CURS 13

Antropozoonoze
Leptospiroza
Febra Q
Boala ghearelor de pisica
Toxoplasmoza
Trichinoza
Antraxul
Tetanosul
Rabia
Tratamentul plagilor rabigene si tetanigene
Antropozoonoze
Definitie: infectii ale animalelor transmise accidental la om, prin depasirea barierei
de specie
Transmiterea interumana este rara
Peste 200 de antropozoonoze cunoscute: unele sunt ubiquitare, altele sunt
specifice anumitor zone geografice
Incidents in lume variaza in functie de dezvoltarea economics si nivelul de sanitatie
 cazuri sporadice in tari dezvoltate
 evolutie endemo-epidemica in tari subdezvottate
Sursele de infectie: animale domestice si salbatice
Transmiterea:
Direct (contact cu animal bolnav/ purtator de microbi)
Indirect (prin alimente sau obiecte contaminate)
Vectori (capuse, pureci)
Activitati cu risc pentru transmiterea antropozoonozelor
Activitati cu risc Antropozoonoze
Consum de lapte neprelucrat termic Salmonelloze, bruceloza, febra Q,
encefalite de capusa
Vanatoare, contact animele salbatice Pesta, tularemie, rabie
Consum de carne insuficient preparata Toxoplasmoza, trichinoza,
termic, contact cu animale domestice cisticercoza, teniaze,
salmoneloze, febra Q, erizipeloid
Manipularea cadavrelor de animate, Antrax
pielilor si lanii
ingestie sau contact cu urina animala Leptospiroze
(inot, pescuit, profesie de instalator)

Agrement sau lucru in zone de Borelioza, encefalite de capuse

padure sau cu arbovirusuri

1
Antropozoonozele
 Masuri generale de combatere
 Lichidarea focarelor infectioase animale: sacrificarea animalelor bolnave,
purtatoare sau suspecte, masuri de igiena comunitara si individuala, DDD
 Imunizarea activa a animalelor
 Zoonoze cu interes major asupra sanatatii publice din UE: gripa aviara,
infectii cu bacterii multirezistente la antibiotice de provenienta animala
 ECDC:
Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor
 EFSA:
Autoritatea Europeans pentru Siguranta Alimentelor
 MED– VET – NET
Leptospiroza
Definite: zoonoza raspandita in intreaga lume, cauzata de bacterii din genul
Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestari clinice variabile
Etiologie: bacterii gram negative, spiralate, mobile
Specii saprofite: L. biflexa
Specii patogene: L. interrogans cu
23 serogrupuri si 230 serovariante
Epidemiologie
> Sursa de infectie: mamifere salbatice si domestice (rozatoare, porcine,
bovine, cabaline, ovine, caini, pisici) bolnave sau purtatoare, care
contamineaza cu urina solul sau apa
> Transmitere pe cale cutanata (escoriatii) sau mucoasa (conjunctivala, aeriana
sau digestiva)

Leptospiroza
Patogenie:
I. Penetrare cutanata sau mucoasa a leptospirei – bacteriemie -
diseminare organics (ficat, rinichi, LCR) - leziuni tisulare primare
(vasculita, hemoragii, necroza)
 Endotoxina bacteriana - leziuni celulare si eliberare
de citokine
II. Leziuni imunalergice
Tablou clinic: polimorf
> Incubate 2-21 zile
> Debut brusc
> Evolutie bifazica: septicemica, apoi imunalergica
> Forme clinice clasice:

2
 1. Anicterica pseudogripala
2. Icterica pluriviscerala
Leptospiroza: tablou clinic
1. Forma anicterica pseudogripala (80%)
> Febra inalta, cefalee, mialgii, artralgii
> Obiectiv: hiperemie conjunctivala, exantem morbiliform, hepato-
splenomegalie sau adenopatii
> Semnele clinice se pot remits spontan
> Uneori, dupa 5-6 zile poate reapare febra + semne meningiene

 LCR: cateva zeci de celule cu formula limfocitara

sau mixta, proteinorahie modest crescuta
 evolutie benigna
> Complicatii: uveita, iridociclita, nevrita, mielita, encefalita
Leptospiroza: tablou clinic
2. Forme icterice pluriviscerale: manifestari viscerale de intensitate variabila, in
asocieri diverse
> hepatice: icter colestatic, crestere moderata a transaminazelor si
trigliceridelor
> renale: insuficienta renala acuta (frecvent cu diureza conservata, uneori cu
oligoanurie)
> neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferica
> cardiovasculare: miocardite, pericardite

 Socul cardiovascular poate fi cauzat de reactia

Herxheimer indusa de doze marl de antibiotic
> pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstitiala, insuficienta
respiratorie acuta
> hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneomucoase si viscerale, CIVD
Leptospiroza: criterii de diagnostic
> Epidemiologic
> Clinic
> Biologic: creste IPCR (>100mg/1), scad trombocitele, cresc transaminazele,
creste fosfataza alcalina, creste creatinina, cresc trigliceridele, hematurie
microscopica frecventa
> Etiologic (de certitudine)

 Evidentierea leptospirei (nu se practica curent)

 Examen microscopic pe fond intunecat (urina, sange)
 Cultura (medii speciale, timp indelungat)
 Inoculare la cobai

3
  Serologic: ELISA (IgM>1/400 di a 8-a zi);
R. de aglutinare microscopica (1/100 din a 10-a zi)
Biologie moleculara: PCR
Leptospiroza
Diagnostic diferential
> Formele anicterice: viroze respiratorii, septicemii, febra tifoida, MNI,
trichinoza
> Formele icterice: HVA, angiocolecistita, icterele hemolitice
> Forma meningitica: meningite virale, meningita tuberculoasa
Prognostic
> Forme anicterice: favorabila (vindecare)
> Factori de prognostic nefavorabil: insuficienta renala acuta, afectarea
pulmonara grava, tulburari de repolarizare (ECG), alterarea constientei, varsta
> 60 ani
> Mortalitate 5-10% in formele ictero-hemoragice
Leptospiroza: tratament
> Igieno-dietetic: repaus, hidratare, protejarea ficatului si rinichiului
> Patogenic

 Corticosteroizi in formele icterice, soc

 Diuretice (manitol, furosemid 200-400mg/zi, glucoza hipertona) sau chiar
dializa in IRA
 Masuri de TI pentru tratamentul insuficientelor de organ
> Etiologic: eficient daca se administreaza in primele 3 zile de boala

 Amoxicilina (100mg/kgc/zi), Ceftriaxona (1g/zi) sau Penicilina G (4-8MU/zi)

X 7-10 zile
Profilaxie. vaccin uman cu 3 doze (0 15zile – 6 luni, apoi cate 1 rapel la 2 ani
Febra Q
Etiologic Coxiella burnetti, bacterie gram negativa din familia Rickettiaceae, cu
localizare strict intracelulara, care se multiplica in fagolizozom
2 faze in cultura: faza I (foarte virulenta) si faza II (mai putin
virulenta, dupa mai multe pasaje in culturi celulare)
Transmitere prin inhalarea aerosolilor contaminati sau ingestie de produse lactate
de la oi, capre, bovine, iepuri salbatici
Patogenie:
forma acuta: manifestarile clinice depind de calea de infectie
(hepatite dupa ingestie, pneumonii dupa inhalare)
productie exccesiva de citokine proinflamatorii (TNF) forma cronica: ipoteze de
cronicizare

4
 > Persistenta infectiei latente dupa primo-infectie (asimptomatica) si
reactivarea in anumite conditii (leziuni valvulare sau vasculare,
imunodepresii)
> Virulenta diferita a tulpinilor de C. Burnetti
Febra Q: tablou clinic
1. Febra Q acuta
Incubatie medie 3 saptamani; debut cu febra tip pseudogripal
a. Hepatita febrila, frecvent anicterica
b. Pneumonie febrila (frecvent interstitiala, uneori cu aspect de "geam mat" ,
reactie pleurala)
c. Febra prelungita nediferentiata (17%)
d. Alte manifestari: pericardite, miocardite, meningite, encefalite
2. Febra Q cronica
a. 80%: Endocardita cu hemoculturi negative (pe valvulopatii preexistente) - !!!
Mortalitate 25-40%
20%: Osteomielite, infectii pe proteze vasculare sau anevrisme, hepatite
3. Febra Q la gravide: avort, retard de crestere
Febra Q: criterii de diagnostic
> Epidemiologic
> Clinic
> Biologic (modificari orientative)

 Forma acuta: VSH normal, trombocitopenie (25%)+/ leuconeutropenie;

creste ALAT, creste ASAT, cresteGGT; Ac antifosfolipidici +' Ac anti-muschi
neted +, Ac antimitocondriali
 Forma cronica: creste VSH, leucocitoza (60%); CIC (90%), testul latex, Waaler
Rose + (60%)
> Etiologic

 Serologic: IFI (metoda de referinta)

 lzolarea pe culturi celulare
 Amplificarea prin PCR (din sange sau tesuturi)
Febra Q: tratament
> Forma acuta

 Doxiciclina 200mg/zi X 14 zile

 Alternative: Fluorochinolone, rifampicina
> Forma cronica
 Doxiciclina 200mg/zi + hidroxiclorochina 600 mg/zi X 18 luni
 Hidroxiclorochina alcalinizeaza pH lizozomilor celulari si creste bactericidia
 Protezare valvulara in caz de insuficienta cardiaca

5
 Prevenire
> Vaccin disponibil in Australia (recomandat selectiv)
> Screening serologic la valvulari inainte si dupa protezare
Boala ghearelor de pisica
Etiologies Bartonella henselae, BGN facultativ intracelular
Epidemiologie: transmisa de la pisici la om prin inoculare transcutanata
Patogenie
> La imunocompetenti: limfadenita regionala subacuta
> La imunodeprimati: angiomatoza bacilara si pelioza hepatica (proliferare
anarhica pseudotumorala a capilarelor vasculare, sub influents bacteriei)
Manifestari clinice
Forma tipica: febra (30%) + adenopatie unilaterala sensibila, persistenta 2-4 luni,
rar supurativa (10%)
Forme atipice: sd. oculo-ganglionar Parinaud (conjunctivita+ adenopatie
preauriculara), encefalite, osteomielite, endocardite
Angiomatoza bacilara: leziuni papulo-nodulare unice/multiple, rosu-violacei,
situate in profunzimea dermului
Boala ghearelor de pisica
Diagnostic
Clinic si epidemiologic: adenopatie cronica izolata + contact cu pisica
Etiologic
Indirect serologic (IF)- seroconversie sau cresterea semnificativa a titrului de
anticorpi (X4)
Direct: examen bacteriologic direct, cultura sau PCR
din aspiratul ganglionar sau din prelevatul bioptic
Diagnostic diferential: alte adenite cronice cauzate de Brucella spp,
Mycobacterium spp, Yersinia spp, Chlamidia trachomatis
Tratament: de electie Azitromicina X 7-14 zile
(in formele tipice rezolutia spontana este frecventa) Alternative: TMP/SMX,
fluoroquinolone, rifampicina, gentamicina
Toxoplasmoza
Etiologie: parazit intalnit in natura sub 3 forme: oochist (elibereaza sporozoiti),
chist tisular (contine bradizoiti) si tahizoit
Epidemiologie
Ciclul parazitului: Oochisti ingerati de pisica - formarea
gametocitilor care fuzioneaza in intestin - eliminarea
oochistilor imaturi prin fecalele pisicii --> maturizarea in
mediul exterior (sporochisti, sporozoiti infectanti) -
trecerea la o noua gazda de pe sol si vegetatie

6
Transmitere umana:
Ingestia oochistilor odata cu cruditatile sau apa contaminata sau contact direct cu
pisica
Ingestia chistilor tisulari (bradizoiti) prin consum de carne
(vita, oaie, porc) cruda sau insuficient preparata termic
Trecerea transplacentara a trofozoitilor in cursul primoinfectiei materne aparuta in
cursul sarcinii
Toxoplasmoza: patogenie
Primo-infectie:
multiplicarea bradizoitilor sau sporozoitilor in celulele epiteliale intestinale
difuziune in ganglionii mezenterici, apoi in organe la distanta pe cale limfatica sau
sanguina
Raspuns imun umoral si celular- elimina parazitii care pot supravietui sub forma de
chisturi rare in muschi, creier, inima si ochi (cel mai frecvent asimptomatic)
Reactivare
Numai la imunodeprimati (SIDA, hemopatii maligne, receptori de alogrefe)
Scaderea imunitatii celulare (LT4, Ify) permite reactivarea chisturilor formate
dupa primoinfectie si transformarea bradizoitilor in tahizoiti, multiplicarea locala
(formare de abcese) si chiar diseminarea sanguina
Toxoplasmoza: tablou clinic
1. Tx. la imunocompetent
Frecvent asimptomatica (80%)
Forme simptomatice obisnuit benigne: febra moderata (<38°C), astenie,
poliadenopatii persistente cateva saptamani, eruptii, corioretinita (5-10%), sd.
mononudeozic sanguin
2. Tx. congenitala:
Avort, moarte fetala
Encefalomielita congenitala
Forme visceraleanasarca fetoplacentara, hepatita
Forme paucisimptomatice (retard mental, corioretinite)
3. Tx. la imunodeprimat
Forma cerebrala: febra, cefalee, somnolenta, crize comitiale, semne de focar
neurologic
Toxoplasmoza: diagnostic
Contactul cu pisici NU este esential Serologic: ELISA, IFI, hemaglutinare, Western-
Blot
Seroconversie: serologie negativa urmata de cresterea semnificativa a titrului de Ac
specifici; apar Ac tip IgM, apoi IgA si IgG;
IgA dispar in 3-12 luni, apoi IgM; IgG persists toata viata
7
Evidentierea toxoplasmei- in formele multiviscerale grave la imunodeprimati sau in
tx congenitala
PCR (LCR, sange, lichid amniotic, umoarea apoasa)
Inoculare la soarece
Tehnici de colorare (Giemsa, HE), IFD pe fragmente bioptice sau lichide biologice
Diagnostic diferential: primoinfectie cu CMV, MNI, infectie HIV, sifilis,
tuberculoza, limfom, sarcoidoza, etc
Toxoplasmoza: tratament
Molecule active:
Sulfamide: Sulfadiazina, Sulfadoxina, Sulfametoxazol
Pirimetamina- efect sinergic cu sulfamidele si clindamicina
Macrolide: Spiramicina, Claritromicina, Azitromicina Indicatii de tratament
Inutil la imunocompetent, cu exceptia formelor simptomatice persistente
Corioretinita: Pirimetamina- Sulfadiazina (Fansidar)+ corticosteroizi pe cale
generala
Gravida: Spiramicina 3MUX3/zi
SIDA: Pirimetamina (50mg/zi)+ Sulfadiazina (4g/zi) X 6 saptamani
Trichinoza
Etiologie:Trichinella spiralis
Epidemiologie: transmisa prin consum de carne proaspata, insuficient preparata
termicla
gazde animate: carnivore, cai, sobolani, porci, vulpi
Patogenie:
larvele supravietuiesc in muschii animalelor infectate
Ingestia carnii infestate
Stomac: sub actiunea sucurilor gastrice se elibereaza larvele, care se vor transforma
in paraziti adulti
Intestin gross acuplarea parazitilor; femelele depun in epiteliul intestinal oua din
care se formeaza larve, in timp de 2 saptamani
Larvele migreaza pe cale limfatica in muschii striati si miocard unde se inchisteaza,
putand supravietui mai multi ani; calcificarea chisturilor conduce la moartea
larvelor
Trichinoza
Tablou clinic
A. Forme comune
Semne digestive: apar in prima saptamana
diaree, dureri abdominale; pot lipsi in formele usoare
Semne sistemice: apar in a 2-a saptamana; persita 1-2 saptamani; dispar progresiv
Febra, mialgii difuze, stare generala alterata,astenie, edeme ale fetei (mai ales
periorbitare)
8
Alte semne: eruptii, cefalee, edeme extrafaciale,
greata, diaree, hemoragii subconjunctivale
B. Forme severe: encefalita, miocardita toxica, insuficienta respiratorie
Trichinoza: criterii de diagnostic
Clinic: dureri musculare, edeme faciale, febra
Biologic: eozinofilie, creste CPK, creste LDH
Epidemiologic: consum de carne necontrolata veterinar, insuficient preparata
termic, simptome similare la consumatori comuni de carne cruda
Serologic: testul ELISA pozitivat tardiv (dupa 4 saptamani)
Biopsia musculara: deseori inutila (dg. retrospectiv)
Diagnostic diferential:
Faza digestiva: TIA
Febra + dureri musculare: sd. gripale
Febra + eozinofilie: alte parazitoze invazive, dermatomiozita
Trichinoza
Tratament:
Etiologic: Albendazole 1 Omg/kgcX 10 zile (scurteaza faza sistemica)
Patogenic: cortizon 1 mg/kgc X 7-15 zile - in starile toxice severe cu eozinofilie
importanta
Simptomatic: antitermice, antialgice
Igieno-dietetic: repaus
Profilaxie:
Controlul veterinar sistematic al carnii de porc, cal, vanat
Prepararea termica a carnii de consum
Congelarea la -20°C timp de 3 saptamani a carnii suspecte
Declararea obligatorie a cazurilor diagnosticate
Antraxul (carbunele, pustula maligna)
Etiologie: Bacillus anthracis
BGP, aerob, mobil, sporulat
Tulpinile virulente au o capsula care inhiba opsonizarea St fagocitoza
Produce o toxina cu 3 componente:
Factorul I edematiant
Factorul II protector (stimuleaza formarea anticorpilor) Factorul III cu actiune letala
Epidemiologie
Sursa de infectie: animale bolnave si cadavrele lor (cornute,
cabaline, porcine, animale salbatice), solul contaminat
Transmitere direct sau indirect ( prin obiecte contaminate),
pe cale cutanata, digestiva sau respiratorie
Receptivitate: generala
Incubate 3-10 z in forma cutanata, 105 z in formele viscerale
9
Antraxul Patogenie: mecanism toxinic
Agprotectorfavorizeaza atasarea toxinei de receptorii celulei gazda 4 factorul
edematiant patrunde in celula unde se activeaza si TAMPc 4 isecretia de apa -edem
Factorul letal --> citoliza celulelor tip macrofagic 4 leziuni endoteliale severe
Tablou clinic
I. Antraxul cutanat
a. Pustula maligna: simptome generale reduse (febra, frisoane, cefalee, mialgii,
artralgii)
maculo-papula pruriginoasa, nedureroasa vezicula hemoragica 4 escara neagra
inconjurata de vezicule sau pustule situata pe un edem gelatinos si nedureros,
extins imprejurul leziunii 4 escara se usuca si se separa de tesuturile vecine in 1-3
saptamani
Ganglion' regional' tumefiati si durerosi
Antraxul: tablou clinic
b. Edemul malign: forma grava cu evolutie septicemica; asociaza febra mare,
frisoane, tahicardie, tahipnee, stare toxica
Leziunea de la poarta de intrare este discreta sau absenta Domina edemul enorm,
gelatinos, deformant
C. Antraxul bulos: flictene si bule sero-hemoragice pe fond de edem intins
II. Antraxul visceral
Antraxul pulmonar deces 24 ore (insuficienta respiratorie)
Antraxul digestiv
Forma faringo-amigdaliana
Forma intestinala
Meningoencefalita carbunoasa (hemoragica)- deces 2-3z
Antrax: criterii de diagnostic
Epidemiologic Clinic
Bacteriologic
Frotiuri colorate albastru de metilen din continutul leziunilor si secretiilor
patologice
Culturi pe geloza sange din vezicule, LCR, sputa, continut intestinal, hemoculturi
(colonii cu aspect de cap de meduza)
Inocularea produselor biologice la cobai
Identificarea prin PCR Diagnostic diferential
A. cutanat: furuncul antracoid, herpesul, intepaturile de insecte, erizipelul,
stafilococia maligna a fetei
A. intestinal: TIA, shigeloza, yersinioza, invaginatia intestinala, abdomenul acut
Antrax
Tratament etiologic: Penicilina G (de electie)
4-6MU/zi X 7 zile in formele cutanate
10
18-24MU/zi in a. pulmonar si meningian
Tratament local: nu se incizeaza!
Comprese cu oxicianura de mercur 1/4000 Profilaxie: declarare, internare si
tratament obligatorii
Sterilizarea cu formol a lanii si pieilor de animate din tad cu antrax
Postexpunere cu risc: Tetraciclina, supraveghere 2 saptamani
Vaccinare anticarbunoasa selectiva: personal din laboratoare de specialitate,
lucratori din industria pielii si textilelor din tad cu incidenta crescuta, militari
Tetanosul
Definitie: boala infectioasa grava, necontagioasa, produsa de
toxina bacilului tetanic, caracterizata clinic prin trismus,
contractura generalizatasi crize de contractura paroxistice Etiologie:
Clostridium tetani: BGP anaerob, sporulat, imobil;
formele vegetative produc care produce 2 exotoxine
(tetanospasmina si tetanolizina) Epidemiologie:
Rezervor natural: ierbivorele (elimina germenii prin fecale)
Transmitere: patrunderea sporilor la nivelul plagilor (mucoasa, cutanata, uterina,
ombilicala, chirurgicala)
Receptivitate: generala in absenta vaccenarii
Tetanosul. patogenie
Conditii: absenta vaccinarii, patrunderea sporilor prin solutii de continuitate
cutaneo-mucoase, absenta oxigenului la nivelul plagii (necroza, ischemie, corpi
straini)
Sporii se transforma in forme vegetative, care elibereaza toxina
Toxina migreaza axonal centripet, de-a lungul neuronilor motori si traverseaza
sinapsa, ajungand la celulele inhibitorii presinaptice, unde nu mai poate fi
neutralizata
Tetanospasmina blocheaza eliberarea
neurotransmitatorilor musculari (GABA) , crescand tonusul muscular si producand
contractura
Tetanospasmina poate afecta SNV prin cresterea catecolaminelor, determinand
tahicardie, aritmii, hipertermie, transpiratii profuze, hipercapnie
Tetanosul: tablou clinic
Incubate 3-30 zile
Debut insidios, rar brusc: sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plagii, anxietate,
crampe musculare
Perioada de invazie: 24-48 ore
trismus (contractura maseterilor care blocheaza deschiderea gurii si masticatia),
febra, disfagie (prin extinderea contracturii la faringe)

11
Perioada de stare: contracturilor tonice permanente se generalizeaza si apar
contracturi paroxistice dureroase
atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de
"risus sardonicus"
Anoxia poate fi consecinta spasmelor muschilor respiratori si ai laringelui
Factori de prognostic nefavorabil: incubate < 7 z, invazie< 2 z, varste extreme,
paroxisme subintrante, hipertermia
Tetanosul
Forme particulare:
Tetanosul nou-nascutului:
apare la 12 z dupa nastere
dificuftate de supt Tetanosul localizat
paralizie la poarta de intrare
www.faqs.org

Tetanos: diagnostic
Clinic (exclusiv)
Epidemiologic: absenta vaccinarii corecte
Laborator: mica utilitate; Ac anti-toxinici 0.01u/m1 fac diagnosticul improbabil, dar
nu il exclud
Diagnostic diferential
Trismus: angina severa, abcesul molarului de minte, flegmon periamigdalian, artrita
temporo-mandibulara, parotidita epidemica infectioasa
Contractura tonica generalizata: meningite acute, encefalite acute, rabie, tetanie,
intoxicatia cu stricnina, intoxicatii cu fenotiazine
Tetanos: tratament
Etiopatogenic:
Neutralizarea toxinei circulante cu ser antitetanic 20000-30000UAI la adult
(10000UAI la sugar) doza unica sau Ig tetanica umana 500 U im, urmata de ATPA
sau alt produs vaccinal
Antibiotic: Metronidazol 500mg iv X 4/zi X 7-10z) sau Penicilina G 3-4MU/zi X 5-7z
Tratamentul chirurgical al plagii
Sedarea si prevenirea contractiilor paroxistice:
! Nu se lass bolnavul singur; evita manoperele inutile
benzodiazepine (diazepam 10-40mg/kg iv)
Me masuri:

12
Respiratie asistata, curarizare, intubatie, traheostomie
Reechilibrare hidroelectrolitica
Suport nutritional (sonde nazogastrica)
Controlul disfunctiilor vegetative: tahiaritmii, variatii ale TA, febra
Tetanos: profilaxie
Imunizarea active a populatiei
•DTP: 2-4-6-12-30 luni
•DT: 7-14 ani
•ATPA: repel la 5-10 ani
•Imunizarea gravidelor pentru prevenirea tetanosului neonatal
Ingrijirea corecta a plagilor cu risc tetanigen
Status ToaletAntibi ATPA SAT IgA
vaccina Oblig
Vaccin a oticsau Rape! Nu
PG T
Nu
at
Nevacc atorie Eritro Vaccin Da
Oblig Da
inat
Rabia atorie are (daca
Definitie: zoonoza a vertebratelor cu sange cald, manifestata ca encefalita fatale
Etiologies Virusul rabic- ARN virus, fam Rhabdoviridae Epidemiologie: receptivitate
generala
Transmitere la om prin contactul plagilor cu saliva animalului bolnav (contaminants
5-7z inainte de semnele clinice si moarte); liliecii pot fi purtatori sanatosi
Transmiterea interumana descrisa dupe grefa de cornee Patogenie:
virusul patruns pe cale tegumentara sau mucoasa se multiplica in tesutul muscular
strict invecinat 4 jonctiuni neuro-musculare 4transmitere centripeta prin axonii
nervilor periferici la maduva spinarii (50-100mmIzi) 4SNC
Virusul se replica in SNC (subtanta cenusie) 4 encefalita cu corpusculi Babes-Negri
diseminare centrifuge in alte tesuturi (saliva, rinichi, plamani)
Rabia: tablou clinic
Incubatie: 20-90z
Forma furioasa
Perioada de invazie: astenie, fatigabilitate, febra Perioada de stare: hiperactivitate
(bizarerii, agresivitate)
dezorientare, halucinatii, redoare a cefei, paralizii
caracteristic: hidrofobia, aerofobia
orientat si cooperantintre accese
in evolutie: febra, fasciculatii musculare, hiperventilatie, hipersalivatie,
hipersudoratie, midriaza, hiperreflexie, convulsii; deces in max 1-2 saptamani
Forma paralitica (20%)
Debut cu rahialgii, pareze si paralizii flasce ascendente Status mental degradat
progresiv 4 coma (2-7zile) Particular: durata mai lunge, lipsesc hidro-, aerofobia,
13
hiperactivitatea si convulsiile
Rabia: diagnostic
> Clinic (! Incubatii extreme: 4z -->cativa ani)
> Paraclinic: identificarea virusului (din saliva, LCR,
biopsie cerebrala, amprenta de cornee) prin IF, culturi
celulare, microscopie electronica, PCR
. Postmortem: corpusculi Babes-Negri in tesutul cerebral prin coloratii cu HE
Diagnostic diferential: sd. Guiollain-Barre, poliomielita, encefalomielita
postvaccinare antirabica, tetanos, botulism, boli neurologice paralitice, isterie,
rabiofobie, delirium tremens
Dificuftati de diagnostic: boala rara, incubate uneori lunga, manifestari
neurologice complexe, date de laborator !imitate
Tratament nu exists tratament specific pentru rabie Rabia este o boala mortals
Rabie: profilaxie postexpunere
Toaleta minutioasa a plagii cu apa si sapun, bromocet 1 %; cauterizare in cazul
suspiciunii crescute de rabie
Rapel AT
Contact cu saliva de animal pe escoriatii recente produse de animal domestic:
supravegherea animalului muscator 14 zile; Baca animalul moare (spontan sau
omorat) se analizeaza veterinar pentru rabie
Vaccin antirabic: plagi superficiale la trunchi si membre
produse de animate domestice necunoscute, disparute sau omorate
Ser + vaccin antirabic: muscaturi la fats, gat, organe genitale, plagi profunde in alte
zone sau multiple produse de animal domestic sau mice plagi produse de animal
salbatic
4. Antibioticoprofilaxie–dupes caz (Penicilina V, Tetraciclina)

14