Sunteți pe pagina 1din 6

31.

Puzzle-urile de botanicd
32. Pa4ile Ilorii
G-
<,
g\ow
33. Cardurile de nomenclatura botanica
1. Globul supralelelor de uscat gi al apelor 34. Obserwarea unui mdr
2. Globul continentelor 35. Seminlele
3. Pam6nt, ape, aer
36. Ciclul vielii unei plante
4. Puzzle-ul planislerei
37. Planta are nevoie de apd
5. Imagini ale continentelor 38. Urcarea lichidului in plantd
5. Puzzle-urile dileritelor continente
39. Planta are nevoie de lumind
7. Desene qi colaie inspirate din puzzle
40. Formarea reddcinilor
8. Animalele continentelor
9. Mame gi copii din toati lumea
10. Bucdtdria lumii
11. Un corespondent din alta lara
J.*.oa, ot;noln
12. Forma!iunile geogralice
4t. Cu viatd - Iard viata
13. Cardurile rugoase ale {ormaliunilor
42. Regnurile animal gi vegetal
geogralice
43. Cine sunt eu?
14. Realizarea Iorma!iunilor geogralice 44. Clasificarea comund a animalelor
15. Cardurile clasilicate ale f orma!iunilor
45. Vertebrate pi nevertebrate
geogralice
45. Animalul misterios
l5- Steagurile 47. Mamilere dilerite
17. Parlile unui steag
48. Puzzle-urile de zoologie
18. Oceanele
+9. Cardurile de nomenclaturd zoologicd
19. Rocile
50. Ciclurile de via!e ale animalelor
20. Vulcanul
51. Urmele animalelor
21. VAntul
52. Maposturile animalelor
22. Universul
53. Pdr, blana, pene
54. Paserile
55. Hrdnirea pdsdrilor iarna
U"tu- 6i botar&:a,
55. Ciocurile pdsdrilor
23. Copilul qi lumea naturald 57. Cuiburile pdsdrilor
24. Ciclul naturii 58. Insectele
25. Masa de observare a naturii
59. Fluturii
25. Copacii 50. Cochiliile
27. Cabinetul de botanicd 61. Povegti cu animale
28. Cardurile din cabinetul de botanicd
62. Jurnalul naturii
29. Cdrticica{runzelor
30. Nervurile lrunzelor
95. Poveptisecvenliale
J 96. Progresele tehnologice ale omenirii
*U,I^/ULWrA. 97. Povestiri cu personaje celebre
63. Cele cinci simluri
98. Noliunea timpului
64. Gustul
99. Citirea orei
65. Prezenta aerului
100. Caietul vielii
55. Aerul ocupA tot spaliul
67. LumAnarea se stinge
68. Apa urcd
69. Aerul cald urcd
70. Aerul cald se dilata
71. Plutegte -se sculunde
72. Barca din plastilind
73. Volumul
74. Comportamentullichidelor
75. Solid, lichid, gazos
76. Gravitatia
77. A,rcul roman
78. Magnetismul
79. Crearea unui lan!
80- Fier qi nisip
81. Nordul magnetic
82. Transmitereasunetului
83. Telelonul
84. Cerneala simpaticd

85. Friza zilei


86. SdptdmAna
87. Banda vielii
88. Trecut pi prezent
89. Banda vArstelor
90. Reprezentareatimpului
91. Anotimpurile
92. Starea vremii
93. Axa timpului
94. Aniversarea
GWAAMndn
o va,cat
+r
"O'iprltn
Acest glob este un material senzorial aparlinAnd
geograliei*.
Suprafala uscatului este rugoasd, iar cea a apelor este
netedd. inclinarea globului este aceeagi ca a axei de
rotalie a PemAntului, adica 25 de grade.
ii prezentdm copilului globul; ,,kest glob reprezintd
Pamdntul micEorat loafte mult". ,,Planeta este
acopritd de fimint ;i de afi. Aici (atingem
suprafafa rugoasd), xtnt xtprafelele de uscat p care
pttem locui". ,,.kolo (atingem suprafelele netede),
sunt mdrile, unde trdiesc pgti{. Acest material senzorial dezrrdluie noliuni esenliale:
ii
Copilul exploreazd globul cu mdinile pi ii cerem sd ne planeta noastrd este rotunda ;i alcatuita din uscat pi
arate suprafelele de uscat, chiar gi pe cele ascunse in apa.
partea de jos a globului, apoi toate apele. Fara doar gi * Pentru a-l conlecliona,Iuali un glob mic obignuit, pictali
poate va obserrzia c6t de multd apd efstd pe glob. apele cu albastru fo]osind o vopsea matd gi /5safi sd se usuce'
intindeli pe suprale[ele de usca t un strat sub[ire de adeziv pi
De fiecare datd cAnd va lua din nou globul in mAini, rula[i globul pe o tatfr cu nisip lin pilna cilnd toate zonele sunt
copilul va descoperi din ce in ce mai multe detalii. bine acoperite.

23
22
c)
a
Qwaa ennttnp*$nlr,tu
Al doilea glob permite distingerea continentelor. il
invitdm pe copil sd il compare cu globul suprafefelor
de uscat gi al apelor. Acest lucru il va face sd
descopere cd zonele de uscat au fost impdrlite gi
colorate. ,,Aceste mari zone de uscat se numesc
continente. CAte sunt ele?"

Le numdrdm cu voce tare tmpreund cu copilul, apoi


cdutdm, de exemplu, cel mai mare continent sau
cel pe care trdim. ii povestim cd fiecare culoare
reprezintd un continent diferit pi cd, pe liecare
continent, trdiesc oameni gi animale. Copilul gtie
cd aceste intinderi diferite de uscat poartd nigte
nume/ dar noi nu vom insista asupra acestui lucru,
deocamdatd.

il la.arn sd exploreze globul cu mAinile gi ii spunem


cele doud cuvinte: continente pi oceane.

24
n
5
dntn*&
Aceastd activitate permite studierea celor trei
elemente: pdmAntul, dPd gi aerul.
Pregdtim trei borcdnele etichetate conlinAnd aceste
elemente (un borcdnel cu pdmdnt, unul cu apd, iar
pe ultimul il lasam gol) pi o serie de carduri pentru
a ilustra conlinuturile lor (de exemplu: un balon, o
moard de vAnt, o pasdre in zbor pentru aer).
O pictogramd simpld, imprimatd pe spatele
cardurilor Si pe etichetele borcdnelelor, ti permite
copilului sd se corecteze. Aceste carduri sunt aranjate
intro cutie a;ezatd l6ng6 borcdnele, pe o tard.
ii explicam copilului cd planeta noastrd este alcdtuitd
din pdmAnt gi apd pi cd este inconjuratd de aer, dupd
care ii prezentdm borcdnelele unul c&te unul, ardtAnd
denumirea fiecdrui a'. ,,Acest borcdnel conline un
egantion de pdmilnf". Apoi scoatem cardurile:
,,Am imagini cu pdmilntul, cu apa gi cu aerul
care se gdsesc pe planeta noastrd".

27