FOAIE DE CAPT

STUDIU DE FEZABILITATE
(conform Hotrrii de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008)

Denumire proiect:
Faza:
Beneficiar:
Amplasament:

REABILITARE I EXTINDERE SEDIUL PRIMRIEI

SLARD, COMUNA SLARD, SAT SLARD, NR.
724, JUDEUL BIHOR
STUDIU DE FEZABILITATE
COMUNA SLARD
loc. SLARD, com. SLARD, jud. BIHOR

Proiectant general: S.C. BOL INTERNATIONAL CONSULTING S.R.L.

JUD. BIHOR, LOC. ORADEA, STR. GHEORGHE
DOJA,
NR 165/B.
Proiect nr.:

4/2016

Octombrie 2016 -

BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. FOAIE DE CAPT
2. BORDEROU
3. COLECTIV DE ELABORARE
4. CERTIFICAT DE URBANISM
5. CARTEA FUNCIARA
6. PLAN DE AMPLASAMENT
7. STUDIU DE FEZABILITATE
8. AVIZE I ACORDURI DE PRINCIPIU
9. LISTE DE UTILAJ SI DOTARI
10. ANEXA 1- DEVIZ GENERAL
11. ANEXA 2- FIELE DE EVALUARE ALE INVESTIIEI
12. ANEXA 3 - ANALIZA COST-BENEFICIU
13. ANEXA 4 EXPERTIZA TEHNICA
14. ANEXA 5 STUDIU GEOTEHNIC
15. ANEXA 6 AUDIT ENERGETIC

B. PIESE DESENATE
ARHITECTURA
1. PLAN DE NCADRARE N ZON
2. PLAN DE SITUAIE EXISTENTA
3. PLAN DE SITUAIE PROPUSA
4. RELEVEU PLAN SUBSOL
5. RELEVEU PLAN PARTER
6. RELEVEU PLAN NVELITOARE
7. RELEVEU SECIUNEA A A
8. RELEVEU FAAD PRINCIPAL
9. RELEVEU FAAD POSTERIOAR
10.MODIFICATOR PLAN SUBSOL
11.MODIFICATOR PLAN PARTER

-A01
-A02
-A03
-A04
-A05
-A06
-A07
-A08
-A09
-A10
-A11

12.MODIFICATOR PLAN NVELITOARE

13.MODIFICATOR SECIUNEA A A
14.MODIFICATOR FAAD PRINCIPAL
15.MODIFICATOR FAAD POSTERIOAR
16.PROPUNERE PLAN SUBSOL
17.PROPUNERE PLAN PARTER
18.PROPUNERE PLAN MANSARD
19.PROPUNERE PLAN NVELITOARE
20.PROPUNERE SECIUNEA A A
21.PROPUNERE FAAD PRINCIPAL
22.PROPUNERE FAAD POSTERIOAR

-A12
-A13
-A14
-A15
-A16
-A17
- A18
-A19
-A20
-A21
-A22

REZISTENTA
1. PLAN FUNDAII
2. DETALII FUNDAII

-R01
-R02

INSTALATII
1.PLAN PARTER- INSTALATII SANITARE, INCALZIRE SI CLIMATIZARE
- 1/IS
2.INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE
- 1/E

STUDIU DE FEZABILITATE
1. DATE GENERALE:
1.1.
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIII: REABILITARE I EXTINDERE
SEDIUL PRIMRIEI
SLARD, COMUNA SLARD, SAT SLARD, NR. 724,
JUDEUL BIHOR
1.2.
AMPLASAMENTUL (JUDEUL, LOCALITATEA, STRADA, NUMRUL): jud.
BIHOR, comuna
SLARD, sat
SLARD, NR.724.
1.3.
TITULARUL INVESTIIEI: COMUNA SLARD
1.4.
BENEFICIARUL INVESTIIEI: COMUNA SLARD
1.5.
ELABORATORUL STUDIULUI: S.C. BOL INTERNATIONAL CONSULTING
S.R.L. JUD. BIHOR,
LOC. ORADEA, STR. GHEORGHE DOJA, NR .165/B.
2. INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1.a. SITUAIA ACTUAL
i. realizare/ extindere/ reabilitare/ modernizare a
sediilor instituiilor publice ale autoritilor
administraiei publice locale

lucrri de construire, reparaii capitale,

transformri, consolidri, modificri, extinderi,
reabilitri, modernizri i reabilitare termic a
construciilor aferente obiectivelor de investiii
propuse;

Prezenta documentaie s-a ntocmit, conform temei de proiectare, n baza

contractului nr. 4/2016 cu COMUNA SLARD, n vederea realizrii documentaiei
pentru investitia propusa Reabilitare i extindere sediul primriei Slard " si
prevede lucrri de reparaii, transformri, consolidri, modificri, extinderi, reabilitri,
modernizri i reabilitare termic a construciei aferente obiectivului de investiii
propuse.
Comuna Slard este aezat pe valea Barcului i este format din localitile
Sntimreu, Hodo i centrul de comun Slard. Valea Barcului a fost locuit nc de
acum 7500 de ani, aici gsindu-se unelte de piatr datnd din epoca neoliticului.
Probabil numele provine de la Zalard, un mare conductor de oti. ntre anii 12911294 este pomenit ca "Villa Zalard", fiind un ora cu drept de trg i se ntindea pe o
suprafa mai mare dect cea actual. Comuna este strbtut de rul Barcu,
predomin terenurile arabile cu soluri de bun calitate. Productorii locali i vnd
produsele cultivate n mod tradiional: lactate, legume i fructe, n fiecare zi de
miercuri la piaa agroalimentar din Slard. La fermele agricole de pe raza comunei
se cultiv pentru export zmeur, cpuni, afine, mure, porumb care sunt apoi
conservate prin congelare industrial. Exist i ferme ecologice certificate iar unii
gospodari se ocup cu bioapicultur. Exist i fermieri care se ocup de creterea
cailor de ras lipiani, crescui pentru atelaj.

Echiparea tehnico edilitar fiind reprezentat de alimentarea cu energie

electric, existena reelei de telefonie fix, alimentarea cu ap potabil, canalizare,
colectare i transport de deeuri menajere. Transportul de cltori ntre municipiul
Oradea i Slard este asigurat prin mijloace de transport n comun.

Date tehnice ale investiiei:

Terenul si cladirea studiata este in proprietatea Comunei Salard, avand
categoria de folosinta constructii si curte in intravilanul localitatii Salard,
apartinand domeniului public.
Pe amplasament se afla urmatoarele construcii :
C1 - Cladirea Primariei Corp1
C2 - Cladirea Primariei Corp2
C3- Anexa
C4 - Garaj
C5 - Magazie
C6 - Anexa , conform planului de situaie anexat.
- Starea tehnic, din punctul de vedere al asigurrii cerinelor eseniale
de calitate n construcii, potrivit legii
Cladirea primariei se afl ntr-o stare relativ buna, sunt zone care prezinta
uzura fizic.
Dea lungul timpului s-a observat ca dimensiunea si configuratia spatiilor nu
corespund necesitatilor raportat la numarul de angajati si functiunilor pe care le
indeplineste primaria.
Pentru o buna desfasurare si organizare a functiunilor primariei se propune
extinderea si mansardarea cladirii existente, cu respectarea cerinelor actuale
privind sigurana n exploatare, normelor de igien i sntate, izolare termic,
hidrofug i a economiei de energie.
Detintorul acestui obiectiv este COMUNA SALARD conform extrasului de
carte funciar cu nr. 50053.
Primaria are o suprafa construit de 422,00 mp (compus din C1+C2+C3),
amplasata pe o parcela cu suprafata de 1.988 mp.
Regimul de inlime al imobilului este Sp+P.
Structura cldirii este caracterizat de urmtoarele date tehnice:

Infrastructura: fundaii continue sub perei din caramida

Peste subsol planseul de boltisoare din zidarie de caramida .

Suprastructura: pereii exteriori sunt perei portanti din zidarie de

caramida cu grosimea de 50 cm; pereii interiori sunt perei portanti
din caramida cu grosimea de 20 cm.

Planeul peste parter este alcatuit din grinzi de lemn.

Acoperi: arpant din lemn cu nvelitoare din igl ceramic.

Deterioarea cladirii s-a produs in timp, cauzata de urmatoarele:

Lipsa jgheaburilor i a burlanelor, conduc apele meteorice la baza cldirii,
asigurand deteriorarea fundatiilor, lipsa a unei sistematizari adecvate care s

conduc apele de lng cldire.

Probleme majore ale cldirii sunt legate de starea tehnic a arpantei, a
planeului din lemn de peste parter, a finisajelor interioare i exterioare, respectiv a
invelitoarei. Datorit infiltraiilor de ap la nivelul invelitorii, pricinuind degradarea
planeului din lemn de peste parter.
Aceste degradari au fost favorizate si de vechimea mare a constructiei. Sau constatat urmatoarele degradari:
Degradarea elementelor din lemn ale sarpantei
Degradarea elementelor din lemn ale planseului peste parter
Degradarea sistemului de colectare si indepartare a apei meteorice
Degradari ale pardoselilor
Degradarea tencuielilor exterioare
Degradarea tencuielilor si a zugravelilor interioare
Degradarea instalatiilor electrice
Degradarea instalatiilor sanitare
Tmplrie din profile PVC neadecvate specificului local
Spaiile actuale ale imobilului cu starea lor de prezentare din punct de vedere
structural, funcional i al uzurii cu tema dat, se pot trage urmtoarea concluzie :
spaiul actual a primariei necesit modernizare i o rezolvare funcional prin
extinderea cladirii existente, necesar pentru desfurarea activitilor
administrative.
Caracteristici tehnice:
Categoria de importan: C conform HG nr. 766/1994
Clasa de importan:
III conform NP 100/2006
Clasa de importan:
III conform STAS 10100/0-1-75
Gradul de rezisten la foc:
III conform NP 118/1999, Legea 307/2006;
HGR 448/2002; OM 1435/2006
a) Situatia ocuparilor de teren :
Suprafete caracteristice in relatie cu amplasamentul.
Steren : 1.988,00 mp
Suprafata construita exist.:
corp C1 - 277 mp
corp C2 - 145 mp
corp C3 2 mp
TOTAL Suprafata construita existent cladire primarie

: 422,00 mp

Suprafata desfasurata exist.:

corp C1 - 313 mp
corp C2 - 145 mp
corp C3 2 mp
TOTAL Suprafata desfurat existent cladire primarie: 460,00 mp
Suprafata utila exist.:
corp C1 - (S)36+ (P) 211= 247 mp
corp C2 - 109 mp

corp C3 -

1,60 mp

P.O.T. existent = 29,00%

C.U.T. existent = 0,31
Cladirea are regim de inaltime : subsol partial + parter .
2.1.b.INFORMAII PRIVIND ENTITATEA RESPONSABIL CU IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
Entitatea responsabil cu implementarea proiectului este Comuna Slard cu sediul n
loc. Slard, str. Principala, nr.724, cod potal: 417450, telefon: 0259-441049.
2.2.DESCRIEREA INVESTIIEI:
2.2.a. NECESITATEA I OPORTUNITATEA PROMOVRII INVESTIIEI
Investiia prin care se va realize reabilitarea si extinderea cldirii primriei, are ca
scop reducerea consumului de energie termica sporirea conditiilor igienico-sanitare
si de confort, n conformitate cu legislatia in vigoare. Reducerea consumului de
materie prim precum i scderea gradului de poluare sunt argument importante,
care rezulta reducerea costurilor de intretinere si eficientizarea functionarii prin
alocarea spatiilor necesare pentru desfasurarea activitilor administrative.
Prin proiect se propune a se asigura un mai bun mediu pentru informare,
comunicare, intre contribuabil si functionar publici necesar ntr-o comunitate
moderna i bine informat.
Punerea n funciune a obiectivului propus se va face etapizat cladirea primariei
functionand cu toate serviciile simultan pe timpul executiei.
Oportunitatea este reprezentat de finanarea din alocrile financiare ale
Programului Naional de Dezvoltare Local subprogram Modernizarea satului
romanesc i, prin urmare, dincolo de fundamentarea n sine a acesteia, ele trebuie
s susin tematica i principiile de baz ale programului i s se nscrie n cadrul
mai complex al acestuia.
n concluzie, prin acest proiect se propune a se asigura un mai bun mediu
pentru informare, comunicare, gestionare, necesare ntr-o comunitate moderna i
bine informat, acesta fiind fundamentul necesitii i oportunitii.
2.2.b. SCENARII TEHNICO ECONOMICE PROPUSE
Proiectantul a propus beneficiarului dou scenarii tehnico-economice dup cum
urmeaz:
2.2.b.1 . V A R I A N T A I
Renovarea unei construcii existente cu schimbarea destinaiei acesteia, prin
Hotrre de Consiliu Local, exclusiv pentru desfurarea activitii instituiilor publice

ale autoritilor administraiei publice locale . Aceast variant ar fi mai avantajoas din

punct de vedere economic, costurile de execuie fiind de aproximativ 300 euro/mp

construcie renovat.
Datorit faptului c beneficiarul nu a putut pune la dispoziia proiectantului o cldire
care s fie renovat i refuncionalizat se renun la acest scenariu.
n plus pentru a organiza departamentele primariei si pentru alocarea spatiilor
necesare functiunilor intr-o cladire existenta, detinut de comuna , la o distant fizica
de cladirea primariei, ar ingreuna comunicarea intre departamentele primariei
respectiv ar dauna eficientei administrative n comuna.
2.2.b.2 . V A R I A N T A I I
Extinderea cldirii existente cu suprafata necesara pentru buna desfasurare
activitatilor administrative .
Pentru realizarea acestui obiectiv, beneficiarul detine terenul de langa cladirea
primariei identificat prin nr. C.F..50053, respective nr.cad. 2604, suprafaa terenului
fiind de 1.988 mp., cu existenta unor corpuri de cladiri enumerate anterior.
S-a ntocmit tema de proiectare de ctre proiectant mpreun cu beneficiarul
investiiei i s-a trecut la elaborarea proiectului descris mai jos.
2.2.b.3. SCENARIU RECOMANDAT DE ELABORATOR
Se recomanda extinderea sediul primariei asigurand centralizarea functiunilor
necesare pentru o buna desfasurare activitatii administrative.
2.2.b.4. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT
Avantajele scenariului recomandat sunt urmtoarele:
- fiind vorba de spaii noi si spatii refunctionalizate se pot realiza ntocmai funciunile
dorite de beneficiar i impuse de legislaia n vigoare;
- obiectivul de investiii va avea o durat de via lung datorita reabilitarii, si
refunctionalizarii.
2.2.c. DESCRIEREA CONSTRUCTIV, FUNCIONAL I TEHNOLOGIC
ARHITECTUR
Prin proiect s-a avut in vedere realizarea urmtoarele categorii de lucrri:

extinderea cladirii intre axel F-J si 1'-14' in vederea obtinerii spatiilor necesare
pentru birouri, sala sedinte, grupuri sanitare, in conformitate cu cerintele actuale si
cu normativele in vigoare;
refacerea arpantei din lemn i a nvelitorii existente

realizarea inaltarii zidurilor, a centurilor i prinderea structurii arpantei cu

buloane de structura cldirii.
montarea jgheaburilor, burlanelor, streain nfundat, pazie;
realizare termoizolaie n pod in grosime de min. 20cm, in doua straturi din
vata minerala.
ndeprtarea pardoselii existente de la parter, realizarea sistemului de
fonoizolatie de 5 cm grosime, din polistiren extrudat, turnarea stratului suport
pentru pardoseal din beton armat, respectiv montarea pardoselii.
executarea pereilor de gipscarton rezistent la umezeala in grupurile sanitare
nou create i realizarea de zugrveli lavabile la perei.
placarea tavanelor cu gipscarton rezistent la foc pentru sli i gipscarton
rezistent la umezeal pentru tavanele de la grupuri sociale.
inlocuirea tmplriilor existente cu tmplrie din lemn stratificat i geam
termopan
realizarea n totalitate a finisajelor exterioare.
realizarea instalaiile electrice, termice, sanitare
interioare.
realizarea sistemului de paratrasnet
refacerea trotuarelor de protecie
reabilitare termica , constand in aplicarea termosistemului din vata minerala
bazaltica, pe partea exterioara a peretilor, de 10 cm grosime la cladirea
existenta, respectiv pentru corpul nou propus se va aplica polistiren grafitat
de 10 cm.
lucrri de recompartimentari pentru rezolvarea funciunii cerute
reabilitarea totala a sistemului de colectare si indepartare a apelor meteorice
(jgheaburi, burlane, drenuri)
realizare tencuieli interioare si exterioare, pe baza de var pentru asigurarea
indepartarea umiditatii din elementele de constructie-la cladirea existenta ; La
corpul nou propus se va tencui cu tencuiala pe baza de ciment.
c). Solutie functionala
Forma constructie este in forma dreptunghiulara si se va extinde in urma
propunerilor facute.
Sala de sedinte va avea capacitatea de 62 persoane.
Accesul principal a cladirii se propune cu rampa pentru persoanele cu handicap
motor. Scarile de acces in cladire au fost dimensionate la o inaltime de 16 cm cu o
adincime de 30 cm.

Elementele functionale propuse sunt:

Indicativ
Denumire ncpere

Pardoseala

01

Hol

Gresie antiderapanta

02

Hol

Gresie antiderapanta

03

Arhiva

Gresie antiderapanta

04

Birou

Gresie antiderapanta

05

Registrul agricol

Gresie antiderapanta

06

Caserie

Gresie antiderapanta

07

Birou

Gresie antiderapanta

08

Birou

Gresie antiderapanta

09

Chicineta

Gresie antiderapanta

Perei

Plafon

Suprafaa
(mp)

Zugrveal lavabil

13,36

Zugrveal lavabil

7,58

Zugrveal lavabil

6,55

Tavan fals+Zugrveal
lavabil

25,16

Zugrveal lavabil

26,15

Zugrveal lavabil

32,00

Zugrveal lavabil

15,55

Zugrveal lavabil

11,82

Zugrveal lavabil

9,35

ncpere
PARTER

10

Hol

Gresie antiderapanta

11

Grup sanitar

Gresie antiderapanta

12

Grup sanitar

Gresie antiderapanta

13

Grup sanitar pt. pers.

cu dizabilitati

Gresie antiderapanta

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Faianta deasupra blatului
+Zugrveal lavabil

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
Zugrveal lavabil
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
Zugrveal lavabil
lavabil peste 2.10 m
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
Zugrveal lavabil
lavabil peste 2.10 m
Placri cu faianta pn la H
Tavan fals+ Zugrveal
= 2.10 m + zugrveal
lavabil
lavabil peste 2.10 m

8,18

2,74

7,72

5,56

Indicativ
Denumire ncpere

Pardoseala

Perei

Plafon

Suprafaa
(mp)

Zugrveal lavabil

50,48

Zugrveal lavabil

73,92

Zugrveal lavabil

14,00

Zugrveal lavabil

20,67

Zugrveal lavabil

20,11

Zugrveal lavabil

16,77

Zugrveal lavabil

8,82

Zugrveal lavabil

26,25

Zugrveal lavabil

19,13

Zugrveal lavabil

7,78

Zugrveal lavabil

19,98

Zugrveal lavabil

12,70

ncpere

14

Hol

Gresie antiderapanta

15

Sala sedinte

Gresie antiderapanta

16

Centrala termica

Gresie antiderapanta

17

Arhiva

Gresie antiderapanta

18

Depozit material de
curatenie

Gresie antiderapanta

19

Casa scarii

Gresie antiderapanta

20

Hol

Gresie antiderapanta

21

Birou politie

Gresie antiderapanta

22

Birou

Gresie antiderapanta

23

Chicineta

Gresie antiderapanta

24

Evidenta populatiei

Gresie antiderapanta

25

Birou

Gresie antiderapanta

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil

Indicativ
Denumire ncpere

Pardoseala

Perei

Plafon

Suprafaa
(mp)

Zugrveal lavabil

3,77

Zugrveal lavabil

1,50

Zugrveal lavabil

5,43

Zugrveal lavabil

1,87

Zugrveal lavabil

31,26

Zugrveal lavabil

18,45

Zugrveal lavabil

18,27

Zugrveal lavabil

18,27

Zugrveal lavabil

5,15

Zugrveal lavabil

18,56

Zugrveal lavabil

43,55

Zugrveal lavabil

26,13

Zugrveal lavabil

24,79

ncpere

26

Chicineta

Gresie antiderapanta

27

Grup sanitar

Gresie antiderapanta

Birou

Gresie antiderapanta

29

Depozit

Gresie antiderapanta

30

Hol

Gresie antiderapanta

31

Birou contabilitate

Gresie antiderapanta

32

Birou urbanism

Gresie antiderapanta

33

Birou mediu

Gresie antiderapanta

34

Grup sanitar

Gresie antiderapanta

35

Casa scarii

Gresie antiderapanta

28

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
lavabil peste 2.10 m
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
lavabil peste 2.10 m
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil

MANSARDA
36

Hol

Gresie antiderapanta

37

Birou Primar

Gresie antiderapanta

38

Sala primire/secretariat

Gresie antiderapanta

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil

Indicativ
Denumire ncpere

Pardoseala

Perei

Plafon

Suprafaa
(mp)

Zugrveal lavabil

26,13

Zugrveal lavabil

17,11

Zugrveal lavabil

7,84

Zugrveal lavabil

6,46

Zugrveal lavabil

17,63

Zugrveal lavabil

5,65

Zugrveal lavabil

21,87

Zugrveal lavabil

23,10

Zugrveal lavabil

6,41

ncpere

39

Birou Viceprimar

Gresie antiderapanta

Contabil sef

Gresie antiderapanta

41

Grup sanitar barbati

Gresie antiderapanta

42

Grup sanitar femei

Gresie antiderapanta

43

Birou executare silita

Gresie antiderapanta

44

Depozit

Gresie antiderapanta

45

Secretariat

Gresie antiderapanta

46

Sala sedinta

Gresie antiderapanta

47

Chicineta

Gresie antiderapanta

40

pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
lavabil peste 2.10 m
Placri cu faianta pn la H
= 2.10 m + zugrveal
lavabil peste 2.10 m
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
pn la H = 1,50 m
zugravealal pe baza de
ulei/epoxidica sau placaj de
lemn +Zugrveal lavabil
Faianta deasupra blatului
+Zugrveal lavabil

TOTAL 1.046,00

d) Solutii constructive si de finisaje

Sistemul constructiv
Obiectivul modernizat va avea structura de rezisten astfel:
Fundatii - fundatiile cladirii avand in vedere studiul geotehnic al terenului sunt
continue.
Sistem structural - pereti portanti de zidarie de caramida - pereti - exteriori din
caramida de 50 cm, peretii interiori sunt de 20 cm, iar cei propusi pentru
compartimentare la parter zidarie de caramida 25 cm, la mansarda din gipscarton.
planeu din lemn va reconditionata.
Extinderea propusa va fi realizata din zidarie de caramida cu goluri verticale avand
grosimea de 30 cm la peretii de exterior cu termosistem de 10 cm. Peretii interiori
portanti vor fi realizati din zidarie de caramida avand grosimea de 25 cm, respectiv
compartimentarile la mansarda vor fi realizate fin gipscarton.

Finisaje interioare:
realizarea de compartimentri interioare nestructurale pentru funciunile
propuse

ndeprtarea pardoselii existente, realizarea pardoselilor de gresie

antiderapanta .
peretii vor fi finisate cu vopsea lavabila/ vopsea pe baza de ulei de preferinta
culoare deschisa sau lambriu de lemn.
inlocuirea tmplriei din PVC/ lemn cu tmplrie din aluminiu, rezistent la foc
30, pe caile de evacure.
Incaperile din mansarda vor fi termoizolate fata de spatiile de pod
neamenajat(neincalzit), peretii despartitori din gispcarton vor avea 25 cm
grosime de termoizolatie in miez., respective la peretii despartitori de 25 cm suprafata rece a zidariei va fi izolata cu termosistem de 10 cm din polistiren
grafitat.

Finisaje exterioare:

tamplariile vor fi din lemn stratificat, de culoare maro, cu geamuri performante

din punct de vedere termo-tehnic de tip termopan, cu trei straturi de sticla.
pereii exteriori se vor termoizola cu vata minerala bazaltica de 10 cm
grosime, peste care se va aplica zugrveala lavabil, care sa asigurare
permeabilitatea.- la cladirea existenta
soclu din tencuiela.
se vor realiza trotuarele de protecie n jurul cldirii, din pavaj,
se propune refacerea sarpantei de lemn cu nvelitoare igl ceramica
culoare- maro roscat.
jgheaburile i burlanele se vor realiza conform sistemului de acoperi adoptat.

Amenajarea propus nu constituie o surs de noxe i nu trebuie prevzute msuri

speciale care s mpiedice poluarea mediului.
n timpul exploatrii, reziduurile solide rezultate din activitati vor fi transportate
periodic de ctre o firm specializat, pe baz de contract.
REZISTEN
INSTALAII ELECTRICE
n cadrul prezentei lucrri au fost cuprinse urmtoarele instalaii electrice:

instalaii electrice de iluminat

instalaii electrice de prize si forta
instalatii electrice de iluminat de siguran
instalatia de detectie incendiu

instalatia de supraveghere cu camere video

reteaua voce-date
instalatia anti-efractie
instalaia de paratrasnet
priza de pmnt

II. STANDARDE l NORMATIVE DE REFERIN

- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalaiilor electrice cu

tensiuni pn la 1000 V ca, NP-I7-2011.
- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor
P118/3-2015;
- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice interioare de curenti
slabi aferente cldirilor civile i industriale I18/1-01.
III. EXECUTAREA LUCRRILOR
III/1. INSTALAII E LE C T R IC E D E F O RTA
Tabloul electric principal al primariei este TEG. Alimentarea cu energie
electrica a acestui tablou electric este realizat din firida de bransament printr-un
cablu de tip ACYY-F 3x120+70mmp.
III/2. INSTALAII ELECTRICE DE ILUMINAT GENERAL
S-au prevzut corpuri de iluminat echipate cu surse Led 40W, 20W, 15W, 10W,
aplice si plafoniere, montate aparent pe plafoanele si peretii ncperilor. Instalaia
electric de iluminat general se realizeaz cu cablu de tip CYY-F 3x1.5 mm 2. Toate
cablurile sunt protejate n tuburi PVC, montate ingropat in tencuiala. In cazul in care
cablurile se pozeaza pe materiale combustibile(de ex. pe lemn) acestea se vor
proteja in tub flexibil metalic.
III/3. INSTALAII ELECTRICE DE PRIZE
Instalaia electric de prize uz general se realizeaz cu cablu de tip CYY-F
3x2.5mmp. Toate cablurile sunt protejate n tuburi PVC ngropate in tencuiala. In
cazul in care cablurile se pozeaza pe materiale combustibile(de ex. pe lemn) acestea
se vor proteja in tub flexibil metalic. Prizele montate in birouri vor fi montate la
hmontaj 0.4m, prizele din magazii, chicinete, centrala termica la hm=1.2m. Prizele
sunt simple sau duble, de 16A cu contact de protectie.
III/4. INSTALAIA ELECTRICA PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA

Conform normativului I7-2011 art. 7.23.7.1 cladirea trebuie prevazuta cu

iluminat de securitate pentru evacuare. Iluminatul de securitate pentru evacuare
este realizat cu corpuri de iluminat 8W, echipate cu acumulatori.
Conform normativului I7-2011 art. 7.23.6. centrala termica trebuie prevazuta
cu iluminat de securitate pentru interventii. Iluminatul de securitate pentru
interventii se va realiza cu un corp de iluminat echipat cu kit de emergenta.
Conform normativului I7-2011 art. 7.23.9. incaperile cu suprafata peste 60mp
trebuie prevazute cu iluminat de securitate impotriva panicii. Iluminatul de securitate
impotriva panicii se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu kituri de emergenta.
Conform normativului I7-2011 art. 7.23.5 camera centralei de semnalizare
incendiu trebuie prevazuta cu iluminat de securitate pentru continuarea lucrului.
Iluminatul de securitate pentru continuarea lucrului in camera centralei de
semnalizare incendiu se va realiza cu un corp de iluminat echipat cu kit de
emergenta.
Conform normativului I7-2011 art. 7.23.7.2. de-a lungul cailor de evacuare,
distanta dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie sa fie de maxim 15m.
Instalaia pentru iluminatul de siguranta se realizeaz cu cabluri de tip CYY-F
3x1.5mmp protejate in jgheaburi metalice in zona de productie si depozitare si in
tuburi PVC in zona de vestiare si birouri.
III/5. INSTALATIA DE DETECTIE, SEMNALIZARE, AVERTIZARE INCENDIU
ADRESABILA CU ACOPERIRE TOTALA
Instalatia de detectie, semnalizare si avertizare la incendiu se va executa in
cablu special pentru instalatii de semnalizare la incendiu, rezistent la foc min. 30
minute, de culoare rosie, cu ecran electrostatic, de tip JEH(St)H 2x0.8mm E30.
Sistemul de detecie, semnalizare i avertizare a apariiei incendiului este alctuit din
urmtoarele subsisteme:
- subsistemul de detecie automat a apariiei incendiului, compus din detectoare
automate de fum;
- subsistemul de semnalizare manual a nceputului de incendiu, compus din
butoane manuale de alarmare;
- subsistemul de alarmare acustic i optic, compus din semnalizatoare acustice
si optice;
1.Subsistemul de detecie automat a apariiei incendiului
Detectoarele de fum sesizeaz fumul la nceput de incendiu i asigur o rapid
semnalizare a apariiei focului. De asemenea, reactioneaz foarte bine la fumul,
vizibil sau invizibil, al focului mocnit sau cu flacr. Detectoarele de fum optice

comunic centralei de avertizare incendiu, gradul de prfuire al detectorului.

Aceast facilitate permite, pe baza programrii pragului de prealarm,
declanarea alarmei corespunztoare.
2.Subsistemul de semnalizare manual a nceputului de incendiu
Butoanele manuale de incendiu vor fi montate conform planelor de
amplasament, pe toate cile de evacuare din cladire. Acestea se activeaz prin
spargerea geamului (fr pericol de ranire). Verificarea acestui dispozitiv este
foarte simpla i se face cu ajutorul unei chei speciale. Avantajul principal este
manevrabilitatea extrem de simpl, lovirea se poate face sub orice unghi i din
fug.
3.Subsistemul de semnalizare/alarmare acustic i optic a nceputului de
incendiu
n acest subsistem sunt incluse sirene de interior si exterior, pentru atenionarea
personalului n vederea demararii masurilor pentru evacuarea cladirii. La poarta se
va monta un panou repetor.
Centrala de incendiu va avea o sursa de alimentare de rezerva(acumulatori),
dimensionata astfel incat sa asigure autonomia pentru alimentarea intregului
sistem conform legislatiei in vigoare timp de 48ore in stand-by si inca 30minute in
alarma.
III/6. RETEAUA DE CALCULATOARE SI INSTALATIA DE TELEFONIE
Pentru realizarea reelei de telefonie si de calculatoare-internet se vor utiliza
cabluri de tip UTP 4x2x0.5mmp cat 6. Toate cablurile vor fi centralizate in Rack-ul
montat la parter.
III/7. INSTALAIA DE SUPRAVEGHERE VIDEO
Instalatia de supraveghere video se va realiza cu un inregistrator de tip
NVR(Network Video Recorder) cu 16canale, 2 switch-uri POE de 8 porturi si camere
video fixe, de interior si de exterior(alimentarea camerelor se va face prin tehnologie
POE). Cablarea se va realiza cu cablu UTP cat.5e.
III/8. INSTALAIA ANTI-EFRACTIE
Pentru realizarea instalatiei anti-efractie se vor utiliza cabluri din cupru,
ecranate de tip 6x0,22mmp. S-a prevazut o centrala de alarma, senzori pasivi in
infrarosu, tastaturi si o sonerie de exterior.
III/9. INSTALAII DE PROTECIE CONTRA TENSIUNILOR ACCIDENTALE DE
ATINGERE

Se prevede executarea a unei prize de pmnt artificiale avnd valoarea

rezistenei de dispersie de maxim 1 ohm realizat cu electrozi verticali din eav de
Ol zincat de 21/2 si lungime de 2 m si platband de Ol zincat 40 x 4 mmp.
Rezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie mai mic de 1 Ohm,
indiferent de umiditatea solului sau de anotimp.
Daca la msurtorile efectuate rezistena de dispersie a prizei de pmnt va fi
mai mare dect cea prevzut, se vor lua msuri pentru mbuntirea acesteia prin
introducerea de electrozi suplimentari i a unui pat de bentonit cu grosimea de cca.
20 cm.
III/10. INSTALAIA ELECTRIC DE PROTECIE MPOTRIVA
SUPRATENSIUNILOR ATMOSFERICE
Se va realiza o instalaie de paratrsnet cu dispozitiv electronic de amorsare
(PDA). Elementul de captare va fi montat pe un catarg telescopic din trei tronsoane
l=6.5m. Pda-ul va fi prevazut cu o tija centrala din material cupru cromat trebuie sa
aiba o functionare independenta de conditiile meteo. Dispozitivul electronic de
amorsare va avea posibilitatea de verificare cu tester special.
Sunt prevazute 2 coborari aparent pe cladire din conductor rotund de aluminiu
de diametru 8mm pana la piesele de separatie. Coborrile instalatiei de paratrasnet
se vor lega la priza de pmntare artificial (Rp<1 ohm).

III/11. CAPITOLUL MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Documentatia de proiectare a fost astfel intocmita incit sa permita executarea
si utilizarea instalatiei proiectate in conditii in care, la o exploatare normala a
sistemelor, sa se previna accidentele de munca, precum si imbolnavirile profesionale.
1 Factorii de risc la executia lucrarii
Factorii de risc avuti in vedere la elaborarea documentatiei sunt urmatorii :

cadere obiecte de la inaltime

curent electric : atingere indirecta si directa
lucru la inaltime
proiectare de corpuri sau particule
deplasari pe suprafata inclinata sau alunecoasa
lucru in spatii inguste
contact cu corpuri ascutite

Proiectantul a avut in vedere acesti factori de risc care apar la indeplinirea sarcinilor
de munca .
Beneficiarul este obligat sa refaca aceasta analiza cu datele concrete, conform Legii
319/2006, sa identifice complet toate riscurile si sa ia toate masurile pentru
diminuarea sau evitarea lor.
Contractul de executie cuprinde si clauze privind securitatea muncii cu raspunderile
partilor.
2 Masurile individuale si colective de securitatea muncii la executia lucrarii
Fata de factorii de risc estimati pentru executia lucrarii, indicati mai sus, se
impun urmatoarele sortimente de mijloace individuale de protectia muncii care pot fi
acordate conform HG 1146/2006 :
casca de protectie rezistenta la foc si penetratie
manusi de protectie electroizolante JT
incaltaminte de protectie electroizolante JT
covor electroizolant
manusi de protectie rezistente la uzura
centura de siguranta pentru lucru la inaltime sau platforma de lucru la inaltime
ochelari de protectie la praf
masca de protectie la praf
salopeta de protectie
Personalul de executie va utiliza numai utilaje sigure dpdv al securitatii muncii,
care au certificate de conformitate si sunt cumparate cu declaratie de conformitate
dpdv al securitatii muncii si sunt marcate de conformitate de securitate. Sculele
utilizate vor avea minere electroizolante, ele vor fi apucate numai de zona izolata, se
vor folosi numai scari electroizolante iar personalul trebuie sa fie dotat si sa
utilizeze echipamentul individual de protectie, respectind principiul cel putin doua
mijloace electroizolante inseriate pe cale de curent. Echipamentele portabile si
uneltele manuale utilizate vor respecta prevederile Legii 319/2006.
Executantul va utiliza pentru manevre in instalatiile electrice de joasa tensiune
numai personal autorizat .
Ca mijloace colective de protectie se recomanda: semnalizarea locurilor
periculoase si atentionare vizibila a lor cu placute de semnalizare, instructajul
specific si periodic de protectia muncii la locul de munca, elaborarea unor instructiuni
proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea unui program de securitatea
si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim ajutor,
utilizarea de scule si utilaje certificate, control permanent privind respectarea
masurilor de securitatea muncii, etc.

La tablourile electrice de joasa tensiune pentru evitarea socurilor electrice prin

atingere indirecta s-au aplicat doua masuri de protectie: una principala care este
legarea la pamant si o masura suplimentara care este deconectarea automata in caz
de defect. In partea desenata a proiectului se indica aceste masuri de protectie.
In timpul executiei este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor
improvizate sau necorespunzatoare.
Pentru lucru la inaltime, executantul va folosi numai personal atestat medical
pentru lucru la inaltime si va utiliza utilaje (platforme, etc) sau mijloace individuale
de protectie (centuri, etc) pentru lucru la inaltime, dupa caz.
In magaziile de pe santier, executantul va aplica normele de protectia muncii pentru
transportul prin purtare cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
La manevre in instalatiile electrice scoase de sub tensiune se va aplica
prevederile Legii 319/2006. Nu se vor face manevre cu instalatii electrice aflate sub
tensiune. Prin manevra se intelege un ansamblu de operatii care conduce la
schimbarea configuratiei unei instalatii electrice prin actionarea unor aparate de
comutatie (vezi IPI 65/2007 Instructiuni proprii interne de securitate si sanatatea
muncii pt. transportul si distributia energiei electrice).
Pe santier si in interiorul constructiilor in lucru se vor utiliza tablouri de
distributie in executie capsulata sau tablouri inchise in cutii prevazute cu usa si
cheie , conform- I7/2011.
Montarea echipamentelor tehnice electrice si realizarea instalatiilor electrice
trebuie sa se desfasoare in asa fel incit sa nu se modifice conceptia de proiectare. In
cazuri speciale, modificarile trebuie sa se faca numai cu acordul scris al
proiectantului.
3 Echipamente tehnice utilizate
In cadrul documentatiei, proiectantul a ales echipamente tehnice care sunt
sigure dpdv al securitatii muncii, care sunt certificate de conformitate dpdv al
securitatii muncii si se vor livra cu declaratie de conformitate conform Legii
319/2006.
4 Obligatiile executantului
Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de instalatii in conditii care sa
asigure evitarea accidentelor de munca. In acest scop este obligat :
sa analizeze documentatia tehnica dpdv al securitatii muncii
sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele/instructiunile/ prescriptiile/
standardele de securitatea muncii specifice lucrarii

sa execute toate lucrarile si in scopul exploatarii ulterioare a instalatiilor in

conditii depline de securitate a muncii
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia probelor si receptiei astfel ca
lucrarea executata sa poata fi utilizata in conditii de securitate maxima posibila
sa utilizeze pe santier masurile individuale si colective de securitatea muncii
astfel ca sa se evite sau sa se diminueze pericolele de accident sau imbolnavire
profesionala
sa utilizeze pentru manevre in instalatiile electrice numai electricieni autorizati
5 Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul raspunde de preluarea si apoi exploatarea lucrarilor de instalatii in
conditii care sa asigure securitatea muncii. In acest scop este obligat:
sa analizeze proiectul dpdv al securitatii muncii
sa respecte si sa aplice toate normele si normativele de securitate a muncii
sa respecte instructiunile de securitate a muncii ale echipamentelor livrate
sa faca analiza factorilor de risc de accident si sa ia masurile corespunzatoare
pentru lucrarile de instalatii care se executa in paralel cu desfasurarea procesului
de productie sa incheie cu executantul un protocol anexa la contract in care sa
delimiteze zonele de lucru pentru care raspunderea privind asigurarea masurilor de
securitatea muncii revin executantului
in exploatare sa existe obligatoriu documentele specificate
sa prevada mijloace de prim ajutor eficace
pentru personalul care lucreaza cu videoterminale sa prevada obligativitatea
examenului medical oftamologic si utilizare de ochelari/ecrane de protectie, daca e
cazul ;
sa prevada si sa aplice masuri de prevenire si stingere a incendiilor
sa intocmeasca proceduri de interventie pentru caz de criza sau dezastre si sa
aibe pregatite echipe de interventie, antrenate si dotate corespunzator.
sa prevada sumele necesare pentru realizarea masurilor de securitate muncii
sa-si organizeze activitatea de securitate si sanatate in munca conform Legii
319/2006
receptia si punerea in functiune a instalatiei se va face numai dupa ce s-a constat
si consemnat, cu avizul proiectantului, ca s-au respectat normele de securitate a
muncii.
sa nu permita accesul persoanelor neautorizate in instaltiile electrice
Beneficiarul trebue sa verifice ca instalatia de legare la pamint este corespunzatoare,
sa se ingrijeasca sa faca masuratori periodice a prizei de pamint si sa obtina buletine
de masuratori care sa ateste ca priza de pamint este in parametrii normali, conform
legislatiei.
In locurile cu pericol de incendiu beneficiarul trebuie sa ia masuri de protectie
impotriva descarcarilor statice , conform Legii 319/2006 si eventual daca e cazul si
NP 099-04.

6 Legislatia de securitate a muncii

La intocmirea lucrarilor de proiectare s-a tinut seama de legislatia de
securitatea muncii aflata in vigoare. Se atrage atentia executantului lucrarii si in
special beneficiarului, ca utilizator al instalatiei proiectate, ca trebuie sa respecte
intocmai aceasta legislatie din motive morale si datorita raspunderii juridice care
prevede ca neluarea vreuneia din masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare
la protectia muncii sau nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu
privire la protectia muncii, constituie infractiune si se pedepseste ca atare.
Dam mai jos o lista restrinsa a acestei legislatii de care s-a tinut seama la
proiectare si care trebuie sa fie completata de executant si beneficiar cu normele
specifice corespunzatoare. Beneficarul si executantul trebuie de asemenea sa
elaboreze si instructiuni proprii de securitatea muncii, specifice instalatiei.

Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006 si normele de aplicare a legii;

HG 1146
IPI 65/2007
Normativele I 7/2011, I 18/2001, P118/3-2015;
Normele specifice pentru transportul si depozitarea oxigenului/ acetilenei;

7 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

La intocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislatia
tehnica in vigoare specifice lucrarilor proiectate, astfel:
Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
NG-OMAI 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor
Normativul P118/3-2015 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de detectie
si semnalizare a incendiilor;
Normativul I-7/2011 pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor.
S-a avut in vedere inlaturarea pericolului de producere a unui incendiu de la
instalatiile electrice. S-au prevazut urmatoarele masuri de protectie impotriva
incendiilor:
- folosirea de echipamente electrice corespunzatoare mediului in care se
monteaza, respectandu-se prevederile I7/2011;
- folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu
combustibile (din mase plastice), care in conditii normale, daca sunt aprinse, nu
propaga flacara.

S-a prevazut pozarea cablurilor pe trasee fara materiale combustibile in

apropierea acestora, iar la trecerile prin plansee si pereti se va realiza o etansare
ignifuga a golurilor.
S-au respectat distantele si separarile impuse de I18/2001 si I7/2011 intre
conductele instalatiilor proiectate si instalatiile vecine.
In incaperea unde s-a montat centrala de supraveghere vor exista mijloace de
prima interventie (stingatoare cu CO2 ) in cazul initierii unui incendiu la sursele de
alimentare cu energie electrica ale centralei.

III/12. MANAGEMENTUL MEDIULUI

Atat in faza de proiectare, executie, exploatare cat si pentru dezafectarea
instalatiilor, se vor urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv
identificarea, evaluarea, limitarea sau eliminarea impactului negativ al instalatiilor
asupra mediului.
III/13. NORMATIVE, PRESCRIPTII, STANDARDE, INSTRUCTIUNI SI DECRETE
La elaborarea documentatiei s-au respectat urmatoarele normative, prescriptii,
standarde, instructiuni si decrete, care se vor respecta la executie:

C562002 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente;
I7/2011 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor;
I18/1-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
P118/3-2015 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice de
semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;

Legea 307/ 2006 privind apararea impotriva incendiilor;

Ordinul 163/ 2007 al MAI pentru aprobarea Normelor generale de aparare

impotriva incendiilor
NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat
artificial din cladiri;
NP 062-2002 Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si
pietonal;

 NP 24-97 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea parcajelor etajate

pentru autoturisme;

NP 179/2009 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane;

RE-Ip 30-04 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la

pamant ;
RE-Ip 51/2-93 Instructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nominale
economice ale transformatoarelor din posturi ;
PE 101-1993 Instructiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a
instalatiilor electrice peste 1kV in raport cu alte constructii;
PE 101/A-1985 - Normativ pentru construirea instalatiilor electrice de conexiuni si
transformare, cu tensiuni peste 1 kV;
PE 103-1993 Instructiuni pentru verificarea si dimensionarea instalatiilor
electroenergetice la solicitari mecanice si termice in conditiile curentilor de
scurtcircuit;
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice;
NTE 006/06/00- Normativ privind metodologia de calcul a curentilor de scurtcircuit
n retelele electrice cu tensiunea sub 1 kV
SR EN 61140:2002, Protecia mpotriva ocurilor electrice. Aspecte comune n
instalaii i echipamente electrice
PE 120-1994 Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele
electrice de distributie si la consumatorii industriali si similari;
O.ANRE 45/2006 Normativ pentru stabilirea solutiilor de alimentare cu energie
electrica a consumatorilor industriali si similari;
PE 125-1989 - Instructiuni privind coordonarea coexistentei instalatiilor electrice
cu liniile de telecomunicatii;

OUG 195/2005 si Legea 265 privind protectia mediului;

Legea 426/2002 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;

Legea 465/2001 pentru aprobarea OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor

industriale reciclabile;
Legea 431/2003 privind aprobarea OUG pentru modificarea alin.(2) al art.7 din
OUG 16/2001;

HGR 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

HGR 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje;

HGR 349/2005 privind depozitarea deseurilor.

PE 132/93 normativ pentru proiectare retelelor electrice de distributie publica.

Executia, punerea in functiune, darea in exploatare, intretinerea, repararea

instalatiilor electrice, efectuarea tuturor probelor, incercarilor si masuratorilor,
instruirea personalului de exploatare si intretinere privind masurile de protectia
muncii si P.S.I. tratate prin prezenta documentatie trebuie sa se faca obligatoriu, in
conformitate cu actele normative mai sus mentionate.
Executia si intretinerea instalatiilor electrice se va face numai de personal
autorizat de catre A.N.R.E. pentru astfel de lucrari.

INSTALAII SANITARE
INSTALAII INCALZIRE
INSTALAII CLIMATIZARE

2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI:

a) ZONA SI AMPLASAMENTUL
Comuna Slard este aezat pe valea Barcului i este format din localitile
Sntimreu, Hodo i centrul de comun Slard. Valea Barcului a fost locuit nc de
acum 7500 de ani, aici gsindu-se unelte de piatr datnd din epoca neoliticului.
Probabil numele provine de la Zalard, un mare conductor de oti. ntre anii 12911294 este pomenit ca "Villa Zalard", fiind un ora cu drept de trg i se ntindea pe o
suprafa mai mare dect cea actual. Comuna este strbtut de rul Barcu,
predomin terenurile arabile cu soluri de bun calitate. Aici funcioneaz Asociaia
Vntorilor i Pescarilor Valea Barcului ce deine la Sntimreu o impresionant
caban de vntoare. Productorii locali i vnd produsele cultivate n mod
tradiional: lactate, legume i fructe, n fiecare zi de miercuri la piaa agroalimentar
din Slard. La fermele agricole de pe raza comunei se cultiv pentru export zmeur,
cpuni, afine, mure, porumb care sunt apoi conservate prin congelare industrial.
Exist i ferme ecologice certificate iar unii gospodari se ocup cu bioapicultur.
Exist i fermieri care se ocup de creterea cailor de ras lipiani, crescui pentru
atelaj.
AMPLASARE I ACCESIBILITATE.

Comuna Slard este aezat pe valea Barcului, este format din localitile
Sntimreu, Hodo i centrul de comun Slard. Slard se afl pe malul stng,
Sntimreu pe malul drept, iar Hodo pe malul stng al rului Barcu. Sntimreu se
ntinde pe dealuri mpdurite, Hodo i Slard se afl n zon de es. Comuna este
situat n vestul judeului Bihor, la nord-est de municipiul Oradea, la o distan de 23
de km de acesta. Prin comun trece drumul judeean Biharia - Marghita. Se
nvecineaz la Nord-Vest cu comuna Diosig i comuna Roiori, la Sud-Vest cu comuna
Tmeu i comuna Biharia, la Sud cu comuna Sniob. Coordonatele geografice ale
comunei sunt 47 13' Nord, 22 3' Est.
Principalele ci de acces sunt:
Calea ferat cea mai apropiat gar C.F.R. este la o distan de 15 km, n
comuna Biharia;
Drum naional DN 19E;
Drumuri comunale DC 19, DC 20, DC 21, DC 22, DC 25, DC 34;
Drumuri agricole 26 km.
Comuna Slard se afl la o distan de 23 km de Oradea, timpul aproximativ,
necesar parcurgerii distanei fiind de 30 de minute cu maina, 45 de minute cu
autobusul i 70 de minute cu trenul. n ceea ce privete accesul prin
intermediul cilor aeriene, cel mai apropiat aeroport se afl la Oradea.
ORGANIZARE ADMINISTRATIV.
Comuna Slard cuprinde n structura sa administrativ satele: Sntimreu, Hodo
i Slard. Satul reedin de comun este Slard, care de altfel d i numele
comunei. Autoritile administraiei publice locale din comuna Slard sunt
Consiliul Local Slard, aparatul propriu al acestuia denumit Primria comunei
Slard i Primarul comunei Slard. Consiliul Local Slard este format din 13
consilieri, constituit n urma alegerilor locale din anul 2016. Primria comunei
Slard numr n componena sa 7 funcionari publici i personal contractual n
numr de 15, conform organigramei.
SUPRAFA
Suprafaa total a comunei este de 6.800 ha,din care intravilan 469 ha i extravilan
6.331 ha.
Teritoriul comunei Slard este alctuit din localitatea Slard - 3486 ha, localitatea
Sntimreu 1574 ha i localitatea Hodo - 1740 ha.
RELIEF
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul comunei este situat n zona
cmpiei depresionare a vii rului Barcu. Zona pe care se ntinde comuna Slard
aparine structurii geologice majore depresionare a Cmpiei Pannonice, n care
succesiunea geologic este dat de complexul argilelor i nisipurilor pannoniene de
culoare cenuiu vineie, peste care se dispun discordant formaiuni recente, nisipuri

i pietriuri de teras, formaiuni aluvionare argiloasenisipoase, de vrst pleistocenholocene. Sntimreu se ntinde pe dealuri mpdurite, Hodo i Slard se afl pe es.
CLIMA
Clima comunei Slard este temperat continental. Temperatura medie anual este
de 10 11C; temperatura medie cea mai ridicat se nregistreaz n luna iulie,
avnd valoarea de 21,2C, iar cea mai sczut medie lunar este n ianuarie 15C.
Toamna ngheurile ncep n prima parte a lunii octombrie. n timpul iernii gerurile
alterneaz cu dezgheuri. Primverile sunt relativ scurte, temperaturile nalte apar
brusc n luna martie, n aprilie vremea este variabil, iar din luna mai temperaturile
ridicate amintesc de var. Cele mai calde luni sunt iulie i august. n toamnele lungi,
de multe ori timpul nsorit se menine pn la sfritul lunii noiembrie.
Precipitaiile medii anuale sunt de 635 mm, egale cu media pe ar. Pe anotimpuri,
precipitaiile sunt repartizate n felul urmtor: iarna 116,3 mm, primvara 162,9
mm, vara 200 mm i toamna 155,8 mm. Cele mai abundente ploi cad la sfritul
primverii i nceputul verii. n lunile iulie-augustseptembrie se nregistreaz un uor
deficit de umiditate. Marea majoritate a precipitaiilor cad sub form de ploaie.
Cele mai frecvente vnturi sunt cele din nordvest, vnturi umede i reci, i vnturile
din sud i sud-vest. Viteza medie a vntului este de 3.41 m/s, mai mare n sezonul
rece. Vitezele cele mai mari se nregistreaz pe direciile vnturilor dominante,
primvara i iarna, viteza medie a vntului fiind n general de peste 3 m/s. Cele mai
mari viteze ale vntului sunt din SV, cu 4.22 m/s i din S cu 3.85 m/s, iar cele mai
reduse valori sunt din direcia SE i NV de 2.85 respectiv 3.07 m/s.
HIDROGRAFIE
Pe teritoriul comunei Slard curge rul Barcu i un lac de acumulare cu o bogat
faun piscicol,iar n localitatea Sntimreu exist o fntn artezian de ap
mineral feroas, cu efecte medicinale.
Rul Barcu - izvorte din partea nordic a Munilor Apuseni, n comuna Sg din
judeul Slaj. n Ungaria se vars n rul Criul Repede. Are o lungime de 134 km. Pe
parcursul su strbate Dealurile de Vest i Cmpia de Vest. Limea medie a vii
Barcului este de circa 20 de metri.
Adncimea vii este de 2-3 metri, n anumite poriuni ajungnd pn la 4 metri. Rul
are maluri
abrupte supuse eroziunilor n mod accentuat. Adncimea medie a apei este de 0,5-1
metri,
exceptnd anumite poriuni, unde adncimea apei poate ajunge pn la 2 metri. Este
caracteristic o
foarte mare neuniformitate att n adncimea apei ct i n ceea ce privete natura
fundului i forma malului. Debitul rului este foarte variabil de la 0,5 m3/sec. la 15
m3/sec. n timpul nundaiilor, debitul mediu este n jur de 1,5-2 m3/sec. Printre cei
28 de aflueni ai acestui ru se numr Bistra, Ip,Sldbagiu i Toplia. Debitele medii
multianuale ale Barcului la Slard sunt de 6,2 m3/s.
Lacul de acumulare de la Sntimreu se afl din toamna anului 2010 n
administraia A.V.P. Valea
Barcului. Din 2011 deine licen de acvacultur. Lacul este situat la ieirea din
Sntimreu, pe drumul
ce face legtura cu localitatea Vaida. Are o suprafa util practicrii pescuitului
sportiv de aproximativ 45 ha, cu o lungime de circa 1 km i o lime cuprins ntre
400 i 150 metri. Adncimea apei variaz ntre 2 i 8 metri.

n coada lacului s-a format de-a lungul anilor o splendid delt, cu o suprafa de
aproximativ 60 ha, o adncime a apei cuprins ntre 30 i 150 de cm,un rai al
psrilor acvatice, aici cuibrind numeroase familii de lebede i rae, fiind de
asemenea un habitat perfect reproducerii naturale a materialului piscicol aflat n lac.
n aceast zon pescuitul este interzis. Lacul este alimentat natural de ap
curgtoare i numeroase izvoare tot timpul anului,apa avnd o puritate i limpezime
deosebite datorit imensei perdele de stuf care o filtreaz.
Datorit adncimii medii relative mari (circa 4m), temperatura apei se menine
relativ constant pe parcursul ntregii verii, acumularea fiind situat la o altitudine de
120 m. Factorii de mai sus au dus la dezvoltarea natural a unui bogat material
piscicol, reprezentat n special de crap, tiuc, amur, caras i roioar.
ntre anii 2010 i 2013 acumularea a fost populat cu circa 25 tone de crap (500 gr.10kg./buc), caras, somn (puiet i exemplare adulte) i 700 kg puiet amur (500 gr.
800 gr/buc.). n primvara anului 2014, lacul a fost din nou populat cu 3 tone de
pltic, exemplare adulte (300 gr. 700 gr./buc).
Acumularea este situat la marginea oselei, drumul din jurul lacului este pietruit,
astfel accesul la locurile de pescuit este facil tot timpul anului indiferent de condiiile
meteo cu orice tip de autoturism. Fiecare loc de pescuit este dotat cu o europubel.
Exist toalete amenajate n jurul lacului,amplasate la o distan de aproximativ 200
m una de alta. Pescuitul sportiv se poate practica de pe mal sau de pe pontoanele
special amenajate n acest scop.
Asociaia Valea Barcului dispune de sediu i caban amenajate pe marginea
acumulrii, paza fiind asigurat permanent prin cei 4 paznici angajai. Datorit
licenei de acvacultur, pescuitul se poate practica tot timpul anului. Accesul la balt
se poate face prin localitatea Roiori spre localitatea Vaida pe drumul Oradea - Satu
Mare sau din Slard spre Sntimreu pe drumul Oradea -Marghita, distana fa de
Oradea fiind deaproximativ 25 km.
SOLURILE
Solurile predominante sunt cernoziomurile. Cernoziomul este un sol foarte fertil, de
culoare nchis (negru, castaniu), format sub o vegetaie ierboas, n condiiile unei
clime continentale.Cernoziomul conine humus n proporie de 3-6%, procentaj mic n
comparaie cu alte soluri, care pot avea pn la 25% humus, dar este de bun
calitate (mull calcic), saturaia n baze este de 90-100% cu o reacie neutr, slab
alcalin (pH = 7-7,8) i un procentaj important de acid fosforic, amoniac i fosfor.
Materialul parental este reprezentat n special de roci sedimentare: loess, depozite
loessoide, luturi, argile, marne, calcare, gresii.
FLORA I FAUNA
Flora i fauna este foarte diversificat i bogat att ca numr de specii ct i ca
valoare a acestora.
Aceast bogie este dat i de suprafaa ocupat de pdure i de cursurile de ap.
Vegetaia este cea caracteristic esului i a dealurilor joase, predominnd terenurile
arabile cu soluri de bun calitate.
Flora ierboas provine din: rogoaze, coada calului, specii de trifoi care dau o
cantitate mai mare din masa ierboas. Arbutii mai importani sunt:socul, mcieul i
porumbarul.
Punile i fneele au o bun compoziie floristic unde, alturi de grunincele apar:
pirul, trifoiul, albstrelele, mohorul, costreiul.

Pdurea reprezint formaiunea vegetal cu o importan deosebit pentru comuna

Slard i este alctuit din conifere, specii de fag i gorun.
Vegetaia esurilor este alctuit din slcii i rchite. Murul, iarba cmpului i mai
multe specii de trifoi apar n alctuirea pajitilor de deal i de es ale comunei.
n pdurile de pe raza comunei Slard cuibresc o mulime de psri printre care
amintim: cinteza de pdure, scatiul, presura galben, pitulicea fluiertoare, pitulicea
mic, botgrosul, mugurarul, cucul, sturzul cnttor, grangurele, mai multe specii de
piigoi i ciocnitori, uliul porumbar, uliul psrelelor, ciuful de pdure, huhurezul
mic, orecarul comun, vnturelul rou, ochiul boului, mcleandrul, codroul de
munte, mierla, gaia,
coofana, stncua, corbul, alturi de care apar multe altele.
Fauna de mamifere prezint mai multe specii precum mistreul, cpriorul, iepurele,
viezurele,vulpea, pisica slbatic, dihorul i veveria. Din fauna de micromamifere se
remarc mai multe specii de oareci, chicani, pri i lilieci, iar nevstuica i
hermelina sunt unele dintre mamiferele carnivore de talie mic. Pe malurile Barcului
ntlnim vegetaie acvatic destul de abundent cu o importan deosebit pentru
psri. Astel amintim suprafee acoperite de trestiiuri, rogoziuri i ppuriuri. n
acestea, de cele mai multe ori, se gsesc i desiuri de rchite i slcii utilizate de o
multitudine de psri acvatice pentru reproducere. Aici cuibresc izolat sau n colonii
mixte strcul pitic, buhaiul de balt, strcul purpuriu, egreta mic, strcul galben,
loptarul, strcul de noapte, ignuul i strcul cenuiu. Putem aminti i pasri
migratoare: berze,gte, cufundaci, cormorani, strci, ferestrai, clifari, cocordei,
cocori, pescrui, chire, chirighie.
Dintre reptile putem ntlni nprca, arpele de alun, arpele lui Esculap, oprla de
cmp, guterul i arpele de cas.
Apele Barcului gzduiesc numeroase specii de peti, printre care amintim: dunari,
zvrlug, raspr, fusar, boara, mreana vnt, porcuorul de nisip, pietrar,
porcuorul de vad.
DEMOGRAFIE
Potrivit rezultatelor recensmntului din octombrie 2011, populaia stabil a comunei
Slard era de 4.340 de locuitori, n cretere fa de recensmntul anterior din 2002
cnd s-au nregistrat 4.188 de locuitori.
Conform tabelului de mai jos se poate observa o cretere a numrului de locuitori n
comuna Slard de la recensmntul din 2002 i pn n 2011.
Dup componena etnic majoritatea locuitorilor sunt maghiari (69,63%). Principalele
minoriti sunt cele de romni (25,46%) i romi (2,72%). Pentru 1,84% din
populaie,apartenena etnic nu este cunoscut.
Distribuia pe sexe a populaiei din comuna Slard este echilibrat, astfel 49% din
locuitori sunt
de sex masculin i 51% sunt de sex feminin.
Raportul de masculinitate n comuna Slard este de 96,21 % n anul 2011, ceea ce
nseamn c la 100
de persoane de sex feminin revin aproximativ 96 de persoane de sex masculin.
Privitor la densitatea populaiei, la 1 km n comuna Slard, revin 61 de locuitori.
Astfel, comuna Slard nregistreaz o densitate a populaiei sczut n comparaie cu
judeul Bihor unde densitatea populaiei este de 72,9 locuitori pe km .

n ceea ce privete ncadrarea populaiei n funcie de nivelul de studii absolvite, 185

de persoane au studii superioare, din care 170 au i diploma de licen. n categoria
de studii postliceale sunt 31 de persoane, iar 2.863
absolveni de studii secundare, 771 persoane au studii liceale, 574 de persoane cu
studii profesionale i 1.572 de persoane au studii gimnaziale, din populaia stabil de
10 ani i peste.
De asemenea, 609 persoane au studii primare, 137 de persoane nu au coal
absolvit, iar persoanele analfabete sunt n numr de 65.
Dup categoria de vrst constatm faptul c fenomenul de mbtrnire a populaiei
la nivelul comunei Slard nu exist. Numrul persoanelor tinere, cu vrsta cuprins
ntre 0 15 ani, este de aproximativ 780, depindu-l pe cel al persoanelor vrstnice,
de la 65 de ani n sus, de aproximativ 600 persoane.
Piramida vrstelor demonstreaz lipsa fenomenului de mbtrnire a populaiei la
nivelul comunei Slard.
INDICATORI STATISTICI DEMOGRAFICI
Faptul c n comuna Slard ponderea persoanelor cu vrste ntre 0 - 15 ani este mai
mare dect cea a persoanelor cu vrsta peste 65 de ani conduce la concluzia c
acest comun trece printr-un proces de rentinerire a populaiei. Acest lucru este
revelat i de urmtoriii indicatori statistici demografici.
Cu privire la mbtrnirea demografic, n comuna Slard gradul de mbtrnire
demografic este de 875,48 %, ceea ce nseamn c la 1000 persoane tinere (0-14
ani) revin 875,48 de persoane vrstnice (65 ani i peste). Gradul de mbtrnire
demografic din comuna Slard este mai mic dect cel de la nivel judeean
(901,2), regional (910,1) i naional (985,7). n ceea ce privete gradul de
dependen demografic (raportul dintre numrul populaiei de 0-14 ani i peste
65 ani, pe de o parte, i numrul populaiei cu vrsta cuprins ntre 15-64 ani), n
2011 n comuna Slard la 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) este 507,46, ceea
ce nseamn c 1.000 de persoane aflate n vrst de lucru susin 507 persoane
inactive.
Rata de nlocuire a forei de munc este de 811,74, ceea ce nseamn c 1.000
de persoane care vor iei din cmpul muncii vor fi nlocuite de 811,74 persoane, ceea
ce va duce la un deficit de for de munc de 189 persoane la 1.000 locuitori n
comuna Slard.
Durata medie a vieii n 2010, n judeul Bihor, este de peste 72,3 ani cu diferene
mai mari de 7 ani ntre femei (75,9 ani) i brbai (68,7 ani). Durata medie a vieii la
nivel judeean este n continu cretere, de la 69,5 ani n anul 2004, ridicndu-se
pn la 71,3 ani n anul 2007 i 72,3 ani n 2010.
La nivelul judeului nu se semnaleaz diferene majore ntre durata medie a vieii pe
medii de reziden: 73,3 ani n mediul urban i 71,3 ani n mediul rural. Durata medie
a vieii nregistrat n anul 2010 la nivel naional (73,5 ani) a fost peste pragul
regional (73,0 ani) i judeean analizat (72,3 ani).
Dei n zona de vest a judeului, la o distan de 40 de km se gsete frontiera de
trecere n Ungaria, n comun apare rar fenomenul de emigrare n Ungaria i n
celelalte ri ale Uniunii Europene, tineriim alegnd s se stabileasc aici.
MICAREA NATURAL I MIGRATORIE A POPULAIEI
n anul 2011, n comuna Slard au fost nregistrai 27 nscui vii. Rata natalitii
populaiei se alf ntr-o tendin pozitiv, numrul de persoane nregistrate la
recensmntul din anul 2011 fiind cu 154 mai mare dect la cel din anul 2002. Tinerii

din comun aleg s rmn aici, iar cei din comune apropiate aleg s se stabileasc
n Slard. Soldul migratoriu (soldul schimbrilor de reedin i soldul schimbrilor de
domiciliu) are o contribuie semnificativ, la determinarea trendului populaiei stabile
a comunei. Astfel n 2011 s-au stabilit cu domiciliul n comuna Slard 124 de
persoane i au plecat cu domiciliul 34 de persoane. Astfel deducem c acest
comun creaz condiii atractive prin stabilitate i oportuniti de dezvoltare.
Comuna Slard nu este afectat de plecarea cu domiciliul a persoanelor care au
reedin stabil.
n ceea ce privete migraia extern, conform datelor oficiale, fluxul nregistrat n
ultimii ani este destul de sczut. Astfel n anul 2011, 46 de persoane au emigrat n
strintate.
DEZVOLTARE ECONOMIC
STATISTICA NTREPRINDERILOR
Conform Primriei Slard numrul firmelor cu sediul social n comun este de 245
firme.
n ceea ce privete distribuia firmelor din comuna Slard pe sate componente, cele
mai multe ntreprinderi sunt n Slard.
Viaa economic a comunei Slard este bazat pe agricultur i turism. Cea mai
mare parte a locuitorilor comunei se ocup cu agricultura.
Dintre ramurile economice dominante ale comunei amintim: agricultura, zootehnia,
industria alimentar, turismul i construciile. Tendinele viitoare se axeaz, n
principal, pe sectorul agricol i pe cel turistic, iar n ceea ce privete industria, o
dezvoltare deosebit cunoate industria alimentar. Una dintre cele mai importante
componente ale vieii economice o reprezint infrastructura. Cea mai mare parte a
zonei are drumuri de acces nou renovate.
Echiparea tehnico edilitar fiind reprezentat de alimentarea cu energie
electric, existena reelei de telefonie fix, alimentarea cu ap potabil, canalizare,
colectare i transport de deeuri menajere. Transportul de cltori ntre municipiul
Oradea i Slard este asigurat prin mijloace de transport n comun.
b) STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZ S FIE OCUPAT
Terenul pe care se va realize extinderea cldirii primariei face parte din domeniul
public al comunei Salard, conform HG 977/2002 Anexa nr.61 privind inventarului
domeniului public atestat al comunei Salard, i are suprafaa de 1.988 mp, identificat
prin nr C.F. 50053, respectiv nr. cad. 2604.
c) SITUAIA OCUPRILOR DEFINITIVE DE TEREN: SUPRAFAA TOTAL,
REPREZENTND TERENURI DIN INTRAVILAN/EXTRAVILAN

Suprafata teren= 1988 mp

Suprafata construita existent cladire primarie (C1+C2+C3)
:
422,00 mp
Suprafata desfurat existent cladire primarie (C1+C2+C3) :
460,00 mp
Regim de inaltime existent: corp C1- Sp+P

corp C2- P
corp C3- P
Suprafata construita propusa cladire primarie : 877,00 mp
Suprafata desfurat propusa cladire primarie : 1.272,00 mp
Suprafata utila propusa cladire primarie
: 1.046,00 mp
Regim de inaltime propus: Sp+P+M
P.O.T. existent = 29,00%
C.U.T. existent = 0,31

P.O.T. propus = 52,00%

C.U.T. propus = 0,71

d) STUDII DE TEREN:
Confrom studiului geotehnic anexat.
e) CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCIILOR
(specifice obiectivului de investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele
constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru
aprobare)
n urma elaborrii proiectului au rezultat urmtoarele caracteristici ale construciei:

Suprafata teren= 1988 mp

Suprafata construita existent cladire primarie (C1+C2+C3)
:
422,00 mp
Suprafata desfurat existent cladire primarie (C1+C2+C3) :
460,00 mp
Regim de inaltime existent: corp C1- Sp+P
corp C2- P
corp C3- P
In urma interventiei de extindere se propune unirea corpurilor de cladire C1,
C2, C3 cu corpul de cladire extins rezultand la final un singur corp de cladire,
cu urmatoarele caracteristici.
Total suprafata construita propusa cladire
primarie (existent+extindere) : 877,00 mp
Total suprafata desfurat propusa cladire primarie
(existent+extindere) : 1.272,00 mp
Total suprafata utila propusa cladire primarie
(existent+extindere)
: 1.046,00 mp
P.O.T. existent = 29,00%
C.U.T. existent = 0,31

P.O.T. propus = 52,00%

C.U.T. propus = 0,71

- Regimul de nlime rezultat dupa interventie : subsol partial + parter+ mansard

partiala;
Clasa de importan a construciei este III (P100/1-2006),
Categoria de importan C.

Alimentarea cu ap a grupurilor sanitare se va asigura de la reeaua de alimentare

cu ap a localitii.
Evacuarea apelor menajere se va face in sistemul de canalizare a apelor menajere
din localitate.
Alimentarea cu energie electric se va face de la reeaua de alimentare cu energie
electric a localitii.
nclzirea se va face prin intermediul unei centrale termice pe gaz.
f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum:
Necesarul de utilitati este urmtorul:
- ap potabil ? mc/zi;
- energie electric :
Puetere electrica instalata Pi = ? KW; Kc = ?
Putere electrica maxim absorbita Pamax= ? KW
- energie termic central termic de? KW.
Soluii tehnice de asigurare cu utiliti
Alimentarea cu ap potabil se va face din reeaua comunal, consumul preconizat
este de cca. ? mc/zi.
Apa este utilizat numai pentru nevoile igenico-sanitare, social administrative.
Apele uzate de la grupurile sanitare vor fi evacuate in sistemul de canalizarea
localitatii.
Cldirea va fi racordat la reeaua electric comunal.
n centrala termic echipamentul de baz s-a dimensinat conform necesarului termic
rezultat din bilanul termic, astfel s-au prevzut doua cazane cu randament ridicat,
avnd puterea termic util de ? KW.
g) CONCLUZIILE EVALURII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza numai pentru proiectele
activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.
Pentru proiectele aferente activitatilor care nu au impact semnificativ asupra
mediului si deci nu sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului, cum este
proiectul de fa, autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri
simplificate de avizare de mediu in vederea obtinerii Acordului unic.

2.4. DURATA D REALIZARE I ETAPELE PRINCIPALE; GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIIEI.

Anexa3.COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIIEI

3.1. VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL;

Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general este conform devizului general, al devizelor
pe obiecte, al devizelor financiare i a fielor de evaluare anexate (conform borderou de piese scrise).
3.2. EALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIIEI.
ANEXA

4.ANALIZA COST-BENEFICIU

Analiza cost-beneficiu se anexeaz alturat (conform borderou de piese scrise).

5.SURSELE DE FINANARE ALE INVESTIIEI
Sursa de finanare a investiiei propuse este DE LA PROGRAMUL NATIONAL DE
DEZVOLTARE LOCALA subprogramul Modernizarea satului romanesc, respective
din contribuia naional de la bugetul de stat pentru regiunile de dezvoltare ale
Romniei, fr regiunea Bucureti Ilfov.
6.ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA
INVESTIIEI
6.1. NUMR DE LOCURI DE MUNC CREATE N FAZA DE EXECUIE
Numr de locuri de munc create n faza de execuie in functie de
procesele tehnologice adoptate de constructor.
6.2. NUMR DE LOCURI DE MUNC CREATE N FAZA DE OPERARE
Numr de locuri de munc create n faza de operare nu este cazul
7.PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI
7.1. VALOAREA TOTAL (INV), INCLUSIV TVA (MII LEI)
(n preuri 20.09.2016, 1 euro = 4.4534 lei),
Denumirea
subcapitolelor
TOTAL GENERAL
DIN CARE C+M

Valoare (fara
TVA)
Mii
Mii lei
euro
3.046,825
2.052,624

684,157
460,912

TVA

Valoare ( inclusiv
TVA)

Mii lei

Mii lei

Mii euro

604,788
410,525

3.651,614
2.463,148

819,976
553,093

7.2. EALONAREA INVESTIIEI (INV/C+M):

Investiia se va realiza esalonat in 36 luni.

7.3. DURATA DE REALIZARE (LUNI);
Durata de realizare - 36 luni
7.4. CAPACITI (N UNITI FIZICE I VALORICE);

n uniti fizice:
Construcii: rezisten (fundaii, structura de rezistenta) i
arhitectur (nchideri

exterioare, compartimentri, finisaje)

Izolaii
Instalaii electrice
Instalaii sanitare
Instalaii de nclzire, PSI
Instalaii de alimentare cu gaze naturale
Instalaii de telecomunicaii
Dotri
n uniti valorice:
Lucrri de construcii: 2.052,624 mii lei / 460,912 mii euro
Valorile au fost calculate la cursul BNR 1 EURO = 4,4534 Lei (la data de
20.09.2016)
8. ALI INDICATORI SPECIFICI DOMENIULUI DE ACTIVITATE N CARE ESTE
REALIZAT INVESTIIA, DUP CAZ.

Alte avize i acorduri de principiu specifice.

Pentru obiectivul de investiii,, REABILITARE I EXTINDERE SEDIUL PRIMRIEI
SLARD, COMUNA SLARD, SAT SLARD, NR. 724, JUDEUL BIHOR au fost obinute
urmtoarele avize i acorduri de principiu:
-

Certificatul de urbanism;
Aviz sanitar de la Autoritatea pentru Sntate Public;
Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului
Aviz alimentare cu energie electrica S.C. ELECTRICA S.A.
Aviz alimentare cu apa si canalizare
Aviz gaze natural S.C. Distrigaz S.A.
Acord telefonizare

Intocmit,
arh. Csomortanyi Adela