Complexul Muzeal Judetean Asociatia Arheologilor Medievisti Bistrita-Nasaud din Romania ARHEOLOGIA MEDIEVALA Vv 2005 Cluj-Napoca, 2005PRELUCRAREA OSULUI $I CORNULUI IN TRANSILVANIA MEDIEVALA (INCEPUT DE ABORDARE TEMATICA) Adrian Andrei Rusu, Florin Mérginean 1. Introducere. Cercetirile privind viala meteriala ta Evul Mediu se afl, in Romania, uci tnti-o faza prim: Realitatea a mai fost afirmat’ gi cu alte prilejuri ori contexte, La fel stan lucrurile gi cu problematica privitoare Ia prelucrarea osului sia cornului. in literatura de specialitate, aceste materiale au fost tratate doer sporadic Tocmai de aceoa suntem pe deplin constienti ci vom, savarsi aici doar un inceput de sistematizare at de cercetare, O judecim tolusi necesari pentru a provoca gi stimula scoaterea la lumina a allor piese, pentra inlelegerea acolora pentru care informatia noastra bibliografica nm a fost util’. Va mai fi apoi, o incercare de racord cu literatura arheologica european Destul de rar exist’ artefacte care au beneficiat de exclusivitéti materiale de confectionare, Mereu a f vorba despre realiziri aproape identice, din materiale diferite, in functie de stérile sociale detinatoare ori comanditare, piata de desfacere, progres tehnic ori accesibilitate la materiile prime, Din acest punct de vede osul sau cornul nu fac exceptie, Desigur of ele aduc in plus specificul lor, anume o dusitate gi o posibilitate d= finisare sporit8, fata de len, dar inferioara sticlei ori metalelor, Mai au apoi o restrictionare sever’: cin ele se pot produce mereu doar piese mici ori componente care sé necesite asamblari obligatori, S-a formulat gi un al puncl de vedere, care socoteste artefactele de os ca sursi pentru intelegerea conditiilor de medi’, Spatiul Ia care ne-am raportat cuprinde teritoriile Transilvaniei, Banatului, Criganei si Maramuresului Desigur, pentru toate descopcririle acestei arii geogralice ne-au servit drept isdzeptare toate piesele din partile central-estice europene, cat si cele de dincolo de Carpati. Raporténdu-ne la alte spalii (ex. Dobrogea, Moldova, ‘Yara Romaneasc’, Ungaria, Slovacia, Celia, Germania, Polonia), am incercat, prin intermediul analogiilor, s& anticipam gi descoperirile de pe toritoriul pe care ui l-am propus pentru ana 4, Astfel de cercetiri tematice s-au fcut, in masuri mai mare sau mai restrinsd, pentru toate teritoviile aminlile, rezullalele fiind dintre cele mai semnificative. Combinate, arhealogia de teren, cu arheologia experimental’, mai pot creiona o imagine mai clara a mestesugurilor medievale. in urma lor, nu putem decat profita in gradul cel mai inalt, pentre intelegerea vie{ii mediovale. Perioada de timp pe care am incercal sa 0 acoperim este aceea a secolelor XI-XVI. Se va vedea extrem de repede ci o buna parte dintre obiectele care me-au retinut atentia nici miacar nu su fost produse exclusiv ix acest interval de timp, Parte dintre ele au fost vizute inci din perioadele istorice anterioare si, din punct de vedere strict formal, sunt chiar identice. Apoi, epoca premodern sau realitatile etnografice, le-au continuat. * Una dintre cele mai pestinente sinteze a fost realizati de citre A. MacGregor, Bone, Anlier ivory and Horn. The lechn of Skeletal Materials since the Roman Period. London-Sytiney-Totowa, 1985. * Yori Alice Choyke, Backward rejtections on ancient environments: what can we learn from bore tools?, in vol. People and Natuse in Historical Perspective, Nd. by J. Lassldvszky and P Szabo. Budapest, 2003, p. 130-156.comulut in Transilvania Medieval = 2iea ca aceste tipuri de artefacte s8 fi fost produse locale artizanate de cétre megteri fara vreo Rakonyi S., The drinking Horns of the Cathedral of Gyor, in FolArch, 16, 1964, p. 157-162 (161). 123Prolucrarea osulu sf cornu in Transitvania Mediovala ceva ce Iasi s8 se intrevad’ mai curind o intentie de simbo} social, decal un accesorin pentru dereglat apetit Ia euforie alcoolica. Dupa continutul pe care |-au avut, urmloarea categorie ar putea fi aceea a coarnelor folosite pentru vopsire. Exau utile indeosebi olarilor interesati in aplicarea liniaré a culorilor decorative. Nu au fost semnalate, dar ne asteptim 53 pari, cn dova orifici in extremele cormului si, eventual, cu relicve de vopsea. Singur, detaliul orificiilor ar putea fi destul de derutant, intrucét ar putea naste si prezumtia unui instrament muzical sau biberon, Alle recipiente si accesorii de recipiente. Descoperita la Ragnov, o piesa foarte bine strunjit, in forma unui filet, s-ar putea sa provind de la extremitatea unui recipient, probabil un gat de ploscd (PL IX, 77) confectionata, Ja randul ei, din lemn ori piele. Rind acum cel putin, stim despre aceste tipuri de extremitati de vase cA att insotit - atunci cand eran de metal (moale mai ales, cositor, de exemplu) ~ unele recipiente de sticlé si au ‘apar{inut, categorie, ultimei perioade cronologice pe care o avem aici in vedere. in aceasta categorie ar intra si cdlimérile de os. Calimara cea mai simpla era confectionata din os siera purtaté atarnata de centura. Dar, ea este mereu greu, dacd nu chiar imposibil, de recunoscut. Nici literatura arheologicii din vecinatati nu ne ajuté cu nimic, in dreptul lor. Din acest motiv, avansim doar prudent ideea, potrivit cireia calimarile au fost, probabil, indeosebi fragmente terminale de coarne, care aveau nevoie de cat mai pufine interventii sau auxiliare. Capacitatea lor trebuie si fi fost mereu mai mica decal a vaselor de béut. Pentru purtare la briu trebuie sa fi detinut gin{uiri, caneluri, géuri ori urechi, pentru gnururi si curele. ‘Unarticol foarie cunoscut, respectiv acela al recipfentelor pentru praf de pugcd, va trebui s4-1 amintim doar ca intrand in uz mumai de pe la mijlocul secolului al XVEea”* in acest loc ar trebui sa fie incluse si dopurile, Céteva au iesit la lumina in vechile sapaturi arhealogice de la Pecica. Au servit probabil Ja astupatul unor vase de piele gi lemn. B. Accesonif si podoabe. Pe Janga rou! lor esential decoraliv, unele accesorii vestimentare aveau si un rol functional, cum este cazul Himbilor de curea. Diferitele componente erau facute din metal (aur, argint, bronz, fier), pietre pretioaso, intre acestea facindu-si loc si piesele de os gi corn. Desi s-ar putea crede ca astfol de piese apariineau unor oameni cu venituri modeste, se poate spune ci mu este chiar aga. Privite din punct de vedere al realizarii tehnice si al decorului, unele piese ne arat cd avem de-a face cu adevaiati artisti confectioneri Asa este cazul unei piese de la Oradea (Pl. VI, 48), 0 limba de curea avand o forma ugor trapezoidal. A Jost prelucrata dintr-o singura bucata de corn, capatul gros de sapte milimetri fiind sectionat pe lungime de circa 2,5 em, pentru a se putea fixa cu nituri la capitul curelei. Niturile de bronz s-au pastrat, Din momentul realizirii, piesa a Iuat forma unei petale de crin. Realizata prin traforare, pe partea mai lat au fost facuti un fel de lobi, iar in partea mai ingusta au fost traforate nigte intinduri semicirculare sau un fel de volute. intre cele dowd nituri placa a fost téiata in forma literei ,.V". fn partea mai lata a piesei, pe mijloc au fost incizate doua cerculele agezate simeizic. De la cerculetul dinspre partea de prindere au fost fcute dowd linii incizate radiar. inte partea lata gi cea ingusta au fost ficute dows linii paralele, iar cele patra concavititi fiind unite in diagonala printr-o linie incizata. Alte linii incizate au fost agezate radiar pe capetele piesoi. Datala in secolele XIV-XV, autorul articolului i-a gisit o analogie in Ungaria, la Somogyvér*. O alta analogie am gisit si in Slovacia”, forma fiind identica, doar decorul find putin mai bogat. intre timp, a fost publicat un repertoriu pentru fntreaga Ungarie medieval4, El stabileste patru tipuri principale — piesa de la Oradea find incadraté in tipul 1, dar datarea ramane neschimbata”. in anul 2001 am avut ocazia sa vedem inventarul unui mormant descoperit la Cefa, de catre [oan Crigan, care a avut ca inventar 0 centurd. Pe linga plicutele decorative din bronz, aceast’ centurd a avut gio limba de curea din os, Ca form, semana cu cea descrisd mai sus, insa era mai mic si nu dispunea de decor’. ™ Borsos B., Magyar vadész ldportarték. Budapest, 1982, p. 23, ® Emédi J., Tarténeti adatok Nagyvdrad multjabdl. 1. Oradea, 1999, p. 109. * M, Slivka, op. cit, tab. VIT, 4, 1984, p. 412. 7 K, Nemeth A., Csontosovek a kizépkori Magyarorszdgon, in vol fnak vilgvében jérok. A kézépkovi templom koral temeidk kutatésa, Budapest, 2003, p. 279-288, Despre piesa orddeand si altele, din zona Bihorulwi (Abram, Stilard), p. 282, 284, 286, ® Vezi L Crigan, Gina Tora, Piese de podoabit si de vestimentatie din asezarea mediovala Radvani (jud, Bihor), in prezontul vol., unde sunt date gi alte analogii, 124Arheologia Medievala, V, 2005 De la Voivozi {jud. Bihor) avem o limba de curelus confectionati din os. Este prevazut cu crestituri laterale decorative si cu doua orificii functionale, ce au servit la fuchiderea unei tolbe (Pl. VI, 49). Piesa este datata in secolele XILXIML. fn Jocul in care a fost descoperita aceasta cataramna s-au mai gasit gi alte fragmente de oase cu urme de prelucrare, Piese asemandtoare s-au gisit Ja Garvan, Nu ne putem pronunta asupra fragmentului de catarama de corn descoperit la cetatea Réka (jud. Covasna}, datoriti faptului cé este doar semnalat, fara nici un fel de alt detaliu®. in repertoriul descoperirilor de materiale de os, figureaza deocamdata un singular ax de catarami. Este vorba de o mica tija cilindric’, pe care se inféigura pielea de lao extrema a curelei. in literatura straina, suratele ise mai denumesc si bobine. Tija este strupjita la ambele capete in aga fel incat sa permita agatarea in carligele (metalice) ori urechile (posibil textile) extreme: opuse a curelei. Piesa despre care vorbim are terminatiile strunjite in forma de ciuperca, apoi este marginiti cu tambure usor ridicate. Ka a fost extrasi in agozarea din a doua jumatate de seco) XVI, aflata deasupra ruinelor bisericilor medievale de la Tauti (jud. Arad), Forma ca atare o intdlnim insi cu frecventa, in alte situri medievale din tarile vecine™. Desi descoperita in diferite situri extracarpatice, a avut parte de alte identificari®, care trebuie complet revizuite Aléturi de limbi de curea si axe pe centuri, sunt fixate gi aplici, din metal sau os, Acestea pot fi simple (inte sau pot avea forme mai elaborate. Nefiind gisita intr-un context clar, piesa de Ja Oradea putea sa fie doar © parte din components unei centuri, celelalte subansambluri pierzindu-se, Facem aceasta afirmatie pe baza analogiei gisite in Slovacia, unde s-au pistrat toate componentele centurii, adic cataram, limba de curea gi aplici, O aplica de form’ patrati, traforata pe margine sub forma wnor dintigori si cu gaurd in mijloc a fost gasita Ja Alba Tulia (PI. VI, 53). Ea a fost recuperata dintr-o locuin{a sia fost datatd, pe baza materialului atheologic descoperit, in secolul al XVE-Jea". Singurele analogii le avem din Slovacia, cu precizarea cd acolo s-au descoperil sialte aplici de acest tip, mult mai elaborate ca realizare artistica si decor. Tot aici, pe partea contrala a acestor aplici, au fost fixate piese din os circulare, de forma unor nasturi, acestea avand o singuri gaurd de prindere, probabil cur un nit pierdut, Alli piesa interpretata ca aplica a fost gasita la Dabaca (Pl. VI, 52), avand forma unui clopot. Piesa este fragmentara, dar in partea circulara, pe mijloc, se observa o parte dintr-o gaurd care a servit la fixare. Pe marginea piesei, la circa un milimetru spre interior, a fost incizata o linie ca decor, care urmeaza conturul piesei. Ca forma, aceasti pies’ seamana cu aplicele de bronz ale secolului al IV-lea, La Oradea a fost gasita 0 aplicd de forma trapezoidali fragmentar‘. Piesa are un decor traforat (Pl. VI, 51). Fara a dispune de analogii, putem doar presupune ci ea era fixata fie pe 0 component de imbracdminte, fie pe o unealté sau piesa de mobilier, in xandul accesoriilor vestimentare am incadrat si o verigi de os descoperita la Alba Tulia (PI. V1, 50)*, pe care am interpretal-o ca fiind de la un nasture. Diametrul mic al gaurii (1,3 om) ne fmpiedica si consideram i aceasta piesd ar fi fost un inel. Piese asemandtoare au fost descoperite in Slovacia, aici ele fiind insirate pe snur™, Verigi ~ inele sau verigi ~ nasturi, ar putea fi acelea de la cetalea Enisala"”. Astfel de piese au fost descoperite in Germania, cu precizarea c& acelea erau mai subtiri®*. ‘Tot un accesoriu vestimentar trebuie sa fi fost si placa descoperita in cetatea Ragnov (Pl. VIL, 70). Piesa este dreptunghiulara, ugor legit’ pe o parte, avand patru giuri pentru fixarea unor nituri, Decorul const dintr-un ” Ch. Stefan, I. Barnea, Maria Comga, F. Comsa, op, cil fig. 188, 8-9, p. 342. © Rondi Zs. 1, Rorificadi de piatrd din secolele XTEXIV din sud-estul Tronsilvaniei, in Bulatinul Muzeului Militar National, S.N,, nt. 1, partea Il, 2003, p. 84. % Spre exemplu, in cimitirul bisericii Sf Nicolae din Veszprém, au fost descoperite nu mai putin do Krolovascky Alan Vescprém megyei kutatdisaibsl. Vesaprém, 2000, p. 53, pl. 25, nr. 19-23. Alle doud exemplare, cu datare in a doua jumitalea sec. XVI, la Bajcsa (Weitschawar/Bajcsu-var, Egy stdjer ensditmény Magyarorszégon a 16, sedzad masodik Jolében. Zalwegerszeg, 2002, p. 126, nr. 57-58), La Enisala a fost socotité ,calus". L.'T. Dragomir, op. cil, fig, 16/16. © Pies inedita, oferta de dr. Viorica Rusu-Bolindet, & M, Slivka, op. cit., p. 409-410. © Piesa inedita, oforita de dr. Viorica Rusu-Bolindet. © M, Slivka, op. ci. tab. VIL, 28, p. 412, © LT. Dragomir, Gelatea medieval de la Fnisala. Unelte, arme gi obiecte de podoabs, in Danubius, 67, 1972-1973, fig, 186-7 Lobon im Mittelalter, 30. Jahre Mittelatararchdologie im Elsuss. Speyer, 1982, p. 97; Th. A. Spilzers, op. cil., p.244 125Prelucrarea osu’ si commului tn Tansifvania Mediovata ‘Rpistru, pe mijloc de patralele consecutive, in interiorul cdrora au fost facute crengule de brad, agezate in diagonala, Pe margine au fost ficute lini incizate in ,V". Cel mai pouvit loc de amplasament initial ni se pare 3 fig clapd pentru 0 pungd de bani, Poate ci asemenca componente au fost mai nutmeroase, dar thea a stim sale identificam®®, Podoabe. Fiind materiale ieftine, din os si corn s-au ficut diverse piese de podoabi. intélnim atat podoabe de pat, cat si de maini. Sn componenta siragurilor pentru Sal, pe langa diverse pietre semipretioase sau cochilii, se puseau situburi din os, simple sau decorate. O astfel de piesa a fost descopertt3 la Oradea (Pl. VI, 58). Decoral vonetd din ait Jacizate paralole, intre care au fost cute o e\ea de linii. Nu se poate afirma cu siguranti c& este aga, pentru Ciila Buda a fost gasité o pies’ asemanatoare, rimasa neidentificata®. De traditie stravoche au fost azwwletele, Fle se confectionau mai ales din coltiori masele de animale, perforate On Brogatite In alt fel pentru suspendare cu un smur. La Bibarea paro cH ne intélnim cu cele mai vecki piese din Presjma mileniului T, Alte dou, aflate in morminte din dou cimitire diferite de la Alba Iulia. au fost detate in secobul al X-lea". Crestinismnul le-arestrans mult folosirea, firs Je elimine ins cu totul. O alta categorie de podoabe o constituie inelele. Singura pies de acest gen a fost gasita la Dibica (PL. vi, 55], Inelul a fost cut dintr-o singura bucat’, probabil o vertebra, Astfel s-ar explica faptul cl, acest inel are gi ‘un saton, cel mai probabil o imitatie dupa piese asemanatoare din metal. Piesa se afla actualmente tn. expozitia Fermanenta a Muzeulii Nafional de Istorie a Transilvaniei din Cluj. O pies asemanatoare, dar mult mai bine finisata si cu decor pe salon, a fost publicata in Slovacia”. Unei categorii mai simple trebie ci ia apartinut fragmentul de inel de la Taugt (jud. Arad), Pastrat aproximatlv pe jumétate, el se prezinta in bands cu sectiunea semicircular (1 = 0,8 om, gr = 0.2 om), foarte bine glefuita. A fost datat la mijlocul secolului al XVEea™, In aceiasi categorie a podoabelor, am plasato piesa descopesité la Cladova (ind Arad)". Piesa consti dintr-o 1ifide bronz.cu capetsle teste pe care au fost insizatetrei cuburi de os. Cubunile sunt decorate eu lini inchoate Si cerculolo, decor des intéluit pe obiectele din os si coru (Pl. VI, 56). Far analogii, aceasta piesa ar putea primii in vitor i alle explicatii in privinta apartenentei sale, Deocamdatd nn putem cite bra{ari de os, Destul de rar ar fi pututfificute dintr-o singura imcaté de material, ‘Tocmai de aceea poate ci nu au fost recunoscute. Piese de toaleti. Obiecte de toaleta, pieptenii erau folositi si in Evul Mediu la fel ca si in zilele-noasie Materialul din care erau confectionati era cormul de caprior, dar se mai puteau face si din partea mai dur a Coaruelor de bovine. Am discutat mai sus despre utilitatea controversat’ a unor piese cn aspect de piopteni, Nu vom mai reveni asupra lor. in Polonia, cercetarile efectuate pe acest tip de artefacte, au dus la concluvia 68 fn primele secole ale Evului Mediu, pieptenii erau mai mari, iar din punct de vedere tehnic erau foarte atent Incrati. Decorurile erau de asemenea bogate, Pe lang functia de baza, pentru pieptinat, acesti piepteni eraufolosil, se pare, giin ritualuri magice, Aste] de piese se pare ci sile putean permite doar cei bogati. Productia de piepteni in Polonia ve Fe case © Perioada de prosperitate tn secolole XUI-XIV. Prin simplificarea procedeelor tehnice, produsele din com au inceput si fie dastinate masei de locuitori. Produsele eran fabricate cu mat Pulina acuratele, iar decorul devenind destul de rar. La Gdansk sa gisit un atelier de prelucrat piopteni, Pentru eet care mu igi Permiteau piepteni din corn, se fabricau piepteni din os. in secolul al XV-lea se constaté schimbarea materiei Prime folosite. S-au introdus coame de vité mai mari, in locul coarnelor de cerb'. Pentru spatiul abordat, numarulmical acestor artefacte mua permis decat tragorea unor conchuaii referitoate 4a forma, faré a se putea preciza daci acest tip de artefacte se producea aici sau etau piese de ‘import. 1, get spre exemplu, mai multe componente din cotatea Fnisala. LT Dragomis, op. ct, fig. 11/11-12, 18/3, ™ Gerevich. L..A budai var feltérdsa, Budapesia, 1966, fig. 21, p. 91. [uecropolele aragului Alba Lulia— din preistori pan in evul media, Catalog de expocitie. Alba Tulia, Museu! National al Uniti, 2003, p. 40, nr. 129, respective p. 42, nr. 142. M, Slivka, op. cit, tab. VIL, 30, p. 412. © Piesd inedita rezultata din campania arheologicd a anuhui 2003, & Piesi inoditd, oferita de G. P. Hurezan si dr. P Hagel, * Z, Kurnatowska, op. cil, p. 121-122, 126Arheologia Medievala, V, 2005 Pieptoni cu un singur rind de dinti, corespunzatori acestei perioade san gisit in Transilvania, doar la Feldioara”. Contoxtul general sugereaza o datare in Evul Mediu tixziu ori epoca premodern, Ei apar in schimb in Moldova”, aparlinand fazelor timpurii. in spatiul cercetat s-au descoperit mai ales piepteni bipartiti, pe care i-am impartit in doud categorii. in prima am inclus pieptenii compusi din mai multe parti. Pentru acest tip, exist un singurexemplar descoperit la Cluj-Managtur (PI. VIL, 59). Pieptenele este compus din trei parti: o placa centrala dreptunghiulara, mai groasa la mijloc, subjiindn-se treptat spre extromitati, prevaizntai cu dou rinduri de dinti, unii mai lati, alti mai fngusti, si doud plisele care ti consolideaz mijlocul, tesite la capete, fixate prin patru nituri de wetal. Suprafata pieptenelui este decorati cu ,ochiuri”, dispuse céte unul pe collurile placii centrale si cite doud pe ficcare plisea, Fiecare plisea are cate trei orificii in forma de cruce cu bralele egale. Analogii pentru astfel de piese apar in Polonia, corespunzitor secolului al XI-lea™. Datarea rimane incerta, piesa nd gasitd in strat ravagit, doar pe baza analogiei putandu-se considera c& ar apartine unei faze mai timpurii. Celalalt tip de piepteni este confectionat dintr-o singui bucat’, S-au descoperit dowd exemplare: unul a fost gasit la Oradea (PL. VII, 60), pe o parte avand dintii mai desi, iar pe alla mai rari, S-a pastrat in stare fragmentara gi mu are ornamonte. Pe baza tipologiei intocmite de Cnotliwy, acest tip apartine categorie II. A. 1”. Celilalt pieptene a fost giisit la Vingu de Jos, tot in stare fragmentara (Pl. VIL, 61). $i la acesta se observa ca peo parte dintii au fost mai desi, iar pe alta mai rari. in ambele situri pieptenii sual relativ ta secolele XIVXY™, Analogii pentru acest tip de piepteni se inlalnesc Garvan’, Buda", Bratislava™, Pieptenii medieval puteau sé aiba inscriptii ori mici decoratii figurate™, in categoria emmtata intra inca scérpinétoarele, curdtitoare de urechi (spatule), cele din urmi gi cu rosturi do instrumente modicale. Pentru formele lor am, putea utiliza analogiile semnalate la Gerven’™, Prin rupere, se pot ugor confunda cu acele ori instrumentele de scris, La Vintu de Jos s-a gisit o plicuta din os fragmentara, rotunjita la un capil, rupta probabil pe jumatatea mii, avand trei siruri de mici orificii vertical dispuse asimetric (Pl. VI, 63 la |. Piesa ar putea si provind, cel mai, probabil, de la o perie, elle piese asemanditoare nemaigisindu-se in literatura de specialitate. Oricum ca trebuie socotiti un cap de serie pentru o categorie de instrumente care vor lua 0 dezvoltare constanta in vremurile ce vor veni. De curand a fost semnalata, in castelul de la Hunedoara, o piesa prelunga (circa 9 cm), gerpuita, cu decor in torsiuno, care a fost socolita drept ac de par". Pentru ci, deocamdati nu cunoastem analogii pentru ea, ne nentinem rezerva in legiituri cu interpretarea sa de utilitate. O alta categorie care poate fi regisita pe viilor ar fi aceea a oglinzilor. Evident, corect ar fi doar numele de suporturi de oglinda”, Aici, ca gi in alte numeroase cazuri, osul concurcaza cu alle materiale, Fragilitatea unui astfel de suport este cauza pentru care fragmentele au toate sansele de a nu se conserva, O astfel de piesi a fost bimuiti de noi ca fiind recuperata de la Alba Tulia (vezi mai jos). Cum nu avem ins& siguranta absoluta, am proferat si o socotim la categoria mai nepersonalizat a ,placajelor”. ™ A. Toniti, D, Capatind gi colab., Feldioara ~ Marienbusg. Contribuyi arheologice la istorta Tart Baxsei, Archaologische ‘aur Geschichte des Burzenlandes, Bucuresti, 2004, p. 61, 248, fig. 82/17 » Gh. Stefan, I, Barna, Maria Comga, R. Goma, op. sit, p. 89. ™ Apud P.lambor, in ActaMN, 16, 1979, p, 601-615. ® Celatew Oradea. Monografie arheologica. 1. Zona palatului episcopal, Coon. Adrian A. Rusu, Oradea, 2002, p. 116, »° Cu posibilitatea dea fi chiar mai téraii, Pentru unul identic, de le sfargitul secolului al XV-lea, vezi Weitschawar/Bajesa- vr, Bay stdjer enddiimény Magyarorsadgon 0 16. sedzad masodik felében, Zalaegerszeg, 2002, p. 133, nt. 81. “Gh, Stefan, 1, Barnea, Maria Comga, E. Coma, op. cil, ps 89. & Thidem; I, Holl, Mittelaiterliche Hunde aus cinem Hrunnen vou Buda, Budapesta, 1966, p. 46., tub. VILL, 19, 20, 28, p. 413, ™M, Slivka, op. cit, p. 419, ™L, Ceglédy Mona, op. cit, p. 68. » La ville moyendgeusse Tolerven (Ib. bulgard) 1. Solia, 1985, rez = C. C, Roman, D. Diaconescu, LM. Tiplic, Archaeological excavations at Hunedoara ~ The Gorvins's Castle - The Sactisty ofthe Chapal, in vol. Studi de istorie vecke $i arkeologie. Omagiu profesoralui Sabin Adrian Luca. Tunedoara, 2004, p. 190, 200, fig. 8,1.Prulucranea osult! gi cormtulut in Thansiivania Medievalts Instrumente de scris, De la Vintu avem un-mic méner (PI. V, 43), foarte bine strunjit, sub forma unui mic »balustra”. Datoriti atentei prelucrari gi finisiri ar putea si [i fost utilizat la un stilus"”, al carui capat, neascutit, servea ca ,instrument de ters”, Multe semanau cu acele de par, singura daosebire ar fi poate aceca a lungimii Pentru un scris practic, stilul trebuia s depigeasca in lungime grosimea pumaului scribului. Asemenea piesa au existat peste tot, in mare cantitate, in intregul Ev Mediu. Utilizarea tablitelor cerate si a instrumentelor pentru zgirierea Jor grafic, a fost o realitate care a dominat secolele de inceput ale mileniului Il, fnainte ca ‘artia sa fi avut 0 asemenea extensiune incat s@ Je fac inutile. Absenta lor din repertoriul descoperirilor din Romiénia este doar o chestiune conjuncturala. Stim, din literatura de specialitate, c&, pentru slergerea inscripliilor de pe tiblitele cerate se utiliza fie capatul rotunjit al stilului, fie o ,guma" specialé, Forma acesteia din urna este, in general, asemanitoare cu a unui mic tambur gi, tocmai de aceea, ea poate fi. ugor confundali cu un jeton de joc sau ou un nasture. C. Piese militare gi de harnagament. Dati fiind rezistenta gi flexibilitatea piesclor din cor, acestea au fost folosite si la confectionarea unor componente pentru arme, aga cum sunt capetele de arc (denumite chiar ex comeis arcubus™), fixate ca intéritoare de la un Jemn flexibil. piesa de secol Xl lasat urmele sale la Vargand (jud. Arad)", Un capil de are s-a gisit la Dabaca (PL. VIII, 66), pastrat fragmentar™, La captul fntreg, piesa are un intifind semicircular. Pe o parte se mai observa urme de la unealta folosita la prelucrare. Alt capt de arc provine de la Lita (Pl. VIIL, 65), doar ci acesta este mai lnng, si capatul are o deschidere mai mare, fiind gi putin rupt, O alta semnalare de capit de arc o regisim in dreptul Cotati Reka (jud. Covasna}*. Analogii pentru astfel de piese am gasit in Dobrogea (Garvan"™, Enisala™) sim Slovacia™, O piesa descoperiti la Zlatna atrage atentia prin forma sa, asemanitoare unui cap de vultur, Descoperitoral o identifica cu un capat de maner™, ins piesa ar putea s4 fie, foarte bine, gi un intaritor pentru are, ‘Un varf de sageati din os se remarca prin forma sa romboidali, amintind de piese aseménstoare, din fier, mult mai des iesite din descoperirile arheologice, Piesa a fost descoperiti Ia Lita (Pl. VII, 67), acum aflindu- se in expozitia muzoului din Cluj. Vanful a avut si un peduncul de fixare, din acesta pastrindu-se doar 0 nica parte, Acest tip de sigeli nu Lam mai intalnit in alti parte, cele mai cunoscute tipuri fiind sigeljle din os lunguiele. La Ragnov s-a gisit un asemenea varf bine finisat (Pl. XML, 99), care ar fi putut si fie un varf de sijgeatd. Asemenea piese s-au gisit in Moldova", Dobrogea" si in Slovacia™. Destinul lor este destul de usor de intuit: trebuie sii fi fost utile pentru vanat mic (pisiri, rozdloare), Adaptarea la dimensiunea fintei era dublata adesea de grija pentru minima distrugore a penclor sau blinurilor. Folosirea varfurilor de sageti de os era destul de generalizati, din moment ce, un izvor ungar scrie despre ele ca fiind curente la mongolii invaziei din anii 1241-1242", Cu toate ci au fost arme foarte eficace, arbaletele au fost interzise de papalitate prin Conciliul de la Lateran, datorita faptului ca putean fi folosite de la distanti, cu o eficacitate cumpliti, Acest tip de arma vor fi “© Dar tratarca ur putea servi gi altor instrument, cum se tntémpld la Bajesa, unde au fost socotite linguri medicale WeitschawariHajcsa-var. Rgy stdjer eniditmény Magyarorszdgon « 16. szézad masodik felébon., Zaloegerszcg, 2002, p, 189, sm, 240-241, * Kristé G., Az Anpdd-kor hdborti. Budapost, 1986, p. 224. 'D, Popescu, Sapaturite de ia Vargand (1940), in vol. Cerceti urheoiogice in ‘Tansilvania. Bucuresti, 1956, p. 87. ¥ Piesd ineditd, oferita de P Tambor. ©" Bardi Zs, L., Portffeatit de piatri din secolele XI-XIV din sud-astul Transitvaniei, in Buletinul Muzeului Militar National, S.N., mr 1, partea TI, 2003, p. 84, >" Gh, Stefan, T. Barnea, Maria Coma, B Comga, op. ci, fig. 183, 17, p. 342. ™* Unde nici una nu este identificata ca alare. LT. Dragomir, op. cil, fig. 11/18 2, 19/1 2, 2M, Slivka, op. cit, tab. H, 8, p. 407. ™ Toan T. Lipovan, in ActaMN, 32/Il, 1996, p. 346. Gh. Stefan, I. Barnes gi colub., In SCIV, ne. 1-2, 1953, p. 243. 2° LL, Dragomir, op. cit, p. 86-87, fig. 11/16-19. *"M, Slivka, op. cit, tab. V, 26 si 32, p. 410, Thomas Archidiaconus, Historia Salonitana, Ed. Ft. Rucki. in Monumenta spectantia historiam Slavorum Meridionalium. XXVI, Soripiores. IIL Zagreb, 1894, p. 170. 128Atheologia Medievalé, V, 2005 folosite insa pana tarziu in Evul Mediu, un indiciu in acest sons fiind boltii de arbaleta descoperiti in sApaturi arheologice™, Arbalotele dispuncau de un mecanism interior care permitea incircarea/descarcarea mai usoara a armei. Acest mecanism interior era format dintr-o nucd, asemanatoare unui tambur, cu diferite decupaje si sin\uiri. Pe mijloc are o gaurd, pentru a putea fi fixaté pe un ax. In expozitia muzeului din Brasov se afl o astfel de piesd (PI. VIII, 68), gisitd la cetatea Codlea, careia i-am gésit analogii cu piese perfect identice de la Rhisala™ si in Slovacia'™, Descoperit la Morasti, un obiect din corn de cerb trifurcat, a fost interpretat ca tub de la harnasamentul cailor, folosit la incrucigarea curelelor (PI. VIII, 69). Piesa nu tsi gAseste un corespondent, din aceasta cauza a mai fost apreciati ca find 0 solnité sau un recipient (toc)"*, Piesa a fost datata in secolele XL-XI, D. Insirumente muzicale. Corcetarea instrumentelor muzicale se face pe baza surselor iconografice (din sec. XV-XVI), confruntate cu descoperirilor arheologice. O clasificare, in stadiul actual de cercetare de la noi, arfiimposibila, datorilé faptului ca piesele sunt putine, Daca, in privinta formelor, inca nu se poate face nimic, in ce priveste rolul functional al acestor tipuri de artefacte, se pot aduce cateva precizari. Intr-un studiu recent s-a ajuns Ia concluzia ci ar exista ‘trei categorii din punct de vedere functional, in ceea ce priveste instrumentele muzicale™, In prima categorie ar intra instrumontele legate direct de cultura nobiliara, pentru uz muzical sau ambiant’, fie pentm diverse reprezentatii. Instrumentele din os sau corn fiind pentru aceasti categorie aproape inexistente. A doua categorie ar cuprinde instrumentele cu rol in folosul comunitatii. Instrumentele din os cel mai des folosite in acest scop find coarnele de bovine, folosite de girzi pentru semnalizare sau anuntarea unor mesaje. Aceleasi instrumente puteau fi folosite pentru adunarea animalelor in turma sau Ta vaniitoare (Fig. 1). Ultima categorie cuprinde instrumentele facute de oamenii de rind din orase, realizate partial de ei, fie pentru distractie, fie pentru scopuri practice. Fluierele aurezultat din oase tubulare (goale). Se clasificd dup’ numarul, forma grupajulorificiilor, amplasare eo singura parte si pe partea opusd, distanta dintre ele™. Cele gasite pand in prezent sunt prelucrate primitiv, Jovedind faptul ci, in general, erau utilizate fara pretentii deosebite, dar cu toate acestea, stapénii lor erau familiarizati cu muzica atat la ascultat, cat si din punct de vedere al producerii ei. La noi, un fluier a fost descoperit la Krumuseni (Pl. IX, 78), mandstirea Bizere, Ia cca. 0,45 metrii adancime {n partea nordicé a complexului manAstiresc. Acest fluier ne aratd ca pe langé indeletnicirile curente, calugiii aveau si astfel de ocupatii. Descoperirile din zona indic& perioada tarzie de existent a manastiri, ceea co ar putea indica o datare apropiaté si pentru fluier, adica secolele XIVXV. Astfel de fluiere, doar cu perforatiile rotunde, s-au gisit la Garvin’. Piesa este totusi, extrem de comund, intalnindu-se pe o arie europeana foarte larga". Un fragment de os circular in sectiune, la o parte fiind mai gros, subliindu-se treptat spre celdlalt capat, a fost gisit in Palatul Apor din Alba Julia. In partea mai groasa are cinci linii incizate paralele (PL. IX, 79). Ca forma, seaman cu un fluicr, ceea ce ne-a facut s4-l includem in aceasté categorie. Are o forma asemaniitoare cu cel de pe o marturie pictata. E. Obiecte de cult. Singura descoperire de acest gen s-a facut Ta Vintu de Jos si consti dintr-o cruciulita pectorala de fildes (2), Gu scene religioase gi figuri de sfinti (PL. IX, 80). Piesa este considerata import de facturé ortodoxa, din sudul Dunarii, fiind, pani acum, unicat in Transilvania. in privinta cronologiei ea este datatd in secolele XIVXV. *°P Munteanu-Bosliu, in BCMI, 10, ne. 1-4, 1999, folo 3, p. 51. °* Unde nu a fost identificatd. I. T. Dragomiz, op. cit fig. 18/18. ¥'M, Slivka, ap. cit, tab. VOU, 19, 20, 23, p. 413, “8K. Horedt, tn SCIV, 5, nt. 1-2, 1954, p. 208, “*Fike Gringmuth-Dallmer, Arch@ologische Funde von Musikinstrumenten aus Mittelalterlichen Burgen, tn Zivot vancheologi stfadoveky. Praga, 1997, p. 192-200, ‘Yentru ele vezi Christine Brade, Die mittelaltertichen Kernpalifloten Mittel-und Nordeuropas. Eine Beitrag zur tberlieforang prahistorischer und zur Typolopgie mittelalterlicher Kernspaltfdten. Neuminster, 1975 (Gattinger Schrilten zur Vor- und Frahgeschichie. Bd, 14). 2 Bike Gringnmath-Dallmer, op. cil, p. 198. Gh, Stelan, |, Barnea gi colab., op. cit, fig. 180, 17-18, p. 329. ramen (see. XII-XV) si alte analogii. M. Rech, in Brener Archiologischo Biter, N.F, 5, 2001, p. 58, fig. 19. SaPrelucrarea osulti gf comului ir Tunstivania Medieval Za Oradea a fost mentionata descoperirea unei cruci pectorale de os, in estul navei sudice a catedralei, intr-un mormént distrus de un incendiu', Piesa respectiva si-a pierdut tnsa urma. Gu alte cuvinte, cea ce avem pana acum la indeména, reprezinta doar cruci pectorale. Ambele tin de un mediu elevat gi au fost, probabil ambele, lucrari de exceplie. Varietalea acestora trebuie s& fi insi mult mai mare, extinzindu-se cilre toli crestinii, indiferent de starea lor social Daci ne gindim la splendidole dipticoane ale primelor veacuri crestine, atunci vom intelege repede ca utilitagile osului in categoria acum invocata trebuie sa fi fost cu mult mai generoasi. Am amintit ceva mai sus despre mirgelugele sau ,perlele” care intrau I componenta rozatiilor (sirurilor de mitdnii). In lumea catolic’, ele mai erau desemmate (ca gi astazi, de altfel) cu numele de ,paternoster” (de la rugaciunea , Tatal nostru”, Ib. latina). Desi, probabil descoperite doja, ele au fost prudent socotite mai curind componente de siragui-podoabe, Oricum, rebuturile de la Oradea, Alba Tulia gi Cristuru Secu se confectionau piese mici, de o asemenea factura, care puteau fi gi rozarii, ne indic& cA E Piese pentru iluminat, Osul putea si aibi si o astfel de intrebuintare, Ne referim aici la confectionarea unor piese de tipul suporturilor pentru lumanari, O piesa bino strunjiti, cu aspectul unei capsule de mac (Pl. IX, 81), ar putea fi banuita ca parte terminala a unui sfesnic™. Piesa a fost gisiti la Oradea. G. Piese pentra jocuri. Txvoarele scrise sunt inexistente in cea ce priveste juciriile sau diverse piese de joc. Cu toale acastea, mentiunile despre diverse jocuri apar in cronici sau geste, Imaginile icouografice ne ofera exemple in ceca ca priveste forma si modele de zarusi, Von face aici doar remarca potrivit citeia, in cadrul acohuiagi joc, piesele nu erau consecvent similare ori cu decor identic, Arsice. Aga cum men{ionascm ceva mai sus, semnalarea acestor piese intérzie™, Ne vom referi deci la informatia unui singur document, de Ts 1397, care numeste argicele (faxillos), ca fiind prohibite pentru clericii sagi, nu nusmai pentru joc, dar gi pentru privire™ Jetoane. Au mai. existat, pe King§ jetoane de form circulara gi piese de form unghiulard, care au fost probabil mult mai obisnuite™. Descoperirea unor piese circulare din os, cu decor incizat, coustand in motive geomettice sau. vegetale, a dus in literatura de specialitate la concluzia c8 acestea ar fi jeloane. Ele puteau sa fie piese ale unor jocuri cu dublu parteneri (table, joc cur discuri, tric-trac) sau si reprezinte 0 anumita valoare in bani, asemanatoare jetoanelor din cazinourile actuale (pentru aceasta afixmatie nu exist incd dovezi sau argumente clare, fiind doar o presupunere). Jocul de table este menionat in regatul ungar, in anul 1494: ligna ad okch in sacculis, Alt oc cumoscut in aceasta perioada este gahul. Acest jaca fost introdus in Europa de arabi si vikingi™*, ‘Am amintit aceste doud jocuri pentru of piesole lor exau ficule gi din os sau chiar fildes. Materialele din urma erau intrebuintate pentru cei cu dare de mani, Pentru teritoriul nostru nu avem inci dovezi certe in acest sons, Po teritoriul Transilvaniei s-eu descoperit piese circulare, considerate a fi jetoane, La Dabica s-au gasit tei jetoane, toate avand un decor aseminitor (PI. X, 82-84). Decorul lor consta dintr-o cruce incizati, in spaliile create au fost pozitionate cerculele mari, iar pe lateral au fost flicute alte cerculete mai mici. Piesele se alla in expozitia permanent a muzeului din Cluj", La Talmaciu a fost gisil un jeton, care are un decor vegetal, mai exact o floare incizati (Pl, X, 87). O pies’ asemanitoare ca decor, pe care o cunoagtem doar dintt-o imagine lipsiti de calitate, a fost gisité Ja Cavaran in Banat", Ceva ou decor similar s-a gasit in Slovacia™®. O pies’ bine executati, care ar putea si fie un jeton a fost gasita in cetatea Oradea (PI. X, 85), apartinand une #Joformatie preluatd din teza de doctoral a dlui Dor Marla, Catatea Oradea © Gotatea Oradea, Monografie arheotogiat. 1. Zona palatului episcopal. Coord. Adrian A, Rusu. Oradea, 2002, p. 117 * Gu toite ci ele erau deja semnalate le Dinotegia. 1, Bucuresti, 1967, p. 3 2 Ub, Il, p. 201 » Pugenia Neamiu, V, Neamtu, Stola Cheptea, tn Orasul medieval Baia in secaiele XMEXVH. IL lagi, 1984, p. 135, fig, 48/1-4, P. 134, sunt menionate astfel do pase, procizate aici ca aplici, 26S, Petényi, ap. cit, p. 11 si 82. ™ Piese inedite, olerite de P.lambor. “1, Miloin, Riscrica medievala de la Cavéran, in AnB, 3, 1930, p. 40. ™ Mi, Slivka, ap. cil. tab. IX, 33, p. 414. 130Atheologia Medievali, V, 2005 perioade timpurii (sec. XUL-XIV)™". Alte piese decorate, a céror utilitate a rimas necunoscut pentru autorii descoperitilor, provin din cetatea Enisala™. Interpretarea mai atenté a reprezentirilor iconografice medievale tarzii, a analogiilor europeno si a descoperirilor arheologice, vor putea aduce pe viitor informatii mult mai clare in privinta acestor artefacte. Zarurile sunt mentionate documentar (clea), tot in anul 1397, in acelasi timp cu arsicele™, se pare pentru prima data in Transilvania. Existi o singuré descoperire de acest gen, publicata, de la Vintu de Jos (PL. X, 66), datata in secolul XVI, si care atesta practicarea jocurilor de noroc. Este de forma unui cub (cu latura de 0,8 cm) marcat cu puncte incizate cu ajutorul unui compas. in cursul campaniei de cercetare de la vechea manastire franciscang de la Targu Mures, au aparut inci doud: unul finit, altul in curs de prelucrare, Cel putin pentru una dintre exemplare pare destul de limpede ca s-a folosit in timpul functionarii ménastirii (ante mijlocul sec. al XVi-lea)"*, Foarte nou, a fost semnalat si la Sibiu, un ,zar géurit”, in. ruinele Bisericii Azilului®, Zaruri cubice au fost rispandite din Franta, pana la Novgorod. Acesta tip se baza pe sistemul ,septimal”, care iusemna ci suma punctelor marcate pe partile opuse ale zarului era intotdeauna gapte. Zarurile aveau margini drepte, cal si concave. La Erfurt s-a descoperit material rezultat de la fabricarea zarurilor, intr-un atelier din a doua jumétate a secolului al XIlF-lea. Pe baza acestor date s-au putut reconstitui pasii de lucru urmati pentru producerea zarurilor. in Ungaria, primul zar gisit, corespunzator acestei perioade, dateazi tot din secolul al Xlll-lea. Dovezi privind fabricarea zarurilor au fost furnizate de stratul de resturi recuperate dintr-un atelier de prelucrarea osului din secolul XV, de la Viségrad"®. Datorita faptului ca erau extrem de simplu de confectionat, Je putem regasi in multe alte locuri. in Ungaria zaruri s-au gist si la Eszlergom, Viségréd, Buda™, iar mai spre vest, fn Slovacia, s-a gisit un zar intru-totul asemiinator™®. Pe Janga zarurile cubice, se mai foloseau si alte forme, fn Buda s-a gisit unul de forma hexagonala, cu 0 gaurd in mijloc, datat in secolele XV-XVI. Unele zaruri nu aveau marcale pe ele puncte, ci litere sau cuvinte, Rabelais amintea de un asemenea model. Piese asemanatoare au fost gasite la Gottingen". Uneori, in gaurile de pe zaruri se turna plumb, in acest caz zarul cddoa pe partea care céntirea mai greu, crescdnd astfel sansele dea obline un punctaj mare. Pentru a se evita acest lucru, zarurile erau cdntirite inainte de joc. Pentru ele s-au facut deja tipologii™”, Patine. in functie de marimea lor, ele apar mentionate si ca patine pentru oameni sica tilpi de sanie. Altii le indica, iaragi eronat, drept lustruitoare™. Alestate pe intreg teritoriul Europei centrale si orientale, patinele erau facute din tibii de vaca sau cal. Sunt semnalate descoperiri de patine in Cehia, Germania, Olanda, Elvetia, Anglia, aici fiind datate in secolele XUILXIV. Pe lang dovezile arheologice, realitatile otnografice ne oferd o alta imagine asupra acestui subiect, Patinele din os au fost folosite pana larziu in secolul XIX. Un izvor scris, timpuriu, care face referire la patine, esle o nolitd a unui soriitor arab, Al Marwazii, datat in jurul anului 1120. El scrie despre relatiile comerciale ale musulmanilor, care parcurgeau teritorii ale populatiilor din bazinul Volgai. Se scrie acolo ,,..nu este posibil si mergi pe zapada si gheata decat daca punem pe picioare tibii de vaci (patine) si daca tinem in maini doua bete, al ciror capat infipt in zapada permite alunecarea pe ghea{a cu rapiditatea vantului”. Aceasti descriere este confirmati de descoperirile arheologice. Articulatiile ouselor erau taiate, iar capotole erau uncori ascutite cu griji. Allele aveau in piirtile posterioare perforatii destul de mari unde au fost fixate cute gio tijé de care se legau curelele pentru prindere de picior. Mentionarea folosirii unor bete este de asemenea important, pentru ca acestea uguirau deplasarea © Analogie pentru aceasti piesd am gisit la Julie Richterova, in ArchPr, 4, 1983, p. 210, fig. 9 © LT. Dragomir, op. cit, fig. 19/5, 8, 10. “© Ukb, ML, p. 201. "Inf. Sods Z. ‘2 Munteanu-Bosliu, Cereetarea arheologicd a bisericit azilului din Sibiu, in Corviniana, 7, [f |, p. 140. 18, Pelényi, op. cit, p. 58-59. © tbidem, p58. 1M, Slivka, op. cit, p. 416, tab. IX, 40. © Ibidem, p. 60. © Julie Richterova, op. cit, p. 206-209. ™“'N. Chidiogan, op. cil, p. 32.Prelucrarea osha gi comuui in Beunsilvania Mediovala pe zipadi. Belele aveau cu siguranta, in capitul inferior, un spin de fier". Se putea folosi si un singur bat”, Aceste patine erau bune alat in scopuri practice, cat si pentru joaca. Péter Apor scrie despre astfel de jocuri in Transilvania, unde jarna, timpul pentru munca fiind limitat, oferea ocazii pentru amuzament™", patinajul si datul cu sania fiind probabil una din aceste distractii. Cole mai timpurii exemplare sunt semnalate in Dobrogea, la Dinogelia-Garvan"™, unde nu existi mari intervoutii pe oase, Neclaritati in atribuirea lor exist la Biharia™. La Oradea s-a descoperito tibio, perforata cu dou cuie de fier sicu urme de slefuire (PI. X, 89). La Dumbravita (jud. Timis), sunt semnalate dou’ patine, din oase de bovine gi cal. Peo parte, prelucrarea este minima, pe partea opusa inregistiindu-se orificii™, Cercetarile de la Alba Tulia, din strada Munteniei, au scos la lumina o tibie de cal", cu dou perforatii circulate pe capete, iar pe cealalta parte so observau urme de uzura (PI. X, 88). Piesa a fost sigur identificata ca 0 patina. La Cefa s-au gisil fragmente ale unor patine cu 0 datare aproximativa in secolul al XVI-loa™. fa sfirsit, ultima patina publicata a fost descoperita int-unul din cartiorele suburbane ale Clujului, Dateazi din Evul Mediu tarzin sau epoca premodern”, in Ungaria astfel de patine s-au gisit la Esztergom, intr-un context destul de timpuriu™, O alla piesd asemiinatoare a fost descoperita la Csorvés™, alta la Gyoma™, Piese identice s-au descoperit in Slovacia gi Germania", Tina acum se disting trei variante majore: piese far’ perforatii, atele cu perforatii superficiale gi, in sfarsit, cole stripunse cu totul. Fard a incerca fixarea unei cronologii, vom mentiona doar ci ultima categorie pare a fi cea mai recenté. Folosirea concreti a acestor tibii, drept patine sau tilpi de sanie, raméne in discutie gi pentru viilor. Séniile puteau avea si ele tilpi facute din oase. Partea care venea in contact cu solul era slefuiti ca la patine, La capete evau {acute giuri rotunde, perpendiculare pe axul lung al osului, Hi. Plcute de Ja placaje diverse. Descoperite in siturile arheologice in diferite contexte, placutelor din os si corm nu li se poale preciza utilizarea, aceasta gi pentru ca sunt descoperite doar cite o bucati gi pentru c&, de cele mai multe ori, sunt fragmentare. Ele puteau si fie de la tolbe, arme, piese de mobilier, sei, instrumente. De la Ragnov avem o placua din os, rupta la ambele capete, cdreia i s-a pistrat un nit de fier. Un capat este putin rotunjita (Pl, VIL, 71). Decorul consta din benzi de triunghiuri pe partile laterale, care incadreaza alte tuoi triunghiuri pe mijlocul piesei. La Dabaca a fost gisita o placuta din os rupta la ambele capete. Isa pastrat un nit din os la un capat, la celilalt pastrindu-se doar parte din gaura pentru alt nit. Decorul incizat, const din dou linii paralele pe partile laterale, care incadreazi o linie in zig-zag, paraleli cu aceste lini. Pe cealalta parte piesa o fost bine finisata (Pl. VIII, 72). Mai multe piese asemandtoare au fost gisite la Cristuru Secuiesc (Pl. XIV, 20-23)", fara li se specifica utilitaten, doar ci au analogii in Ucraina si Germania, unde sunt socotite accesorii ale unor ladite. ‘Troi plicute de os au fost descoperite la Targu Mures (PI. IX, 73-75}, ins starea in care s-au pstrat nu ne permite o apreciere in privinta utilitatii. Se poate spune, doar ca aceste piese aveau decor destul de elaborat “"T Lewicki, Les potins en os de Europe du Nord-Est d’aprés une nolice de lecrivatn arabe medieval alsMarwadi (env. 1120), in PrAnch, X, 1953, p, 395, 8. Petényi, op. et, p. 115. ® Ibidem, p. 116 Gh, Stefan, Barnoa gi colab., op. ei, p. 94. ™ 8. Dumilragcu, Biharia, I. Sapdturi arheologice din anii 1973-1980. Oradea, 1994, pl. XCII/, 2 (sec. VI) ™ Saptturile arhcologice preventive de la Dumbravita (ud. Timis). DN 6 ~ varianta ocolitoare Timigoara, ki. 549 + 076 = DN 69, kon G + 430. dil. FI. Dragovean. Timigoara, 2004, p. 48-49, 52 (Card ilustratie). ® Delerminare ficuté de Cosmin Muresan, medic veterinar, cdruia fi mulumim, “T. Crigan, in Crisia, 24, 1994, p. 41 “© Benké F., Kolozswir magyar kilvérosa a Kozépkorban. A Kolozsveiria olvadt Szentpéter falu emlékei. Kolozsvie, 2004, p 80, 118, fig, 28/2. <= Parddi N., Az Esziergom-Széchenvi Téri dsatds, in AE, 100, 1973, p. 243, fig. 12, 3-4, p. 245. * Szatmari L, A kézépkori Csorvas és temploma, in A Békés Megyi Miizoumok Kézleményei, 20, 1999, p. 137, lig. 25, 7 © Magrarorszdg régészeti topogrifidja. 8. Békés megye. IV/2. Budapest, 1989, tab. 85/14-1 * M, Slivka, op. cit. p. 416, tab, XI, 1-6, 9-13; in Germania, fig. 24, 6-7, p. 493. Beuk6 E. si colab., op. eit, p, 100-104, 132Atheologia Medievala, V, 2005 I. Piese cu wilita4i diverse. Aici am ciutat si prezentam piesele care nu s-au incadrat in nici wn alt capitol, pind acum parcurs. O tiff (probabil coasta 2) de la Dabaca (PL. IX, 76] nu a mai fost terminata. Piesa este ugor cuzbati, pe o fata pinile laterale sunt tegite datorita prelucravii, observandu-se inca urmele uneltei folosite™. In Palatul Apor din Alba Iulia s-au descoperit doua plicu{e subtiri din os (Pl. VI, 64), cu terminatii semicirculare, cu decor incizat care sugereaza o planta, detagata pe un fundal de mici romburi si un chenar circular nedecorat. Dupa conturul sugerat pe plansa, aceste placufe ar putea sa provini de la suportul unei oglinzi. O alti explicatie, care s-ar putea da acestor placule, ar fi aceea ca ele au compus ornamentul unei sei. Un studiu pe acoasté tema a fost facut in Ungaria pe seile din Muzeul National Maghiar. Concluzia a fost ed placujele erau facute in mai multe ateliere si de citre mai mulli mesteri, Perioada in care sunt datate acesle gei omamentate este secolul al XV-lea, in vremea lui Sigismund de Luxemburg, Dupa bitilia de la Nicopole, Sigismund i-ar fi facut cadou o astfel de ga lui Vlad Dracul, cand a fost numit cavaler al Ordinului Dragonului. Aceasta a fost pastraltd mult timp la Bucuresti. S-a considerat c& aceste sei au fost facute din ordinul lui Sigismund, de catre maestri din zona Rinului™, J. Piese cu utilitate nedelerminatad. Fiind vorba de piese neidentificate din punct de vedere al functionalit acestora si, unde este cazal, la precizarea analogiilon, Doua piese, identice ca forma, au fost descoperite la Dabica (Pl. XI, 90) si Oradea (Pl. XI, 91). Acestea au fost ficute dintr-un singur os, cdruia i-a fost taiat un capa, ramanand gol la interior. La cap&tul t&iat au fiicut 0 gaurd prin tol osul, aproximativ simetric pe ambele parti. Piesa de la Dabaca are gaura circulard, iar cea de la Oradea (datata ante secolul al XIF-lea) o are patrulatera. Piesele ar fi putut si fie ménere de cutit, dar gaurile ‘mati pot sugera si un instrument de suflat (fluierita 2) piesa de forma unui trunchi de con, goals la interior a fost gasita la Dabaca (PI. XT, 92)", De la Ragnov avem 0 piesa de forma unei limbi de clopot (PI. XI, 93), aceasta facdnd parte probabil dintr-um. nism (ceas 2). De forma unei tiare sau a unei tilpi de cilcdtor arhaic, miniatural, cu o perforatie rotunda Ia mifloc (PL XI, 94) este 0 piesii de la Oradea, care prin forma sa nu lasa si se identifice posibila sa utilitate, Am putea doar adduga ci am recunoscut similaritati in cetatea Buda, nepublicate poate tocmai pentru ci, nici acolo, nu li se recunoasle uliditatea, Listarca acestei categorii ar putea fi continual, Adesea, calitatea documentelor arheologice care ne sunt furnizate mu ne ingiduie si observam detalii care ar putea produce identificarile de folosire, i, ne von limita doar la prezentarea K. Degeuri - rebuturi. Deseurile sunt un rezultat al prelucrarii osului. Parte dintre cle demonstreazi o interventie grosiera, altele, mai ales cele cu taieturi fine si sistematice, pot trada interventia unui meseriag, daci nu a unui atelier de prelucrare a osului gi a cornului. Un atelier presupune insa existen{a unui mester specializat, care lucreaza la comandi, iar in urma rezultatelor muncii sale s ramand o cantitate mare de descuri. Pentru alte spatii, descoperirea unor adevarate gropi de gunoaie, rezultate in urma prelucririi osului, sunt o dovada a existen{ei unui atelier in zona, aga cum este cazul oragului german Konstanz, Acolo, pe baza materiahului cercetat, s-au gisit aproape 300.000 de placi cu perforatii circulare, stabilindu-se trei faze in evolutia acelui atelier. Ele se dateazd din secolul al XUfFlea, pana la inceputul secolului al XVE-lea. Toate dosourile au fost gasite in unma cercetarilor arheologice, dar exist suspiciunea unei cantititi gi mai mari. Asomenea descoperiri s-au maj facut si in oragul Den Bosch din Olanda, unde s-a umplut im zid al oragului in secoluil al XVElea, cu astfel de degeuri. fn Suassbourg, la fel ca in Konstanz, in secolul al XV-lea, s-a umplut un teron mlastinos ou degouri rezultate in urma prelucrarii osului gi a cornului, Toate sunt dovezi clare ale existentei unor mesleri specializati. impreund sunt dovada producerii de nasturi gi perle pentru rozarii, Fluxul mare de pelerini care veneau in oragul Konstanz, cerea o cantitate mare de perle pentru tozarii, Numai partea ita, oferita de P Tambor. ©, Kisler, Zu den Fragen dor Beinsdittel des Ungarischen Nationalmuseums, in FolArch, 38, 1977, p. 183-209, ©" Ultimele doud piese sunt inedite si ne-au fost oferite de P.Iambor. 133Prelucranea asulut si conmului in Transilvania Medieval dezgropata gi datati, a resturilor provine dintr-o productie mai mare de un milion de ,perlo”. S-an gisit si Diese cubice, cea ne aratd c la producerea pieselor participau mai multi mesleri, oferta fiind diversificatl in functie de cerere™*. Resturi aseminatoare celor descrise s-au gisil la Sibiu (PI. XIII, 113)", Alba Tulia* si Oradea (PI. XIII, 108- 112), Ele dovedeso clar existenta unor ateliere de produs ,perle” pentru rozarii. Altfel nu se poate explica Tostul acestor degeuri, care nu foloseau la nimic ¢i, in plus, este greu de crezut ca au ajuns aici in uma vreunui comer|, Apot, daca tinem cont de faptul c4 in aceste orage medievale au functionat mandstiri, la Alba Tulia gi Oradea chiar episcopii, rozariile isi aveau cu sigurantii cdutare din partea pelerinilor care veneau aici cu ocazia ‘nor mari sirbitori, Rebuturile de la Sibiu se dateaz8 in secolul al XIV-Jea, cele de la Oradea nu au o cronologie foarte clara. Ar fi fost normal ca ele si fie fost produse in timpurile de functionare catolic’ a monumentului, Existenta unor ateliere, identificate pe baza resturilor descoperite sau a mentionarilor scrise, este atestata in Polonia la Gdansk, Cracovia sau Wroclaw", in Ungaria asemenea ateliere au existat la Buda’, Viségrad si Esztergom’”*, Resturi ale unor ateliere s-au gasil si tn Slovacia™™, Un atelicy a existat probabil si la Garvin, aici productia find axata pe alte tipuri de piese, decat cele precizate mai sus’, Pe langa aceasta productie tw ateliere specializate, exista si o productie casnicd, in care erau implicati oamenii de rand. in general, piesele hucrate de mesterii amatori erau de o calitate sio realizare mai proasta. Productia casnica se limita Ia unelte de folosinta curenta cum ar fi ace de cusut, stripungatoaro, plantatoare. coarne de suflat otc, Realizarea acestor piese nu implica nici cumostinte prea multe, nici unelte sofisticate gi scumpe ca burghiele, menghinele sau strungul. Urmele de prelucrare de pe unele piose indica folosirea unor cutite sau cel mult a unor fierastraie (PL, XI, 98, 101), descoperite la Dabaca, respectiv Lita. Cele doua piese sunt mai groase la un capal, iar la colélalt se subtiazi, sugerand realizarea unor baghete. Alte piese sunt pur si simplu capete de coarne, care au rimas in urma prelucririi gi pe care se obsorvai urme de taiere sau cioplire (Pl. XIL, 95-97, 100). O bucala de os, incat s-a detagat patrulaterd in sectiime, are la un capat urme de taiere (Pl, XII, 102). Piesa a fost astfel tii pattea bund, care a fost utilizata la realizarea obiectului dorit (un zar 2). O piesa circulara descoperita Ia Oradva (PI. XIM, 105}, poate fi un rebut sau o pies’ neterminata, care prin forma ar fi putut sa fie in final un jeton. Unele piese prezint& urme de strunjire mai atenti, insi find capete ale unor bucati de os sau corn, nu au mai putut Gi puse in valoare (PI. XIII, 106-107). O extrema de os descoperit la Frumugeni are urme de tdiere Visate de un topor, cel mai probabil, sau cutit (PL. XI, 103). Alte piese sunt de forma unor tuburi cu urme de tiere la ambele capote (Pl. XIII, 104; PI. XIV. 114}, care puteau sd fi fost degeuri rezultate in urma prelucrili saul au rimas piese neterminate. Concluzii. Axtefactele din os si com, care fac obiectul acestei Incriri, au fost adunate atat din periodice gi monografli, cat si din depozitele muzeelor, multe dintre ele fiind inedite, Supt mai rezistente la timp i factorii de coroziune, decat piesele de lemn sau fier, Par sé fie mai frecvente decat piesole de sticla, care sunt gi mai scumpe si nici nu pot fi lucrate de cétre oricine, Spre deosebire de obiectele din ceramica, sunt mai rare, dar mai speciale ca destinatie, Decat alte artefacte, sunt mai cuxind semne ale miniaturizarii, ale mor tehnici mai subtile, ale gustului estetic din artele socotite minore. S-au gisit obiecte din os si corn, in agezari rurale, urbane, cetati si mandstiri, Aceasta este o dovada a utilizarii obiectelor in cele mai variate medii. Descoperite disparat, ole nu au prezentat un interes prea mare Pentru a fi adunate si apoi studiate din punct de vedere tipologic si functional. Cu toate acestea, a le neelija in *°Th, A. Spilzers, op. cit, p. 242-246. © P Munteanu-Begliu, in vol. Primaria veche a Sibiului, Sibiu, [2000], p. 86, foto 7: definite ca ,placi de os din care s-au decupat rondele” * Dupi cum am somnalat, este vorba despre un singur rebut, rezuttat de la confectionarea rozariilor ori nasturilor, aflat in colectiile vechi ale Muzoului Unirii din Alba fulia, fara loc de descoperire cunoscut. in vol. Cetatea Oradea. Monografie arheologicd. I. Zona palatului episcopal Coord. Adrian A. Rusu. Oradea, 2002, a fost publicatd o astfel de perlé pentru rozarii, tab. 12, d. ™ 2, Kurnatowska, op. cit., p. 124, 1G. Sindor Méria, op. cit, p. 107-121. %§, Petényi, op. cil, p. 58. 7 M, Slivka, op. cil, p. 414, tab. IX, 1-6, 13-14 ° Gh. Stefan, I. Barnea, Maria Comsa, E. Comga, Dinogetia. 1. Agezarea foudala de la Bisericula Garvén, Bucuresti, 1967, p.84i umm. 134Atheologia Medievalé, V, 2005 continuare, ar echivala cu disprotul fata de una dintre activitatile medievale foarte rispandite, Obiectele din os si corn finite nu pot si ne ofere decat informatii legate de forma, functionalitate gi eventual, matorialu) din care sunt confectionate, Pe aceasta haz rezulta tipologii si analogii. Dintre piesele adunate, predomini cole de uz casnic. Cu toate acestea, avem obiecte din os si corn cu utilitatt diverse, in dese cazuri existand un singur exemplar dintr-o anume categorie sau serie, Dar indiciile rim4n promilétoare. fn plus, s-au gasit piese pentru jocuri (zaruri, jetoane, patine), piese pentru arme (varfuri de ségeti, nuci de arbaleta, catarame de tolba), piese decorative (plicute cu decor incizat), instrumente muzicale {fluiere) otc. Nu lipsesc, nici piesele a cfror utilitate nu a putut i determinatd, unele fiind intr-un fel unicate, noi negisindu-li-se nici o analogie. inceputul este ficut, continuarea cercetiirilor este pe o noua bazi, CATALOG A. Piese de uz casnic ‘Ace de cusut 1.ac, 05; L-= 8,7 cm, @ urechii = 0,5 cm, cap triunghiular; Vintu de Jos. Bibliografie: Adrian A. Rusu, Gotic ‘si Renastere la Vingu de Jos. Satu Mare ~ Cluj-Napoca, 1998, p. 43; pl. 2.06, os: L = 6,4 ci, @ urechii = 0,3 cm, cap triunghiular; Dabica, sec. XIV. Bibliografie: P. lambor, in ActaMN, 21, 1984, p. 208: pl. I: ‘hac, 0s; L= 6,8 cm, Ourechii = 0,2 cm, cap rotunyit; Vintu de Jos, $ XX, sec. XIVXV, Bibliografie: Adrian, A. Rusu, Cotic gi Renastere La Vintu de Jos. Satu Mare ~ Cluj-Napoca, 1998, p. 45; pl 4,86, 05; L = 5,3 cm, @ urechii = 0,2 om, cap rotunjit; Oradea ,Cetate”, cercetari Adrian A. Rust, 1997: inedit; pl. 1; 5.a6, 05; l= 3,8 cm, @ urechii = 0,3 om, cap rotunjit; Gornea ,Céunita de Sus”; Muzeul Banatului Montan Regifa, nr. inv. 8490; cercetiri D. Teicu, 1974; inedit; pl. I; Ace fragmentare 6. uo, urechea rupti os; L = 7 om; Vinju de Jos, sec, XIV-XV: MNIT Cluj-Napoca, nx. inv. F 28848, cercetasi Adrian A. Rusu, inedit; pl. I 7 ac, urechea rupti, os; L = 84 cm; Pescari ,Culi"; Muzeul Banatulti Montan Resifa, nn. dey, 5843: cercetiri D. Teicu, 1978; inedit; pl. I 8. ac, fragment, os; L = 5 cm; Ragnov, cercetari Adrian A. Rusu; inedit; pl. I 8. a6, fragment, os; L = 9,3 cm; Frumuseni ,Manistirea Bizere”, S$ XI, -0,70 m,; cercetari Advian A. Rusu, 2004; inedit; pl. T 10.6, fragment, os; L inedit; pl. J; 6,2 cm; Alba Iulia ,Palatul Apor”, $ ¥/1, sec. XV, corcetari Adrian A. Rusu, 1992; ‘Ace neterminate sau rebuturi 1.26, fragment, rebut, os; L = 6,5 cm; Tirgu Mure ,Cetate”, $ X, 0 3,~0,45 m; cercetiri Adrian A, Rusu, 2001; inedit; pl. I 12.ac, neterminat, os; bine finisat, capul rotunjil; I= 8,2; Alba Iulia, sit. Munteniei, § XVI, -1,28 m, sec. XVbj cercetsi Viorica Rusu-Bolindet, 1992; ined; pl. 153.a0, netorminal, os; L = 19,2.cm; Cefa ,La Padure”, sec. XII, Bibliografie: 1. Crigan, in Crisia, 25, 1995, p. 52; pl I; 14, ac, neterminat, os; L = 11,7 cm; Cefa ,La Padure", sec. XIL, Bibliografie: 1. Crigan, in Crista, 25, 1995, ‘p. 52; pl. I Tuburi pentru ace 15.tub, os; L = 7 om, = 1 cm; Oradea, cercetiri Adrian A, Rusu, 1997, inedit; pl. I: 16, tub, os; Cefa ,La Padure Crigan, in Crisia, 24, 1994, p, 26; pL 17.tub, os; L = 5,9 cm, A = 0,8 cm; Frumugeni ,Maniistirea Bizerc Rusu, 2004; inedit; pl. 16.tub, 05, dreplunghiular in sectiune, cu un decor de cerculefe si spirale incizate, pe toate fetele: L 7.3 om, I = 1,1-1,2 em; Ilidia ,Funii”, sec. XIEXI; Muzeul Bapatului Montan Resita, nz. inv. 4656: cercetiri D. Teicu, 1982; inedit; pl. Il; IX, -0,60 m; cercetari Adrian A.Prolucrwea osulut si cormului ix Thunsilvania Medieval Fusaiole 19.fusaioli ?, 08; @ ext, = inedit; pl. Sirtipungatoare 20, strapungitor, os; p.55; pl. Il 21, strapungator, os; L .2 cm, 8 int. = 0,5 om, g = 0,7 om Codles, $ XI, -0,65 m, cercetari Fl. Costea: 1,7 cm; Cefa ,La Padure”, sec. XL-XII. Bibliografio: I. Crigan, in Crista, 25, 1995. 2,5 cm; Cefa ,La Padure”, sec, XI-XUL Bibli grafic: I, Crigan, fn Crisia, 25, 1995, 22. stripungator, os; L 37; pl Th 23. stripungitor, os; L 61; pl. Ih 24. strapungiitor sau plantator, fragment, os; 1, = 15,5 cm; Cofa ,La Padure", sec. XV-XVI. Bibliografie: | Crigan, in Crisia, 25, 1998, p. 64; pl. Il 25. strdipungator, fragment, os; Moresli, sec. XLXIL. Bibliografie: K. Horedl, in SCIV, 4, nx, pl. 10; 26. strapungitor, os; Moresti, sec, XI-XUL Bibliografie: K, Horedt, in SCIV, 4, nr, 1-2, 1953, p. 304; pl. Ill 27, studpungator, os; L = 5,8 cm; Vintu de Jos. Bibliografie: Marcel N, Simina, in AMP, 32/1, 1995, p. 400: pl. Il 28. straipungator, os; 29, strapungator, os; I. de Jos. Satu Mare ~ Clu 9.7 om; Gofa La Padure”, sec. XII, Bibliogralie: I. Crigan, in Crisia, 24, 1994, p 15 cm; Cofa La Padure”, sec. XVI. Bibliografic: I. Crigan, in Crisia, 25, 1995, p. 1953, p. 301 cm; Ragnov; cercetarj Adrian A. Rusu, inedit; pl. D1; 5,8 cm; Vintu de Jos. Bibliografie: Adrian A, Rusu, in Gotic gf Renastere la Vintu Napoca, 1998, p. 48; pl Ills Plasele 30.plisea, os, probabil pentru a placa un méner de cérjé (pastorala?), ou un decor geometric incizat; L = 8 cm; Oradea, Bibliografie: Getatea Oradea, Monografie arheologicti, I. Oradea, 2002, p. 176; pl. Wl; 31, plisea, 05, semicixculard in sectiune; L = 7,9 cm, 1 = 1,3 cm; Oradea, Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie arheologicd. 1. Oradea, 2002, p, 176; pl. IN; 82, plisoa, fragmentara, os; semicircular’ in secliuno; J. = 6,7 cm, 1 = 1,6 om, g = 0,4 em; Dabac: ; in expozitia permanent a MNIT Cluj-Napoca; inedit; pl. HL 35. plisea, fragmentard, os, semicirculard in sectiune; 1. = 6,8 cm; Oradea. Bibliogralie: Gelatea Oradea. Monografie arheologicd. 1. Oradea, 2002, p. 176; pl. IT; 34. plisea, fragmentard, os, semicizculard in sectiune; I. = 11 em, L = 2,9 om, g =0,5 em; Lita, sec. XIV-XV: MNIT Cluj-Napoca, nr. inv, 24502; inedit; pl. HT; 35. plasea, os, semicionlaré in sectiune, sau péstrat doar o parte, tmpreund cu ménerul de Ber Loy SCL snus was = 12,5 cm, 1 = 1,5 om; lidia, ,Celatea Beiului”, Muzeul Banatului Montan Regita, inv, 8561; cercetéri D. Teicu, 1984; inedit; pl. TV; 36, plisea, os, fragment, semicircularé fn sectiume; Vinku de Jos; cercetiri Adrian A. Rusu, 1995; inedit; pl. IV; 47. plisea, os, fregmentara; L = 6,2.m, 1 = 1,3 om, = 0,3 cm; Frumugeni ,Manastirea Bizore”, $ DF 7/1, 5 5, 0,98 m; cercetai Adrian A, Rusu, 2002; inedit; pl. 1¥; 38. plisea, os, rupti spre lama, semicircular in sectiune; 1. = 7,4.6m, 1 = 2 cm; Hincota ,Cetatea Turceasci” sau La maniistire”; cercotari de secol XIX; CM Arad, nx, inv, 12496; inedit; pl. IV; 39. plisea, os, semicircularé tn sectiune; L = 6,7 cm, 1 = 2 cm; Hidia ,Siliste”, Bibliografie: D. ‘Teicu, Bonatul monian in Evul Medix. ‘Timigoara, 1998, p. 264, 268; pl. 0; 40. plasea, os, avind doua muchii tesite, ruptd Ia o extremitate; L = 6,1 cm, 1 = 1,5 em; Fincota ,Cetatea ‘Turceasca" sau ,La mandstire”; cercetari de secol ‘XIX; CM Arad, nr. inv, 12497; inedit; pL Iv; 41. phisea, os, avand dou muchii tegite, rupté pe jumatate; Taut ,La Cetate”, $ X, « SV, -0,40 m; cercetani G. P. Hurezan, 2003; inedit; pl. 1V; 22. plisea, 06, ou o gaurd pentru fixarea nitului (probabil neterminaté?] gi decor vegetal; L = 1,3 cm; Vintu de Jos, cercetiri Adrian A, Rusu: inedit; pL. IV; 43.plisea, os, mpta; L = 6,8 cm, 1 = 1,2. em; Dabaca, § VB, m 32-33, -0,55 m, sec. XIN MNIT Cluj-Napoca, tr, inv, F 12401; inedit; pl. 1V; 4.cm,] = 136Atheologia Medieval, V, 2005 ‘4. plisea, fragment, os, cu decor vegetal incizat; L = 5,3 cm, 1 = 2.7 cm, g = 0,8 cm; Telus ,Parohia tomano-catolica”, § XVI; cercetiri Adrian A. Rusu, 2002; inedit; pl. IV; 45.plasea, rebut?, com; L = 6 cm, 1 = 2,2 em, g = 0,5 ct; Alba-Tulia stz, Munteniei, $ XVI, o 4-5, -040- 0.60 m; cercetari Viorica Rusu-Bolindet, 1992; inedit; pl. IV; 46:plasele, os, plistrate pe méner de cutit; L = 8,6, 1 = 1,4 cm; Moldova Veche Rat”, sec. XV; Muzoul Banatului Montan Resita, nr. inv. 4302; corcetari D, Teicu; inedit; pl. Vs 47.plisele, os, pastrate pe méner de fier, deteriorate; L = 11,4 cm; Dabaca S$ Il, 0 3, -0,40 cm: sec. XHk XIV; MNIT Cluj-Napoca, nr. inv. 17932; inedit; pl. V; 48, plisoa, os, pistratd pe un maner de cutit, cu decor de linii si semicercur incizate; L ene = 206m, L = 7,5 om, ,,...= 0.5 cm; Cicir, donatie E, Pidurean; CM Arad, nr, inv. 13980: inedil 49.plisea, os, pastraté pe un méner de cutit, rotunjiti la capt; L = 7,3 om; Zlatna: LT. Lipovan, in ActaMN, 32/II, 1996; pl. V; 50. plisole, os, péstrate pe manerul unui cutit; Egy = 22,7 om, Le piss = 12 0m, 1 4... = 1,5 cm; Vintu de Jos; cercetari Adrian A. Rusu; inedit; pl. VI 51. plasele, os, fixate pe un maner de cutit; Cristuru Secuieso; Bibliografie: Benké Elek sicolaboratorii, in Kozépkori mezévaros a Székelyfoldén, Cluj, 1997; pl. VI; Ménere S2.maner, os, instrument (stilus 2); L = 6,1 cm, @ = 0,5 cm; Vintu de Jos, cercetari Adrian A. Rusu, 1993; inedit; pl. V 53. maner, os; 175; pl. Vi; 54.méner, os; 176; pl. Vi 55-maner, com, cu spin de fier; Gornea. Bibliografi: D. Teicu, Banatul montan in Evul Mediu, Timigoara, 1998, p. 265, 268; pl. VI; 96-maner, fragment, com; Lizarea. Bibliografie: $t, Molnar gi colaboratori, in AMP, 2, 1978, p. 110; pl. VI; 8 cm: Oradea. Bibliografie: Cetatea Oradea, Monografie arheologicd. I. Oradea, 2002, p. = Sem; Oradea. Bibliografie: Cetatea Oradea, Monografie arheologica. I. Oradea, 2002, p. Mangoane S7-manson, os, fragment; L = 2,4 cm, 8 = 1,1 em; Oradea. Bibliografie: Cotatea Oradea. Mouografie arhcologicd. I. Oradea, 2002, p. 176; pl. VU; 58.manson, os, de forma unui vas cu ,buzé” si panteo; @ la gurii cercetiri Adrian A. Rusu, 1992; inedit; pl. VI; 58-mangon, corn, de forma unui trunchi de con; L = 3,2 cm, @ext. = 1,5 cm, @ int. = 1.cm, in partea mat ingustd si in partea mai lata ext, = 2,2 cm, @ int, = 0,9 cm; Dabaca; inedit; pl. VI; 60.-mansoane (3), fixate intre lama si maner, 08; B yoyuyq = 1 6m, 1 = 0,3 cm; Taxgu Mures ,Cotate”, § XI, ‘0 9; cercetiri Adrian A. Rusu, 2001; inedit; pl. Vilr 61, mangon, os; L = 2,6 cm, 1= 1,7 cm, g = 0,9 cm, perforal pe mijloc @ = 1,2 em; Frumuseni ,Mandstirea Bizere”, SHG, a 14, -0,30 m; cercetari Adrian A. Rusu, 2004: inedit; pl. VII; ,2 cm; Alba Tulia, ,Palatul Apor", B, Accesorii vestimentare, piese de podoaba $i toalaté Accesorii vestimentare 62. Limba de curelusi, os; L = 3 cm; Voivovi, sec, XULXILL Bibliografie: R. Popa si colaboratorii, in Crisia, 17, 1987, p. 105; pl. VIL: 63.limbi de curea, os; L = 6,5 cm, 1 = 2,4 cm; Sélard, soc. XIVXV, Bibliografie: D. Marta, in Crisa, 31, 2001, p. 67-68; pl. VI; 54.limba de curea, os; 1 = 7 cm, 1 = 2,7 em; Oradea, sec, XIV-XVI. Bibliografie: Emdi J, Torténeti adatok Nagyvérad mulijabol. 1. Oradea, 1999, p. 109; pl. VII; 65.ax de catarama, os; L = 6 cm, @ = 0,7 cm; Taut ,La Celate”, S 7, m 1,-1.m;a doua jumatate a secalului al XVHea; cercetari G. P. Hurezan; inedit; pl. VIL; $6.aplicé pentru curea, os; L = 2,5 cm,1 = 2,2 cm, g ~ 0,2 cm; Alba Iulia, str, Munteniei, § XVII, m 6, 71,10 m, sec. XVI; cercetiti Viorica Rusu-Bolindel, 1992, inedit; pl. VII 137Frelucrarea osulut si cormult fr Teansilvania Medievala Podoabe 67. inel, os, dintr-o vertebra; ext. = 2,2 cm, @ int. = 1,6 cm, § = 0.3 cm, cu gaton L = 1,2 cm, 1 = Dabaea; in expozitia permanent a MNIT Cluj-Napoca; inedit; pl. VII: 68.inel verigheta, os, fragment; @ = 2 cm, 1 = 0,6 cm, g = 0,2 om; Taut ,La Cotate”, SX, -0,70 m, a doua jumétate a secolului al XVI-lea; cercetiri G, P Hurezan, 2003; inedit; pl. VIII; 69.inel-veriga (nasture?), os; @ ext. = 2,3 cm, @ int. = 1,3 cm, g = 0,4 cm; Alba Tulia, str. Munteniei, SXVI, 3 4, -1,04 m; al doilea nivel al locuintei de secol XVI, casa Mezertius; cercetari Viorica Rusu-Bolindet, 1992; inedit; pl. VIN; 70.trei cuburi, 08, decorate, fixate pe o tiji de bronz; L ~ 3,8 cm; Cladova ,Dealul Carierei”; CM Arad, nr. inv. 16670; cercetari G. P. Hurezan si Peter Hagel; inedit; pl. VILL; TL margea, 08; F guioe = 11. 6M, D ,,,4, = 04 cm , | = 0,7 cm; Rincota ,Cetatea Turceasca” sau La mandstire”, C 1, 0 7,—-0,30 m; cercetari Daniela Marcu-Istrate si colaboratorii, 2004; inedit: pl. VI; 72. tub-mangea, os, decorat cu linii incizal ,5.cm, @ = 2,3 cm; Oradea. Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie arheologica. 1. Oradea, 2002, p. 176-177; pl. VINK em; Piepteni 73. piaptin bipartit, os, compus din trei placule; L = 6,2 cm, 1 = 4,8 cm; Cluj-Manastur. Bibliografie: P Iambor, in ActaMN, 17, 1979, p. 615; pl. VIII 74. piaptin bipartit, os, fragment; L = 6,6 cm, arheologicd. I. Oradea, 2002, p. 176; pl. VIII; 75. piaptin, biparlit, os, fragment; L = 2,3 om, g = 0,3 cm; Vinu de Jos. Bibliografie: Adrian A. Rusu, Gotic gi Renastere lo Vinju de Jos. Satu Mare - Chuj-Napoca, 1998, p. 45; pl. VI; 76. piaptin cu dinti lungi,os; I, = 15,5 cm. Ribliografie: R, Popa siG. Baltag, in SCIV, 31, nr. 1, 1980, p. 4 ph Vili: 4,4.cm; Oradea, Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie C. Piese de echipament militar si haragament 77.intaritor pentru arc, os, fragment; L = 5,5 cm, 1 = 1,1 cm, g = 0,4 em; Lita; MNIT Cluj-Napoca; inedit; pL IX; 78.intazitor pentru arc, os; L = 9,6 cm, 1 = 1,5, g = 0,8 cm; Lita; MNIT Cluj-Napoca, nx. inv. F 24501; inedit; pl. IX; 79.varf de sigeaté, com; L = 6,2 cm; Fincota ,Cetatea Turceasca” sau ,La ménéstire”, § 9A, a 3, -1-1,20 sm; cercetiri Daniela Marcu-Istrate si colaboratarii, 2004; inedit; pl. IX; 80.varf de sigeata, corn; L = 4,1 cm; Rasnov, § 48; cercetiri Adrian A, Rusu, 1998; inedit; pl. IX; 81.varf de sigeata, cu spinul rupt, 05; 1. = 3,2 cm, ] = 1,8 cm, g = 0,3 cm; Lita; in expozitia permanent a MNIT Cluj-Napoca; inedits pl. IX; 82.nuci de arbalet’, conn: 8 = 4 cin, g = 2,4 cm; Codlea, STV, a 6, -0,60 m:; inedit; pl. IX: 83.corn trifwrcat; Moresti, sec. X-XIL Bibliografie: K. Horedt, in SCIV, 4, nr. 1-2, 1954, p. 208; pl. IX; 1D. Plicute de os 84. placutf os, rupta pe jumatate, asomanatoare unui clopot; L Cluj-Napoca, nr, inv, F 13896; inedit; pl. IX; 85. plicuta cu decor traforat, os, rupta, de forma unui trunchi de con; L Oradea, nr. inv. 17666; cercetari Adrian A. Rusu, 1997; inedit; pl. ZX; 86. plicnta, os, cu urme de arsurd; L = 2,2 cm, | = 1.0m, g = 0.2 cm; Targu Mureg, $I, 9 11, -2,55 m; cercetiri Adrian A. Rusu, 2000; inedit; pl. IX; 87. plicuti, os, fragment; L = 2 cm; g = 0,2 cm; Targu Mures, $I, C1; cercetiri Adrian A, Rusu, 2000; inedit; pl. IX; 88. plicuta, cu urme de arsura, os, fragment; L = 1,6 cm; Tangu Mures, $I, C 1; cercetari Adrian A, Rusu, 2000; inedit; pl. IX; 89. placnt’ rupta, os, cu doui rinduri de perforatii aproximativ paralele, = 1,5 mm; Vintu de Jos, § XXI, 0 6,-0,60 m, sec. XVI?, cercetiri Adrian A, Rusu; inedit; pl. IX; 90.placuts, os; L = 3,9 cm, 1 = 1,4 om, g = 0,2 om; Ragnoy, 5 38; cercetari Adrian A, Rusu, 1998; inedit; pl IX; 3,6 cm, 3 = 0,1 cm; Dabaca, 1967; MNIT 3,5 om, Oradea, § XJ; MTG 138Atheologia Mediovala, V, 2005 91. plicuta semicirculara, os, cu decor si cinci gauri pentru nituri, rupt&; L = 7,0 cm,1 = 3,8 cm, g = 0,1 CM, B su acsasiun = 0,9 6m; Rincota .Cetatea Turceasca” sau La manastire”; cercetari de secol XIX; CM Arad, nr. inv. 12498; inedit; pl. X: 82. plicuté dreptunghiulard, o5, cu decor si patru gduri pentru nituri; I, = 6,6 cm, 1 = 3,5 cm, pl. VIII; Ragnov; cercetari Adrian A. Rusu; inedit; pl. X; 99, plicuti omamentala, os, cu un decor de linii curbe si solzi triunghiulari, rupta; L = 11,7 cm, 1 = 3,5 om, g = 0,1 om; Pecica: CM Arad, nr. inv. 1561; inedit; pl. X; 94. placuff, os, cu tm nit de os pastrat si decor de Jinii in zig-zag: L = 6 om, g = 0,2 om; Dabaca, $ VB, m 20-33, -0,20-0,35 m; sec, XIII; MNIT Cluj-Napoca, nr. inv. F 12398; inodit; pl. X; 95. placute subtiri (2), 0s, cu un decor de linii incizate in forma de plas’ gi vegetal: I. = 6-9 cm; Alba lulia, Palatul Apor, $ 1/1, ~1,3 m, sec. XV; cercetari Adrian A, Rusu, 1992; inedit; pl. = 0,2.0m; E. Componente de recipiente si dopuri 96. cap de recipient (plosca?), os; L = 3,9 cm; Ragnov; cercetiri Adrian A. Rusu; inedit; pl. XT; 97. cep de recipient (cilimara), corn; L = 5,5 cm; localizare necunoscuta; CM Arad; inedit; pl. XI; 98.dop, corn, probabil neterminat; L = 9,4 om; Dabaca, 1969, zidul de est/IMl, -0,55-0,8 m, sec. XEXI; MNIT Cluj-Napoca, nr. inv. F 17905; inedit; pl. XI; 99.dop, corn, cu un decor de linii gi cerculete incizate; L = 7,7 cm; Pecica; CM Arad, nr. inv. 1820; inedit; pl. XI; T. Obiecte de cult 100, cruciulita de f1d0S; Logg, = 6:8 CM, L ie scae = 3:9 6M, g = 0,9 cm; Vinku de Jos, sec. XIVXV. Bibliografie: Adrian A. Rusu, Gotic si Renastere la Vintw de Jos. Satu Mare ~ Cluj-Napoca, 1998, p. 45: pl. XI; 101. fragment os, semicircular in sectiune, cu reprezentarea lui Hristos incizata, interpretat de autori, ca fiind maner de cutit?; Lizarea. Bibliografie: $t. Molnar si colaboratorii, in AMP, 2, 1978, p. 110; pl. XI: 102, statueta de fildes, reprezentand un personaj ingenunchiat (lisus 2); L = 10,4 cm; Comlogu Mare; MB ‘Timisoara, nr. inv, 6559; inedit; pl. XI; G. Piese pentru iluminat 103.cap de sfesnic ?, os, fragmentar; L = 4,3 om; Oradea. Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie arheologicé. 1. Oradea, 2002, p. 176; pl. IX; H. Instrumente muzicale 104, fluier, fragment, os de pasére; l= 7,2 cm,O = 1cm,g ABC 4/1, 9 SV,~-0,45 m; cercelari Adrian A. Rusu, 2002; .5. mm; Frumugeni ,Miniistirea Bizere”, S edit; pl. XI; 1. Piese pentru jocuri Jetoane si zarurt 105. joton, os; @ = 3 cm, g = 0,4 om; Dabaca; MNIT Cluj-Napoca, in expozitia permanenta inedit; pl. XI 106. jeton, os; 107, jeton, os; @ Xi; 108. jeton, fragment, os; = 2,5 om, g = 0,2 cin; Oradea, $ XVI, sec. XIIEXIV. Bibliografie: Cetatea Oradea, Monografie arheologica. 1. Oradea, 2002, p. 176; pl. XU; 109. jeton, os; @ = 1,3 cm; Talmaciu; P Munteanu-Besliu, in BCMI, 10, ur. 1-4, 1999, p. 51; pl. XU; 110. zar de joc, os; latura = 0,8 cm; Vintu de Jos. Bibliografie: Adrian A. Rusu, Gotio gi Renastere la Vint de Jos. Satu Mare ~ Cluj-Napoca, 1998, p. 45; pl. XII; 3 om, g = 0,4 cm; Dabaca; MNIT Chuj-Napoca, in expoziia permanent’; inedit; pl. XI; 4 cm, g = 0,7 cm; Dabaca; MNIT Cluj-Napoca, in expozitia permanent’; inedit; pl. Patine 111. patind, libie, ascutita in varl; L = 31,5 cm, | = 4 cm; Pecica ,Santul Mare’; cercetari FL Romer, J. Hampel, 1. Dmétor, 1898; CM Arad, nr. inv, 885; inedit; pl. XI;Frolucrama osulu i corm’ in unsiivania Medieval 112. patina, tibie, cu doud gauri la extremititi; L = 29 cm,1= 3,5 cm, @ = 2,3 om; Pecica; CM Arad, nn, inv. 14614; inedit; pl, XIN; 113. patina, tibie de cal, cu dowd gauri la extremitati ; L = 30 cm; Alba Iulia, -1,20 m, sec. XVI; cercetiri Viorica Rusu-Bolindel, 2001; inedit; pl. XII; 114. patina, tibie, cu dou cuie de fier la extremititi; L = 32 cm; Oradea. Bibliografie: Cetatea Oradea, Monografie arheologica. I. Oradea, 2002, p. 175-177; pl. XIV; 115. patin’, libie, ruptéila un capat; L = 14 cm, 1 = 3,5 cm; Pecica, cercetdiri M. Roska, 1924; CM Arad, ne, inv. 5892; inedit; pl. XIV; J. Plese cu utilitate nedeterménatd, in curs de preluccare gi resturi 116. pies neterminaté, os; L = 13,3 cm, | = 1,6 om, g = 0,6 cm; Dabaca, $ B/IIL, «1 6, ~ 0,50-0,56 m, sec. XIX; MNIT Cluj-Napoca, nr. inv, F 18038; inedit; pl. XIV; 117. tija, os, cu un capat trifurcat gi celalall rupt, cu utilitate nedeterminata; 0,3 om; Pecica; CM Arad, ur, inv, 1568; inedit, pl. XIV; 118. pies cu utilitate nedeterminata, as, cu doud perforatii pe mijloc: cm; Alba lulia, str, Munteniei, »Sediul guvernatorului”, $ 16, 2 3, ~1,40 mi; cercetari Viorica Rusu-Bolindet; inedit; pl. XV; 119. metapod, os, perforat lateral, probabil un miner?; 1, = 9,4 cm; Oradea, ante sec. XIII. Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografic arheologicd. 1. Oradea, 2002, p. 175-177; pl. XV; 120, metapod, os, perforat lateral, pies’ identica cu preceslenta; L = 9,4 cm, 1 = 1,4 em; Dabaca, 1965, $ I MNIT Chyj-Napoca, nr. inv, F 20683; inedit; pl. XV; 121. piesii nelerminata, os, taiatd drept la ambele capete; L = 8,7 cm; Frumugeni ,Manastirea Bizere”, § XVI, -0,80 m; cerceliiri Adrian A. Rusu, 2004; inedit; pl. XV; 122, rest, os, cu urme de tiiere pe Laterale sila o extremitate; 1. = 10,2 cm; Frumugeni ,Mandstirea Bizore”, rcelari Adrian A. Rusu, 2001; CM Arad, fird mr, inv, inedil; pl. XV; 123. rest, 05, cu urme de taiere; L = 7,3 cm; Frumugeni. ,Manistirea Biz 2001; CM Arad, nr. iny. 16885; inedit; pl. XV; 124. rest, 08, cu urme de cloplire; L = 7,4 cm; Frumugoni ,Mandstirea Bizere”, CB 2, a S, -0,20 m; cercetiini Adrian A, Rusu, 2001; inedit; pl. XV; 125. rest, os, cu urme de cioplire, téiat dintr-un os mai maro; J. = 8 cm; Frumugeni ,Manistirea Bizere”, cerceldri Adrian A. Rusu, 2001; CM Arad, nr. inv, 16854; inedit; pl. XV; 126. pies neterminatd, corn, taiaté drept la ambele capeto; I, = 9,2 cm; Taul ,La Cetato", $ XII, -2,25 m; corcoliri G. B Hurezan, 2003; inedit; pl. XVI; 127. piesa neterminaté, corn, cu urme de taiere la ambele capote; I. = 13 ci; Dabéca, 1969, $ VA, m 13,30, 0,50 m, sec. XII MNIT Cluj-Napoca, nx, inv, F 16022; inedit; pl. XV: 128, varf de corn, rest de prelucrare; L = 12,9 ca; Ragnov; cercotari Adrian A. Rusu, 1998; inodit; pl. XVI 129. varf de com, rest de prelucrare; I= 10,8 cm; Dibica, 1969, § 8/3, © 7, -0,60 m; MNIT Chij-Napoc nr, inv. F' 17890; inedit; pl. XVI; 180. rest, virf de corn; L = 8,5 cm; Oradea, Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie arheologica. I. Oradea, 2002, p. 175-177; pl. XVI; 131.rest, com, cioplit po toate fetele; = 7,2. om; Lita; MNIT Cluj-Napoca, nr, inv. F 24503; inedit; pl. XVI; 132. piesi welerminati, os, taint la ambele capete; L = 5 cm, Bibliografie: Adrian A. Rusu, in Sargetia, 16+ 17, 1982-1983, p. 355; pl, XVI; 133. piesd cu utilitate nedeterminati, os, de forma unui céleaitor arhaic, cu o perforatie la mijloc; L = 8 em, 1 = 3.3 om; Oradea. Bibliografie: Celatea Oradea. Monografie arheologica. I. Oradea, 2002, p. 176; pl XVI; 134. pies& cu utilitate nedeterminata, os, de forma unai limbi de clopot; L = 8,7 cm; Ragnov; cercetiri Adrian A. Rusu; inedit; pl. XVI; 195. piesi cu utililate nedeterminata, vortebra de peste, cu o perforatie in mijloc; @ ,..,, = 2.3 om, O eos = 0.5 Cm, g = 1 om; Cladove ,Dealul Carierei”, Caseta F, - 0,70 m; cercetari CP Hurezan, Boroneant, P. Hitgel, 1993; inedit; pl, XVI; 196.rebut, os, aproximativ circulars; Oradea, Bibliografie: Cetatea Oradea. Monografie arheologicti. 1 Oradea, 2002, p, 175-177; pl. XVI; = 13,2em,1 = 1,7 em, g= , corcetéri Adrian A. Rusu, 140Atheologia Medievali, V, 2005 137. rebut, os, cu urme de prelucrare; L = 2,1 cm; Oradea, $ VIE, ~1,30 tm; cercetéri Adrian A. Rusu, 2000; inedit; pl. XVII; 138..rest, 05, cu urme de cioplire; L = 2,3 om; Oradea, $ Ill, ~ inedit; pl. XVIE 139. rest, corm; L = 7 om; Alba Iulia, $ XV/01, 0 3, — 1,5 XVI, 140. zest, cor, cu urme de cioplite gio scobitura la un capit; L = 3,5 cm; Frumugeni ,Ménistirea Bizere”, $ XVI, ~0,80 m1; cercetiri Adrian A. Rusu, 2004 inodit; pl. XVI 141 Fest Gom, cu urme de cioplire; L = 6,8 cm; Cladova ,Dealul Carierei", Caseta F-0,70 m; cara P Hurezan, V. Boroneant, P. Hugel, 1993; inedit; pl. XVI; 142, rest os, cu urme de cioplire si tere; I. = 7,4 om; Frumugeni ,Mindstirea Bizere’, CB 2, 0 5,-0,20 m; cercetiri Adrian A, Rusu, 2001; inedit; pl. XVI; 143. piesa neterminata, os, taiat la ambele capete; L = 8 cm, @ = 4 cm: Ragnoy, in barbacana mare; cercetiri Adrian A. Rusu, 1998; inedit; pl. XVIUL; 2a 148 Testu, pkicute os, ramase de la confectionarea margelelor sau nasturilor; L. = 5,7/8,5 cm, g = 0.4/0.5 cu; Oradea, $ IME, ~1-1,5 my; Adrian A. Rusu, 2000; inedit; pl. XVI: 149-152. resturi, pkicute os, ramase de la confectionarca margelelor sau nasturilor; Sibiu, Bibliografi Munteanu Besliu, in vol. Priméria veche a Sihiului, Sibiu, 1999, p, 86; pl. XVIIL -1,50 m; cercetiri Adrian A. Rusu, 2000; * cercetari Viorica Rust-Bolindet, 2003; inedit; pl. G Bone and Horn Manufacturing in medieval Transylvania (The Beginning of a thematical Approach) (Summary) Romanian research covering material life in the Middle Ages is still ina primary stage. This has been stated before, on other occasions and in other contexts. The same can be said about bone and hows manufacturing, ‘These materials have been dealt with only sporadically in specialized literature, ‘The space under reviews in the present study includes the territories of Transylvania, Banat, Cri Maramures. Naturally, we have taken into consideration, for guidance, Europe and those from beyond the Carpathians. As for our connection with other spaces (i.e, Dobrudja, Moldavia, Wallachia, Hungary, Slovakia, the Czech Republic, Germany, Poland), wo have thied, through the intermediary of analogies, to anticipate the finds on the territory we planned to analyze, Tho time petiod we tried to cover is situated between the XI” and XVI centuries. It will be noticed right away that many of the objects that drew our attention were not even produced exclusively in that respective iilerval. Many of them had models from anterior time periods and are identical, froma strictly formal viewpoint. They wore subsequently perpetuated by the pre-moderu age or by ethnographical realities, UMiitten medieval records that make direct references to bone artifacts are extremely rare. Another source thal can provide a clear image of this artifact type is represented by iconographical sources (miniatures or frescoes). We must make the precision that Transylvania does not yel possess a database of ne own iconographical sources. We shall uot insist on it, theoretically, because infact, these pages are based essentially on archeological sources. We shall only draw attention upon it, as we consider it absolutely necessary. A series of pieces = accidental finds or coming from anciont dwellings superposed over certain mediseel settlements ~ could be reconsidered and classified as belonging nol to that particular age, but to the one we ave dealing with in the present works. In other words, there are similitudes that must be taken into consideration, We shall aot atlompt to Teopen the discussion about those pieces taken out from obvious, clear contexts, but we shell ouly invite our colleagues to be extremely prudent im dating chronologically any bone pieces resulting from. perlegesos, or from sites where several ages were superposed. There are afew cases that shall comme ou o, the open in the following lines. Faw material consisted essentially in animal bones. Many of them were obtained from the most banal domestic consumption, Special attention should be granted to horse bones. In the east, the people who had political domination over the territory (Avars, Tatars or Turks), used to consume horse meat rat uo apparent restrictions, Domestic or wild animal horns come on a second place, There is another aspect that we should 141Pralucrarca osulu! gi comukul in Danstfvania Medieval draw attention upon, referring to live domestic animals horns. According to indirect sources, staling for instance, the necessity of presenting the skin and horns of the sacrificed animals, to be sure that there were no marks of foreign property or animals illegally sacrificed (stolen animals), we must expect some horns to have been cut off or, more correctly or more often, probably, carved with personalized models, in order to be recognized by their rightful owners. However, there have been “imported bones”, as well. Ivory has always been the most prized. Elephant tusks, as well as marine (whale, walrus) ivory, were spread about as well, at least to a similar extent. Some fossil animal remains seem to have been useful to medieval people, sometimes having the most prosaic utilization, or the most surprising forms (the knightly “cult” for “dragon” bones, related to the Legend of St. George). Thereis firm proofattestingworkshopsin Oradea, Sibiu, CristuruSecuiescand Alba lulia, Localmanufacturing is discovered as medieval sites are being investigated or provide information to historiographers ‘The objects’ typology could be framed into the following structure: A, Houschold instruments: needles, spindle whorls (circular spindle extremities that stopped wool from. sliding), spindles, weaving combs or combs for personal use (?), piercers, fishing net shuttles, agricultural tools (ploughing horns, tools for planting), scrapers, handles, handle ring terminals, shifts, recipients (needle holders, drinking horns, painting horns, horas for feeding babies, drinking recipient necks, ink-bottles, powder horns, corks). B. Accessories and ornaments: strap ends, toggles, applied ornaments, buttons, closing flaps far pouches, strings of beads, amulets, rings, bracelets, toilet sets (combs, scratchers, ear-scoops, brushes, pins, mirror cases), writing instruments (stylus, “rubbers” for waxed tables). C. Military and harness pieces: arrow grips, arrowheads, crossbow nuts, chain loops, harness tubes. 1D, Musical instruments: blowing horns, flutes. E, Devotional objects: pastoral crutch terminals, pectoral crosses, diptych icons, and rosary pieces, E. Lighting objects: candlesticks. G, Gaming pieces: knuckle bones, gaming chips, dice, skates and sledge runners. H. Various plates: made of bone or horn, for furniture, weapons, and instruments. 1 Pieces having different utilities. J. Pieces for an undetermined use. K. Rejects and waste pieces. On the basis of the same classifying criteria, a catalogue was put together displaying 150 pieces, among which many are unique. 142Arheologia Medieval, ¥, 2005 Mig, 1. Reprezentarf de cormuri ~ instrumente muziale (Pastierske roby. Velislavova bibliaz roku 1340) (dupa Buchner 1956). Fig. 1. Horns ~ musical instrument (1340) Fig. 2. Zar de pe fresca bisericii din Santimbrn (jud. Alba), Vig. 2. Die on the fresco of Santimbru church (Alba County). 143Prelucrarea osului si comult in Transitvania Medievala Fig. 3. Reprezentiri de strunguri de prehucrare (sec. XV}. ig. 3. Representations of working instruments (XV century). ape ale perforiii osului — a,c; perforator din fier —b 4. Bone working process — a, ¢; iron pierce - b.Atheologia Medievala, V, 2005 8 PI. I. Ace de cusut introgi (1-5) gi fragmentare (6-8), fusaiold (9), tuburi pentra ace (10-12) PI. I. Needles (1-5) fragmentary needles (6-8), spindle whor] (9), ueedles cases (10-11)Prelucrarea osufui si cormdui in Thunsilvania Mediovala PL. IL Stripungatoare grosiere (12-19, 21), si finisate (22-26); plantator (20), Pl. UL Piercers (12-19, 22-26}, crutch handle (21). 146Atheologia Medieval, V, 2003 PL. IIL Plasele (27-36), PL I. Handles (27-36). 147Prelucrareo osubui gi comulut in Ttansitvania Medieval PL.TV, Prisele de os pe manor de cutit (95-94). PI. IV. Plaques fixed on dagger hilts. 148Atheologia Medievala, V, 2005 -43), ustensila (44), sula (45), carja pastorala? (39), cap maner de cutit? (46). PI. V. Manere pentru cuit (40, 417, 42-43), tool (44), piercer (45), crutch handle? (39), handle end? (46) PL. Y. Kuives handles (40, 4Prelucnarsa ost si corm in Transilvania Medieval i? Geoacoaeeeooe 3a000 0 2000 00 57 PL. VI Piese de toaleti gi podoaba (47-56), fragment suport perie (57) PI. VI. Toilet and vestimentary pieces (47-86), brush fragment (57).Arheologia Medieval, ¥, 2005 PL. VIL. Piepteni (56-60, 62}, fragmente de plicuté ornamentala (61). PI. VII. Combs (58-60, 62), omamental plaques (61).Preucravea osu gi coral! in Transilvania Meet — ee 71 PI. VILL Piese de armament (63-66, 68), pies’ de harnasament (67), placute os (68-71). PI. VIIL Arrow reinforcements (63-64), arrowhead (65), crosshaw nuts (66), harness piece (67), ornamental plaques (68, 70-71). 152Athoologia Medievalé, V, 2005 IBY Ie JS 72 73 80 PI. IX. Plicute os (72-76), fluiere (77-78), cruce fildes 79, suport luminare 80. PILIX. Plagues (72-76), whistles (77-78), ivory cross (79), candlestick (80) 153Prelucrarea osu! si corm’ in Trunsilvania Medieval 88 =— PI. X. Piese pentru jocuri: jetoane (81-84, 86), zar (85), patine (87-88). Pl. X. Gaming chips (81-84, 86), die (85), skates (87-8).Arheologia Medievala, V, 2005 93 | 92 PL. XI. Piese cu ntilitate nedetenninati (89-94). PI. XI. Undetermined pieces (89-94)lui gi conulu fn Transifvania Mediovalé Prokcrarea as 35 a2 HA ze 156Prulucrasea osului si cornulat fn Transilvania Medievala PI. XIV. Os tdiat (114), piose din os si com descoperite la Cristura Seciesc (1-26) PI. XIV. Cuted bone (114), bone and horn descovered at Cristuru Secuiesc (1-26)