Sunteți pe pagina 1din 16

OBIECTE DE PODOAB N EOLITICE TIM P U RII DIN

MATERII D U RE ANIMALE DESCOPERITE PE TERITORIU L


ROMNIEI: BRTRI
'
D E OS
*
Corneliu Befdiman
**
Diana-Maria Sztancs

1 . lntrod u cere Men\ionam aici elaborarea (in premier pentru cercetarea


preistoric din Romnia) a unei teze de doctorat care
lnvestigaile sistematice sau descoperirile fortuite trateaz, Tn mod exhaustiv i prin aplicarea metodologiei
din ultima jumtate de veac. efectuate in siturile neo actuale, descoperirile apannd paleoliticului superior,
eneolilice au avut drept consecina acumularea unei epipaleoliticului, mezoliticului i neoliticului timpuriu din
imense mase documentare, in structura creia se ara noastr (Beldiman 1999). ln acelai timp, s-a reluat
inglobeaza i artefacte specifice, precum piesele de sau s-a iniial valorificarea sistematic a loturilor de
podoab, de port i de art mobilier etc., realizate din materiale provenind d1n aezri le preistorice, databile din
diverse materiale. Studiul lor complet i complex rmne paleoliticul superior i pn in neo-eneolitic IBolomey,
indispensabil oricrui demers analitic solid privind culturile Marinescu-Bilcu 1 9 88; Beldiman 1999; Beldiman 2000a;
preistorice. Catalogate in mod .tradiional" ca .descoperiri Beldiman 2000b; Beldiman 2005; Beldiman, Szlancs
mrunte", ele i ateapt nc necesara valorificare 2004a; Beldiman, Sztancs 2004b; Beldiman, Sztancs
sistematic; in acest sens. unele progrese au fost 2005a; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs
nregistrate in ultimele dou decenii, mai ales in ceea ce 2005c; Beldiman. Sztancs 2005d; Beldiman. Sztancs
privete plastica antropomorf ceramic i industria 2005e; Beldiman, Szlancs 20051; Beldiman, Sztancs
materiilor dure animale. 2005g; Sztancs, Beldiman 2004a; Sztancs. Beldiman
2004b; Szlancs. Bek:liman 2004c; Sztancs, Beldiman
2. Studiul industriei preisto ri ce a materiilor dure 2005a; Sztancs, Beldiman 2005b; Terzea, Beldiman 2003 -
animale toate sursele cu bibliografia problemei i lista extensiv a
lucrrilor publicate piln acum; vezi i lista bibliografic a
Din perspectiva conturat mai sus i sub impulsul autorului principal al lucrrii de fa pe websire-ul:
benefic al cercetrii europene (mai ales a celei franceze), http://arheologie.ulbsibiu.ro/ membri). Restul abondrilor
in domeniul arheologiei preistorice din ara noastr s-au problematicii specifice a IMDA preistorice din Romania
inregistrat in ultimul deceniu (i cu deosebire dup 1 990) rmane, nc. in msur important, limitat ca metodologie
progrese notabile in suscitarea interesului i in abordarea i obiective, fiind tributar tradiliilor strict descriplioniste i
sistematic a studiului industriei materiilor dure animale (in lunclionaliste, neinnd cont de progresele domeniului;
continuare. prescurtat IMDA) sau a industriei osului, cum intre altele, ele recurg la un limbaj comun, care se
este cunoscut in tradiia domeniului. Acest gen particular dovedete (o dat in plus) dificil de inleles, greu
de industrie a aprut la inceputul paleoliticului superior manevrabil, derutant, inadecvat unui astfel de demers.
(cultura aurignacian) i s-a dezvoltat continuu, cu vehiculnd date utilizabile in mic msur (cateva exemple
trsturi specifice in cedrul culturilor epocilor urmtoare, la Brudiu 1980; Brudiu 1987; Brudiu 1 994; Brudiu 1 996;
pn trziu in evul mediu. Ea cuprinde artetacte de o mare Roman, Punescu 1996; El Susi 1 997).
diversitate morfo-tipologic i tehnologic, respectiv: o
unelte; arme; piese de port; piese de podoaM; 3. Obiectiva
piese de ana mobilieril. Ele au fost realizate din: os;
com de cervide (ren, cerb, cprior, elan); filde de mamut Piesele de podoab i de port din materii dure
i de elefant; dini diveri; cochilii de melci i scoici; animale, care se dateaz in neoliticul timpuriu (culturile
carapace de broasc estoasil etc. Stareevo-Cri i Vin. faza A) aparin unei game
ln ultimele circa dou decenii, unii cercettori tipologice variate, in care se includ: o brillrile - din com de
romani ai preistoriei (nc puini) au depus i continu s cerb, os, valva de lamelibranhiate; o inelele - de os;
depun eforturi in direcia elaborrii sau adaptri! unui pandanlivele -<le os, com de cerb, dini diveri, cochilii de
cadru metodologie viabil al studiului IMDA. care s lamelibranhiate i gasteropode; mrgele/a - de os, dini
asimileze in mod constructiv progresele actuale ale diveri, valve de lamelibranhiate i gasteropode; o acele
domeniului respectiv, nregistrate pe plan interna\ional. de pr sau pentru prinderea vemintelor- de os; o nasturii-

Universitatea CreUn Dimitrie Cantemir, Facullatea de Istorie, Splaiul Unirii Nr. 176, Sector 4 040042 Bucure 53,
Romania; cbeldiman58@yahoo.com.
Universitalea Lucian Blaga, Facuttatea de lslorie i Patrimoniu Nicolae Lupu, Bd. Victoriei Nr. 5-7, 550024 Sibiu,
Romnia.

48

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
de os .a. (Beldiman 1999. cap.4-12). ceramic; lemn; o materii dure animale: valva de molute
In 1 999 ne propuneam elaborarea unei necesare aquadulcicole sau marine fosilelsubfosilelde vrst
serii de studii i articole rezervate valorificrii sistematice a holocen, aparinnd speciilor: Spondylus gaaderopus L.,
artei mobiliere paleolitice, precum i a obiectelor de Pectunculus bimaculatus, Pectunculus glycymarls L. etc.;
podoab i de port neo-eneolitice. Pn acum au fost os; corn de cerb; materiale /ilice: calcar, mannur, ist.
publ icate mai multe lucrri de acest gen (el. supra, 2, gresie, serpentin .a. (Beldiman 2000a; Gabor Rezl 1995,
bibliografia citat apari nnd autorilor prezentului studiu). p. 525; Stankovic 1 9 9 1 , p. 86, pl. IV; McPherron, Srejovic
Lucrarea de fa reia discutarea problematicii 1988, p. 334, fig. 1 1 .3/m-o; Hitler, Nikolov 1 997, pl. 12511
generale legate de br(rile din materii dure animale, 23; Coma 1973: Lazarovici, Kalmar 1995, p. 1 55, fog. 30/4,
tni(tate pnn publicarea pieselor din oorn de cerb (Beldiman 6). Subliniem cu acest prilej descoperirea unicat, n
2000a). Ea i fixeaz drept obiectiv etalarea oomplet, in aezarea neolitic Umpurie de la Grdinile, a dou
premiert!. a datelor asupra brri lor, rar atestate, realizate fragmente de brri de lemn (Nica 1983, p. 4 1 -46, fig. 113-
dintr-o materie prim care, la prima vedere, nu se preteaz 5 i fig. 4/2); in situl respectiv se mal semnaleaz prezena
la realizarea unor astfel de artefacte: oasele lungi de altor dou piese de podoab de acest gen, din cam de cerb
mamifere. (Nica 1 9 8 1 , p. 3 1 32, 36, fig. 3110 i 514; Beldiman 2000a,
p. 69-91 , g. 612-3; Beldiman, Sztancs 2005f; Beldiman,
4. B rri origine i evoluie Sztancs 2005h).
Brrile se prezint in varianta masiv sau sunt
4.1. Paleoi/Hculsuperior fonnate din dou/mai multe buc(i i aparin att tipului
Piese de podoab corporal, ataate, de regul pe .inchis", respectiv au fonna unui cerc sau ovoid complet,
brae, antebrae sau la incheieturile minilor, br(rile din ci i tipului _deschis", corpul lor acoperind 112 sau 3/4 din
materii dure animale sunt atestate cel mai devreme n circumferina unui cerc i prezentnd dou capete. avnd
cadrul culturilor paleoliticului superior european. Ele se morfologie identic sau diferit.
impart n dou mari categorii: bnl!lrl alciltuite din Dat fiind gradul inalt de dificultate tehnic, durata
e/emen/emulliple (cochilii de saa ici, melci, dini perforai de mare a execuiei i, in unele cazuri, dificultatea procurrii
animale), fiKate pe un firlfobr din materii vegetale sau materiilor prime sau a produselor finite, br(rile din materii
animale (piele. pr): atribuirea lor funcional este cert dure animale sunt mai pu(ln frecvente in raport cu acelea
numai in cazul descoperiri lor insitu din contexte funerare; realizate din materiale de origine mineral.
bnlllri avnd forma corpului circularti, semicirculanl sau Se cunosc i descoperiri care atest producerea
ovalar, Inchisa sau deschise, masive sau formare din artizanal, in serie standardizat a acestor podoabe (cele
dou sau mai multe segmente (Barge-Mahieu 1 99 1 : realizate din marmur i scoica Spondylus gaederopus) in
Buchsenschutz, Gaucher 1 988, p . 1 54-155; Binant 1991 , cadrul unor centre specializate, de unde se difuzau pe
p 851 00: Taborin 1974; Taborin 1 993, p. 304315;). calea schimburilor; citm, in acest sens, descoperirile de la
intre cele mai vechi br(ri masive inchisa, Kovacevo, Bu lgaria (aleliere pentru producerea br(rilor
confec(ionate din filde de mamut, se numr exemplarele i a mrgelelor din marmur) (Demoule, Lichardus-ltten
fragmentare descoperite pe teritoriul Belgiei, atributle 1994, p. 635-636), Dimini, Grecia i din aria grupului
cullurii aurignaciene; ele se dateaz la circa 25.300 510 neolitic timpuriu Blicquy, rspndit pe teritoriul Fran(ei i al
BP. (I.R.P.A-203) - in cazul sitului in peter de la Spy i Belgiei (ateliere pentru confec(ionarea brrilor din plci
circa 23.460 500 B . P. (I.R.PA-20 1 ) -Grotte de la de isl i serpentin) (Cahen 1985, p. 133134, fog. 6181 2;
Princesse( Oile 1974, p. 232233, fog. 13; Lejeune Hauzeur, Lowette, Jadin 1992, p. 105107, fog. 6-7/1 3;
1987, p. 7 - 1 7 , fig. 5136-38; fig. 1 1 18). In inventarul celor Cahen, Caspar, Constantin el a/ii 1993, p. 24, fig. 6-8;
doua morminte celebre de la Sungir' (Rusia) se aflau att Bumez-Lanotle, Caspar, Vanguestaine 2005).
br(ri formate din elemente bate pe un for (dini perfora(i), Existen(a unor centre specializate nu excludea ns
ci t 20 de brri din filde de mamut. Aezarea de aici a confec(ionarea local a brrilor, in cadrul curent al
fost dlat la circa 24.430 400 B.P. (GrN-5444) i 25.500 activiti domestice din diferite aezri i arii culturale
t200 B.P. (GrN-5425), fiind atribuit fazei recente a culturii (piesele realizate din lut ars, lemn, os, corn de cerb).
KostenkiSungi sau Kostenki-Streteckaja, contemporan
cullurii gravettiene din Europa Central i de Sud-Est 5. Efectlvu l i tipologia brliirllor din materii
(Koztowski 1 992, p. 44-45). Alte piese atribuite culturii dure animale descoperite in Romnia
gravettiene, confec(ionate din filde, avnd corpul de
forma tubular, cu secunea lat. fiind decorate cu motive In cadrul tipologiei recent elaborate pentru IMDA
oeometrice gravate sau avnd corpul ingust, cu sec(iunea paleoliUc, epipaleolitic, mezolitic i neolitic Umpurie
rectangular, biconvex sau circular se cunosc din din Romnia, br(rile aparin categoriei/grupei tipologice
aezarile de la Mezin, Ucraina (Boriskovskij 1953, p. 282, III G (Podoabe . Br(ri) (Beldiman 1 999, cap. 4; Beldiman
fig. 1 4 1 142; Kozlowski 1 992, p. 76, g. 86); Cosau. 2000a). Artefactele din grupa tipologic III G sunt atestate,
Republica Moldova (Borziak 1 993, p. 334-335, fog. 3145, in mod diferenal, cadrul culturilor neolitice timpurii
13), Cskvar, Ungaria (Kozlowski 1992, p. 72, fog. 77). Stareevo-Cri i Vinea, faza A. Efectivul cunoscut
actualmente (2005) numr 14 piese, care provin dintr-un
4.2. Neoliticultimpurlu numr de 7 situri: dou dintre ele sunt localizate pe teritoriul
In cadrul primelor culturi neoliUce din Orientul Olteniei (Circea i Grdinile), alte doua pe teritoriul
Apropiat, Anatolia i Europa, brtarile se ntlnesc relativ Banatului (DrobetaTumu Severin i Gomea), dou in
lrocvent; ele se conlec(ionau din materiale diverse: Transilvania (Ciuj-Napoca Gura Baciului i Cerior), iar

49

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
unul in Moldova central-sudica (Trestiana) (vezi fig. 1 i domina din punct de vedene numeric ( 1 1 ) . cele apar1innd
tabelul nr. 1 ). 6 din1re siluri apa<1in culturii Stareevo-Cri, i ar culturii Vi nea, faza Afiindin numar de 3 (vezi tabelul nr. 2).
unul culturii Vlnl:a. Piesele atribuite cuKurii Stareevo-Cri

Tabel nr. 1 Brlllri neolilice mpuru din materii dure animale descoperite in Romnia: efevul, contextul de
provenienl i bpologia.

'i''
.;,, ,.
Locrea/ Nr.
lndJCativul Contextul
' Situl -'' Tipul Nr. Cultura 1 total ' .
? ,-1 piesei descoperirii
Inventar piese
1 97 1
III G2 Seciunea 1
CRH 25 ICSU STC
Crcea a3 N ivelul !
. Ha n u ri" Gro a 1 2
CRH 1 97 1
CRH 26 III G2 ICSU STC Seciunea 1
Nivelul !
1 979
Gr din ile III G2 Seciunea 1
GRI 1 0 ICSU STC
..Islaz" GRI a2 Nivelul !
Groa a 6
Cluj-Napoca
1968-1 970
III G1
Gura GBC/1 5 MNIT STC Caseta B-81
a
Bac i u lu i Nivelul !
GBC
Cerior
III G11 MCCH,
..Petera CRCII 1 0 STC 1 999 Nivelul !
I I I G4 c 1 40
Cauce" CRC
1 987
I I I G2 Sec unea VI
SCUI I I 26 MIAMB STC
a Caroul 29 -
0,35 m
Drobeta- 1989
Tumu III G2 Secunea VI
SCUI 1 1 27 M IAM B STC
Severin - a1 Carou l 65 -
4
Schela 0,60 m
Cladovei 1 987
SCL III G2 Sectiunea VI
SCUI I I 28
a2
MIAMB STC
r
Ca oul 39 -
0,80 m
III G1
SCUIII 32 MIAMB STC Neprecizat
f4
Trestiana III G2 MIB, Sector C
TRS/1 62 STC
.La Stroe al 8749 Locuin!a 3
2
Beloescu" III G2 MIB, Sector C
TRSII I 20 STC
TRS c 8771 Locuinl!! 5

I I I G1
MBM, r
Ca oul 5-
GCS 105 N 1 1 92 VNA 0,70 m
e4
Gomea A 1 5 .386 Bordeiul 24
.Cunita de III G2 MBM, 3
GCS 106 VNA Neprecizat
Sus" GCS !l A 47.580
III G1 MBM,
GCS 107 VNA Neprecizat
f4 N 1 630
Total 14

ICSU: Institutul de Cercetri Socio-Umane al Municipiului Bucureti; MtB: Muzeul de Istorie Vasile
Academiei Romne, Craiova; MBM: Muzeul Banatului Prvan, Barlad; MNIT: Muzeul Naonal de Istorie a
Montan, Reita; MCCH: Muzeul Castelul Corvinilor, Transilvaniei, Cluj-Napoca; STC: cultura Slartevo-Cri;
Hunedoara; MIAMB: Muzeul de Istorie i Art al VNA: cultura Vine.. .

50 J.cta ln"osri 'tutownsis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Tabel n r. 2 Brri neoliticetimpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: apartenena cultural.

' cUifilni Sltul , ,..... Numt"


ples.;..:;
Faza/
Etapa
Crcea - .Hanuri" (CRH) 2
IB Grdinile - ,.lzlaz" (GRI) 1
Cluj-Napoca - Gura Baciului (GBC) 1
Cerior - .Petera de la Cauce"
Stareevo-Cri I C - II A
CRC
(STC )
Drobeta-Tumu Severin - Schela
III - IV 4
Cladovei (SCL)
Trestiana - "La Stroe Beloescu"
I II B - IV A 2
TRS
Vinea (VNA) A Gornea - "Cunia de Sus" (GCS) 3

Clasificarea tipologic a br\arilor din materii dure descoperite. Ne propunem s revenim, in viitorul apropiat,
animale adopt criterii diferite. redate in tabelul nr. 3. Ea nu asupra subiectului brrilor din materii dure animale cu un
are un caracter rigid, definitiv i complet, avnd in vedere amplu studiu de sintez exhaustiv.
efectivele mici care au stat la baza elaborrii sale, Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din
consecin a rarilii apariiei unor astfel de artefacte. Din materii dure animale este fragmentar (inclusiv una dintre
numrul total de 14 piese, opt au fost realizate din com de cela analizate cu prilejul de fa - SCUIII 28), rolul
cerb. patru din valve de lamelibranhiate i dou din os. funcional de brri al unora dintre ele se poala susine,
Se constat faptul c unele dintre criteriile de deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
clasificare aplicate in lucrarea noastr anterioar exemplare intregi. Nu putem exclude posibilitatea ca unele
(Beldiman 2000a) au fost modificate datorit revizuirii dintre ele s fie segmente de pandanlive semicirculare sau
datelor disponibila i a accesului la piesele recent carliga (piese de centur? - Giirle/hakan?).

Tabel nr. 3 Brri neolitice timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii tipologice.

Tipul Subtlpul Varianta


(criteriu: (criteriu:
(criteriu:
morfologia capetelor)
forma general a morfologia seciu n ii
corpu l ui) corpului) ' ' _,,, . . .

1 Deschis semicircular a circular 1 convex


2 Deschis cu capetele
b subcircular 2 ngroat
o use
3 Deschis cu capetele
c oval 3 zoomorf
suprapuse
4 Inchis d semicircular 4 perforat
e convex-concav
f rectangular
g triunghiular

in condiiile strii da conservare precara a pieselor provenind din lot altea situri. lnserm in continuare datele
din materii dure animale (descoperite in majoritate asupra contextului descoperirii lor, descrierea i analiza
absolut fragmentare, consecin probabil a distrugerii parametrilor specifici.
intenionate sau sub aciunea factorilor tafonomici), lista
tipurilor, a subtipurilor/ variantelor/ subvariantelor nu poate 6.1. Drobeta-Tumu Severin - Schela C/adovel,
avea dect caracter provizoriu, putnd suferi remanieri mai jud. Mehedinl
reduse sau ample. Ea se poate lrgi i restructura prin
apariia unor exemplare intregi sau fragmentare care Aezarea pluristratifical este plasat la circa 7 km
combin criteriile/atributele deja decelate sau care in aval de ieirea Dunrii din sectorul Cazanelor, pe
prezint alributenoi. teritoriul sud-vestic al municipiului Drobeta-Tumu Severin
(fig. 1 ). Ea ocup o pol'liune lung de circa 1 ,5 km a primei
6. Repertoriu terase a Dunrii, strbtul in partea de vest de cursul unui
prau i avnd o nalime de 6-8 m faa de nivelul Huviulul.
Efectivul total al brrilor de os neolitice timpurii Cercetrile s-au desfurat cu intermitene in perioada
cunoscut la ora actual numr numai dou exemplare, 1 965-1990 sub conducerea dr. Vasile Boronean (Institutul

51

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
de Arheologie al Academiei Romne, 1 965-1975: Muzeul Stratul atribuit culturii Starrevo-Cri are dou niveluri i
de Istorie i Art al Municipiului Bucureti, 197 5- t 998). Ele este gros de circa 0,30 m: este desemnat de noi cu sigla
au avut, de-a lungul timpului, caracter de salvare, silul fiind SCLJIII. Nivelul 1 a fost atribuit fazei a 11-a, iar nivelul 11
ameninat de creterea nivelului apelor lacului de fazelor a llla -a IV-a ale culturii Starevo-Crl. ln cuprinsul
acumulare al Hidrocenlralei .Porile de Fier" 1 i de slratului neolitic s-au cercetat mai multe complexe de
eroziunea continu produs de Dunre. lntre 1991 i 1996, locui re de suprafa i adncile (bordeie), recuperndu-se
spturile s-au desfurat prin colaborarea OJ dr. Clive un bogat inventar ceramic. litic cioplit i leruit. artefacte
Bonsall (University of Edinburgh). care a condus o echip aparinnd IMDA, resturi paleofaunistice etc IMDA
pluridisciplinar internaional. Rezultatele cercetrilor au descoperit in aezarea mezolilic i in cea neolilic
fost prezentate in rapoarte de cercetare, lucrri de sintez. timpurie (Starrevo-Cri) de la Drobela Tr. Severin/Schela
comunicri. articole, studii, ca i in lucrarea de doctorat a Cladovei nu a beneficiat in c de o valorificare exhaustiv;
dr. V. Boronean. Publicarea monografic detaliat a de-a lungul timpului. autorul cercetrilor a sustinut diverse
descoperirilor a ramas ns un deziderat, astfel c pentru comunicri sau a publicat rapoarte de cercetare, articole.
materialele (publicate sau inede) provenite din sit nu studii de sintez, capitole ale unor lucrri monograr,ce, in
dispunem intotdeauna de date complete privind descrierea care matenalele au fost prezentate selectiv, de multe ori cu
i contextul de provenien. date insuficiente unei anal1ze coerenle. Materialele se
Stratigrafia aezrii include trei uniti principale, pstreaz in coleciile Institutului de Arheologie Vasile
dup cum urmeaz. 1. Slratul epipaleolilic, superficial, a Prvan din Bucureti al Academiei Romne, ale Muzeului
fost desemnat de noi cu sigla SCUl. 11. Stratul mezolitic, de Istorie i Art al Municipiului Bucureti i in cele ale
gros de circa 0,70 m. plasel la o adncime de circa 1-1 ,20 Muzeului .Porilor de Fier" din Drobeta Tr. Severin
m. a fost desemnat de noi cu sigla SCUI I . Descoperirile din (Boronean 2000 - cu bibliografia mai veche: Bonsall,
aezare au prilejuit dr. V. Boronean definirea culturii Lennon, McSweeney 1997: Bartosiewicz, Boronean,
mezotitice pentru care a propus denumirea de Schela Bonsall el a/ii 1998: Lazarovici 1 9 84, p. 64-7 1 . 1 03:
Ctadovei-Lepenski Vir, dezvollat in mileniile 9-8 B.P. III. Punescu 2000, p. 439-453: Stuparu 1 994).

SCUIII 28 III G2 a2
MIAMB

Fig . 2 -4 . Ca prim etap a fabricrii, debitajul a inclus


Brar de os descoperit in campania de cercetri prelevarea unui fragment proimal de metapod, probabil
a anului 1987, in Seciunea VI, Caroul 39, 1a adncimea de prin percuie directldespicare sau prin abraziune in
0,80 m, in inventarul Locuinei 2. Piesa este inedit i ne-a suprafa. Urmele de debilaj au fost eliminate prin
fost pus in anul 1994 1a dispoziie pentru studiu de autorul fasonare, aslfel c nu ne putem pronuna de o manier
cercetrilor, dr. Vasile Boronean. fapt pentru caro linem sigur asupra procedeelor la care s-a recurs. A doua etap
s-i exprimm. i cu acest prilej, mulumirile noastre. Nu a fabricrii, fasonarea, a condus la regularizarea captului
dispunem de date asupra atribuirii complexului unuia sau i a corpului prin abraziune oblic i transversal, punnd
altuia dintre nivelurile de locuire Slarcevo-Cri alestate in bine in eviden structura anatomic (esutul compact i
sit. spongios al metapodului) (fig. 4). Finisarea corpului
Piesa este un fragment reprezentnd circa 113 din brrii, prin Frecare cu o bucat de piele sau de material
circumferin, pstrnd un capt intreg (fig. 211). texl. a nlturat, in bun msur. striurile de abraziune
Fracturarea s-a produs in vechime, probabil prin aciunea bine marcate. specioce. Acestea se mai pot observa, in
factorilor tafonomici. Culoarea brundeschis indic mod discontinuu, pe unele poriuni ale feei superioare (fig.
aplicarea probabil a tratamentului termic. 4/1 ).
Materia prim este constituit de un metapod de Ceea ce atrage atenia la piesa in discu(ie este
bovine, probabil domestice (Sos laurus). fragment curbura accentuat a corpului su, care nu este specific
proximal (fig. 213-4 ). elementului anatomic ulilizat ca materie prim (fig. 2/4) . De
Brara este de tip deschis circular, cu extremitile aici a rezultat concluzia dup care, pentru obnerea
opuse, seciunea corpului circular i captul ngroat (III acestei curburi, necesare corpului circular al brrii s-a
G2 a2) (fig. 212). Captul are form general tronconic recurs la un procedeu mai rar atestat in cadrul IMDA
neregulat: OJ seciunea circular. Piesa nu prezint pe preistorice descoperile pe teritoriul Romaniei, respectiv
segmentul pstrat nici un fel de amenajri specifice pentru modelarea prin deformare plastic a osului, probabil prin
ataare cu ajutorul unui fir/fibr oarecare. Pe faa inferioar nclzire in mod repetat. In urma aplicrii tralamenlului
i in seciune se observ foarte bine esutul spongios al termic s-a produs i modificarea disconlinu a culorii
metapodulul (cavitatea medular), iar pe capt o parte a naturale a osului in brun-deschis. Este dificil de precizat
suprafeei ar1iculare (fig. 3-4 ) . dac deformaree plaslic a fost aplicat inainte sau dup
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm. Fasonare i finisare.
Dimensiunile piesei sunt urmloarele: diametru! exterior Urmele de utilizare se concretizeaz in lustruirea i
circa 84: dia metrul interior circa 60; dia metrul maxim al tocirea superficial a suprafeelor (fig. 4), ca i in prezena
seciunii 17. Captul: lungimea 28; diametru122. unor microstriuri fine i rare, dispuse aleatoriu, observabile

52

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
cu lupa i la microscopul oplicde mic putere. cioplit din silex i alte roci locale; topoarele lefiuite
(dreptunghiulara, trapezoidale, calapod); piese de cupru.
6.2. Gornea, com. Slehevla,jud. Cara.Severln Cel mal bogat material paleofaunistic din staune aparine
subfazei Vinea A2. Bovinele domestice domin (Bos
In hotarul satului Gemea au fost depistate circa 40 taurus); alturi de ele este prezent specia slbatic (Bos
de puncle arheologice. reprezentand situri preistorice, primigenius); urmeaz ovicaprinele. suinele i cervldele
romane, prefeudale i feudale timpurii; dintre acestea, (cerb i cprior).
nou au fost cercetat sistematic. Una dintre cele mai Observaiile stratigrafice din situ! n discuie au
importante aezri neolilice se aft la circa 25 km in aval de permis definirea evoluiei fazei Vinca A n trei etape i
oraul Moldova Nou, la 3 km vest de satul Liubcova i la 2 precizarea unor sincronisme ntre aceste etape i alte
km sud de satul Gemea, in punctul numit .Cuni\3 de Sus" descoperiri, ca i sincronismul de lung dural cu faza
(fig. 1 ); ea este plasat in de presiunea Liubcova din Starcevo-Cri IV, petrecut pe un spaiu larg din Europa est
Denleul Dunrii, pe terasa mijlocie a nuviului. la poalele central i din Balcani. Cronologia absolut propus de dr.
dealului Cunia. Oriental spre sud. aceast teras, Gh. Lazarovici pentru faza Vinca A este urmtoarea: A1 :
cuprins intre paralele Valea Gomii i Ogaul Cuniii, 4500-4250 b.c.;A2; 4250-4000 b.c.;A3: 4000-3750 b.c.
avea iniial o lung1me de 1 ,5 km i o lme de 1 km; in Materialele descoperite n aezarea de la Gomea
prezent. limea ei s-a micorat la 700 m, prin amenajarea .Cunia de Sus" se pstreaz, n majoritate, n coleciile
lacului de acumulare al Hidrocentralei .Po11ile de Fier" l. Muzeului Banatului Montan, Reia; loturi mici sunt expuse
ln punctui ..Cunia de Sus" cercetrile arheologice n muzeele din Moldova Nou, Gornea i la MNIT, Cluj
s-au desfurat in perioada 1968-1960 i n 1969, sub Napoca.
conducerea dr. Gheorghe Lazarovici (MNIT), cu finanarea IMDA nu a beneficiat nc de o tratare detaliat; ea a
Muzeului Judeean Cara-Severin (astzi Muzeul fost menponat n termeni generici in diverse lucrri de
Banalului Montan. Reia. Au fost executate 53 de sintez sau figureaz in cataloagele unor expoziii. Se
seciuni. suprafee i casete, insumnd o suprafa menioneaz un bogat inventar specific, din care fac parte
excaval de circa 1600 mp. Aezarea neolitic se intindea i numeroase obiecte de podoab: mrgele cilindrice de
pe circa 20 ha. avnd dimensiunile aprox. de 500 x 400 m. os; pandentive din fragmente de oase lungi; piese
Pe leras s-au gsit urme sporadice de locuire Starcevo confecionate din oase umane, intre care .un cap de femur
Cri, fr complexe (fazele liS - IVB). S-au descoperit i perforat pentru a fi purtat ca amulet, fragmente de oase
explorat peste 50 de complexe (locuine de suprafa; perforate"; brri din valva scoicii Spondylus gaederopus
bordeie; gropi: de provizii, de imprumut pentru construcii .a. Publicaiile in care se prezint IMDA de la Gomea
extragerea l utului. menajere). In zona central a silului. .Cunia de Sus" nu au furnizat date suficiente pentru a fi
stratul de cultur depete 1 m grosime, cuprinznd utilizate intr-o analiz coerent, conform metodologiei
exclusiv depuneri ap3'11nnd fazei Vinca A. Au putul fi actuale a cercetrii. Artefactele au fost pa'1ial accesibile
Identificate. pe baze stratigrafice i tipologice, trei sub faze studiului direct in coleciile Muzeului Banatului Montan.
de evoluie (A1 -A3). Reia (Lezarovici 1977; Lazarovici 1979; Mantu 1 995. p.
Dintre descoperiri se evideniaz ceramica, foarte 226,Anexa 1, nr. 1 O; El Susi 1 996. p. 36-39 - cu bibliografia
caracteristic pentru fiecare subfaz; bogatul utilaj lilic mai veche).

GCS 105 II/ G1 e4


MBM N 1 1 92/A 1 5.386

Fig. 5 - 8. Materia prim din care a fost confeC\ionat piesa


Brar de os descoperit in Caroul 5, 1a adncimea este o epifiz femural (cap femural) proximal dreapt de
de 0.70 m. in Bordeil 24. Complexul respectiv este atribuit bovine domestice (Sos taurus), exemplar avnd o vrst
fazei A3 a culturii Vinca. Arlefactul care ne retine atenia mai mare de 3,5 ani (fig. 5/4-5). Determinarea a fost
alei este publicat sumar de dr. Gheorghe Lazarovici, intre efectuat in 1 995, la solicitarea noastr, de arheozoologii
obiectele de podoab confecionate din oase considerate Drago Moise i Adrian Blescu (Centrul de Cercetri
umane. El este descris astfel: ... Un cap de femur perforal Pluridiscipllnare al MNIR). crora le adresm multumiri i
pclntru a fi purtat ca amulet . . ." (Lazarovici 1977, p. 53-54, cu acest prilej.
83. 107. pl. LXV/8; Lazarovici 1979, pl. Xll/020). In anul Brara este de tip semicircular. avnd corpul
t994. cu sprijinul autorului cercetrilor, piesa ne-a fost convex-concav i extremitile perforate (1// G1 e4) (fig.
pusa la dispoziie pentru studiu la Muzeul Judeean Cara 5/2). Ea are form general semisferic asi metric, corpul
Scverin. Reia, de ctre dr. Dumitru eicu i dr. Georgeta masiv i capetele perforate (fig. 6). Parametrii ei morfo
El Susi. Tuturor le adresm mulumiri pentru sprijinul tehnici au rezultat prin alegerea i adaptarea morfologie!
cordat. anatomice specifice a materiei prime. Prin prelevarea
Piesa este conservat integral. Pe suprafaa epifizei proximale s-a urmrit punerea n valoare a esteticii
capului femural (faa superioar), in partea central a feei pe care o prezint form semisferic a capului femural,
onloriore. ca i n interiorul perforaiei segmentului terminal nemodificat tehnic, devenit corpul brrii. Acesta din urm
(coplului) drept se pstra o crust calcaroas groas, are secune masiv convex-concav (anatomic i de
compact i foarte aderent, nlturat mecanic (fig. 5/1-3: fasonare). Fa\3 superioar a conservat aspectul anatomic
llg 6-7). nemodificat, iar faa inferioar are suprafa\3 concav

53

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
neregulat!!, datorit esutului spongios afectat de acestei din urma perforaii. ln zona de jonciune a celor
fasonarea prin cioplire, reclaj i scobire (fig. 6. Segmentul dou conuri sa conturat un prag, care micoreaz
terminal stng, scurt i gros, are form convex neregulal diametru! interior(llg. 7/3-4).
in plan i seciunea blconvex est metric (anatomic i de Urmele de uUiizare se concretizeaz in delomnarea
fasonare; el reprezint o poriune a calului femural (g. prin tocire supe rficial a marginilor interioare i exterioare
7112). Segmentul terminal drept, lung i sub!ire, ale perforaWor. ca i a esutului spongios de pe faa
quasirectiliniu, are form trapezoidal Tn plan i seciunea inferioar (fig. 711 -4). Brara se ataa probabH la
convex-concav (anatomic i de fasonare) (fig. 713-4). incheietura minii cu ajutorul unei fibre (nur) de origine
Ambele segmente sunt perforate transve.,;al. vegetal sau animal (fig. 8).
Perforaa captului stng este de form circular in
plan i tronconic in profil, cu pere!ii concavi; ea este 7. Analiza i sinteza datelor
amplasat excentric spre stnga; a Fost executat de pe
faa inferioar i alezal superficial pe faa superioar (fig. In privintacontextului de proveniena i a starii de
7/1-2. Perfora!ia captului drept este de form circular Tn conservare, se consta t c ambele piese au losl
plan i bitronconic asimetric in profil, cu perei rectillnii, descopere in cuprinsul unor complexe de tipul locuintelor,
mai ampl pe faa inferioar, afectnd ciru 2/3 din una probabil de suprafata (locuina 2 - p ies a SCUt i t 28),
grosimea captulul respectiv; ea este amplasat excentric alta de Up bordei (Bordeiul 24 - piesa GCS 1 05). Piesa
spre stnga i a fost executat bilateral - ini j iat de pe fata SCUfii 28 se pstreaz in stare fragmenlar (ciru 113 din
inferioar (fig. 713-4). circumferin), iar piesa GCS 105 este intreag.
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm. Materia prima este reprezentata de oasele lungi de
Dimensiunile piesei sunt urmtoarele: diametru! exterior bovine: metapodul probabil de vil domestic pentru piesa
70; diametru! interior 55; lmea captului stng 29: SCUIII 28 i femurul de vit domestici! sigur determinat
grosimea captului stng 8; limea pof1iunii centrale a (Bos taurus) pentru piesa GCS 105.
corpului 47; grosimea pof1iunii centrale a corpul ui 31 : Oalele morfomelrice (dimensionate) permit
limea captului drept 11 25; grosimea captului drept 6. conturarea unor concluzii legate de rolul funcional.
Perforejia segmentului terminal stng: diametru! exterior Dia metrul interior redus al brri lor (55-60 mm s ugereaz
pe fala inferioar 1 1 ; diametru! interior 5. Perfora !ia folosirea lor ..clasic" (prin ataare la incheietura m inii) de
segmentului terminal drept: diametru! exterior pe fata ctre indivizi avnd un diametru re lativ mic al pumnului i al
superioar 6; diametru! exterior pe fala inferioar 7; incheieturii.
diametru! interior4. Dabitajul, ca prim verig a .lanului operator a
In privina etapelor de fabricare, analiza urmelor implicat recurgerea la procedee relativ simple, precizate
pstrate permite formularea urmtoarelor observaii. mai ales prin studierea detaliilor morfologica ale piesei
Debitajul a inclus prelevarea epifizei femumle, care s-a GCS 1 05. Capul femural a fost prelevat prin percue
realizat probabil prin percue direct, respectiv prin lovituri directlfraclurare, utilizndu-se probabil un toporlitic.
aplicate transve.,;al cu ajutorul unei unelte litice masive. In cadrul secvenei fesoni!lrii se poate accepta
cum este, de exemplu, toporul lilic l eluit. Detaarea existena mai multor etape, dup cum urmeaz. In cazul
epifizei i a capului femural s-a fcut pe o linie oblic unind piesei SCUfii 28. regularizarea suprafeei corpului,
calul femural i micul trohanter. Fasonarea a urmrit modelarea i regularizarea segmentului terminat s-au
amenajarea concav a fe!ei inferioare i regularizarea objinut prin abraziune oblic i lransversal pe substrat
segmentelor terminale, pentru a permite ataarea rugos dur fix (plac de gresie) i mobil (galetlung de gresie,
probabila e p i esei la incheietura minii. Fasonarea s-a avnd secunea oval sau circular). Un exemplu care ni
realizat prin percu!ie direct transversal, viznd se pare concludent pentru ilustrarea acestei etape tehnice
indepArtarea esutului compact sub!ire, dar foarte dur, al il ofer modul de Fasonare (reconstuit experimental) a
calului i al capului femurel; urmele de impact liniara. brrilor din cochilii de scoici din aezarea culturii
scurte, transve.,;ale, grupate, se observ pe marginea feei Harappa (circa 2000 i.Chr.) de la Balakot. Pakistan (Dales,
superioare, in partea posterioar central (fig. 715. Kenoyer 1977, p. 13-19, fig. 5-14). Piesa a fost finisat pe
lnlturarea !esutului spongios s-a facut probabil prin raclaj intreaga suprafa, recurgndu-se la procedeul polizrii pe
sau scobire cu un ti liUc. Regularizarea marginilor i a substrat flexibil mobil fin, respectiv prin frecarea cu o
extremitlor segmentelor terminale s-a ob!inut prin bucat umed de piele sau de material texUI. Ope raia a
percu!ie direct/retuare inve.,; (aplicat de pe fala condus la estomparea sau eliminarea aproape integral a
superioar spre fala inferioar); aceasttl din urma opera!ie urmelor specifice de fasonare (striuri de abraziune) i a pus
a condus la apari!ia morfologiei lor specifice sinuoasa, in eviden textura specific a esutului compact
vizibil mai ales la marginea stng a segmentului terminal (compacta) sau spongios (spongiosa) al metapodului.
drept (fig. 713-4). Importana documentar deosebit a piesei in discue
Perforarea s-a executat prin rota!ie conUnu, rezid in atestarea aplicrii deformrii plastice a osului prin
probabil cu ajutorul unui sfredel. Perfora!ia segmentului tratament termic. O astfel de situaie a mai fost constatat
terminal stng este tronconic in profil. executata de pe in cazul pi proximale (mner) a dou linguri-spatule
fala inferioar in !&sutul spongios i alezat superficial pe descoperite in aezarea Startevo-Cri de la Dudetii
faa superioar (fig. 711-2). Perforaia segmentului terminal Vechi, jud. nmi (Beldiman 2000c , p. 1 72-177, fig. 4/DVM
drept are forma bitnonconic asimetric in profil . mai ampl 12 i fig. 5/DVM 16). Pentru problema deformrii plastice a
pe faa inferioar. Striurile elicoidale, specifice rotaiei materiilor dure animale vezi i Bolomey, Marinescu-Bncu
rapide a vrfului litic perforant sunt bine marcate pe pereii 1988. Piesa GCS 105 a fost Fasonat prin percue direcl

54 ------ cta ri UM
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
transversal, raclaj, scobire, retuare invers, perforare semicirculare sau crlige (piese de centur? -
prin rotae continu unilateral i bilateral cu ajutorul Glirtelhaken?). Este de remarcat, InsA, faptul c
sfredel ului. pandantivele curbe realizate din cam de cerb (segmentul
Piesele analizate pstreaz indicii superficiale bazat al axului) sau ae materii prime prezint, de regul,
interpretabile ca urme de folosire. ln cazul piesei SCUl li perforaii sau canelurl pentru fixarea firului de suspendare,
28, urmele uzurii func\ionale se concretizeaz in lustruirea aa cum am precizat mai sus. ln plus, datele regsite in
i toci rea suprafeelor, ca i in prezena unor microstriuri publicaii nu sunt intotdeauna prea clare, nedispunnd
rare, dispuse aleatoriu. Piesa GCS 1 05 prezint nc de studii speciale dedicate acestui gen de descoperiri;
delormarea prin tocire a marginilor interioare i exterioare astfel c nu putem avea certitudinea c piesele din materii
ale perforaiilor, ca i a esutului spongios de pe fala dure animale redate in desene sau fotografii sunt intregi
inferioara. Ea se ataa probabil la incheietura minii cu sau fragmentare.
ajutorul unei fibre (nur) de origine vegetal sau animal. Analogiile cele mai apropiate ale piesei SCUIII 28
pe care le-am putut identifica in literatura consultat sunt:
a. Rolul funcional. Analogii. Concluzii segmentul de brar din cam de cerb descoperit la
Grdinile-.lzlaz", jud. Olt, atribuit culturii Starrevo-Cri,
Ca i in cazul brrilor din cam de cerb sau din faza IB (Nica 1981, p. 31-32, 36, fig. 3/10 i 5/4; Beldiman
valve de scoici, in privina rolului func(ional al pieselor 2000a, p. 70, 90, fig. 6/3); trei piese fragmentare provenind
analizate remarcm dou situa! ii distincte, din punctul de din situi de la Karanovo, Bulgaria, atribuite neoliticului
v e d e r e a l a m e n a t r i l u n or d i s p o z i t i v e d e timpuriu i publicate ca piese de centur (Giirtelhaken);
suspendare/ataare. dintre acestea, dou sunt din corn de cerb i una din
In primul rnd, piesa SCUIII 28 nu pstreaz urmele metapod de bovine (Hiller, Nikolov 1997, p. 279-280, pl.
unor amenajri specifice pentru fixarea prin suspendare, 12711 O, 15-16). Morfologia schematizat evoc artefactele
foarte frecvente In cazul pandantivelor - de exemplu, o de podoab decorate cu prolom zoomorf, probabil de
perforaie transversal sau un an!canelur pe arpe, cum se constat in cazul unui ac de os de la
c1rcumferin, aa cum se observ pe unele artefacte Lepenski Vir(Srejovic 1 969, fig. 79).
descoperite in alte arii de rspndire a culturii Starrevo Pentru piesa GCS 105 nu am identificat, pn la ora
Cri (Kulzian 1944, pl. IX/6; Srejovic 1 969, pl. X i XIV; actual, analogii in literatura consultat. O brar
Trogmayer 1989, p. 311 -313, fig. 1/4 ). Circumferina piesei realizat din valva scoicii Spondylus gaederopus, de form
in discuie. ca i a multora dintre piesele similare din corn semicircular, avnd extremitile perforate se cunoate
de cerb sau din valva de scoici, pstrat in proporie de din descoperirile de la Drobeta-Turnu Severin - Schela
circa 112 - 1 13, sugereaz faptul c este vorba de obiecte Cladovel (piesa SCUIII 32). fiind atribuit culturii Startevo
avnd forma general circular sau oval i un diametru Cri; o alta, de acelai tip i din aceeai materie prim,
interior peste 40 mm, ceea ce le face apte pentru utilizarea provine de la Gomea-.Cuni!a de Sus" (piesa GCS 107) i
ca brri. aparine culturii Vine&, faza A- vezi tabelul nr. 1 (Beldiman,
In al doilea rnd, piesa GCS 105 prezint un Sztancs 2005h). Utilizarea ca materie prim a segmentelor
dispozitiv de suspendare (dou perfora\ii transversale, de femur (inclusiv capul femural) este atestat in cuurile
plasate la extremiti), aa cum este i cazul altor artefacte eneoliticului i ale epocii bronzului european: este vorba,
descoperite pe teritoriu l Romniei, realizate din valva de ns, de oase umane. iar artefactele realizate nu fac parte
sco1d (vezi tabelul nr. 1 ). Aceste piese au fost purtate, din categoria podoabe lor (Camps-Fabrer 1 993).
loarte probabil, ca brlri. Artefactele analizate in cuprinsul studiului de fal
Cele expuse mai sus se constituie in argumentele documenteaz pentru antichitle preistorice din regiunile
principale (alturi de unele analogii foarte apropia le, oferite noastre existen\a unui tip nou al grupei obiectelor de
de p1esete realizate din materii dure animale sau alte podoab din materii dure animale, respectiv br\rile de
materii prime - ceramic, materiale litice etc.) care susin os. Aceasta este incadrarea tipa-funcional ipotetic pe
incadrarea tipoiogic ipOtetic a arteladeior discutate cu care o susinem pentru artefactale analizate i pe cara am
ocazia de fa in grupa bnl(l!lrilorde tip deschis. incercat s o argumentm de o manieri pertinent in
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din rndurile de mai sus, pe baza datelor disponibile.
materii dure animale este fragmentar. inclusiv una dintre Subliniem cu acest prilej, in incheiere, raritalea
cele analizate cu prilejul de fa (SCUIII 28), rolulfunc\ional obiectelor de acest tip, ceea ce le sporete valoarea
de brar al acesteia din urm se poate susine, documentar. Totodat, ele par a fi prezente exclusiv in
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor etapele timpurii ale culturilor Startevo-Cri i Vine&,
oxemplare similare intregi. Nu putem exclude posibilitatea putnd avea, astfel, valene de indicatori crono-culturali.
ca unele dintre ele s fie segmente de pandantive

Bibliografie

BARGE-MAHIEU 1 991 - Barge-Mahieu H., Fiches BARTOSIEWICZ, BORONEAN, BONSALL el slii


Anneaux (7), in H. Barge-Mahleu. CI. Bellier, H. Camps 199a - Bartosiewicz L., Boronean V., Bonsall CI. el a/ii, Schela
Fabrer el a/ii, Fiches typologiques de /'industrie osseuse Cladovei: A Preliminary Review of the Prehlstoric Fauna,
pnlhislorique (sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier IV Objets MesMisc, 16, 2, p. 2- 19
do psrure, Aix-en-Provence, a p. BELDIMAN 1999 - Beldiman C., Industria materiilor

55

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
dure animale in paleo/iticul supetior, epipa!eolilic i neoliticul anual a Muzeului Vasile Prvan Brlad, Edia 1. Valen1e
timpuriu pe teritoriul Romniei, tezll de doctorat, lnsblutul de ale cercelrii patrimoniului cultural naonal, Brlad, 1 7
Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne, Bucureti seplembrie 2005
BELOIMAN 2000a - Baldiman C., Obiecte de podoab 811'-IANT 1991 - Binant P., La Pnlhistoire de la mort. Les
neoiiUce timpurii din materii dure animale descoperite pa premierespultlJres en Europe, Paris
teritoriul Romniei: br\ri din cam de cerb, BMG, 5-7, 1999 BOLOMEY, MARINESCU-BlLCU 1 9BB - Bolomey A.,
(2000), p. 31-45 Marinescu-Bncu S., lnduslrla osului in aezarea cucutenlan
BELDIMAN 2000 b - Beldiman C., Industria materiilor de la Orgueni-Oslrov, SCfVA, 39. 4, p. 331-353
dure animala in aezarea neolilic timpurie de la OudaUI BONSALL, LENNON, MCSWEENEY 1997 - Bonsall
Vechi (jud. Timi), Ane/86, 7-8, 1 999-2000, p. 163-191 CI., Lennon R., McSweeney K. elalii, Mesolilhic and
BELDIMAN 2005 - Beldiman C., Zoo-symbolism and Early Neolilh<: in the lron Gates: A Palaeocietary Perspective,
E a rly Neolithic p o rlable ari in Romania, i n JEA, 5, 1 , p. 50-92
hbp:l/arheo logie .ulbsibiu. rol membrifclcarcea. htm BORISKOVSKIJ 1 953 - Boriskovskij P. 1., Paleout
BELDIMAN, SZTANCS 2004a - Beldiman C., Sztancs Ukralny. fstariko-arheologiteskie ocerki, MIA no. 40,
D.-M., lnduslria materiilor dure animale in cadrul culturi' Moscova-Leningrad
Startevo-Cri din sud-veslul Transilvaniei: o lingur-spalul BORONEAN 2000 Pa/eolithique superieur el
descoperil In Petera Cauce, sat Cerior, cam. Lelese. jud epipaleolilhique dans la zone des Portes de Fer, Bucureti
Hunedoara. CONiniana, 8, p. 27-56 BORZIAK 1 993 - Borzlak I.A., Les chasseurs de renne
BELOIMAN, SZTANCS 2004b - Beldiman C., Sztancs de Kosoioutsy, site paleolilhique lardir plusieurs niveaux. sur
0.-M .. Consideralions sur les objets de parure en matieres le Dniestr Moyen (Rapport pnllim1naire), L'Anthropo/ogie
dures anlmales du dep6tde Hbeti, dep. d'lai, Roumania, (Paris), 97,2-3, p. 331-336
in Gh. Oumitroaia (coord.), Cuculeni. 120 ani de cercetari. BRUDIU 1980 - Brudiu M., Prelucrarea oaselor i
Timpul bilenului, Colocviu internaional, 21-24 oclombrie coamelor de ren in aezarea paleolitic de la Cotu Miculinli
2004, Centrul lnlernallonal de Cercetare a Culturii Cucuteni, Uud. Botoani), SCIVA, 31 , 1, p. 1 3-22
Muzeul de lslorie i Arheologie Piatra Neam1. Rezumate, BRUDIU 1967 - Brudiu M . , Le travail de l'os el du bois
Pialra Neam1. p 26-30 de renne dansle Pahlolithique superieur de la zone du P r u 1
BELDIMAN, SZTANCS 2005a - Beldiman C .. Sztancs Moyen. Rpertoire lypologique. in V Chlrica (sub red.), La
D.-M., lnduslria preistoric a materiilor dure animale din genese el l'evolution des cuflures paMofilhiques sur le
Petera Cauce. in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu. H. lerriloirede fa Roumanie, B i b 1 i o 1 h e c a
Ciugudean, G . El Susi, C. Beldiman, Cercetari arheologice in Archaeologica lassiensis 1 1 , lai, p. 73-86
Petera Cauce (//) (sat Cerior, cam. Lelese, jud. Hunedoara), BRUDIU 1 994 - Brudiu M., lnduslria cornului i osului
Universilatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru in paleoliticul superior din nord-eslul Romniei, SC/VA, 45, 3 ,
Cercetarea i Valorificarea Patrimon i u l u i Cultural p . 273-282
Transilvnean in Context E u ropean. B i b l i otheca BRUDIU 1 996 Brudlu M .. ContribuUons l'etude de
Septemcaslrensis V, Sibiu, p. 1 55-254 l'art paleolilhique en Roumanie, in C. Pereo. C. Giunchi (sub
BELDIMAN. SZTANCS 2005b - Beldiman C .. Sztancs red.), Xlfl International Cangrass of Prehistoric and
D.-M .. Piese pre istorice de podoab descoperile in peteri Prolohisloric Sciences. Forli. Italie, 8-14 September 1996. 1
hunedorene. Corviniana, 9, p. 41-80 Abstracls, The Sectians, Forll, p. 209
BELOIMAN, SZTANCS 2005c - Beldiman C., Sztancs B U C H S E N S C H UTZ. G A U C H E R 1 98 8 -
0.-M., Piese de podoaba preistorice descoperite in peteri Buchsenschutz O., Gaucher G., Bracele1, in A. Leroi-Gourhan
hunedorena, in http://arheologie .ulbsibiu.ro/ membri/ el (subred.), Dictionnaire de la Pnlhistoire, Paris, p. 1 54-155
cv%20beldiman.htm; http: il arheologle.ulbsibiu.rol santierel BURNEZ-LANOTTE, CASPAR, VANGUESTAINE
hunedoara/ plese_filesl frame .hlm 2005 - Burnez-Lanotte L., Caspar J.-P., Vangueslaine M.,
BELOIMAN, SZTANCS 2005d - Beldiman C., Sztancs Technologie des anneaux en schiste dans le groupe de
0.-M .. Technology ar perforation in the Prehistory of Romania: Blicquy/Villeneuve-Salni-Germain Vaux-ei-Borset
animal teeth omaments and their imitalions, in lntemational (Hesbaye, Belgique): interferences de sous-systemes
Congress "Prehistoric Techno/ogy" 40 years /ater: Functional techniques, BSPF. 102, 3, p. 551-596
studies and the Russian /egacy, Museo Civica di Sloria CAHEN, CASPAR, CONSTANTIN el a/ii 1 993 - Cahen
Naturale di Verona, Universa degli Studl di Verona, Verona, D .. Caspar J.-P., Constantin CI. el a/ii, Dix ansde progres dans
223Aprii2005,Abstracts, p. 99-101 la connaissance du Neolithique ancien en Halnaul et en
BELDIMAN, SZTANCS 2005e - Beldiman C., Sztancs Hesbaye, in J. Barlel. J. Barthelemy, R. Brulet el a/ii (sub red.),
D.-M .. Perforated Teeth and lmitaUons in the Eneolithic of L'erchl!!ofagie en Regian Waflonne 1980-1990, Dossier de la
Romania: the Deposits, in 51h lntemallanal Meeling of the Commission Royale des Monuments, Ses el Fouilles, 1 ,
/CAZ Warked Bane Research Group, August 29 - Seplember Namur, p. 20-25
3, 2005, Ve/ika Tumavo University, Abslracts, Veliko Tumovo, CAHEN 1985- Cahen D., L'Exploitatlon des materiaux
p. 5-6 lithiques au Neolilhique ancien. in A. Mathis (sub red.). Les
BELDIMAN, SZTANCS 20051 - Beldiman C., Sztancs atefiers de tai/le du silex dans la nlgion d'Aubel, Catalog de
D.-M., Prehistoric Omaments in Osseous Materlals rrom expozilie comentat, Service de Prehistoire de I'Universlle de
Romania: Bracelets (Eay Neolithic), in 5th tntemaUanal Liege/Commune d'Aubel, Liege, p. 13 135
Meeling of the /CAZ Worked Bane Research Group, August CAMPS-FABRER 1 993 - camps-Fabrer H., L'emploi
29- September 3, 2005, Veliko Turnovo University. Abstracts, d'ossements humains durant i'Holocene sur le pourtour de la
Veliko Turnovo, p. 6-7 Mediterranee occidentale el dans les Pays voisins, PAM,
BELDIMAN, SZTANCS 2005g - Betdiman C., Sztancs 2 , p . 65-117
0.-M., Industria materiilor dure animale in preislorla COMA 1973 - Coma E.. Parures neolithiques en
Transilvaniei: descoperirile apa<llnnd epocii eneolitice de la coqulllages marins decouvertes en terroire roumain, Dacia,
eua-.Gorgan, cam. Ciugud, jud. Aiba, Apu/um, 42, p. 27-52 N.S., 17,p. 61-76
BELOIMAN, SZTANCS 2005h - Beldiman C., Sztancs DALES, KENOYER 1 977 - Dales G. F., Kenoyer J. M ..
0.-M., Bnlri nea/il/ce timpurii din materii dure animale Shell Working al Ancient Balakot, Pakistan, Expedition, 19, 2,
descoperite In Romnia, comunicare prezenlal la Sesiunea p. 1 3-19

56 ------- i tu
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
DMOUlE, LICHARDUS-ITTEN 1 994 - Demoule J. ROMAN, PAUNESCU 1996 - Roman P., PunescuA.,
P., lichardus-IHen M., Fouilles franco-bulgares du se Ostrovul Corbului. 1a. P. Roman, Istoricul cercetarii.
neoltthlque anclen de Kovacevo (Bulgaria du Sud-Ouesl). SSpSturile arheologice i stratigtafia. 1 b. A. Punescu,
Rapport pretiminaire (campagnes 1986-1993), BCH, 118, 2, Locuirea mezoliticS de tip Schela C/adovei, voi. 1 , Comisia
p . 561-645 lnlemaonal penlru Sludlul Pre- i Protolstorlel Balcanilor a
El SUSI 1996 - El Susi G., VnStori, pescari i Academiei de llln!e din Heidelberg i lnslilulul Romn de
cresclltori de animale in Banatul mileniilor VI T. d. Ch. - 1 d. Ch. Tracologle al Minislerului lnv!mnlulul, Bucurell, p. 141-
Studiu ameozoologic, Museum Banaticum Temesiense, 147
Bibllolheca Hislorica ei Archaeologica BanaUca III, Timioara SREJOVIC 1969 - Lepenski Vir. Nova praistorijska
El SUSI 1997- El Susi G., Analiza resturilor faunlsllce kultura Podunavl'u. Belgrad
din aezarea de la Livezile-.Baia", in H. Ciugudean, Cercetari STANKOVIC 1991 - Slankovic S , Neolilsko nasel'e na
privind epoca bronzului i prima vllrstll a fierufui in lokalitelu Blagolin Kod Trslenika, ZbornlkNM, 14, 1 , p. 79-88
Transilvania , Conlribuii de G. El Susi i 1. Al. Aldea, STUPARU 1 994 - Sluparu C., Noi descoperiri
Bibliolheca MuseiApulensis VII, Aiba Iulia, p. 45-64 arheologice la Schela Cladovei, Drobeta. Buletin tiinlific
GABOR R!OZI 1995 - Gbor Rezi K.. Neolilhlc Clay lrimeslrial, 1, 1 , p. 4-6
Trinkels. CommArci1Hung, 1 994-1995, p. 5-25 SZTANCS, BELDIMAN 2004a - Szlancs D.-M.,
GEORGIEV 1981 - Georgiev G. 1 . , Die neolitische Beldlman C., Piese de podoab din materii dure animale
Siedlung bei C:avdar, Bezirk Sofia, lzvestija Solia. Cultures descoperile in Pelera Mare, sai Cerior, com. Lelese, jud.
prehis toriques en Butgarie . 36, p. 63-1 09 Hunedoara, Corviniana , 8, p. 97-109
HAUZEUR, LOWETTE, JADIN 1992 - Hauzeur A., SZTANCS, BELDIMAN 2004b - Sztancs D.-M.,
Lowelle Ch., Jadin 1 . , Ensemble rubane, bracelel en Beldiman C., Podoabe preistorice din materii dure animale: o
ceramique el ceramique du limbourg a Grandville-Sous la mrgea de Spondylus sp. descoperil in Pelera din Bordu
Molie , Chercheursdela Wallonie, 32, p. 101-111 Mare (sai Ohaba-Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara), RevBist.
H1LLER, NIKOLOV 1 997 - Hiller SI., Nikolov V. (sub 18, p. 9-21
red.), Karanc vo. DieAusgrabungen im Sudsektor 1984-1992, SZTANCS, BELDIMAN 2004c - Sztancs D.-M.,
voi. 1-11, Archologisches lnslilu1 der Universl Salzburg, Beldiman C., L'industrie des malieres dures animales dans le
Archaologisches lnslilut mit Museum der Bulgarischen sile appartenanl a la cullure Cuculeni de Mrgineni, dep. de
Akademie derWissenschaflen. Sofia, Salzburg-Sofia Bacu, Roumanie, in Gh. Dumroaia (coord.), Cucuteni. 120
KOZLOWSKI 1 992 - Kozlowski J. K., L'art de la ani de cercet!Jri. Timpul bilanu/ui, Colocviu internaional, 21-
Prehistoire an Europe orientale, Paris 24 octombrie 2004, Cenlrul lnlema!ional de Cercetare a
KUTZIAN 1 944 - Kutzin 1., A Krds Kuttura. DissPann, Cullurii Cuculeni, Muzeul de lslorie i Arheologie Pialra
Series 11, No. 23, Budapest Neam, Rezumate, Pialra Neam(, p. 34-35
LAZAROVICI, KALMAR 1995- Lazarovicl Gh., Kalmar SZTANCS, BELDIMAN 2005a - Sztancs D.-M.,
Z , Din istoria Transilvaniei (mileniul VI i. Ch.) . Guta Baciului, Beldiman C., Luca S.A., Ciut M.-M., Bone andAnllerArtifacls
Muzeui Na!ional de lslorie a Tra ns i1vani e i , of lhe Co(ofeni Cullure, Lale Eneolilhic: Recenl Discoveries
Bibliolheca Musei Napocensis XI. Cluj-Napoca from Transylvania, Romania, in 5th lntemational Meeting of
LAZAROVICI 1 9 77 - Lazarovici Gh., Gornea. the ICAZ Worked Bona Research Group, August 29 -
Preislorie. Muzeul de Istorie al jud. Cara-Severln, September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Caiele Banalica 5- Seria Arheologie, Rei!a Veliko Tumovo, p. 8-9
LAZAROVICI 1979 - Lazarovici Gh., Neoliticu/ SZTANCS, BELDIMAN 2005b - Sztancs D.-M.,
Banatului, voi. 1-11, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Beldiman C .. Prehistoric Omamenls in Osseous Malerials
Bibliolheca Musei Napocensis IV, Cluj-Napoca rrom Romania: Pendanls, Disks and Perforaled Teeth
LAZAROVICI 1 984 - Lazarovicl Gh., Neoliticullimpuriu (Co!ofeni Cullure, Lale Eneolilhic), in 5th International
in Romnia. ActaMP, 8, p. 49- 1 04 Meeting of the /CAZ Workad Bona Research Group, August
LEJEUNE 1987 - Lejeune M., L'art mobilier 29- September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
paloolilhique et mesolithique en Belgique, Artefacls 4, Veliko Tumovo, p. 9-10
Treignes SZTANCS, BELDIMAN 2005c - Szlancs D.-M.,
MAKKAY 1990 - Makkay J., Knochen, Geweih- und Beldiman C., Podoabe din materii dura animale aparinnd
EberzahngegenstandederfrUhneolilhischen Koros-Kullur, culturii Coofenl descoperite recent in Transilvania,
CommArchHung, p. 23-58 comunicare prezenlal la Sesiunea anual a Muzeului
MANTU 1995 - Manlu C. M., Cleva considetalii Vasile Prvan Brtad, Edla 1. Valene ale cercetrii
privind cronologia absolut a neo-eneolilicului din Romnia, palrimoniului cultural naional, Brtad, 17 seplembrie 2005
SC/VA, 46, 3-4 ,p. 21 3-235 TABORIN 1974- Taborin Y., La parure en coquillage de
MCPHERRON, SREJOVIC 1 988 - McPherron A., I'Epipaleolilhique au Bronza ancien en Franca,
Srejovic D. (sub red.), Divostin and the Neolithic of Central GalllaPr(; histolre, 17, 1 , p. 101-179
Serbia, Deparlmenl of Anlhropology, Universily of TABORIN 1993- Taborin Y., La parure en coquil/ageau
Piltsburgh/Narodni Muzej Kraguevac, Pittsburgh Peltlollthlque, XXIX" Supplement a Gallia Prehisloire, Paris
NICA 1981 - Nica M., Grdinile, o nou aezare a TERZEA, BELDIMAN 2003 - Terzea E., Beldiman C.,
neolilicului Umpuriu in sud-eslul Ollenlel, ArtlO/t, 1 , p. 27-37 Pelera nr. 1 din Dmbul Colibii: dale paleontologice i
NICA 1 983 - Nica M .. Obiecte de lemn descoperile in arheologice, RevBist, 11, p. 33-43 .
aezarea neolllic limpurie de la Grdinile O ud. OII), ArhO/t, 2, TROGMAYER 1989 - Trogmayer 0., Friihneolhische
p 41-46 lmportgegenslnde aus dem Marosmundungsgebiel, in S.
OTTE 1 974 - Oile M., L'induslrie osseuse Boknyi (sub red.), Neolithic of South-Eastem Europe and ils
ourignacienne de la Grone de la Princesse a Marche-les Near Eastern Connections. International Conference
Dames, Province de Namur, Belgique, But/SRB, 85, p. 232- Szolnok-Szeged 1987, Budapest, p. 311-313
233
PAUNESCU 2000 - Paleollticu/ i mezofntcu/ din
spaiul cuprins intre Carpai i Dunare. Studiu monografie.
Bucureli

57

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Abrevieri bibliografice

ActaMP Acta Musei PoroHssensis. Anuarul Muzeului J udeean Slaj, Zalu


AnaleB Analele Banatului, Muzeul Banatului, Timioara
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naional al Unirii. Alba Iulia
Arh0/1 Arhivele Olteniei, Bucure WC raiova
BCH Bulletin de C orres pondance Hellenique, Paris
BMG Buletinul Muzeului Judee an oTeohari Antonescu. Gi u rgiu
BSPF Bullelin de la Sociale Prehistorique Francaise, Paris
Bu//SRB Bullelin de la Sociale Royale Belge d'Anthropologie el de Prehistoire , Bruxelles
CommArchHung Communicationes Archaeolog i cae Hungariae, Magyar Nemzeti Muzeum, Budapesta
Corviniana Corviniana, Muzeul Castelul Corvinilor , Hunedoara
Dacia, N.S. Dacia. Revue d'Archeologie et d'Histoire Ancienne. Nouvelle Serie, Institutul de
Arheologie cVasile Prvan al Academiei Romane. Bucureti
DissPann Disserialiones Pannonicae, Budapesta
Drobe ta Drobe ta . Buletin tiinific lri meslrial, Muzeul Porilor de Fi en> , Drobeta-Tumu
Severin
Expedition Expedition. The Universily Museum Magazine of Archaeology & Anthropology,
University of Pe nnsylvania, Phi lad e lph ia
GalliaPrehisloire Gallia Pn!!histoire. Fou illes et monuments archeologiques en France
metropolitaine, Paris
/CAZ International Council of Archaeozoology
JEA Joumal of European Archaeology, London
L 'Anlhrapalagie L'Anlhropologie. Institut de Paleon tologie Humaine, Paris
MesMisc Mesolilhic M iscellany, University of Edinburgh, Edinburgh
MIA Malerialy i issledovanija po arheologii SSSR (Materiale i cercetri de arheologie a
URSS), Moscova-Leningrad
PAM Prehistoire et Anthropologie Mediterraneenne. Universite de Provence, Aix-en-
Provence
RevBisl Revista Bislriei, Com plexul Muzeal Judeean Bislria-Nsud, Bistria
SC/VA Studii i cercetri de istorie veche i arheologie, Bucu reti
ZbamikNM Zbomik Narodnog Muzeja, Belgrad

Lista figurilor Fig. 6 Bra r de os - piesa GCS 1 05: vederi


generale.
Fig . 1 Br ri neolitice timpurii d in materii dure Fig . 7 Brar de os - p1esa GCS 1 05: de tali i: 1
animale descoperite in Romnia: difuziunea i repartia pe perforaia caplului stang, vedere pe faa superioar; 2
cuuri. perforaia captului stng , vedere pe faa inferioar; 3
Fig. 2 Brar de os - piesa SCUIII 28: 1 propunere perforaa captului drept. vedere pe fala superioa r; 4
de reconstituire morfo-dtmensional; 2 p arame trii perforaia captului drept, vedere pe fala inferioar; 5
morfologici de baz al tipului III G2 e2 (br ar circular cu vedere a corpului pe faa su perioar .
extremitile opuse); 3 originea specific i scheletic a Fig. 8 Brar de os - piesa GCS 105: propunere de
materiei prime (metapodii de bovine); 4 localizarea reconstituire a modului de ataare cu fir.
anatomic a piesei finite.
Fig. 3 Brar de os - piesa SCUIII 28: vederi Lista tabelelor
generale.
Fig. 4 Brar de os - piesa SCUIII 26: detalii: 1 -2 Tabel nr. 1 Brri neolitice timpurii din materii dure
faa superioar, ex tre mi tate; 3-4 faa i nfe ri oar, animale descoperite in Romnia: efectivul, contextul de
extremitate i sune. provenien i tipologia.
Fig. 5 Brar de os - piesa GCS 105: 1 parametrii Tabel nr. 2 Brlri neolitice timpurii din materii dure
morfo-dimensionali (foto); 2 parametrii morfologici de baz animale descoperlte in Romnia: apartenena cultural.
ai tipului III G1 e4 (brar semlcircular cu extremitile Tabel nr. 3 Brlri neolilice timpurii din materii dure
pe rforate); 3 paramelrii morfo-dimensionali (desen ); 4 animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii
originea specific i scheletic a materiei prime (femur de tipologice.
bovine); 5 1ocalizarea anatomic a piesei finite.

58 ------ }\ctaltrosei 't:utown.sis


www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Objets de parure an matlilres dures anlmales du tableau no. 1 ), la pl.t!ce GCS 105 paraTl un unicum.
Neolithiqua anclan da Rou ma nia: bracalata an os Finalement an peul souligner la rarele de ces
Resume lypes d'artefacls et leu r rOie possible de fossiles
lndicateurs pour la dile periode de la Prehistoire dans
L'etude propose en premiere une analyse cette partie du continent.
morfo-technologique delaillee sur deux pieces de parure
en os, decouvertes dans deux sites neolithiques de Explicatlon des figures
Roumanie: Drobela-Tumu Severin - Schela Cladovel,
dep. de Mehedini (SCUIII 26) appartenanl a la cullures Fig. 1 Bracelets en mati.t!res dures animales du
Starcevo-Cri, phases I I I-IV el, respectivement, Gomea Neolilhique ancien de Roumanie: repartition regionale el
_Cunia de Sus-, dep. de Cara-Severin (GCS 105), attribution cullurelle.
appartenanl a la culture Vinca, phase A. On continue Fig. 2 Bracelet en os - piece SCUIII 28: 1
a insi la serie des publicalions des auleurs qui lrailenl la proposilion de reconslilulion morpho-dimensionnelle; 2
parure neolilhique en maMres dures animales du pays paramelres morphologiques elementaires du lype III G2
(voir la bibliographie). a2 (bracelet circulaire ayanl les extremites opposees); 3
Les artefacts font partie de la sMe des objels de origine specifique el squeletlique de la maMre premiere
parure interpreles hypolhetiquement comme bracelets (metapodes de bovines); 4 localisation de l'artefact fini
en malieres dures animales (voir les tableaux nos. 1 -3). 11 sur melapode.
s'agil des objels recuperes dans des contextes bien Fig. 3 Bracelel en os - piece SCUIII 28: vues
precises (logements) pendant les fouilles menees par genera les.
Vasile Boronean (SCL) el Gheorghe Lazarovici (GCS). Fig. 4 Bracelet en os- piece SCU111 28: dela ils: 1-2
L'objet SCUl li 26 est fragmentaire, appartienl au face superieure, exlremite: 3-4 face inferieure, exlremile
type circul aire ayant les extremites opposees (III G2 a2). et seclion.
11 est realise sur fragment proxima! de metapode de Fig. 5 Bracelet en os - piece GCS 105: 1
bovines: son diametre i nterieur mesure 60 mm. Les paramelres morphologiques el dimensionnelles (pholo);
stigmates de debitage ont ele effaces par les procedees 2 paramelres morphologiques elementaires du type III
de faonnage; on peut supposer le recours a la G 1 e4 (bracelel demi-circulaire ayan\ les extremMs
percussion directe/fendage, sciage axial ou debilage par perforees): 3 parametres morphologiques e l
usure. Le faonnage a ele acheve par abrasion oblique el dimensionnelles (dessin); 4 origine specifique el
transversale el lustrage intense. Ce qui attire l'attenlion squeletlique de la matiere premiere (femur de bovines) ; 5
c'est la courbure bi en marquee du corps de la piece, localisation de l'artefact fini sur femur.
oblenue lres probablemenl par d<Hormalion plaslique Fig. 6 Bracelel en os - piece GCS 105: vues
(trailemenl thenmique). En ce sens on peut citer autres generales.
deux cas, ceux des manches des cuillers en os de la F ig . 7 Bracelel en os - piece GCS 1 05: dela ils: 1
mme culture decouvertes dans le site de Dudelii Vechi, perforalion de l'exlremile gauche (conventionnelle), vue
dep. de Timi. Les lraces d'usure, superficielles, se sur la face superieure; 2 perforation de l'exlremile
mahirialisenl en l'emoussement des surfaces el gauche, vue sur la face inferieure: 3 perforation de
microstries rares, a disposilion alealoire. l'extremile droile (convenllonnelle), vue sur la face
L'objel GCS 1 05 est enlier, appartienl au lype de superieure: 4 perforation de l'extremite droite, vue sur la
bracelet demi-circulaire ayant les extremites perforees face inferieu 1'8; 5 vue du corps sur la face superieure.
(III G 1 e4); il est realise sur segment proxima! (tte) de Fig. 8 Bracelel en os - piece GCS 105: proposition
femur de bovines: son diametre inleneur mesure 55 mm. de reconstilution du mode d'attache.
Le debilage a ete realise par percussion directe. Le
faonnage a ele acheve par percussion directe oblique, ExpllcaUon des tableaux
raclage, evidage de la spongiosa, perforation par rotalion
rapide sur une ou deux faces. Les traces d'usure sont Tablaau no. 1 Bracelets en matieres dures
superficielles el observables au niveau des perforations animales du Nealilhique ancien de Roumanie: effectif,
qui ont les marges emoussees par le lien qui a servi pour contextes de provenance et typologie. ICSU: Institut de
altacher le bracelet a la poignee. recherches Socio Humalnes de !'Academie Roumaine,
Les lraces d'usure superficielles se malerialisent Craiova: MBM: Musee du Banal Monlagneux, Raa;
en l'emoussemenl des surfaces el microstries rares, a MCCH: Musee uChaieau des Corvins, Hunedoara;
disposition al<ialoire. MIAMB: Musee d'Histoire el de I'Art du Municlpe de
Elant donnee que la majorile absolue des peU!es Bucarest; MIB: Musee d'Histoire de Barlad; MNIT: Musee
piilces courbes en matiilres dures animales se National d'Hisloire de la Transylvanie, Cluj-Napoca;
conservent en elat fragmentaire on peut admeltre de STC: cultura Stareevo-Cri; VNA: cultura Vlnea.
maniere seulement hypolhlique leur fonclion de Tablaau no. 2 Bracelets en matieres dures
bracelel. Unes des analogies proviennenl de site animales du Neallthique ancien de Roumanle: attribuUon
Karanovo suggerent aussi leur rOie possible de cul\urelle. ',.
pendeloques courbes ou p i eces de ceinture? Tableau no. 3 Bracelets en matieres dures
(Giirtelhaken?). Si la piece SCUIII 28 trouve quelques animales du Neolilhique ancien. de Roumanie: les
analogies dans les decouvertes de Roumanie (voir le criteres de la classificaUcin typologiqua.

;Jicta 7n"Osri l:utowtl5is 59


www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Fig. ! Br1ri ncoli t i ce timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: difuziunea i rcparti ri a pc culturi.

Fig. 2 Brar de os piesa SClJJ I I 28:


1 propunere de reconstituire morfo
dimcnsional; 2 p a r a m e t ri i
morfo logici de baz ai tipului III Gl
al (brar cu extremitile opuse); 3
originea specific i scheletic a
materiei prime (metapodii de bovine);
4 localizarea anatomic a piesei finite.

60

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Fig. 3 Br1ar de os - piesa SCL!lll 28: vederi generale.

Fig. 4 Br!ar de os - piesa SCL/111 28: detalii: 1-2 fala superioar, extremitate; 3-4 fa\3 inferioar, extremitate
i scc1iunc.

61
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Fig. 5 B rtar de os - piesa
GCS 1 05: l parametrii
m o r fo - d i m e n s i o n a 1 i
( fa to); 2 p a ra m e tr i i
morfologici d e baz ai
tipului III G 1 e4 (brar
cu cxtremitlile
perforate); 3 parametrii
m o r fa - d i m e n s i o n a 1 i
(desen); 4 originea
spccilic i schcletic a
materiei prime (femur de
bovine); 5 localizarea
anatomic a piesei fmite.

Fig. 6 Brtar de os - piesa GCS 1 05: vederi generale.

62
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Fig. 7 Brar de os piesa
GCS 1 05: detalii: 1 perforaia
captului stng, vedere pe
faa superioar; 2 perforaia
captului stng, vedere pe
faa inferioar; 3 pcrforaia
captului drept, vedere pe
rata superioar; 4 perforaia
captului drept, vedere pe
fata inferioar; 5 vedere a
corpului pc faa superioar.

Fig. 8 Brar de os - piesa GCS


105: propunere de reconstituire a
modului de ataare cu fir.

63
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro