PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

Afectiuni ale esofagului: esofagita caustica , esofagita de reflux, hernia

hiatala.
Afectiuni ale stomacului, intestinului subtire si gros: gastrita acuta si
cronica, ulcerul gastro-duodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul
iritabil, rectocolita ulcero-hemoragica, parazitozele intestinale,
Afectiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica,sindromul dispeptic biliar,
colecistita acuta si cronica, sindroamele pancreatice.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ESOFAGITA DE REFLUX

Definitie: inflamatia mucoasei esofagiene determinata de agresiunea

continutului acid care reflueaza din stomac in esofag.
Culegere de date
Circumstante de apariti:
Factorii de risc n esofagita de reflux sunt:
factori exogeni (din exterior): alimentele, alcoolul, medicamentele;
factori endogeni (din interior): hernia hiatal, obezitatea, stomacul operat,
diabetul zaharat, distrofia muscular, boli de colagen (sclerodermia,
dermatomiozita), sindromul intestinului iritabil.
Manifestari de dependenta
pirozis -arsura retrosternal - este o senzaie de arsur de la nivelul pieptului
care are o aciune iritant. Apare mai des dup mncare sau n poziie
culcat. Se ntmpl frecevent s fie nsoit de regurgitarea (vom)
coninutului din stomac ce ajunge pn n gt, bolnavul acuznd faptul c
simte gust de amar sau acru n gur.
durerea toracic- se prezint ca o presiune ce apas pieptul, fiind definit
greu de ctre bolnavi. Intensitatea durerii este variabil, uneori poate imita
angina pectoral, infarctul miocardic i anevrismul aortic;
odinofagia- durere la inghitire;
disfagia (=este dificultate la nghiire)- mai rar ntlnit i demonstreaz de
obicei o stenoz esofagian sau tulburri motorii.
eructatii,
greuri , vrsturi, balonri- reflect ntrzierea evacurii gastrice, flatulenta;
gust metalic,
hipersalivatie;
manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii,
disfonie,senzatie de corp strain in gat.
Investigatii paraclinice:
-examenele de laborator;
- examen radiologic;
- examenul endoscopic arat modificarea liniei Z i prezena leziunilor
esofagiene;
- pH-metria
 Complicaiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt:
cancerul esofagian;
stenoza esofagian;
hemoragia;
ulcerul esofagian.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- fatigabilitate;
- deficit de autoingrijire,
- alterarea functiilor vitale;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie
malignizare).
Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa se poata autoingriji;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii,
nevoilor sale calitative si cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii nursing autonome si delegate:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste
cavitatea bucala, indeosebi in caz regurgitatie, voma, gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examene de laborator ;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea
corporala si le noteaza in foaia de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si
normele de viata impuse, in functie de stadiul bolii si sa renunte la
obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun );
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand
indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de
agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de
administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, greutatea
corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei
chirurgicale;
 - educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul
melenic, caracterul durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu
continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta
la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
alimentaia: regimul alimentar ocup un loc important, evitndu-se grsimile
n exces, alimentele acide (suc de roii, pepsi, cola, cafea). Mncarea trebuie
porionat, nu se mnnc abundent; masa de sear trebuie se fie cu 2-3 ore
nainte de culcare. Alcoolul i cafeaua sunt contraindicate;
anumite medicamente trebuie excluse: anticolinergice(substanta care inhiba
eliberarea de acetilcolina sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate; datorita acestor
proprietati, sunt utilizate ca spasmolitice, antisecretorii gastrice, antiemetice, midriatice si
antiparkinsoniene; actiunea lor este de relaxare a musculaturii secretiei salivare si a sucurilor
digestive); inhibitorii canalelor de calciu, xantine.
Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:
Metoclopramid- este cel mai des utilizat, el este absorbit la nivelul
intestinului i atinge nivelul maxim dupa 40-120 min de la administrare.
Doza zilnic este de 30-40 mg n 3-4 prize (o tablet de 10 mg);
Motilium (Domperidona)- se administrez n 3-4 prize a cte 10-20 mg cu 30
minute nainte de mas;
Betanecolul- n doz de 100 mg pe zi repartizat n 4 prize;
se indic i folosirea de antiacide iar eficacitatea lor crete dac sunt
asociate cu acidul alginic;
antisecretoarele: Cimetidina (Tagamet) de 1-2 g/zi timp de 4-12 sptmni;
Ranitidina de 2 ori 150 mg /zi, Famotidina, Nizatadina- antihistaminice H1;
inhibitorii pompei de protoni: Omeprazolul 2 ori 20 mg/zi, Lansoprazol 30
mg/zi, Pantoprazol 40mg/zi, Esomeprazol 2 ori 20 mg/zi.
Indicaiile pentru a face tratament chirurgical sunt:
esofagita ulcerativ;
esofagita hemoragic;
stenoza esofagian;
aspiraia bronhopulmonar;
 INGRIJIREA PACIENTULUI CU HERNIE HIATALA

1. Definiie. Ascensiunea n cavitatea toracic a unei poriuni din stomac

prin hiatusul esofagian.
2. Culegere de date
Circumstante de aparitie
Factorul declansator este reprezentat de cresterea presiunii intrabdominale
asa cum se intampla in:
- obezitate;
- tumori abdominale;
- ascita in cantitate mare;
- sarcina.
De asemenea, hernia hiatala se poate instala si dupa un traumatism, insa
aceste cazuri sunt rare si dificil de probat. Diverse interventii chirurgicale pot
sta la originea unei hernii hiatale, ca de exemplu o rezectie gastrica
proximala sau o vagotomie (sectionarea nervului vag).
Factorii de risc:
- hiatus esofagian larg;
- esofag scurt (congenital sau dobandit);
- sexul feminin;
- varsta inaintata (peste 50 de ani) - Hernia hiatala se poate intalni la toate
varstele, dar a fost observata mai frecvent la femeile de peste 50 de ani;
- ridicarea de greutati ;
- tusea severa si persistenta.

Hernie hiatal prin: I) alunecare; II) rulare

(paraesofagian); III) mixt (dup Akerlund).

Manifestari de dependenta
Hernia axiala:
- greata,
- varsaturi,
- disfagie (dificultatea de a inghiti),
- durere toracica,
- scadere ponderala,
- pirozis (arsura in spatele sternului datorata ascensionarii continutului
gastric la nivelul esofagului),
- regurgitatii.
Hernia hiatala produsa prin rostogolire prezinta manifestari legate de
compresiunea exercitata de hiatusul esofagian asupra stomacului:
- durerea poate sa apara sau sa se agraveze atunci cand bolnavul se
apleaca;
- senzatia de compresiune toracica,
- palpitatii,
- pirozis.
-pot aparea semnele anemiei hipocrome (datorit hemoragiilor mici i
repetate) : tegumente palide, astenie, vertij, cefalee, palpitatii, tahipnee.
- atunci cand stomacul este prezent in intregime in torace acest lucru poate
ameninta viata bolnavului, moartea se poate instala atunci cand apare
volvusul gastric (torsiunea stomacului), obstructia sau perforatia.
Examenele paraclinice:
-examenul radiologic, o simpla radiografie toracica putand ajuta la stabilirea
diagnosticului;
- examenul radiologic baritat n diferite poziii (ortostatism, anteflexie i
Trendelenburg) asociat cu creterea presiunii intraabdomiuale (metoda
Valsalva, inspir profund)
- endoscopia evidentiaza pozitia intratoracica a stomacului, complicatiile ce
apar datorita refluxului gastro-esofagian: esofagite, ulcere la nivelul pungii
herniare, stenoze esofagiene;
Pentru diagnosticul herniilor axiale se mai pot folosi urmatoarele metode: ph-
metria, esofagoscopia cu biopsie.
Complicatii. HH se complic cu HDS (25%), esofagita, ulcerul peptic eso-
fagian, perforaia sau strangularea.

3. Problemele pacientului:
- disconfort abdominal,
- deficit de volum lichidian,
- deficit de autoingrijire;
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva;
- fatigabilitate;
- risc de complicatii(hemoragie digestiva superioara, perforatie
malignizare).

4.Plan de ingrijire
Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic,
- pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,
- pacientul sa-si exprime acceptul de a urma dieta
- pacientul sa se poata autoingriji;
 - pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii,
nevoilor sale calitative si cantitative;
- pacientul sa fie ferit de complicatii.
Interventii nursing autonome si delegate:
- asistenta asigura repausul la pat in semisezand;
- mentine igiena tegumentara, a lenjeriei si a mucoaselor, ingrijeste
cavitatea bucala, indeosebi in caz de gingivoragie si gust neplacut;
- recolteaza sange, urina pentru examenul de laborator in vederea
evaluarii functiei hepatice;
- supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea
corporala si le noteaza in foaia de temperatura;
- educa pacientul si antreneaza familia pentru a respecta alimentatia si
normele de viata impuse, in functie de stadiul bolii;
- hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand
indicatia medicului.
- supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de
agravare a starii sale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de
administrare;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul,
greutatea corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei
chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul
melenic, caracterul durerii in caz de perforatie, varsaturile alimentare cu
continut vechi in caz de stenoza );
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta
la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ).
- respecta normele de prevenire a infectiilor nosocomiale.
Tratamentul herniilor produse prin alunecare poate fi medical sau chirurgical.
Tratamentul medical consta in administrarea de medicamente pentru
tratarea refluxului gastro-esofagian, ca de exemplu omeprazolul sau
metoclopramidul.
Tratamentul chirurgical se face prin coborarea stomacului in abdomen si
aducerea hiatusului diafragmatic cat mai aproape de dimensiunile normale.
Tot chirurgical se vor trata si unele complicatii ale herniei hiatale, putandu-se
efectua in acest scop esofagoplastia, dilatarea stricturilor esofagiene,
antrectomii (in caz de ulcere).