Bazele unei gradini organice

In ultima perioada se observa o tentinda crescatoare a oamenilor care doresc sa manance sanatos, sa traiasca
mai sanatos si pentru a ajunge la un asemenea rezultat incearca sa schimbe vechile metode de a face
agricultura traditionala cu metodele noi permaculturile sau culturile organice.

Prima intrebare: care apare in mintea celor care vor sa implementeze, pe terenurile lor, gradinile organice
este:

-Cum sa fac sa am o gradina organica de succes? .

Iar raspunsul venit din partea lui Sepp Holzer ar fi o noua intrebare: Care este scopul pentru care vrei o
gradina organica si ce asteptari ai de la viitoarea ta gradina? Doriti ca din viitoarea dvs gradina sa aduceti
un supliment nutritional la mancarea de baza sau doriti sa va hraniti in toatalitate cu produse organice
sau doriti sa comercializati aceste produse organicesau doriti sa petreceti timp de calitate, impreuna cu
familia, in natura, in timp ce cultivati cateva plante si legume organice... Iar raspunsul la aceste intrebari
este fundatia de baza si cheia succesului intr-o gradina organica. Este foarte important sa faci exact ceea ce
te face fericit, ceea ce iti capteaza pe deplin atentia si iti alimenteaza setea de cunoastere. Daca vei reusi
asta munca cu pamantul nu se va simti ca o obligatie stresanta iar succesul va urma cu siguranta

Urmatorul pas care trebuie facut este sa evaluati zona in detaliu si cu mare atentie. Trebuie analizata starea
solului, altitudinea la care se afla gradina, clima, expunerea la soare, relieful din jur, eventuale bazine pentru
drenare, cum/ce sa plantat pe parcela respectiva inainte. Un alt aspect care trebuie urmarit este examinarea
plantelor de pe parcela respectiva, dupa cum o sa observam mai departe(untr-un viitor post) acest lucru are
foarte mare importanta si facand toate astea o sa primim informatii pretioase despre viitoarea gradina si
despre ceea ce trebuie sa faceti pentru a va asigura succesul.

Toti acesti factori pot sa influenteze negativ sau pozitiv viitoarea gradina organica.

Pozitionarea geografica si clima - pozitionarea terenului(directiile de amplasare N-S, panta de N,

etc) si altitudinea terenului poate afecta o gradina organica. Este mult mai usor sa ai o gradina organica la
o altitudine mai mica, pe teren intins cu locuri insorite fata de o panta de munte aflata la o altitudine mare.
Diferentele de avantajele sunt considerabile intre cele doua cazuri, chiar si la felul in care reusesti sa sa te
misti cu utilajele prin ferma ta, acestea din urma au un consum de combustibil redus. Chiar si in cele mai
nefavorabile locatii este posibil, cu putin noroc si indemanare sa puneti bazele de functionare ale unei
gradini organice.

La altitudini inalte, la temperaturi joase trebuie creeate sisteme ecologice care sa compenseze pentru
perioada scurta de crestere si dezvoltare a plantelor. Este foarte important ca plantele sa fie pozitionate in
locurile cele mai insorite de-a lungul zilei iar plantele sa fie protejate de vant.

Bariere impotriva vantului se pot face din diversi arbusti, pomi fructiferi, de diverse inaltimi, care in cele din
urma vor proteja culturile de vantul rece.

Culturile inaltate prezentate intr-un alt post dedicat, actioaneaza eficient in a opri vantul. In cazul in care pe
o parcela de pamant veti constata ca aveti un vint care sufla cu precadere dintr-o directie atunci trebuie
interveniti cu bariere de vant, pentru a evita formarea de tunele de vant printre culturile inaltate. Vantul
trebuie impiedicat cu desavarsire, altfel solul va incepe sa se raceasca si sa se deshidrateze iar in final va
pierde nutrienti bogati, cunoastem deja ca plantele au nevoie de nutrienti si caldura pentru a se dezvolta
armonios.

Deasemenea este foarte important ca pamantul sa nu ramana descoperit, fara vegetatie, ar fi bine ca in
permanenta sa aveti un strat vegetal sau mulci, pana si pietrele sunt bune pentru a acoperii solul, in acest fel
solul este protejat si de eroziunile cauzate de ploile torentiale.
Cu putina perseverenta este posibil sa aplicam principiile permaculturilor peste tot, semintele pot fi
semanate in cele din urma oriunde, imaginativa ca vantul este responsabil pentru majoritatea plantelor
crescute in cele mai inedite locuri. Asadar se poate planta chiar si in roca dura, prin diverse orificii naturale.

Un alt exemplu ne este prezentat de Sepp: - Am plantat seminte de castane dulci (sweet
chestnut)ncrpturiledin stnc. Dupa asta crapaturile le-am umplut cu frunze si peste am pus cateva
seminte de broom seeds(Genista monspessulana arbust care face flori galbene). Spre surprinderea mea de
acolo a crescut cel mai viguros castan, iar la baza lui am avut cele mai frumoase flori galbene. Ce sa
intamplat de fapt? Stratul de frunze cu care am acoperit semintele de castane, au pastrat suficienta
umezeaza cat semintele sa germineze. Ulterior radacinile si-au croit drumul pana la sol iar microclimatul
creeat a ajutat atat castanul cat si arbustii cu flori galbene sa prospere.

Uneori la altitudini mari pe terenuri cu panta sudica se pot cultiva legume si fructe, roadele vor beneficia
de suficient soare pentru a se coace. Cu toate astea, pe terenurile in cauza, nu trebuie neglijate diferentele de
temperatura dintre noapte si zi, la fel si primavara, inghetul de peste noapte poate sa afecteze grav culturile
de plante. Pentru aceste zone plantele trebuie alese cu grija, trebuie plante care sunt pretabile pentru aceste
locuri sau sa construim un microclimat artificial. In aceleasi conditii pe timp de vara solul tinde sa piarda
foarte multa umezeala, dar inca o data va repet, folosind tehnica de protejare a solului cu mulci(a se vedea
articolul de pe site), sansele ca microclimatul sa se pastreze o perioada lunga de timp vor creste. Pamantul
crud, fara vegetatie, este repede deteriorat de vant si ploi dar cel mai groaznic lucru este ca va pierde
bogatia organica aflata in interior.

Pe terenurile cu panta de nord se afla zone care beneficiaza doar de cateva ore de soare, aici trebuie alese
plante si fructe care ajung la maturitate mai repede, plante care reusesc sa se dezvolte pe deplin in conditiile
date. Pentru a ajuta plantele sa beneficieze cat mai mult de razele si caldura soarelui Sepp foloseste diferite
tehnici de captare a caldurii, adevarate capcane solare care colecteaza caldura soarelui pe timpul zilei si o
elibereaza treptat pe timpul noptii asemenea unei sobe de teracota.

Spre exemplu se face o sapatura in deal, in partea de sus a culturilor, in care se pun pietre cat mai mari si cat
mai multe si de culoare inchisa, plantele iubitoare de caldura se vor amplasa in apropierea acestor pietre.
Acestea se vor incalzii sub actiunea directa a soarelui iar pe timpul noptii toate plantele care se afla in
vecinatate vor beneficia de caldura emanata de acele pietre.

Pentru a intensifica cantitatea de raze solare care ajunge pe timp de zi la plante si pietre se mai poate
amplasa in fata culturilor un mic iaz artificial, care va avea rol de oglinda si reflecta razele solara catre
plante si pietre dar si de captator de caldura(apa se incalzeste pe timp de zi iar noaptea elibereaza treptat
caldura).

Efectul general al unui asemenea sistem este de a ridica temperatura in locul unde este amplasat.
Evaluarea solului este o noua etapa foarte importanta care sta la baza amenajarii unei gradini organice.
Pentru a avea rezultatele dorite este vital sa cunoastem, in amanunt, particularitatile solului pe care dorim sa
il gestionam dupa principiile permaculturilor. Cu cat avem mai multe informatii despre sol cu atat ne va fi
mai usor sa gestionam eventualele probleme care pot aparea.

In cazul terenurilor situate pe unele pante, coline mai abrupte trebuie sa acordam atentie marita la
posibilitatea ca prin lucrarile efectuate sa nu creem conditii favorabile alunecarilor de teren, eventuale
lucrari de terasare sa se faca dupa un plan bine stabilit si implementat treptat pas cu pas.
Locurile mlastinoase trebuie identificate, daca observam apa ca se acumuleaza atunci acele zone sunt
predispuse sa pastreze umezeala o perioada mai lunga de timp si aici se poate face un iaz, sau trebuie
folosite plante iubitoare de umezeala.

Grosimea stratului de sol este un alt element important.

Ex: daca gasim un loc in gradina care are culoare neagra, este bogat in nutrienti si este identificat ca si sol
bun dar grosimea acestui strat este de doar 2-5cm pentru ca sub acel pamant bun se afla lespezi de roca dura,
atunci locul trebuie tratat mai special, acolo nu se pot cultiva plante care au radacinile bine infipte in pamant
si aici ma gandesc la cartofi!

Cu cat am mai multe informatii despre teren cu atat imi va fi mai usor sa selectez plantele care le voi cultiva
si care sunt pretabile pentru acel sol. Cele mai bun sol are structura sfrmicioasa pentru a permite plantelor
s dezvolte rdcinile mult mai uor. Datorita porilor mari acest sol va retine un volum mare de apa,
caldura i substane nutritive asemanator unui burete.

PHul solului este determinat de elementele pe care acesta le contine, in special de continutul de minerale.
Valoarea PH-ului poate fi modificata cu ajutorul plantelor si micro-organismelor care traiesc in acel mediu.
Unele plante prefera si se dezvolta mai bine intr-un sol usor acid(PH intre 6-7) altele prefera un sol alcalin.
Un PH care are o valoare neutra este benefica pentru marea majoritate a micro-organismelor care se
adapostesc in sol, iar daca acestea sunt fericite si au un microclimat favorabil, genereaza la randul lor o
cantitate mai mare de biomasa si humus care este vitala pentru buna dezvoltare a plantelor.

O cauza majora in relatia cu solul prin care se mareste constant nivelul PH-ului este raspandirea
monoculturilor, simultan cu utilizarea ingrasamintelor chimice. Toata activitatea naturala este oprita din
dezvoltare si este spalata de ploile acide.Utilizarea pesticidelor face ca toate proprietatile benefice ale solului
sa fie pierdute definitiv.

Nevertebratele i micro-organismele care traiesc in sol vor contribuii la crearea unei structuri viabile si
befice pentru plante. Una dintre aceste creaturi este rma de pamant. Cu cat aveti mai multe rame in gradina,
cu atat este mai bine, pentru ca acestea au un rol foarte important in mentinerea fertilizatii, drenajului si
texturii pamantului. Ramele imbunatatesc calitatea solului si maresc capacitatea de dezvoltare a plantelor,
transformand materiile organice precum compostul, frunzele uscate si balegarul putrezit in humus. Ramele
sunt adevarate pluguri naturale care scutesc gradinarii de lucrari costisitoare pentru afanarea solului.

Daca doriti o analiza exacta, cel mai simplu este sa recoltati cateva probe de pamant si sa le duceti unui
laborator specializat pentru analize specifice. Sau sa achizitionati din comert aparate elctronice speciale care
fac analiza PH-ului. Cu toate astea cu timpul o sa ajungeti sa simtiti o legatura cu solul pe care il lucrati si sa
identificati unele probleme doar printr-o simpla plimbare prin gradina, urmarind atent semnele biologice pe
care natura le ofera.

La prima vedere un test simplu se poate face foarte usor, este asa numitul test al mainii.
Se ia o monstra din pamantul proaspat, crud(nu uscat) si se striveste si framanta cu degetele catre podul
palmei si imediat se pot trage cateva concluzii. In cazul in care pamantul este umed, dar se sparge in bucati
mai mici constituite din nisip fin, lut si humus...felicitari.... inseamna ca aveti un pamant bun pentru
agricultura.

Tipul de sol pe care il avem trebuie stabilit de la inceput. Solul se imparte in trei categorii mai mari: sol
dificil, sol mediu, sol slab.

Solul slab este foarte bine aerat, slab in nutrienti organici, se lucreaza foarte usor, dar pierde apa foarte
repede trebuie protejat in permanenta cu mulci. In acest fel se pastreaza umiditatea si pamantul incepe sa
dezvolte o activitate microbiologica mai intensa. In partea opusa se afla solul dificil, compact, lutos, neaerat
care are proprietatea de a pastra apa pentru perioade foarte lungi de timp. Cantitatea de nutrienti este mai
mare datorita nivelului ridicat de umezeala. Dar ii lipseste o componenta foarte importanta... aerul si atunci
acest tip de sol tinde sa se intareasca si sa se compacteze iar plantele nu mai reusesc sa dezvolte radacini
sanatoase. Culturile inaltate au rolul de a aera acest tip de pamant datorita volumului de gaze care se elimina
in urma proceselor de descompunere.

Solul mediu un amestec din cele doua tipuri deja prezentate, fiind aerat se incalzeste mai usor, stocheaza
caldura si umezeala mult mai bine.
Reteta de suces este atunci cand reusiti sa controlati toate aceste elemente si sa protejati culturile inaltate cu
bariere de vant, pentru a nu pierde umezeala si caldura atat de necesare pentru ca semintele sa germineze.
In partea III a gradinilor organice o sa va povestesc despre cateva plante care sunt indicatorii naturali ai
conditiilor(PH, umezeala...etc) care se gasesc in sol...adica acele plante se dezvolta doar in anumite conditii
dupa care noi putem sa ne ghidam si corectam evenimente neplacute din solul nostru.

Plantele care cresc n gradina noastra ne transmit informatii importante legate de sol asta in cazul in care
stim sa identificam si sa interpretam informatiile transmise indirect de natura. Anumite plante se dezvolta
doar in anumite conditii, asadar daca in gardina noastra vom observa acele plante indicator inseamna ca in
acea zona se afla condiitii favorabile pentru ele sa se dezvolte.

Unele plante au nevoie de un sol cu PH ridicat sau un sol mai umed, in zona in care solul are un PH
ridicat sau dupa caz va fi umed, vor creste cu precadere doar acele plante care gasesc conditii favorabile
pentru dezvoltare. La o plimbare prin gardina, o prima inspectie vizuala a plantelor, poate identifica care este
starea solului dar cel mai important lucru este ca noi reusim in timp util sa identificat zonele cu probleme
si sa intervenim dupa caz sa protejam culturile care le avem in acea zona sau sa plantam unele legume si
plante care iubesc acele conditii. . Cu un pic de practic, este posibil s evaluam condiiile de sol pe
baza vegetaiei care este predominanta n acea zon.

Daca identificam Urzici(Urtica dioica), Tintaura (Centaurium umbellatum) atunci solul este bogat in azot.
In acest sol se pot cultiva plante iubitoare de azot cum sunt legumele radacinoase si tuberculi.

Este important s nu excludeti nici o planta atunci cnd se evalueaz condiiile de sol.
Cu cat vei recunoaste mai multe plante indicatoare cu atat sansele ca evaluarea solului din gradina sa fie
facuta cat mai corect.

Anumite combinatii de plante sau de un numr peste medie din anumite soiuri
v poate ajuta pentru a stabili imediat condiiile de sol.

Am atasat si cateva poze dar am atasat link-uri catre sit-uri specializate cu poze ilustrative pentru aproape
fiecare planta prezentata mai jos.

Am preluat lista cu plantele indicatoare din cartea lui Sepp Holzer:

Solurile bogate in azot :

Rcovina (Stellaria media)

Urzica (Urtica dioica)
Urzica craiasca (Urtica urens)
Hasmauchi (Anthriscus silvestris)
Hogweed (Heracleum sphondylium) http://www.plant-
identification.co.uk/skye/umbelliferae/heracleum-sphondylium.htm
Soc negru (Sambucus nigra)
Common orache-(Atriplex patula) http://en.wikipedia.org/wiki/Atriplex_patula
Goosegrass - (Galium aparine) http://en.wikipedia.org/wiki/Galium_aparine
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
Fat hen (Chenopodium album) http://en.wikipedia.org/wiki/Chenopodium_album
Mugwort (Artemisia vulgaris) http://en.wikipedia.org/wiki/Artemisia_vulgaris

Solurile slabe in azot:

Sweet vernal grass (Anthoxanthum odoratum) http://en.wikipedia.org/wiki/Anthoxanthum_odoratum

Sheep's fescue (Festuca ovina) http://en.wikipedia.org/wiki/Festuca_ovina
Mouse-ear hawkweed (Hieracium pilosella) http://en.wikipedia.org/wiki/Hieracium_pilosella
Corn chamomile (Anthemis arvensis) http://en.wikipedia.org/wiki/Anthemis_arvensis
Cimbru salbatic (Thymus pulegioides)
Solurile alcaline:

Salvia de camp (Salvia pratensis) http://ro.wikipedia.org/wiki/Salvia_pratensis

Pheasant's eye (Adonis aestivalis) http://en.wikipedia.org/wiki/Adonis_aestivalis
Forking larkspur (Consolida regalis) http://en.wikipedia.org/wiki/Consolida_regalis
Salad burnet (Sanguisorba minor) http://en.wikipedia.org/wiki/Sanguisorba_minor
Betony (Stachys officinalis) http://en.wikipedia.org/wiki/Stachys_officinalis
Sanicle (Sanicula europaea) http://en.wikipedia.org/wiki/Sanicula_europaea
Blue moor grass (Sesleria
varia) http://www.google.ro/searchq=Sesleria+varia&hl=ro&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ
&sa=X&ei=Dr0rT_mrBpHGswaTnvSKDQ&ved=0CDIQsAQ&biw=1024&bih=653

Soluri acide:

"Sheep's sorrel"(Rumex acetosella) http://en.wikipedia.org/wiki/Rumex_acetosella

Feriga salbatica de padure (Pteridium aquilinum) http://en.wikipedia.org/wiki/Pteridium_aquilinum
Heather (Calluna vulgaris) http://en.wikipedia.org/wiki/Calluna_vulgaris
Afinul salbatic (Vaccinium myrtillus) http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccinium_myrtillus
Corn chamomile (Anthemis arvensis) http://en.wikipedia.org/wiki/Anthemis_arvensis
Creeping soft grass (Holcus mollis) http://en.wikipedia.org/wiki/Holcus_mollis
Wavy hair grass (Avenella flexuosa) http://en.wikipedia.org/wiki/Avenella_flexuosa
Mat grass (Nardus stricta) http://en.wikipedia.org/wiki/Nardus_stricta

Soluri uscate:

Bugloss (Lycopsis arvensis) http://botanika.wendys.cz/kytky/foto.php?181:

Whitlow grass (Erophila verna) http://en.wikipedia.org/wiki/Erophila_verna
Broad-leaved thyme (Thymus pulegioides) http://lt.wikipedia.org/wiki/Vaizdas:Thymus_pulegioides.JPG
Golden marguerite (Anthemis tinctoria) http://en.wikipedia.org/wiki/Anthemis_tinctoria

Soluri umede:

Wood club rush (Scirpus sylvaticus) http://www.ruhr-uni-

bochum.de/boga/html/Scirpus_sylvaticus_Foto.html
Purple moor grass (Molinia caerulea) http://en.wikipedia.org/wiki/Molinia_caerulea
Menta salbatica (Mentha arvensis) http://en.wikipedia.org/wiki/Mentha_arvensis
Piciorul cocosului (Ranunculus repens) http://ro.wikipedia.org/wiki/Ranunculus_repens
Coltsfoot (Tussilago farfara) http://en.wikipedia.org/wiki/Tussilago_farfara
Soft rush (Juncus effusus) http://en.wikipedia.org/wiki/Juncus_effusus
Compact rush (Juncus conglomeratus) http://en.wikipedia.org/wiki/Juncus_conglomeratus

Soluri compactate:

Coada calului (Equisetum arvense) http://ro.wikipedia.org/wiki/Equisetum_arvense

Papadia (Taraxacum officinale) http://ro.wikipedia.org/wiki/Taraxacum_officinale
Patlagina mare (Plantago major) http://en.wikipedia.org/wiki/Plantago_major