprinderi industriale sau comerciale
reale si serioase pe teritoriul uneia din tarile Uniunii.
Aranjamentul de la Madrid privind nregistrarea internaional a mrcilor
Articolul 1
1) rile crora li se aplic prezentul aranjament sunt constituite n uniune special
pentru nregistrarea internaional a mrcilor.
2) Cetenii fiecrei ri contractante vor s-i asigure protecia mrcilor lor care se
aplic produselor i serviciilor i care sunt nregistrate n ara de origine, n toate
celelalte ri pri la prezentul aranjament, efectund depozitul acestor mrci la
Biroul internaional al proprietii intelectuale (denumit n cele ce urmeaz biroul
unternaional), prevzut de Convenia care instituie Organizaia Mondial a
Proprietii Intelectuale (denumit n cele ce urmeaz organizaia), prin intermediul
administraiei rii de origine respective.
3) Va fi considerat ca ar de origine, ara uniunii speciale n care depuntorul are
o ntreprindere industrial sau comercial real i serioas; dac el nu are o astfel
de ntreprindere ntr-o ar a uniunii speciale, ara uniunii speciale unde el i are
domiciliul; dac el nu are domiciliul n uniunea special, ara ceteniei sale, dac el
este cetean al unei ri a uniunii speciale.
Articolul 2
Sunt asimilai cetenilor rilor contractante cetenii rilor care nu au aderat la
prezentul aranjament, care ndeplinesc, pe teritoriul uniunii speciale constituit prin
acest aranjament, condiiile stabilite prin articolul 3 al Conveniei de la Paris pentru
protecia proprietii industriale.

Articolul 3
1) Orice cerere de nregistrare internaional va trebui prezentat pe formularul
prescris de regulamentul de aplicare; administraia rii de origine a mrcii va
certifica c indicaiile care figureaz n cerere corespund celor din registrul naional
i va meniona datele i numerele de nregistrare ale depozitului i nregistrrii
mrcii n ara de origine, precum i data cererii de nregistrare internaional.
2) Depuntorul va trebui s indice produsele sau serviciile pentru care este
revendicat protecia mrcii, precum i, dac este posibil, 2 clasa sau clasele
corespunztoare, dup sistemul de clasificare stabilit prin Aranjamentul de la Nisa
privind clasificarea internaional a produselor i serviciilor n scopul nregistrrii
mrcilor. Dac depuntorul nu d aceast indicaie, biroul internaional va ncadra
produsele sau serviciile n clasele corespunztoare ale clasificrii menionate.
ncadrarea n clase indicat de depuntor va fi supus controlului biroului
internaional, care l va exercita n legtur cu administraia naional. n caz de
dezacord ntre administraia naional i biroul internaional, avizul acestuia va fi
hotrtor.
3) Dac depuntorul revendic culoarea cu titlu de element distinctiv al mrcii sale,
el va trebui: a) s declare aceasta i s nsoeasc depozitul su cu o meniune care
s indice culoarea sau combinaia de culori revendicat; b) s adauge la cererea sa
un numr de exemplare n culori ale mrcii respective, care vor fi anexate la
notificrile fcute de biroul internaional. Numrul acestor exemplare va fi fixat prin
regulamentul de aplicare.
4) Biroul internaional va nregistra imediat mrcile depuse n conformitate cu
articolul 1. nregistrarea va purta data cererii de nregistrare internaional depus
n ara de origine, cu condiia ca cererea s fie primit de biroul internaional la
termenul de 2 luni socotit de la aceast dat. Dac cererea nu a fost primit n
acest termen, biroul internaional o va nscrie la data la care a primit-o. Biroul
internaional va notifica fr ntrziere aceast nregistrare administraiilor
interesate. Mrcile nregistrate vor fi publicate ntr-o publicaie periodic editat de
biroul internaional, pe baza indicaiilor cuprinse n cererea de nregistrare. n ceea
ce privete mrcile care conin un element figurativ sau o grafic special,
regulamentul de aplicare va stabili dac depuntorul este obligat s prezinte un
clieu.
5) n vederea publicitii ce se va face n rile contractante mrcilor nregistrate,
fiecare administraie va primi de la biroul internaional un numr de exemplare
gratuite i un numr de exemplare cu pre redus ale publicaiei sus-menionate,
proporional cu numrul de uniti indicate la articolul 16.4) a) al Conveniei de la
Paris pentru protecia proprietii industriale, n condiiile stabilite de regulamentul
de aplicare. Aceast publicitate va fi considerat n toate rile contractante ca
deplin mulumitoare i nu se va putea pretinde de la depuntor nici un fel de alt
publicitate.
Convenia de la Berna privind protecia operelor literare i artistice
Articolul 1

Tarile pe teritoriul carora se aplica prezenta Conventie constituie o Uniune pentru

Protectia Drepturilor Autorilor asupra Operelor Literare si Artistice.
Articolul 2
1) Expresia "opere literare si artistice" va include orice productie in domeniul literar,
artistic si stiintific, oricare ar fi forma de expresie a acestora, cum ar fi carti,
pamflete si alte scrieri, prelegeri, comunicari, discursuri si alte lucrari de acelasi
gen, dramatice sau muzical-dramatice; opere coregrafice si pantomime, opere
muzicale cu sau fara text; opere audiovizuale (cine-,tele-, video filme, filme cu
diapozitive etc.); opere de pictura, grafica, arhitectura, sculptura, gravura si
litografie, opere fotografice si opere obtinute printr-un procedeu analogic fotografiei,
opere de arta aplicata; ilustratii, harti, planuri, schite si opere tridimensionale
referitoare la geografie, topografie, arhitectura sau stiinta.
2) Cu toate acestea, stipularea ca operele in general sau anumite categorii
specifice sa nu fie ocrotite daca nu au fost imprimate intr-o forma materiala, va tine
de domeniul legislatiei nationale a statelor Uniunii.
3) Traducerile, adaptarile, aranjamentele muzicale si alte prelucrari ale operelor
literare si artistice vor fi ocrotite ca si operele originale fara a prejudicia dreptul de
autor al operei originale.
4) Dreptul de a stabili protectia acordata documentelor oficiale de natura
legislativa, administrativa si legala, precum si protectia acordata traducerilor
oficiale ale respectivelor texte va tine de domeniul legislatiei nationale a statelor
membre ale Uniunii.
5) Culegerile de opere literare si artistice cum sunt enciclopediile si antologiile, care
prin modul de selectare si de aranjare a materialelor constituie un produs al muncii
intelectuale, sunt ocrotite ca atare, fara a prejudicia dreptul de autor al fiecarei parti
componente a culegerii.
6) Operele mentionate in prezentul articol se vor bucura de protectie in toate tarile
Uniunii. Aceasta protectie va intra in vigoare in beneficiul autorului si al succesorilor
acestuia.
7) Dupa cum stipuleaza articolul 7 4) al prezentei Conventii, este rezervat
legislatiilor nationale dreptul de a determina limitele de influenta a legilor asupra
operelor de arta aplicata si design industrial, modelelor, precum si dreptul de a
determina conditiile in care atare opere, designuri si modele vor fi protejate.
Operele ocrotite in tara de origine doar ca designuri si modele vor beneficia, in alte
state membre ale Uniunii, doar de protectia speciala oferita in tara respectiva
designurilor si modelelor; cu toate acestea, in cazul in care in statul respectiv nu se
acorda nici o protectie speciala, operele de acest gen vor fi ocrotite ca fiind opere
artistice.
8) Protectia prezentei Conventii nu va fi aplicata actualitatilor cotidiene sau faptelor
diverse cu caracter de simpla comunicare a informatiei de presa.

Convenia internaional pentru ocrotirea drepturilor interpreilor, a productorilor de

fonograme i a organizaiilor de difuziune, semnat la Roma
Articolul 1 (Protectia Dreptului de Autor ca atare)
1 Protectia acordata de prezenta Conventie va lasa intacta si nu va afecta in nici un
fel protectia Dreptului de Autor pentru operele artistice si literare. In consecinta, nici
o prevedere a prezentei Conventii nu poate fi interpretata ca aducind prejudicii
respectivei protectii.
Articolul 2 (Protectia acordata de Conventie.
Definitia tratamentului national)
1. In scopurile aplicarii prevederilor prezentei Conventii, prin tratament national se
intelege tratamentul acordat de legea interna a statului contractant, pe teritoriul
caruia este revendicat dreptul: a) interpretilor care sunt cetateni ai statului
respectiv, pentru organizarea interpretarilor publice, difuzarea in emisiuni sau
imprimarea pentru prima oara pe teritoriul sau; b) producatorilor de fonograme care
sunt cetateni ai statului respectiv, pentru fonogramele imprimate pentru prima oara
sau pentru publicare pentru prima oara pe teritoriul sau; c) organizatiilor de
difuziune care au sediul pe teritoriul sau, pentru comunicarile in eter efectuate de la
transmitatori situati pe teritoriul sau.
2. Tratamentul national va beneficia de protectia garantata expres si va fi supus
limitarilor prevazute expres de prezenta Conventie.
Articolul 3 (Definitii: a) Interpret; b) Fonograma; c) Producator de fonograme;d)
Publicare; e) Reproducere; f) Emisiune; g) Retransmisie). In scopul prezentei
Conventii se intelege prin: a) interpreti - actorii, cintaretii, instrumentistii, dansatorii
si alte persoane care joaca roluri, cinta, recita sau interpreteaza intr-un alt mod
opere literare sau artistice; b) fonograma - imprimare exclusiv sonora a sunetelor
unei interpretari sau a altor sunete; c) producator de fonograme - persoana fizica
sau juridica din initiativa careia se imprima pentru prima data sunetele unei
interpretari sau alte sunete; d) publicare - punerea in circulatie a unui numar de
copii a unei fonograme intr-o cantitate suficienta; e) reproducere - realizarea uneia
sau a mai multor copii ale unei imprimari; f) emisiune - transmiterea prin mijloace
radioelectrice a sunetelor sau a imaginilor si sunetelor pentru a fi receptionate de
public; g) retransmisie - difuzarea simultana pe cale radioelectrica a emisiunilor unei
organizatii de difuziune, difuzare efectuata de o alta organizatie de difuziune.
Articolul 4 (Interpretarile protejate. Criterii de tratament national pentru interpreti)
Fiecare stat contractant ofera tratament national interpretilor daca e satisfacuta cel
putin una din urmatoarele conditii: a) interpretarea publica are loc pe teritoriul altui
stat contractant; b) interpretarea publica este imprimata intr-o fonograma care este
ocrotita in virtutea articolului 5 al prezentei Conventii; c) interpretarea publica care
nu este imprimata intr-o fonograma este comunicata pe cale radioelectrica si
protejata in virtutea articolului 6 al prezentei Conventii.

Articolul 5 (Fonogramele protejate: 1. Criterii de tratament national pentru

producatorii de fonograme; 2. Publicarea simultana; 3. Dreptulde a exclude anumite
criterii)
1. Fiecare stat contractant acorda tratament national producatorilor de fonograme
daca este satisfacuta cel putin una din urmatoarele conditii: a) producatorul de
fonograme este cetatean al altui stat contractant (criteriul cetateniei
producatorului); b) prima imprimare a sunetelor a fost efectuata in alt stat
contractant (criteriul locului primei imprimari); c) fonograma a fost publicata pentru
prima data in alt stat contractant (criteriul locului primei publicari).
2. In cazul in care o fonograma a fost publicata pentru prima data intr-un stat noncontractant, dar a fost, de asemenea, publicata, in termen de 30 de zile de la prima
sa publicare, in unul din statele contractante (publicare simultana), opera respectiva
va fi considerata publicata pentru prima data in statul contractant.
3. Printr-o modificare, avizata de Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite,
oricare dintre statele contractante poate sa declare ca nu va aplica criteriul locului
primei publicari sau, alternativ, criteriul locului primei imprimari. Notificarile
respective pot fi depuse la data ratificarii, a acceptarii sau a aderarii la acord, sau in
orice termen ulterior; in ultimul caz, aceasta va intra in vigoare dupa sase luni de la
depunere.