Sunteți pe pagina 1din 7

Cap.11. CONTABILITATEA COSTURILOR1.

11.1.COSTUL
11.2. STRUCTURA PRETULUI DE COST PE ARTICOLE DE CALCULATIE
11.3. PREUL . LEGATURA COST- PRET

11. 1. COSTUL

1. Notiunea de cost.

O activitate economica se realizeaza prin consumarea factorilor de productie, pe care ii transforma in noi
produse, care vor fi valorificate ulterior.
Cresterea eficientei in valorificarea resurselor se obtine prin gestionarea optima a proceselor care au loc in
interiorul intreprinderii, prin consum minim de resurse disponibile.

Valoarea resurselor utilizate in realizarea productiei se concretizeaza in costuri:


o parte din resurse se consuma integral in timpul productiei si se regasesc integral in costuri:
materii prime;
materiale consumabile;
utilitati;
alte resurse - participa la mai multe cicluri de productie, transmitindu-si valoarea treptat, isi pierd
valoarea in mod gradat, valoarea lor se recupereaza prin includerea in costuri in mai multe cicluri de
productie:
resursele umane - trebuiesc remunerate, se includ in costuri drept cheltuieli cu salariile;
amortizarile mijloacelor fixe etc;

Costul se defineste ca fiind: expresia valorica a consumului de factori de productie utilizati, ca


urmare a desfasurarii unei activitati economice, in vederea:
producerii si valorificarii bunurilor materiale sub forma de produse;
a serviciilor prestate;
a lucrarilor executate.

2. Tipuri de calculaii

n raport cu momentul de efectuare a calculaiilor referitoare la procesul de producie :


antecalculaia;
postcalculaia.

Antecalculaiile
se elaboreaz nainte de a ncepe procesul de producie, este o determinare previzionala;
forme de antecalculaii:
antecalculaia de proiect, care se ntocmete:
cu ocazia elaborrii documentaiei unor noi uniti ce se vor construi;
cu ocazia primiri unor noi comenzi, care urmeaz a fi lansate n fabricaie;
la introducerea n fabricaie a unui produs nou etc.
antecalculaia de buget (bugetarea costurilor), care se ntocmete:
pentru determinarea costului produciei prevzute n bugetul unitii pe anul
urmtor, cu defalcare pe semestre, trimestre i luni;

1
tipuri de bugete :
bugetele cheltuielilor directe: bugetul consumului de materii prime, bugetul
salariilor directe;
bugetul cheltuielilor indirecte de producie;
bugetul cheltuielilor generale de administraie;
bugetul cheltuielilor de desfacere etc.

Postcalculaiile
se ntocmesc dup determinarea procesului de producie, a lucrrilor i serviciilor;
cu ajutorul lor se determina costurile efective de producie, incadrarea in costurile bugetate.

3. Clasificarea cheltuielilor cuprinse in costuri

Pentru a calcula corect costul productiei si implicit, rezultatele financiare, in contabilitatea financiara toate
cheltuielile de exploatare trebuiesc inregistrate cronologic si in totalitatea lor.

Diversitatea cheltuielilor impune clasificarea lor functie de mai multe criterii:


dupa continutul economic:
cheltuieli cu munca vie:
cheltuieli nete cu remuneratia personalului;
cheltuieli reprezentand contributiile legale datorate de angajat;
cheltuieli reprezentand contributiile legale datorate de angajator;
alte cheltuieli cu munca vie;
cheltuieli cu munca materializata:
cheltuieli cu materiile prime si materialele necesare productiei;
cheltuilei cu utilitatile, combustibili;
cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor;
alte cheltuieli de exploatare;

dupa locul de efectuare:


cheltuieli ale activitatii de baza: ocazionate de desfasurarea procesului tehnologic (materii
prime, salarii ale personalului direct productiv);
cheltuieli cu activitatile auxiliare: cuprind cheltuilei aferente activitatilor ajutatoare
principalului proces de productie (intretinerea utilajelor, salariile celor care lucreaza la intretinere
etc);
cheltuieli comune ale sectiei: cheltuieli efectuate in sectie, indispensabile functionarii,
care nu se pot identifica pe centru de cost, dar care se repartizeaza pe produse (consumuri de
utilitati, salariile conducatorului sectiei si ale altor lucratori etc);
cheltuieli generale de administratie: cheltuieli cu asigurarea managementului, cheltuieli
postale, telecomunicatii, abonamente etc;
cheltuieli de desfacere: ambalare, manipulare, transport, marketing etc.

dupa legatura cu procesul de productie:


cheltuieli tehnologice: ocazionate in mod nemijlocit de operatiunile tehnologice;

2
cheltuieli de regie: efectuate in scopul bunei desfasurari a activitatii, fara legatura directa
cu procesul tehnologic (iluminat, apa, caldura din zonele de productie, cheltuieli de reparatii ale
cladirilor etc.);

dupa modul de includere in costul productie:


cheltuieli directe: care pot fi identificate pe un anumit produs/serviciu;
cheltuieli indirecte:
- nu sunt legate direct de un anumit produs, ci de ansamblul productiei;
- sunt numite cheltuieli comune;
- echivalentul valoric al consumului se regaseste in costul produsului dupa
repartizarea ulterioara, pe baza de cheie de repartizare ;

dupa legatura cu volumul fizic al productiei:


cheltuieli fixe:
sunt considerate conventional constante;
au marime relativ constanta, chiar daca se modifica volumul productiei;
ponderea lor in costul unei unitati de produs este functie de volumul productiei;
cheltuieli variabile:
isi modifica volumul in acelasi sens cu cel al volumului productiei.

Cheltuieli fixe:
sunt acele costuri care rmn neschimbate cantitativ, functie de variaia a cantitatii de produse;
sunt insensibile la variaia volumului fizic al produciei sau al gradului de ncrcare a capacitii:
rmn constante atta timp ct capacitatea de producie rmne neschimbat;
daca aceste capacitati de producie sufera modificri n sensul creterii sau reducerii (investiii,
desfiinri de linii tehnologice, dezmembrri), modificrile influeneaz nivelul costurilor totale i pe
unitatea de produs;
odata ce cantitate de produse pe care se repartizeaza cheltuielile fixe creste, scade valoarea lor
repartizata pe unitatea de produs;
de obicei costurile fixe sunt costuri indirecte;
costurile fixe, n structura lor, sunt expresia a dou fenomene:
indivizibilitatea factorilor de producie;
comportamentul previzional al conducerii;
Aceste dou fenomene explic de ce o ntreprindere poate avea productivitate mare, dar o slab
rentabilitate, anume:
dac managementul unitatii economice este incapabil s ia deciziile necesare pentru
folosirea integral a capacitilor de producie;
decizii necorespunzatoare pentru reducerea costurile fixe.

Exemple de costuri fixe (indirecte, regie):


- ntreinerea: cldirilor, instalaiilor i echipamentelor;
- amortizarea: cldirilor, instalaiilor i echipamentelor;
- chiria i cheltuielile cu taxele pentru cldirile fabricii;
- costurile de depozitare i de manipulare a materiilor prime, produciei n curs i consumabile;
- cheltuieli pentru plata conducerii i administratiei seciilor, intreprinderii.

Cheltuieli variabile:

3
sunt costurile care se modific n acelai sens cu modificarea volumului fizic al produciei;
orice modificare a volumului fizic al produciei va produce o modificare direct asupra costurilor
variabile si totale, n condiiile meninerii costului variabil unitar la un nivel constant.
relaia pentru calculul costurilor variabile este de forma:
Cv cv Q

unde: Cv costuri variabile totale;


cv costul variabil unitar;
Q volumul fizic al produciei.

11.2. STRUCTURA PRETULUI DE COST PE ARTICOLE DE CALCULAIE

Reprezinta o regrupare a cheltuielilor n funcie de modul n care cheltuielile se atribuie diferiilor


purttori de costuri, prin colectare sau repartizare.
Conform Standardelor Internationale de Contabilitate-IAS 2:

Costul complet de productie cuprinde:


cheltuielile direct legate de unitatile de productie ;
o cota parte din cheltuielile indirecte de productie, fixe si variabile, ocazionate de
transformarea materiilor prime in produse finite;
nu se includ cheltuielile de comercializare si distributie,
nu se includ cheltuielile financiare.

Nomenclatura oficial a cheltuielilor de producie :

I.Cheltuieli materiale:
materii prime materiale din care:
materii prime materiale din ar;
materii prime materiale din recuperri;
materii prime materiale din import.
produse i semifabricate din cooperare;
combustibili, energie i ap;
amortizarea mijloacelor fixe;
cheltuielile cu reparaiile i alte lucrri i serviciile prestate de teri.
II.Cheltuieli cu munca vie:
salarii nete;
contributii legale asupra salariilor privind sanatatea si protecia social:
angajat;
angajator.
III.Contribuii la fondul de cercetare-dezvoltare;
IV.Impozite pe cldiri, taxe i alte cheltuieli prevzute de lege.

4
Structura pretului de cost, pe articole de calculaie (se regsete n toate unitile comerciale):

a. Cheltuieli directe de productie:


- costuri materii prime, materiale, auxiliare;
- costuri cu utilitatile;
- se scad total valorificari subproduse si produse secundare;
- costuri cu salarii directe si contribuii la asigurri i protecia social, aferente salariilor directe;
- costurile cu amortizarile;
- cheltuieli cu dobnzile si comisioanele bancare;
b. Cheltuieli indirecte de producie:
- cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea utilajelor;
- costuri cu salarii indirecte si contribuii la asigurri i protecia social, aferente salariilor indirecte;
- alte cheltuieli ale seciei;
c. COST DE PRODUCIE (a + b)
d. Cheltuieli generale de sectie
e. COST DE SECTIE (c+d)
f. Cheltuieli generale de administraie
g. COST COMPLET DE PRODUCTIE (e + f)
h. Cheltuieli de desfacere
i. COST COMPLET COMERCIAL (g+h)
j. PROFIT
k. PRET DE COST (i+j)

11.3. PREUL . LEGATURA COST-PRET

1. Notiunea de pret

Preul a aprut odat cu introducerea banilor ca element de mijlocire a schimburilor i de tezaurizarea a


valorilor.

Preul se definete ca fiind:


valoarea de schimb a bunurilor i a serviciilor pe pia;
expresia bneasc a valorii bunurilor sau serviciilor;
in accepiunea general, preul se refer la suma de bani pe care o pltete sau o primete
cineva pentru a intra n posesia, respectiv pentru a ceda posesia, unui bun.

Tariful reprezint: suma ncasat pentru serviciI.

n prezent:
noiunea de pre nu se limiteaz numai la bunuri sau servicii, ci i-a extins sfera si la alte valori:
preul capitalului;

5
preul forei de munc;
preul concesiunilor;
preul aciunilor/obligaiunilor etc.
Ca mrime, preul se stabilete n strns corelaie cu:
etalonul n care se msoar, respectiv cu moneda;
valoarea mrfurilor/serviciilor la care se refer.

Relaia dintre moned i pre :


este invers proporional;
preul este mai mare, daca:
valoarea monedei este mai mic;
cu cat cursul de schimb n raport cu alte monede este mai mic;
acoperirea monedei n metal preios este mai mic.

Relaia dintre pre i valoare :


este direct proporional;
preul este mai mare cu ct valoarea mrfii este mai marei invers.

Indiferent de moneda n care se msoar, tendina general a preurilor este de cretere pe termen
mediu i lung:
rimul de cretere este mai lent sau mai accelerat, fiind n strns relaie cu inflaia inregistrat
pentru moneda respectiv:
statele cu o economie dezvoltat, stabil i/sau cu rezerve de aur considerabile pot adopta o
politica monetare cu o moned al crui curs este fluctuant ;
statele cu economie n tranziie sau care traverseaz perioade de criz economic, sunt
nevoite s adopte o politic monetar inflaionist, care are ca efect principal o cretere continu a
preurilor.

Pentru stabilirea valorii marfii s-au elaborat i dezvoltat n timp mai multe curente de gndire n teoria
economic:
teoria valorii muncii (William Pety, Adam Smith, David Ricardo): susine c utilitatea mrfii este
esenial pentru realizarea schimbului, iar valoarea mrfii are dou surse de provenien: raritatea acesteia
i cantitatea de munc consumat pentru obinerea ei;
teoria obiectiv : sustine ca valoarea este dat de munca ncorporat n marf dar i de utilitatea
mrfii;
teoria subiectiv: cantitatea de munc ncorporat n marf se refer la munca recunoscut de
societate i nu la cantitatea de munc efectiv consumat n determinarea valorii mrfurilor.

2. Clasificarea preturilor

functie de modul in care se exercita pe piata:


preturi libere: stabilite pe baza concurenei;
preturi plafonate: cu limite stabilite de stat sau prin alte intelegeri;
functie de tara:
interne;
externe, de export;
funcie de locul de livrare:

6
preuri franco (depozitul furnizorului, staia de expediie, destinaie): cumprtorul
suport cheltuielile legate de ncrcarea i transportul mrfii incepand din acel loc:
preuri CIF (cost, insurance, freight cost, asigurare, navlu): n acest caz preul cuprinde
cheltuielile de transport, asigurare i navlu pn la portul de destinaie;
preuri FOB (free on board liber la bord): n aceast situaie, n preurile mrfurilor sunt
incluse cheltuielile legate de transportul pn la portul de livrare i ncrcare a mrfii n vapor,
clientul suportnd toate cheltuielile din momentul n care mrfurile sunt ncrcate la bordul navei,
n portul de ncrcare.

3. LEGATURA COST-PRET

Intre cost si pret exista o legatura directa:


pretul de vanzare se fundamenteaza pe cost, in conditiile functionarii legii cererii si ofertei;
desi pretul de vanzare este dictat de piata, pentru a nu executa o activitate in pierdere, pretul de
vanzare are ca limita inferioara costul de productie;
unele consumuri nu sunt stabilite pe baza de preturi sau tarife, ci in baza unor modele de calcul sau
metode statistice (deprecierea, uzura, reparatiile), care vor trebui recuperate prin pret.

Cost complet comercial = Costul productiei + Costul administrarii + Costul distributiei +


+ Costul vanzarii

Pretul de vanzare = Cost complet comercial + Profit

S-ar putea să vă placă și