OBIECTE DE PODOAB N EOLITICE TIM P U RII DIN
MATERII D U RE ANIMALE DESCOPERITE PE TERITORIU L
ROMNIEI: BRTRI
'
D E OS
1 . lntrod u cere
lnvestigaile sistematice sau descoperirile fortuite
din ultima jumtate de veac. efectuate in siturile neo
eneolilice au avut drept consecina acumularea unei
imense mase documentare, in structura creia se
inglobeaza i artefacte specifice, precum piesele de
podoab, de port i de art mobilier etc., realizate din
diverse materiale. Studiul lor complet i complex rmne
indispensabil oricrui demers analitic solid privind culturile
preistorice. Catalogate in mod .tradiional" ca .descoperiri
mrunte", ele i ateapt nc necesara valorificare
sistematic; in acest sens. unele progrese au fost
nregistrate in ultimele dou decenii, mai ales in ceea ce
privete plastica antropomorf ceramic i industria
materiilor dure animale.
2. Studiul industriei preisto ri ce a materiilor dure
animale
Din perspectiva conturat mai sus i sub impulsul
benefic al cercetrii europene (mai ales a celei franceze),
in domeniul arheologiei preistorice din ara noastr s-au
inregistrat in ultimul deceniu (i cu deosebire dup 1 990)
progrese notabile in suscitarea interesului i in abordarea
sistematic a studiului industriei materiilor dure animale (in
continuare. prescurtat IMDA) sau a industriei osului, cum
este cunoscut in tradiia domeniului. Acest gen particular
de industrie a aprut la inceputul paleoliticului superior
(cultura aurignacian) i s-a dezvoltat continuu, cu
trsturi specifice in cedrul culturilor epocilor urmtoare,
pn trziu in evul mediu. Ea cuprinde artetacte de o mare
diversitate morfo-tipologic i tehnologic, respectiv: o
unelte; arme; piese de port; piese de podoaM;
piese de ana mobilieril. Ele au fost realizate din: os;
com de cervide (ren, cerb, cprior, elan); filde de mamut
i de elefant; dini diveri; cochilii de melci i scoici;
carapace de broasc estoasil etc.
ln ultimele circa dou decenii, unii cercettori
romani ai preistoriei (nc puini) au depus i continu s
depun eforturi in direcia elaborrii sau adaptri! unui
cadru metodologie viabil al studiului IMDA. care s
asimileze in mod constructiv progresele actuale ale
domeniului respectiv, nregistrate pe plan interna\ional.
Universitatea CreUn Dimitrie Cantemir, Facullatea
Romania; cbeldiman58@yahoo.com.
Universitalea Lucian Blaga, Facuttatea de lslorie i
Romnia.
48
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
*
Corneliu Befdiman
**
Diana-Maria Sztancs
Men\ionam aici elaborarea (in premier pentru cercetarea
preistoric din Romnia) a unei teze de doctorat care
trateaz, Tn mod exhaustiv i prin aplicarea metodologiei
actuale, descoperirile apannd paleoliticului superior,
epipaleoliticului, mezoliticului i neoliticului timpuriu din
ara noastr (Beldiman 1999). ln acelai timp, s-a reluat
sau s-a iniial valorificarea sistematic a loturilor de
materiale provenind d1n aezri le preistorice, databile din
paleoliticul superior i pn in neo-eneolitic IBolomey,
Marinescu-Bilcu 1 9 88; Beldiman 1999; Beldiman 2000a;
Beldiman 2000b; Beldiman 2005; Beldiman, Szlancs
2004a; Beldiman, Sztancs 2004b; Beldiman, Sztancs
2005a; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs
2005c; Beldiman. Sztancs 2005d; Beldiman. Sztancs
2005e; Beldiman, Szlancs 20051; Beldiman, Sztancs
2005g; Sztancs, Beldiman 2004a; Sztancs. Beldiman
2004b; Szlancs. Bek:liman 2004c; Sztancs, Beldiman
2005a; Sztancs, Beldiman 2005b; Terzea, Beldiman 2003 -
toate sursele cu bibliografia problemei i lista extensiv a
lucrrilor publicate piln acum; vezi i lista bibliografic a
autorului principal al lucrrii de fa pe websire-ul:
http://arheologie.ulbsibiu.ro/ membri). Restul abondrilor
problematicii specifice a IMDA preistorice din Romania
rmane, nc. in msur important, limitat ca metodologie
i obiective, fiind tributar tradiliilor strict descriplioniste i
lunclionaliste, neinnd cont de progresele domeniului;
intre altele, ele recurg la un limbaj comun, care se
dovedete (o dat in plus) dificil de inleles, greu
manevrabil, derutant, inadecvat unui astfel de demers.
vehiculnd date utilizabile in mic msur (cateva exemple
la Brudiu 1980; Brudiu 1987; Brudiu 1 994; Brudiu 1 996;
Roman, Punescu 1996; El Susi 1 997).
3. Obiectiva
Piesele de podoab i de port din materii dure
animale, care se dateaz in neoliticul timpuriu (culturile
Stareevo-Cri i Vin. faza A) aparin unei game
tipologice variate, in care se includ: o brillrile - din com de
cerb, os, valva de lamelibranhiate; o inelele - de os;
pandanlivele -<le os, com de cerb, dini diveri, cochilii de
lamelibranhiate i gasteropode; mrgele/a - de os, dini
diveri, valve de lamelibranhiate i gasteropode; o acele
de pr sau pentru prinderea vemintelor- de os; o nasturii-
de Istorie, Splaiul Unirii Nr. 176, Sector 4 040042 Bucure 53,
Patrimoniu Nicolae Lupu, Bd. Victoriei Nr. 5-7, 550024 Sibiu,
de os .a. (Beldiman 1999. cap.4-12).
In 1 999 ne propuneam elaborarea unei necesare
serii de studii i articole rezervate valorificrii sistematice a
artei mobiliere paleolitice, precum i a obiectelor de
podoab i de port neo-eneolitice. Pn acum au fost
publ icate mai multe lucrri de acest gen (el. supra,
bibliografia citat apari nnd autorilor prezentului studiu).
Lucrarea de fa reia discutarea problematicii
generale legate de br(rile din materii dure animale,
tni(tate pnn publicarea pieselor din oorn de cerb (Beldiman
2000a). Ea i fixeaz drept obiectiv etalarea oomplet, in
premiert!. a datelor asupra brri lor, rar atestate, realizate
dintr-o materie prim care, la prima vedere, nu se preteaz
la realizarea unor astfel de artefacte: oasele lungi de
mamifere.
4. B rri origine i evoluie
4.1. Paleoi/Hculsuperior
Piese de podoab corporal, ataate, de regul pe
brae, antebrae sau la incheieturile minilor, br(rile din
materii dure animale sunt atestate cel mai devreme n
cadrul culturilor paleoliticului superior european. Ele se
impart n dou mari categorii: bnl!lrl alciltuite din
e/emen/emulliple (cochilii de saa ici, melci, dini perforai de
animale), fiKate pe un firlfobr din materii vegetale sau
animale (piele. pr): atribuirea lor funcional este cert
numai in cazul descoperiri lor insitu din contexte funerare;
bnlllri avnd forma corpului circularti, semicirculanl sau
ovalar, Inchisa sau deschise, masive sau formare din
dou sau mai multe segmente (Barge-Mahieu 1 99 1 :
Buchsenschutz, Gaucher 1 988, p . 1 54-155; Binant 1991 ,
p 851 00: Taborin 1974; Taborin 1 993, p. 304315;).
intre cele mai vechi br(ri masive inchisa,
confec(ionate din filde de mamut, se numr exemplarele
fragmentare descoperite pe teritoriul Belgiei, atributle
cullurii aurignaciene; ele se dateaz la circa 25.300 510
BP. (I.R.P.A-203) - in cazul sitului in peter de la Spy i
circa 23.460 500 B . P. (I.R.PA-20 1 ) -Grotte de
Princesse( Oile 1974, p. 232233, fog. 13; Lejeune
1987, p. 7 - 1 7 , fig. 5136-38; fig. 1 1 18). In inventarul celor
doua morminte celebre de la Sungir' (Rusia) se aflau att
br(ri formate din elemente bate pe un for (dini perfora(i),
ci t 20 de brri din filde de mamut. Aezarea de aici a
fost dlat la circa 24.430 400 B.P. (GrN-5444) i 25.500
t200 B.P. (GrN-5425), fiind atribuit fazei recente a culturii
KostenkiSungi sau Kostenki-Streteckaja, contemporan
cullurii gravettiene din Europa Central i de Sud-Est
(Koztowski 1 992, p. 44-45). Alte piese atribuite culturii
gravettiene, confec(ionate din filde, avnd corpul de
forma tubular, cu secunea lat. fiind decorate cu motive
oeometrice gravate sau avnd corpul ingust, cu sec(iunea
rectangular, biconvex sau circular se cunosc din
aezarile de la Mezin, Ucraina (Boriskovskij 1953, p. 282,
fig. 1 4 1 142; Kozlowski 1 992, p. 76, g. 86); Cosau.
Republica Moldova (Borziak 1 993, p. 334-335, fog. 3145,
13), Cskvar, Ungaria (Kozlowski 1992, p. 72, fog. 77).
4.2. Neoliticultimpurlu
In cadrul primelor culturi neoliUce din Orientul
Apropiat, Anatolia i Europa, brtarile se ntlnesc relativ
lrocvent; ele se conlec(ionau din materiale diverse:
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
ceramic; lemn; o materii dure animale: valva de molute
aquadulcicole sau marine fosilelsubfosilelde vrst
holocen, aparinnd speciilor: Spondylus gaaderopus L.,
Pectunculus bimaculatus, Pectunculus glycymarls L. etc.;
os; corn de cerb; materiale /ilice: calcar, mannur, ist.
2, gresie, serpentin .a. (Beldiman 2000a; Gabor Rezl 1995,
p. 525; Stankovic 1 9 9 1 , p. 86, pl. IV; McPherron, Srejovic
1988, p. 334, fig. 1 1 .3/m-o; Hitler, Nikolov 1 997, pl. 12511
23; Coma 1973: Lazarovici, Kalmar 1995, p. 1 55, fog. 30/4,
6). Subliniem cu acest prilej descoperirea unicat, n
aezarea neolitic Umpurie de la Grdinile, a dou
fragmente de brri de lemn (Nica 1983, p. 4 1 -46, fig. 113-
5 i fig. 4/2); in situl respectiv se mal semnaleaz prezena
altor dou piese de podoab de acest gen, din cam de cerb
(Nica 1 9 8 1 , p. 3 1 32, 36, fig. 3110 i 514; Beldiman 2000a,
p. 69-91 , g. 612-3; Beldiman, Sztancs 2005f; Beldiman,
Sztancs 2005h).
Brrile se prezint in varianta masiv sau sunt
fonnate din dou/mai multe buc(i i aparin att tipului
.inchis", respectiv au fonna unui cerc sau ovoid complet,
ci i tipului _deschis", corpul lor acoperind 112 sau 3/4 din
circumferina unui cerc i prezentnd dou capete. avnd
morfologie identic sau diferit.
Dat fiind gradul inalt de dificultate tehnic, durata
mare a execuiei i, in unele cazuri, dificultatea procurrii
materiilor prime sau a produselor finite, br(rile din materii
dure animale sunt mai pu(ln frecvente in raport cu acelea
realizate din materiale de origine mineral.
Se cunosc i descoperiri care atest producerea
artizanal, in serie standardizat a acestor podoabe (cele
realizate din marmur i scoica Spondylus gaederopus) in
cadrul unor centre specializate, de unde se difuzau pe
calea schimburilor; citm, in acest sens, descoperirile de la
Kovacevo, Bu lgaria (aleliere pentru producerea br(rilor
i a mrgelelor din marmur) (Demoule, Lichardus-ltten
1994, p. 635-636), Dimini, Grecia i din aria grupului
neolitic timpuriu Blicquy, rspndit pe teritoriul Fran(ei i al
Belgiei (ateliere pentru confec(ionarea brrilor din plci
la de isl i serpentin) (Cahen 1985, p. 133134, fog. 6181 2;
Hauzeur, Lowette, Jadin 1992, p. 105107, fog. 6-7/1 3;
Cahen, Caspar, Constantin el a/ii 1993, p. 24, fig. 6-8;
Bumez-Lanotle, Caspar, Vanguestaine 2005).
Existen(a unor centre specializate nu excludea ns
confec(ionarea local a brrilor, in cadrul curent al
activiti domestice din diferite aezri i arii culturale
(piesele realizate din lut ars, lemn, os, corn de cerb).
5. Efectlvu l i tipologia brliirllor din materii
dure animale descoperite in Romnia
In cadrul tipologiei recent elaborate pentru IMDA
paleoliUc, epipaleolitic, mezolitic i neolitic Umpurie
din Romnia, br(rile aparin categoriei/grupei tipologice
III G (Podoabe . Br(ri) (Beldiman 1 999, cap. 4; Beldiman
2000a). Artefactele din grupa tipologic III G sunt atestate,
in mod diferenal, cadrul culturilor neolitice timpurii
Stareevo-Cri i Vinea, faza A. Efectivul cunoscut
actualmente (2005) numr 14 piese, care provin dintr-un
numr de 7 situri: dou dintre ele sunt localizate pe teritoriul
Olteniei (Circea i Grdinile), alte doua pe teritoriul
Banatului (DrobetaTumu Severin i Gomea), dou in
Transilvania (Ciuj-Napoca Gura Baciului i Cerior), iar
49
unul in Moldova central-sudica (Trestiana) (vezi fig. 1 i domina din punct de vedene numeric ( 1 1 ) . cele apar1innd
tabelul nr. 1 ). 6 din1re siluri apa<1in culturii Stareevo-Cri, i ar culturii Vi nea, faza Afiindin numar de 3 (vezi tabelul nr. 2).
unul culturii Vlnl:a. Piesele atribuite cuKurii Stareevo-Cri

Tabel nr. 1 Brlllri neolilice mpuru din materii dure animale descoperite in Romnia: efevul, contextul de
provenienl i bpologia.

'i''
.;,, ,.
Locrea/ Nr.
lndJCativul Contextul
' Situl -'' Tipul Nr. Cultura 1 total ' .
? ,-1 piesei descoperirii
Inventar piese
1 97 1
III G2 Seciunea 1
CRH 25 ICSU STC
Crcea a3 N ivelul !
. Ha n u ri" Gro a 1 2
CRH 1 97 1
CRH 26 III G2 ICSU STC Seciunea 1
Nivelul !
1 979
Gr din ile III G2 Seciunea 1
GRI 1 0 ICSU STC
..Islaz" GRI a2 Nivelul !
Groa a 6
Cluj-Napoca
1968-1 970
III G1
Gura GBC/1 5 MNIT STC Caseta B-81
a
Bac i u lu i Nivelul !
GBC
Cerior
III G11 MCCH,
..Petera CRCII 1 0 STC 1 999 Nivelul !
I I I G4 c 1 40
Cauce" CRC
1 987
I I I G2 Sec unea VI
SCUI I I 26 MIAMB STC
a Caroul 29 -
0,35 m
Drobeta- 1989
Tumu III G2 Secunea VI
SCUI 1 1 27 M IAM B STC
Severin - a1 Carou l 65 -
4
Schela 0,60 m
Cladovei 1 987
SCL III G2 Sectiunea VI
SCUI I I 28
a2
MIAMB STC
r
Ca oul 39 -
0,80 m
III G1
SCUIII 32 MIAMB STC Neprecizat
f4
Trestiana III G2 MIB, Sector C
TRS/1 62 STC
.La Stroe al 8749 Locuin!a 3
2
Beloescu" III G2 MIB, Sector C
TRSII I 20 STC
TRS c 8771 Locuinl!! 5

I I I G1
MBM, r
Ca oul 5-
GCS 105 N 1 1 92 VNA 0,70 m
e4
Gomea A 1 5 .386 Bordeiul 24
.Cunita de III G2 MBM, 3
GCS 106 VNA Neprecizat
Sus" GCS !l A 47.580
III G1 MBM,
GCS 107 VNA Neprecizat
f4 N 1 630
Total 14

ICSU: Institutul de Cercetri Socio-Umane al Municipiului Bucureti; MtB: Muzeul de Istorie Vasile
Academiei Romne, Craiova; MBM: Muzeul Banatului Prvan, Barlad; MNIT: Muzeul Naonal de Istorie a
Montan, Reita; MCCH: Muzeul Castelul Corvinilor, Transilvaniei, Cluj-Napoca; STC: cultura Slartevo-Cri;
Hunedoara; MIAMB: Muzeul de Istorie i Art al VNA: cultura Vine.. .

50 J.cta ln"osri 'tutownsis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Tabel n r. 2 Brri neoliticetimpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: apartenena cultural.

' cUifilni Sltul , ,..... Numt"

ples.;..:;
Faza/
Etapa
Crcea - .Hanuri" (CRH) 2
IB Grdinile - ,.lzlaz" (GRI) 1
Cluj-Napoca - Gura Baciului (GBC) 1
Cerior - .Petera de la Cauce"
Stareevo-Cri I C - II A
CRC
(STC )
Drobeta-Tumu Severin - Schela
III - IV 4
Cladovei (SCL)
Trestiana - "La Stroe Beloescu"
I II B - IV A 2
TRS
Vinea (VNA) A Gornea - "Cunia de Sus" (GCS) 3

Clasificarea tipologic a br\arilor din materii dure
animale adopt criterii diferite. redate in tabelul nr. 3. Ea nu
are un caracter rigid, definitiv i complet, avnd in vedere
efectivele mici care au stat la baza elaborrii sale,
consecin a rarilii apariiei unor astfel de artefacte. Din
numrul total de 14 piese, opt au fost realizate din com de
cerb. patru din valve de lamelibranhiate i dou din os.
Se constat faptul c unele dintre criteriile de
clasificare aplicate in lucrarea noastr anterioar
(Beldiman 2000a) au fost modificate datorit revizuirii
datelor disponibila i a accesului la piesele recent
descoperite. Ne propunem s revenim, in viitorul apropiat,
asupra subiectului brrilor din materii dure animale cu un
amplu studiu de sintez exhaustiv.
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din
materii dure animale este fragmentar (inclusiv una dintre
cela analizate cu prilejul de fa - SCUIII 28), rolul
funcional de brri al unora dintre ele se poala susine,
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
exemplare intregi. Nu putem exclude posibilitatea ca unele
dintre ele s fie segmente de pandanlive semicirculare sau
carliga (piese de centur? - Giirle/hakan?).

Tabel nr. 3 Brri neolitice timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii tipologice.

Tipul Subtlpul Varianta

(criteriu: (criteriu:
(criteriu:
morfologia capetelor)
forma general a morfologia seciu n ii
corpu l ui) corpului) ' ' _,,, . . .

1 Deschis semicircular a circular 1 convex

2 Deschis cu capetele
b subcircular 2 ngroat
o use
3 Deschis cu capetele
c oval 3 zoomorf
suprapuse
4 Inchis d semicircular 4 perforat
e convex-concav
f rectangular
g triunghiular

in condiiile strii da conservare precara a pieselor
din materii dure animale (descoperite in majoritate
absolut fragmentare, consecin probabil a distrugerii
intenionate sau sub aciunea factorilor tafonomici), lista
tipurilor, a subtipurilor/ variantelor/ subvariantelor nu poate
avea dect caracter provizoriu, putnd suferi remanieri mai
reduse sau ample. Ea se poate lrgi i restructura prin
apariia unor exemplare intregi sau fragmentare care
combin criteriile/atributele deja decelate sau care
prezint alributenoi.
6. Repertoriu
Efectivul total al brrilor de os neolitice timpurii
cunoscut la ora actual numr numai dou exemplare,
provenind din lot altea situri. lnserm in continuare datele
asupra contextului descoperirii lor, descrierea i analiza
parametrilor specifici.
6.1. Drobeta-Tumu Severin - Schela C/adovel,
jud. Mehedinl
Aezarea pluristratifical este plasat la circa 7 km
in aval de ieirea Dunrii din sectorul Cazanelor, pe
teritoriul sud-vestic al municipiului Drobeta-Tumu Severin
(fig. 1 ). Ea ocup o pol'liune lung de circa 1 ,5 km a primei
terase a Dunrii, strbtul in partea de vest de cursul unui
prau i avnd o nalime de 6-8 m faa de nivelul Huviulul.
Cercetrile s-au desfurat cu intermitene in perioada
1 965-1990 sub conducerea dr. Vasile Boronean (Institutul

51

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
de Arheologie al Academiei Romne, 1 965-1975: Muzeul
de Istorie i Art al Municipiului Bucureti, 197 5- t 998). Ele
au avut, de-a lungul timpului, caracter de salvare, silul fiind
ameninat de creterea nivelului apelor lacului de
acumulare al Hidrocenlralei .Porile de Fier" 1 i de
eroziunea continu produs de Dunre. lntre 1991 i 1996,
spturile s-au desfurat prin colaborarea OJ dr. Clive
Bonsall (University of Edinburgh). care a condus o echip
pluridisciplinar internaional. Rezultatele cercetrilor au
fost prezentate in rapoarte de cercetare, lucrri de sintez.
comunicri. articole, studii, ca i in lucrarea de doctorat a
dr. V. Boronean. Publicarea monografic detaliat a
descoperirilor a ramas ns un deziderat, astfel c pentru
materialele (publicate sau inede) provenite din sit nu
dispunem intotdeauna de date complete privind descrierea
i contextul de provenien.
Stratigrafia aezrii include trei uniti principale,
dup cum urmeaz. 1. Slratul epipaleolilic, superficial, a
fost desemnat de noi cu sigla SCUl. 11. Stratul mezolitic,
gros de circa 0,70 m. plasel la o adncime de circa 1-1 ,20
m. a fost desemnat de noi cu sigla SCUI I . Descoperirile din
aezare au prilejuit dr. V. Boronean definirea culturii
mezotitice pentru care a propus denumirea de Schela
Ctadovei-Lepenski Vir, dezvollat in mileniile 9-8 B.P. III.
SCUIII 28
MIAMB
Fig . 2 -4 .
Brar de os descoperit in campania de cercetri
a anului 1987, in Seciunea VI, Caroul 39, 1a adncimea de
0,80 m, in inventarul Locuinei 2. Piesa este inedit i ne-a
fost pus in anul 1994 1a dispoziie pentru studiu de autorul
cercetrilor, dr. Vasile Boronean. fapt pentru caro linem
s-i exprimm. i cu acest prilej, mulumirile noastre. Nu
dispunem de date asupra atribuirii complexului unuia sau
altuia dintre nivelurile de locuire Slarcevo-Cri alestate in
sit.
Piesa este un fragment reprezentnd circa 113 din
circumferin, pstrnd un capt intreg (fig. 211).
Fracturarea s-a produs in vechime, probabil prin aciunea
factorilor tafonomici. Culoarea brundeschis indic
aplicarea probabil a tratamentului termic.
Materia prim este constituit de un metapod de
bovine, probabil domestice (Sos laurus). fragment
proximal (fig. 213-4 ).
Brara este de tip deschis circular, cu extremitile
opuse, seciunea corpului circular i captul ngroat (III acestei curburi, necesare corpului circular al brrii s-a
G2 a2) (fig. 212). Captul are form general tronconic
neregulat: OJ seciunea circular. Piesa nu prezint pe
segmentul pstrat nici un fel de amenajri specifice pentru
ataare cu ajutorul unui fir/fibr oarecare. Pe faa inferioar
i in seciune se observ foarte bine esutul spongios al
metapodulul (cavitatea medular), iar pe capt o parte a
suprafeei ar1iculare (fig. 3-4 ) .
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm.
Dimensiunile piesei sunt urmloarele: diametru! exterior
circa 84: dia metrul interior circa 60; dia metrul maxim al
seciunii 17. Captul: lungimea 28; diametru122.
52
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
Stratul atribuit culturii Starrevo-Cri are dou niveluri i
este gros de circa 0,30 m: este desemnat de noi cu sigla
SCLJIII. Nivelul 1 a fost atribuit fazei a 11-a, iar nivelul 11
fazelor a llla -a IV-a ale culturii Starevo-Crl. ln cuprinsul
slratului neolitic s-au cercetat mai multe complexe de
locui re de suprafa i adncile (bordeie), recuperndu-se
un bogat inventar ceramic. litic cioplit i leruit. artefacte
aparinnd IMDA, resturi paleofaunistice etc IMDA
descoperit in aezarea mezolilic i in cea neolilic
timpurie (Starrevo-Cri) de la Drobela Tr. Severin/Schela
Cladovei nu a beneficiat in c de o valorificare exhaustiv;
de-a lungul timpului. autorul cercetrilor a sustinut diverse
comunicri sau a publicat rapoarte de cercetare, articole.
studii de sintez, capitole ale unor lucrri monograr,ce, in
care matenalele au fost prezentate selectiv, de multe ori cu
date insuficiente unei anal1ze coerenle. Materialele se
pstreaz in coleciile Institutului de Arheologie Vasile
Prvan din Bucureti al Academiei Romne, ale Muzeului
de Istorie i Art al Municipiului Bucureti i in cele ale
Muzeului .Porilor de Fier" din Drobeta Tr. Severin
(Boronean 2000 - cu bibliografia mai veche: Bonsall,
Lennon, McSweeney 1997: Bartosiewicz, Boronean,
Bonsall el a/ii 1998: Lazarovici 1 9 84, p. 64-7 1 . 1 03:
Punescu 2000, p. 439-453: Stuparu 1 994).
III G2 a2
Ca prim etap a fabricrii, debitajul a inclus
prelevarea unui fragment proimal de metapod, probabil
prin percuie directldespicare sau prin abraziune in
suprafa. Urmele de debilaj au fost eliminate prin
fasonare, aslfel c nu ne putem pronuna de o manier
sigur asupra procedeelor la care s-a recurs. A doua etap
a fabricrii, fasonarea, a condus la regularizarea captului
i a corpului prin abraziune oblic i transversal, punnd
bine in eviden structura anatomic (esutul compact i
spongios al metapodului) (fig. 4). Finisarea corpului
brrii, prin Frecare cu o bucat de piele sau de material
texl. a nlturat, in bun msur. striurile de abraziune
bine marcate. specioce. Acestea se mai pot observa, in
mod discontinuu, pe unele poriuni ale feei superioare (fig.
4/1 ).
Ceea ce atrage atenia la piesa in discu(ie este
curbura accentuat a corpului su, care nu este specific
elementului anatomic ulilizat ca materie prim (fig. 2/4) . De
aici a rezultat concluzia dup care, pentru obnerea
recurs la un procedeu mai rar atestat in cadrul IMDA
preistorice descoperile pe teritoriul Romaniei, respectiv
modelarea prin deformare plastic a osului, probabil prin
nclzire in mod repetat. In urma aplicrii tralamenlului
termic s-a produs i modificarea disconlinu a culorii
naturale a osului in brun-deschis. Este dificil de precizat
dac deformaree plaslic a fost aplicat inainte sau dup
Fasonare i finisare.
Urmele de utilizare se concretizeaz in lustruirea i
tocirea superficial a suprafeelor (fig. 4), ca i in prezena
unor microstriuri fine i rare, dispuse aleatoriu, observabile
cu lupa i la microscopul oplicde mic putere.
6.2. Gornea, com. Slehevla,jud. Cara.Severln
In hotarul satului Gemea au fost depistate circa 40
de puncle arheologice. reprezentand situri preistorice,
romane, prefeudale i feudale timpurii; dintre acestea,
nou au fost cercetat sistematic. Una dintre cele mai
importante aezri neolilice se aft la circa 25 km in aval de
oraul Moldova Nou, la 3 km vest de satul Liubcova i la 2
km sud de satul Gemea, in punctul numit .Cuni\3 de Sus"
(fig. 1 ); ea este plasat in de presiunea Liubcova din
Denleul Dunrii, pe terasa mijlocie a nuviului. la poalele
dealului Cunia. Oriental spre sud. aceast teras,
cuprins intre paralele Valea Gomii i Ogaul Cuniii,
avea iniial o lung1me de 1 ,5 km i o lme de 1 km; in
prezent. limea ei s-a micorat la 700 m, prin amenajarea
lacului de acumulare al Hidrocentralei .Po11ile de Fier" l.
ln punctui ..Cunia de Sus" cercetrile arheologice
s-au desfurat in perioada 1968-1960 i n 1969, sub
conducerea dr. Gheorghe Lazarovici (MNIT), cu finanarea
Muzeului Judeean Cara-Severin (astzi Muzeul
Banalului Montan. Reia. Au fost executate 53 de
seciuni. suprafee i casete, insumnd o suprafa
excaval de circa 1600 mp. Aezarea neolitic se intindea
pe circa 20 ha. avnd dimensiunile aprox. de 500 x 400 m.
Pe leras s-au gsit urme sporadice de locuire Starcevo
Cri, fr complexe (fazele liS - IVB). S-au descoperit i
explorat peste 50 de complexe (locuine de suprafa;
bordeie; gropi: de provizii, de imprumut pentru construcii
extragerea l utului. menajere). In zona central a silului.
stratul de cultur depete 1 m grosime, cuprinznd
exclusiv depuneri ap3'11nnd fazei Vinca A. Au putul fi
Identificate. pe baze stratigrafice i tipologice, trei sub faze
de evoluie (A1 -A3).
Dintre descoperiri se evideniaz ceramica, foarte
caracteristic pentru fiecare subfaz; bogatul utilaj lilic
GCS 105
MBM
Fig. 5 - 8.
Brar de os descoperit in Caroul 5, 1a adncimea
de 0.70 m. in Bordeil 24. Complexul respectiv este atribuit
fazei A3 a culturii Vinca. Arlefactul care ne retine atenia
alei este publicat sumar de dr. Gheorghe Lazarovici, intre
obiectele de podoab confecionate din oase considerate
umane. El este descris astfel: ... Un cap de femur perforal
pclntru a fi purtat ca amulet . . ." (Lazarovici 1977, p. 53-54,
83. 107. pl. LXV/8; Lazarovici 1979, pl. Xll/020). In anul
t994. cu sprijinul autorului cercetrilor, piesa ne-a fost
pusa la dispoziie pentru studiu la Muzeul Judeean Cara
Scverin. Reia, de ctre dr. Dumitru eicu i dr. Georgeta
El Susi. Tuturor le adresm mulumiri pentru sprijinul
cordat.
Piesa este conservat integral. Pe suprafaa
capului femural (faa superioar), in partea central a feei
onloriore. ca i n interiorul perforaiei segmentului terminal
(coplului) drept se pstra o crust calcaroas groas,
compact i foarte aderent, nlturat mecanic (fig. 5/1-3:
llg 6-7).
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
cioplit din silex i alte roci locale; topoarele lefiuite
(dreptunghiulara, trapezoidale, calapod); piese de cupru.
Cel mal bogat material paleofaunistic din staune aparine
subfazei Vinea A2. Bovinele domestice domin (Bos
taurus); alturi de ele este prezent specia slbatic (Bos
primigenius); urmeaz ovicaprinele. suinele i cervldele
(cerb i cprior).
Observaiile stratigrafice din situ! n discuie au
permis definirea evoluiei fazei Vinca A n trei etape i
precizarea unor sincronisme ntre aceste etape i alte
descoperiri, ca i sincronismul de lung dural cu faza
Starcevo-Cri IV, petrecut pe un spaiu larg din Europa est
central i din Balcani. Cronologia absolut propus de dr.
Gh. Lazarovici pentru faza Vinca A este urmtoarea: A1 :
4500-4250 b.c.;A2; 4250-4000 b.c.;A3: 4000-3750 b.c.
Materialele descoperite n aezarea de la Gomea
.Cunia de Sus" se pstreaz, n majoritate, n coleciile
Muzeului Banatului Montan, Reia; loturi mici sunt expuse
n muzeele din Moldova Nou, Gornea i la MNIT, Cluj
Napoca.
IMDA nu a beneficiat nc de o tratare detaliat; ea a
fost menponat n termeni generici in diverse lucrri de
sintez sau figureaz in cataloagele unor expoziii. Se
menioneaz un bogat inventar specific, din care fac parte
i numeroase obiecte de podoab: mrgele cilindrice de
os; pandentive din fragmente de oase lungi; piese
confecionate din oase umane, intre care .un cap de femur
perforat pentru a fi purtat ca amulet, fragmente de oase
perforate"; brri din valva scoicii Spondylus gaederopus
.a. Publicaiile in care se prezint IMDA de la Gomea
.Cunia de Sus" nu au furnizat date suficiente pentru a fi
utilizate intr-o analiz coerent, conform metodologiei
actuale a cercetrii. Artefactele au fost pa'1ial accesibile
studiului direct in coleciile Muzeului Banatului Montan.
Reia (Lezarovici 1977; Lazarovici 1979; Mantu 1 995. p.
226,Anexa 1, nr. 1 O; El Susi 1 996. p. 36-39 - cu bibliografia
mai veche).
II/ G1 e4
N 1 1 92/A 1 5.386
Materia prim din care a fost confeC\ionat piesa
este o epifiz femural (cap femural) proximal dreapt de
bovine domestice (Sos taurus), exemplar avnd o vrst
mai mare de 3,5 ani (fig. 5/4-5). Determinarea a fost
efectuat in 1 995, la solicitarea noastr, de arheozoologii
Drago Moise i Adrian Blescu (Centrul de Cercetri
Pluridiscipllnare al MNIR). crora le adresm multumiri i
cu acest prilej.
Brara este de tip semicircular. avnd corpul
convex-concav i extremitile perforate (1// G1 e4) (fig.
5/2). Ea are form general semisferic asi metric, corpul
masiv i capetele perforate (fig. 6). Parametrii ei morfo
tehnici au rezultat prin alegerea i adaptarea morfologie!
anatomice specifice a materiei prime. Prin prelevarea
epifizei proximale s-a urmrit punerea n valoare a esteticii
pe care o prezint form semisferic a capului femural,
nemodificat tehnic, devenit corpul brrii. Acesta din urm
are secune masiv convex-concav (anatomic i de
fasonare). Fa\3 superioar a conservat aspectul anatomic
nemodificat, iar faa inferioar are suprafa\3 concav
53
neregulat!!, datorit esutului spongios afectat de
fasonarea prin cioplire, reclaj i scobire (fig. 6. Segmentul
terminal stng, scurt i gros, are form convex neregulal
in plan i seciunea blconvex est metric (anatomic i de
fasonare; el reprezint o poriune a calului femural (g.
7112). Segmentul terminal drept, lung i sub!ire,
quasirectiliniu, are form trapezoidal Tn plan i seciunea
convex-concav (anatomic i de fasonare) (fig. 713-4).
Ambele segmente sunt perforate transve.,;al.
Perforaa captului stng este de form circular in
plan i tronconic in profil, cu pere!ii concavi; ea este
amplasat excentric spre stnga; a Fost executat de pe
faa inferioar i alezal superficial pe faa superioar (fig.
7/1-2. Perfora!ia captului drept este de form circular Tn
plan i bitronconic asimetric in profil, cu perei rectillnii,
mai ampl pe faa inferioar, afectnd ciru 2/3 din
grosimea captulul respectiv; ea este amplasat excentric
spre stnga i a fost executat bilateral - ini j iat de pe fata
inferioar (fig. 713-4).
Parametrii morfometrici sunt exprimai in mm.
Dimensiunile piesei sunt urmtoarele: diametru! exterior
70; diametru! interior 55; lmea captului stng 29:
grosimea captului stng 8; limea pof1iunii centrale a
corpului 47; grosimea pof1iunii centrale a corpul ui 31 :
limea captului drept 11 25; grosimea captului drept 6.
Perforejia segmentului terminal stng: diametru! exterior
pe fala inferioar 1 1 ; diametru! interior 5. Perfora !ia
segmentului terminal drept: diametru! exterior pe fata
superioar 6; diametru! exterior pe fala inferioar 7;
diametru! interior4.
In privina etapelor de fabricare, analiza urmelor
pstrate permite formularea urmtoarelor observaii.
Debitajul a inclus prelevarea epifizei femumle, care s-a
realizat probabil prin percue direct, respectiv prin lovituri
aplicate transve.,;al cu ajutorul unei unelte litice masive.
cum este, de exemplu, toporul lilic l eluit. Detaarea
epifizei i a capului femural s-a fcut pe o linie oblic unind
calul femural i micul trohanter. Fasonarea a urmrit
amenajarea concav a fe!ei inferioare i regularizarea
segmentelor terminale, pentru a permite ataarea
probabila e p i esei la incheietura minii. Fasonarea s-a
realizat prin percu!ie direct transversal, viznd
indepArtarea esutului compact sub!ire, dar foarte dur, al
calului i al capului femurel; urmele de impact liniara.
scurte, transve.,;ale, grupate, se observ pe marginea feei
superioare, in partea posterioar central (fig. 715.
lnlturarea !esutului spongios s-a facut probabil prin raclaj
sau scobire cu un ti liUc. Regularizarea marginilor i a
extremitlor segmentelor terminale s-a ob!inut prin
percu!ie direct/retuare inve.,; (aplicat de pe fala
superioar spre fala inferioar); aceasttl din urma opera!ie
a condus la apari!ia morfologiei lor specifice sinuoasa,
vizibil mai ales la marginea stng a segmentului terminal
drept (fig. 713-4).
Perforarea s-a executat prin rota!ie conUnu,
probabil cu ajutorul unui sfredel. Perfora!ia segmentului
terminal stng este tronconic in profil. executata de pe
fala inferioar in !&sutul spongios i alezat superficial pe
faa superioar (fig. 711-2). Perforaia segmentului terminal
drept are forma bitnonconic asimetric in profil . mai ampl
pe faa inferioar. Striurile elicoidale, specifice rotaiei
rapide a vrfului litic perforant sunt bine marcate pe pereii
54 ------ cta ri UM
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
acestei din urma perforaii. ln zona de jonciune a celor
dou conuri sa conturat un prag, care micoreaz
diametru! interior(llg. 7/3-4).
Urmele de uUiizare se concretizeaz in delomnarea
prin tocire supe rficial a marginilor interioare i exterioare
ale perforaWor. ca i a esutului spongios de pe faa
inferioar (fig. 711 -4). Brara se ataa probabH la
incheietura minii cu ajutorul unei fibre (nur) de origine
vegetal sau animal (fig. 8).
7. Analiza i sinteza datelor
In privintacontextului de proveniena i a starii de
conservare, se consta t c ambele piese au losl
descopere in cuprinsul unor complexe de tipul locuintelor,
una probabil de suprafata (locuina 2 - p ies a SCUt i t 28),
alta de Up bordei (Bordeiul 24 - piesa GCS 1 05). Piesa
SCUfii 28 se pstreaz in stare fragmenlar (ciru 113 din
circumferin), iar piesa GCS 105 este intreag.
Materia prima este reprezentata de oasele lungi de
bovine: metapodul probabil de vil domestic pentru piesa
SCUIII 28 i femurul de vit domestici! sigur determinat
(Bos taurus) pentru piesa GCS 105.
Oalele morfomelrice (dimensionate) permit
conturarea unor concluzii legate de rolul funcional.
Dia metrul interior redus al brri lor (55-60 mm s ugereaz
folosirea lor ..clasic" (prin ataare la incheietura m inii) de
ctre indivizi avnd un diametru re lativ mic al pumnului i al
incheieturii.
Dabitajul, ca prim verig a .lanului operator a
implicat recurgerea la procedee relativ simple, precizate
mai ales prin studierea detaliilor morfologica ale piesei
GCS 1 05. Capul femural a fost prelevat prin percue
directlfraclurare, utilizndu-se probabil un toporlitic.
In cadrul secvenei fesoni!lrii se poate accepta
existena mai multor etape, dup cum urmeaz. In cazul
piesei SCUfii 28. regularizarea suprafeei corpului,
modelarea i regularizarea segmentului terminat s-au
objinut prin abraziune oblic i lransversal pe substrat
rugos dur fix (plac de gresie) i mobil (galetlung de gresie,
avnd secunea oval sau circular). Un exemplu care ni
se pare concludent pentru ilustrarea acestei etape tehnice
il ofer modul de Fasonare (reconstuit experimental) a
brrilor din cochilii de scoici din aezarea culturii
Harappa (circa 2000 i.Chr.) de la Balakot. Pakistan (Dales,
Kenoyer 1977, p. 13-19, fig. 5-14). Piesa a fost finisat pe
intreaga suprafa, recurgndu-se la procedeul polizrii pe
substrat flexibil mobil fin, respectiv prin frecarea cu o
bucat umed de piele sau de material texUI. Ope raia a
condus la estomparea sau eliminarea aproape integral a
urmelor specifice de fasonare (striuri de abraziune) i a pus
in eviden textura specific a esutului compact
(compacta) sau spongios (spongiosa) al metapodului.
Importana documentar deosebit a piesei in discue
rezid in atestarea aplicrii deformrii plastice a osului prin
tratament termic. O astfel de situaie a mai fost constatat
in cazul pi proximale (mner) a dou linguri-spatule
descoperite in aezarea Startevo-Cri de la Dudetii
Vechi, jud. nmi (Beldiman 2000c , p. 1 72-177, fig. 4/DVM
12 i fig. 5/DVM 16). Pentru problema deformrii plastice a
materiilor dure animale vezi i Bolomey, Marinescu-Bncu
1988. Piesa GCS 105 a fost Fasonat prin percue direcl
transversal, raclaj, scobire, retuare invers, perforare
prin rotae continu unilateral i bilateral cu ajutorul
sfredel ului.
Piesele analizate pstreaz indicii superficiale
interpretabile ca urme de folosire. ln cazul piesei SCUl li
28, urmele uzurii func\ionale se concretizeaz in lustruirea
i toci rea suprafeelor, ca i in prezena unor microstriuri
rare, dispuse aleatoriu. Piesa GCS 1 05 prezint
delormarea prin tocire a marginilor interioare i exterioare
ale perforaiilor, ca i a esutului spongios de pe fala
inferioara. Ea se ataa probabil la incheietura minii cu
ajutorul unei fibre (nur) de origine vegetal sau animal.
a. Rolul funcional. Analogii. Concluzii
Ca i in cazul brrilor din cam de cerb sau din
valve de scoici, in privina rolului func(ional al pieselor
analizate remarcm dou situa! ii distincte, din punctul de
v e d e r e a l a m e n a t r i l u n or d i s p o z i t i v e d e
suspendare/ataare.
In primul rnd, piesa SCUIII 28 nu pstreaz urmele
unor amenajri specifice pentru fixarea prin suspendare,
foarte frecvente In cazul pandantivelor - de exemplu, o
perforaie transversal sau un an!canelur pe
c1rcumferin, aa cum se observ pe unele artefacte
descoperite in alte arii de rspndire a culturii Starrevo
Cri (Kulzian 1944, pl. IX/6; Srejovic 1 969, pl. X i XIV;
Trogmayer 1989, p. 311 -313, fig. 1/4 ). Circumferina piesei
in discuie. ca i a multora dintre piesele similare din corn
de cerb sau din valva de scoici, pstrat in proporie de
circa 112 - 1 13, sugereaz faptul c este vorba de obiecte
avnd forma general circular sau oval i un diametru
interior peste 40 mm, ceea ce le face apte pentru utilizarea
ca brri.
In al doilea rnd, piesa GCS 105 prezint un
dispozitiv de suspendare (dou perfora\ii transversale,
plasate la extremiti), aa cum este i cazul altor artefacte
descoperite pe teritoriu l Romniei, realizate din valva de
sco1d (vezi tabelul nr. 1 ). Aceste piese au fost purtate,
loarte probabil, ca brlri.
Cele expuse mai sus se constituie in argumentele
principale (alturi de unele analogii foarte apropia le, oferite
de p1esete realizate din materii dure animale sau alte
materii prime - ceramic, materiale litice etc.) care susin
incadrarea tipoiogic ipOtetic a arteladeior discutate cu
ocazia de fa in grupa bnl(l!lrilorde tip deschis.
Dat fiind faptul c majoritatea absolut a pieselor din
materii dure animale este fragmentar. inclusiv una dintre
cele analizate cu prilejul de fa (SCUIII 28), rolulfunc\ional
de brar al acesteia din urm se poate susine,
deocamdat, numai ipotetic, pn la descoperirea unor
oxemplare similare intregi. Nu putem exclude posibilitatea
ca unele dintre ele s fie segmente de pandantive
Bibliografie
BARGE-MAHIEU 1 991 - Barge-Mahieu H., Fiches
Anneaux (7), in H. Barge-Mahleu. CI. Bellier, H. Camps
Fabrer el a/ii, Fiches typologiques de /'industrie osseuse
pnlhislorique (sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier IV Objets
do psrure, Aix-en-Provence, a p.
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
semicirculare sau crlige (piese de centur? -
Glirtelhaken?). Este de remarcat, InsA, faptul c
pandantivele curbe realizate din cam de cerb (segmentul
bazat al axului) sau ae materii prime prezint, de regul,
perforaii sau canelurl pentru fixarea firului de suspendare,
aa cum am precizat mai sus. ln plus, datele regsite in
publicaii nu sunt intotdeauna prea clare, nedispunnd
nc de studii speciale dedicate acestui gen de descoperiri;
astfel c nu putem avea certitudinea c piesele din materii
dure animale redate in desene sau fotografii sunt intregi
sau fragmentare.
Analogiile cele mai apropiate ale piesei SCUIII 28
pe care le-am putut identifica in literatura consultat sunt:
segmentul de brar din cam de cerb descoperit la
Grdinile-.lzlaz", jud. Olt, atribuit culturii Starrevo-Cri,
faza IB (Nica 1981, p. 31-32, 36, fig. 3/10 i 5/4; Beldiman
2000a, p. 70, 90, fig. 6/3); trei piese fragmentare provenind
din situi de la Karanovo, Bulgaria, atribuite neoliticului
timpuriu i publicate ca piese de centur (Giirtelhaken);
dintre acestea, dou sunt din corn de cerb i una din
metapod de bovine (Hiller, Nikolov 1997, p. 279-280, pl.
12711 O, 15-16). Morfologia schematizat evoc artefactele
de podoab decorate cu prolom zoomorf, probabil de
arpe, cum se constat in cazul unui ac de os de la
Lepenski Vir(Srejovic 1 969, fig. 79).
Pentru piesa GCS 105 nu am identificat, pn la ora
actual, analogii in literatura consultat. O brar
realizat din valva scoicii Spondylus gaederopus, de form
semicircular, avnd extremitile perforate se cunoate
din descoperirile de la Drobeta-Turnu Severin - Schela
Cladovel (piesa SCUIII 32). fiind atribuit culturii Startevo
Cri; o alta, de acelai tip i din aceeai materie prim,
provine de la Gomea-.Cuni!a de Sus" (piesa GCS 107) i
aparine culturii Vine&, faza A- vezi tabelul nr. 1 (Beldiman,
Sztancs 2005h). Utilizarea ca materie prim a segmentelor
de femur (inclusiv capul femural) este atestat in cuurile
eneoliticului i ale epocii bronzului european: este vorba,
ns, de oase umane. iar artefactele realizate nu fac parte
din categoria podoabe lor (Camps-Fabrer 1 993).
Artefactele analizate in cuprinsul studiului de fal
documenteaz pentru antichitle preistorice din regiunile
noastre existen\a unui tip nou al grupei obiectelor de
podoab din materii dure animale, respectiv br\rile de
os. Aceasta este incadrarea tipa-funcional ipotetic pe
care o susinem pentru artefactale analizate i pe cara am
incercat s o argumentm de o manieri pertinent in
rndurile de mai sus, pe baza datelor disponibile.
Subliniem cu acest prilej, in incheiere, raritalea
obiectelor de acest tip, ceea ce le sporete valoarea
documentar. Totodat, ele par a fi prezente exclusiv in
etapele timpurii ale culturilor Startevo-Cri i Vine&,
putnd avea, astfel, valene de indicatori crono-culturali.
BARTOSIEWICZ, BORONEAN, BONSALL el slii
199a - Bartosiewicz L., Boronean V., Bonsall CI. el a/ii, Schela
Cladovei: A Preliminary Review of the Prehlstoric Fauna,
MesMisc, 16, 2, p. 2- 19
BELDIMAN 1999 - Beldiman C., Industria materiilor
55
dure animale in paleo/iticul supetior, epipa!eolilic i neoliticul
timpuriu pe teritoriul Romniei, tezll de doctorat, lnsblutul de
Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne, Bucureti
BELOIMAN 2000a - Baldiman C., Obiecte de podoab
neoiiUce timpurii din materii dure animale descoperite pa
teritoriul Romniei: br\ri din cam de cerb, BMG, 5-7, 1999
(2000), p. 31-45
BELDIMAN 2000 b - Beldiman C., Industria materiilor
dure animala in aezarea neolilic timpurie de la OudaUI
Vechi (jud. Timi), Ane/86, 7-8, 1 999-2000, p. 163-191
BELDIMAN 2005 - Beldiman C., Zoo-symbolism and
E a rly Neolithic p o rlable ari in Romania, i n
hbp:l/arheo logie .ulbsibiu. rol membrifclcarcea. htm
BELDIMAN, SZTANCS 2004a - Beldiman C., Sztancs
D.-M., lnduslria materiilor dure animale in cadrul culturi'
Startevo-Cri din sud-veslul Transilvaniei: o lingur-spalul
descoperil In Petera Cauce, sat Cerior, cam. Lelese. jud
Hunedoara. CONiniana, 8, p. 27-56
BELOIMAN, SZTANCS 2004b - Beldiman C., Sztancs
0.-M .. Consideralions sur les objets de parure en matieres
dures anlmales du dep6tde Hbeti, dep. d'lai, Roumania,
in Gh. Oumitroaia (coord.), Cuculeni. 120 ani de cercetari.
Timpul bilenului, Colocviu internaional, 21-24 oclombrie
2004, Centrul lnlernallonal de Cercetare a Culturii Cucuteni,
Muzeul de lslorie i Arheologie Piatra Neam1. Rezumate,
Pialra Neam1. p 26-30
BELDIMAN, SZTANCS 2005a - Beldiman C .. Sztancs
D.-M., lnduslria preistoric a materiilor dure animale din
Petera Cauce. in S. A. Luca, Cr. Roman, Dr. Diaconescu. H.
Ciugudean, G . El Susi, C. Beldiman, Cercetari arheologice in
Petera Cauce (//) (sat Cerior, cam. Lelese, jud. Hunedoara),
Universilatea Lucian Blaga Sibiu, Institutul pentru
Cercetarea i Valorificarea Patrimon i u l u i Cultural
Transilvnean in Context E u ropean. B i b l i otheca
Septemcaslrensis V, Sibiu, p. 1 55-254
BELDIMAN. SZTANCS 2005b - Beldiman C .. Sztancs
D.-M .. Piese pre istorice de podoab descoperile in peteri
hunedorene. Corviniana, 9, p. 41-80
BELOIMAN, SZTANCS 2005c - Beldiman C., Sztancs
0.-M., Piese de podoaba preistorice descoperite in peteri
hunedorena, in http://arheologie .ulbsibiu.ro/ membri/ el
cv%20beldiman.htm; http: il arheologle.ulbsibiu.rol santierel
hunedoara/ plese_filesl frame .hlm
BELOIMAN, SZTANCS 2005d - Beldiman C., Sztancs
0.-M .. Technology ar perforation in the Prehistory of Romania:
animal teeth omaments and their imitalions, in lntemational
Congress "Prehistoric Techno/ogy" 40 years /ater: Functional
studies and the Russian /egacy, Museo Civica di Sloria
Naturale di Verona, Universa degli Studl di Verona, Verona,
223Aprii2005,Abstracts, p. 99-101
BELDIMAN, SZTANCS 2005e - Beldiman C., Sztancs
D.-M .. Perforated Teeth and lmitaUons in the Eneolithic of
Romania: the Deposits, in 51h lntemallanal Meeling of the
/CAZ Warked Bane Research Group, August 29 - Seplember
3, 2005, Ve/ika Tumavo University, Abslracts, Veliko Tumovo,
p. 5-6
BELDIMAN, SZTANCS 20051 - Beldiman C., Sztancs
D.-M., Prehistoric Omaments in Osseous Materlals rrom
Romania: Bracelets (Eay Neolithic), in 5th tntemaUanal
Meeling of the /CAZ Worked Bane Research Group, August
29- September 3, 2005, Veliko Turnovo University. Abstracts,
Veliko Turnovo, p. 6-7
BELDIMAN, SZTANCS 2005g - Betdiman C., Sztancs
0.-M., Industria materiilor dure animale in preislorla
Transilvaniei: descoperirile apa<llnnd epocii eneolitice de la
eua-.Gorgan, cam. Ciugud, jud. Aiba, Apu/um, 42, p. 27-52
BELOIMAN, SZTANCS 2005h - Beldiman C., Sztancs
0.-M., Bnlri nea/il/ce timpurii din materii dure animale
descoperite In Romnia, comunicare prezenlal la Sesiunea
56 ------- i tu
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
anual a Muzeului Vasile Prvan Brlad, Edia 1. Valen1e
ale cercelrii patrimoniului cultural naonal, Brlad, 1 7
seplembrie 2005
811'-IANT 1991 - Binant P., La Pnlhistoire de la mort. Les
premierespultlJres en Europe, Paris
BOLOMEY, MARINESCU-BlLCU 1 9BB - Bolomey A.,
Marinescu-Bncu S., lnduslrla osului in aezarea cucutenlan
de la Orgueni-Oslrov, SCfVA, 39. 4, p. 331-353
BONSALL, LENNON, MCSWEENEY 1997 - Bonsall
CI., Lennon R., McSweeney K. elalii, Mesolilhic and
Early Neolilh<: in the lron Gates: A Palaeocietary Perspective,
JEA, 5, 1 , p. 50-92
BORISKOVSKIJ 1 953 - Boriskovskij P. 1., Paleout
Ukralny. fstariko-arheologiteskie ocerki, MIA no. 40,
Moscova-Leningrad
BORONEAN 2000 Pa/eolithique superieur el
epipaleolilhique dans la zone des Portes de Fer, Bucureti
BORZIAK 1 993 - Borzlak I.A., Les chasseurs de renne
de Kosoioutsy, site paleolilhique lardir plusieurs niveaux. sur
le Dniestr Moyen (Rapport pnllim1naire), L'Anthropo/ogie
(Paris), 97,2-3, p. 331-336
BRUDIU 1980 - Brudiu M., Prelucrarea oaselor i
coamelor de ren in aezarea paleolitic de la Cotu Miculinli
Uud. Botoani), SCIVA, 31 , 1, p. 1 3-22
BRUDIU 1967 - Brudiu M . , Le travail de l'os el du bois
de renne dansle Pahlolithique superieur de la zone du P r u 1
Moyen. Rpertoire lypologique. in V Chlrica (sub red.), La
genese el l'evolution des cuflures paMofilhiques sur le
lerriloirede fa Roumanie, B i b 1 i o 1 h e c a
Archaeologica lassiensis 1 1 , lai, p. 73-86
BRUDIU 1 994 - Brudiu M., lnduslria cornului i osului
in paleoliticul superior din nord-eslul Romniei, SC/VA, 45, 3 ,
p . 273-282
BRUDIU 1 996 Brudlu M .. ContribuUons l'etude de
l'art paleolilhique en Roumanie, in C. Pereo. C. Giunchi (sub
red.), Xlfl International Cangrass of Prehistoric and
Prolohisloric Sciences. Forli. Italie, 8-14 September 1996. 1
Abstracls, The Sectians, Forll, p. 209
B U C H S E N S C H UTZ. G A U C H E R 1 98 8 -
Buchsenschutz O., Gaucher G., Bracele1, in A. Leroi-Gourhan
(subred.), Dictionnaire de la Pnlhistoire, Paris, p. 1 54-155
BURNEZ-LANOTTE, CASPAR, VANGUESTAINE
2005 - Burnez-Lanotte L., Caspar J.-P., Vangueslaine M.,
Technologie des anneaux en schiste dans le groupe de
Blicquy/Villeneuve-Salni-Germain Vaux-ei-Borset
(Hesbaye, Belgique): interferences de sous-systemes
techniques, BSPF. 102, 3, p. 551-596
CAHEN, CASPAR, CONSTANTIN el a/ii 1 993 - Cahen
D .. Caspar J.-P., Constantin CI. el a/ii, Dix ansde progres dans
la connaissance du Neolithique ancien en Halnaul et en
Hesbaye, in J. Barlel. J. Barthelemy, R. Brulet el a/ii (sub red.),
L'erchl!!ofagie en Regian Waflonne 1980-1990, Dossier de la
Commission Royale des Monuments, Ses el Fouilles, 1 ,
Namur, p. 20-25
CAHEN 1985- Cahen D., L'Exploitatlon des materiaux
lithiques au Neolilhique ancien. in A. Mathis (sub red.). Les
atefiers de tai/le du silex dans la nlgion d'Aubel, Catalog de
expozilie comentat, Service de Prehistoire de I'Universlle de
Liege/Commune d'Aubel, Liege, p. 13 135
CAMPS-FABRER 1 993 - camps-Fabrer H., L'emploi
d'ossements humains durant i'Holocene sur le pourtour de la
Mediterranee occidentale el dans les Pays voisins, PAM,
2 , p . 65-117
COMA 1973 - Coma E.. Parures neolithiques en
coqulllages marins decouvertes en terroire roumain, Dacia,
N.S., 17,p. 61-76
DALES, KENOYER 1 977 - Dales G. F., Kenoyer J. M ..
Shell Working al Ancient Balakot, Pakistan, Expedition, 19, 2,
p. 1 3-19
 DMOUlE, LICHARDUS-ITTEN 1 994 - Demoule J.
P., lichardus-IHen M., Fouilles franco-bulgares du se
neoltthlque anclen de Kovacevo (Bulgaria du Sud-Ouesl).
Rapport pretiminaire (campagnes 1986-1993), BCH, 118, 2,
p . 561-645
El SUSI 1996 - El Susi G., VnStori, pescari i
cresclltori de animale in Banatul mileniilor VI T. d. Ch. - 1 d. Ch.
Studiu ameozoologic, Museum Banaticum Temesiense,
Bibllolheca Hislorica ei Archaeologica BanaUca III, Timioara
El SUSI 1997- El Susi G., Analiza resturilor faunlsllce
din aezarea de la Livezile-.Baia", in H. Ciugudean, Cercetari
privind epoca bronzului i prima vllrstll a fierufui in
Transilvania , Conlribuii de G. El Susi i 1. Al. Aldea,
Bibliolheca MuseiApulensis VII, Aiba Iulia, p. 45-64
GABOR R!OZI 1995 - Gbor Rezi K.. Neolilhlc Clay
Trinkels. CommArci1Hung, 1 994-1995, p. 5-25
GEORGIEV 1981 - Georgiev G. 1 . , Die neolitische
Siedlung bei C:avdar, Bezirk Sofia, lzvestija Solia. Cultures
prehis toriques en Butgarie . 36, p. 63-1 09
HAUZEUR, LOWETTE, JADIN 1992 - Hauzeur A.,
Lowelle Ch., Jadin 1 . , Ensemble rubane, bracelel en
ceramique el ceramique du limbourg a Grandville-Sous la
Molie , Chercheursdela Wallonie, 32, p. 101-111
H1LLER, NIKOLOV 1 997 - Hiller SI., Nikolov V. (sub
red.), Karanc vo. DieAusgrabungen im Sudsektor 1984-1992,
voi. 1-11, Archologisches lnslilu1 der Universl Salzburg,
Archaologisches lnslilut mit Museum der Bulgarischen
Akademie derWissenschaflen. Sofia, Salzburg-Sofia
KOZLOWSKI 1 992 - Kozlowski J. K., L'art de la
Prehistoire an Europe orientale, Paris
KUTZIAN 1 944 - Kutzin 1., A Krds Kuttura. DissPann,
Series 11, No. 23, Budapest
LAZAROVICI, KALMAR 1995- Lazarovicl Gh., Kalmar
Z , Din istoria Transilvaniei (mileniul VI i. Ch.) . Guta Baciului,
Muzeui Na!ional de lslorie a Tra ns i1vani e i ,
Bibliolheca Musei Napocensis XI. Cluj-Napoca
LAZAROVICI 1 9 77 - Lazarovici Gh., Gornea.
Preislorie. Muzeul de Istorie al jud. Cara-Severln,
Caiele Banalica 5- Seria Arheologie, Rei!a
LAZAROVICI 1979 - Lazarovici Gh., Neoliticu/
Banatului, voi. 1-11, Muzeul de istorie a Transilvaniei,
Bibliolheca Musei Napocensis IV, Cluj-Napoca
LAZAROVICI 1 984 - Lazarovicl Gh., Neoliticullimpuriu
in Romnia. ActaMP, 8, p. 49- 1 04
LEJEUNE 1987 - Lejeune M., L'art mobilier
paloolilhique et mesolithique en Belgique, Artefacls 4,
Treignes
MAKKAY 1990 - Makkay J., Knochen, Geweih- und
EberzahngegenstandederfrUhneolilhischen Koros-Kullur,
CommArchHung, p. 23-58
MANTU 1995 - Manlu C. M., Cleva considetalii
privind cronologia absolut a neo-eneolilicului din Romnia,
SC/VA, 46, 3-4 ,p. 21 3-235
MCPHERRON, SREJOVIC 1 988 - McPherron A.,
Srejovic D. (sub red.), Divostin and the Neolithic of Central
Serbia, Deparlmenl of Anlhropology, Universily of
Piltsburgh/Narodni Muzej Kraguevac, Pittsburgh
NICA 1981 - Nica M., Grdinile, o nou aezare a
neolilicului Umpuriu in sud-eslul Ollenlel, ArtlO/t, 1 , p. 27-37
NICA 1 983 - Nica M .. Obiecte de lemn descoperile in
aezarea neolllic limpurie de la Grdinile O ud. OII), ArhO/t, 2,
p 41-46
OTTE 1 974 - Oile M., L'induslrie osseuse
ourignacienne de la Grone de la Princesse a Marche-les
Dames, Province de Namur, Belgique, But/SRB, 85, p. 232-
233
PAUNESCU 2000 - Paleollticu/ i mezofntcu/ din
spaiul cuprins intre Carpai i Dunare. Studiu monografie.
Bucureli
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
ROMAN, PAUNESCU 1996 - Roman P., PunescuA.,
Ostrovul Corbului. 1a. P. Roman, Istoricul cercetarii.
SSpSturile arheologice i stratigtafia. 1 b. A. Punescu,
Locuirea mezoliticS de tip Schela C/adovei, voi. 1 , Comisia
lnlemaonal penlru Sludlul Pre- i Protolstorlel Balcanilor a
Academiei de llln!e din Heidelberg i lnslilulul Romn de
Tracologle al Minislerului lnv!mnlulul, Bucurell, p. 141-
147
SREJOVIC 1969 - Lepenski Vir. Nova praistorijska
kultura Podunavl'u. Belgrad
STANKOVIC 1991 - Slankovic S , Neolilsko nasel'e na
lokalitelu Blagolin Kod Trslenika, ZbornlkNM, 14, 1 , p. 79-88
STUPARU 1 994 - Sluparu C., Noi descoperiri
arheologice la Schela Cladovei, Drobeta. Buletin tiinlific
lrimeslrial, 1, 1 , p. 4-6
SZTANCS, BELDIMAN 2004a - Szlancs D.-M.,
Beldlman C., Piese de podoab din materii dure animale
descoperile in Pelera Mare, sai Cerior, com. Lelese, jud.
Hunedoara, Corviniana , 8, p. 97-109
SZTANCS, BELDIMAN 2004b - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., Podoabe preistorice din materii dure animale: o
mrgea de Spondylus sp. descoperil in Pelera din Bordu
Mare (sai Ohaba-Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara), RevBist.
18, p. 9-21
SZTANCS, BELDIMAN 2004c - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., L'industrie des malieres dures animales dans le
sile appartenanl a la cullure Cuculeni de Mrgineni, dep. de
Bacu, Roumanie, in Gh. Dumroaia (coord.), Cucuteni. 120
ani de cercet!Jri. Timpul bilanu/ui, Colocviu internaional, 21-
24 octombrie 2004, Cenlrul lnlema!ional de Cercetare a
Cullurii Cuculeni, Muzeul de lslorie i Arheologie Pialra
Neam, Rezumate, Pialra Neam(, p. 34-35
SZTANCS, BELDIMAN 2005a - Sztancs D.-M.,
Beldiman C., Luca S.A., Ciut M.-M., Bone andAnllerArtifacls
of lhe Co(ofeni Cullure, Lale Eneolilhic: Recenl Discoveries
from Transylvania, Romania, in 5th lntemational Meeting of
the ICAZ Worked Bona Research Group, August 29 -
September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Veliko Tumovo, p. 8-9
SZTANCS, BELDIMAN 2005b - Sztancs D.-M.,
Beldiman C .. Prehistoric Omamenls in Osseous Malerials
rrom Romania: Pendanls, Disks and Perforaled Teeth
(Co!ofeni Cullure, Lale Eneolilhic), in 5th International
Meeting of the /CAZ Workad Bona Research Group, August
29- September 3, 2005, Veliko Tumovo University, Abslracls,
Veliko Tumovo, p. 9-10
SZTANCS, BELDIMAN 2005c - Szlancs D.-M.,
Beldiman C., Podoabe din materii dura animale aparinnd
culturii Coofenl descoperite recent in Transilvania,
comunicare prezenlal la Sesiunea anual a Muzeului
Vasile Prvan Brtad, Edla 1. Valene ale cercetrii
palrimoniului cultural naional, Brtad, 17 seplembrie 2005
TABORIN 1974- Taborin Y., La parure en coquillage de
I'Epipaleolilhique au Bronza ancien en Franca,
GalllaPr(; histolre, 17, 1 , p. 101-179
TABORIN 1993- Taborin Y., La parure en coquil/ageau
Peltlollthlque, XXIX" Supplement a Gallia Prehisloire, Paris
TERZEA, BELDIMAN 2003 - Terzea E., Beldiman C.,
Pelera nr. 1 din Dmbul Colibii: dale paleontologice i
arheologice, RevBist, 11, p. 33-43 .
TROGMAYER 1989 - Trogmayer 0., Friihneolhische
lmportgegenslnde aus dem Marosmundungsgebiel, in S.
Boknyi (sub red.), Neolithic of South-Eastem Europe and ils
Near Eastern Connections. International Conference
Szolnok-Szeged 1987, Budapest, p. 311-313
57
 Abrevieri bibliografice

ActaMP Acta Musei PoroHssensis. Anuarul Muzeului J udeean Slaj, Zalu

AnaleB Analele Banatului, Muzeul Banatului, Timioara
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naional al Unirii. Alba Iulia
Arh0/1 Arhivele Olteniei, Bucure WC raiova
BCH Bulletin de C orres pondance Hellenique, Paris
BMG Buletinul Muzeului Judee an oTeohari Antonescu. Gi u rgiu
BSPF Bullelin de la Sociale Prehistorique Francaise, Paris
Bu//SRB Bullelin de la Sociale Royale Belge d'Anthropologie el de Prehistoire , Bruxelles
CommArchHung Communicationes Archaeolog i cae Hungariae, Magyar Nemzeti Muzeum, Budapesta
Corviniana Corviniana, Muzeul Castelul Corvinilor , Hunedoara
Dacia, N.S. Dacia. Revue d'Archeologie et d'Histoire Ancienne. Nouvelle Serie, Institutul de
Arheologie cVasile Prvan al Academiei Romane. Bucureti
DissPann Disserialiones Pannonicae, Budapesta
Drobe ta Drobe ta . Buletin tiinific lri meslrial, Muzeul Porilor de Fi en> , Drobeta-Tumu
Severin
Expedition Expedition. The Universily Museum Magazine of Archaeology & Anthropology,
University of Pe nnsylvania, Phi lad e lph ia
GalliaPrehisloire Gallia Pn!!histoire. Fou illes et monuments archeologiques en France
metropolitaine, Paris
/CAZ International Council of Archaeozoology
JEA Joumal of European Archaeology, London
L 'Anlhrapalagie L'Anlhropologie. Institut de Paleon tologie Humaine, Paris
MesMisc Mesolilhic M iscellany, University of Edinburgh, Edinburgh
MIA Malerialy i issledovanija po arheologii SSSR (Materiale i cercetri de arheologie a
URSS), Moscova-Leningrad
PAM Prehistoire et Anthropologie Mediterraneenne. Universite de Provence, Aix-en-
Provence
RevBisl Revista Bislriei, Com plexul Muzeal Judeean Bislria-Nsud, Bistria
SC/VA Studii i cercetri de istorie veche i arheologie, Bucu reti
ZbamikNM Zbomik Narodnog Muzeja, Belgrad

Lista figurilor Fig. 6 Bra r de os - piesa GCS 1 05: vederi

Fig . 1 Br ri neolitice timpurii d in materii dure
animale descoperite in Romnia: difuziunea i repartia pe
cuuri.
Fig. 2 Brar de os - piesa SCUIII 28: 1 propunere
de reconstituire morfo-dtmensional; 2 p arame trii
morfologici de baz al tipului III G2 e2 (br ar circular cu
extremitile opuse); 3 originea specific i scheletic a
materiei prime (metapodii de bovine); 4 localizarea
anatomic a piesei finite.
Fig. 3 Brar de os - piesa SCUIII 28: vederi
generale.
Fig. 4 Brar de os - piesa SCUIII 26: detalii: 1 -2
faa superioar, ex tre mi tate; 3-4 faa i nfe ri oar,
extremitate i sune.
Fig. 5 Brar de os - piesa GCS 105: 1 parametrii
morfo-dimensionali (foto); 2 parametrii morfologici de baz
ai tipului III G1 e4 (brar semlcircular cu extremitile
pe rforate); 3 paramelrii morfo-dimensionali (desen ); 4
originea specific i scheletic a materiei prime (femur de
bovine); 5 1ocalizarea anatomic a piesei finite.
generale.
Fig . 7 Brar de os - p1esa GCS 1 05: de tali i: 1
perforaia caplului stang, vedere pe faa superioar; 2
perforaia captului stng , vedere pe faa inferioar; 3
perforaa captului drept. vedere pe fala superioa r; 4
perforaia captului drept, vedere pe fala inferioar; 5
vedere a corpului pe faa su perioar .
Fig. 8 Brar de os - piesa GCS 105: propunere de
reconstituire a modului de ataare cu fir.
Lista tabelelor
Tabel nr. 1 Brri neolitice timpurii din materii dure
animale descoperite in Romnia: efectivul, contextul de
provenien i tipologia.
Tabel nr. 2 Brlri neolitice timpurii din materii dure
animale descoperlte in Romnia: apartenena cultural.
Tabel nr. 3 Brlri neolilice timpurii din materii dure
animale descoperite in Romnia: criteriile clasificrii
tipologice.

58 ------ }\ctaltrosei 't:utown.sis

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Objets de parure an matlilres dures anlmales du
Neolithiqua anclan da Rou ma nia: bracalata an os
Resume
L'etude propose en premiere une analyse
morfo-technologique delaillee sur deux pieces de parure
en os, decouvertes dans deux sites neolithiques de
Roumanie: Drobela-Tumu Severin - Schela Cladovel,
dep. de Mehedini (SCUIII 26) appartenanl a la cullures
Starcevo-Cri, phases I I I-IV el, respectivement, Gomea
_Cunia de Sus-, dep. de Cara-Severin (GCS 105), attribution cullurelle.
appartenanl a la culture Vinca, phase A. On continue
a insi la serie des publicalions des auleurs qui lrailenl la
parure neolilhique en maMres dures animales du pays
(voir la bibliographie).
Les artefacts font partie de la sMe des objels de
parure interpreles hypolhetiquement comme bracelets
en malieres dures animales (voir les tableaux nos. 1 -3). 11
s'agil des objels recuperes dans des contextes bien
precises (logements) pendant les fouilles menees par
Vasile Boronean (SCL) el Gheorghe Lazarovici (GCS).
L'objet SCUl li 26 est fragmentaire, appartienl au
type circul aire ayant les extremites opposees (III G2 a2).
11 est realise sur fragment proxima! de metapode de
bovines: son diametre i nterieur mesure 60 mm. Les
stigmates de debitage ont ele effaces par les procedees
de faonnage; on peut supposer le recours a la
percussion directe/fendage, sciage axial ou debilage par
usure. Le faonnage a ele acheve par abrasion oblique el
transversale el lustrage intense. Ce qui attire l'attenlion
c'est la courbure bi en marquee du corps de la piece,
oblenue lres probablemenl par d<Hormalion plaslique
(trailemenl thenmique). En ce sens on peut citer autres
deux cas, ceux des manches des cuillers en os de la
mme culture decouvertes dans le site de Dudelii Vechi,
dep. de Timi. Les lraces d'usure, superficielles, se
mahirialisenl en l'emoussement des surfaces el
microstries rares, a disposilion alealoire.
L'objel GCS 1 05 est enlier, appartienl au lype de
bracelet demi-circulaire ayant les extremites perforees
(III G 1 e4); il est realise sur segment proxima! (tte) de
femur de bovines: son diametre inleneur mesure 55 mm.
Le debilage a ete realise par percussion directe. Le
faonnage a ele acheve par percussion directe oblique,
raclage, evidage de la spongiosa, perforation par rotalion
rapide sur une ou deux faces. Les traces d'usure sont
superficielles el observables au niveau des perforations
qui ont les marges emoussees par le lien qui a servi pour
altacher le bracelet a la poignee.
Les lraces d'usure superficielles se malerialisent
en l'emoussemenl des surfaces el microstries rares, a
disposition al<ialoire.
Elant donnee que la majorile absolue des peU!es
piilces courbes en matiilres dures animales se
conservent en elat fragmentaire on peut admeltre de
maniere seulement hypolhlique leur fonclion de
bracelel. Unes des analogies proviennenl de site
Karanovo suggerent aussi leur rOie possible de
pendeloques courbes ou p i eces de ceinture?
(Giirtelhaken?). Si la piece SCUIII 28 trouve quelques
analogies dans les decouvertes de Roumanie (voir le
;Jicta 7n"Osri l:utowtl5is
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
tableau no. 1 ), la pl.t!ce GCS 105 paraTl un unicum.
Finalement an peul souligner la rarele de ces
lypes d'artefacls et leu r rOie possible de fossiles
lndicateurs pour la dile periode de la Prehistoire dans
cette partie du continent.
Explicatlon des figures
Fig. 1 Bracelets en mati.t!res dures animales du
Neolilhique ancien de Roumanie: repartition regionale el
Fig. 2 Bracelet en os - piece SCUIII 28: 1
proposilion de reconslilulion morpho-dimensionnelle; 2
paramelres morphologiques elementaires du lype III G2
a2 (bracelet circulaire ayanl les extremites opposees); 3
origine specifique el squeletlique de la maMre premiere
(metapodes de bovines); 4 localisation de l'artefact fini
sur melapode.
Fig. 3 Bracelel en os - piece SCUIII 28: vues
genera les.
Fig. 4 Bracelet en os- piece SCU111 28: dela ils: 1-2
face superieure, exlremite: 3-4 face inferieure, exlremile
et seclion.
Fig. 5 Bracelet en os - piece GCS 105: 1
paramelres morphologiques el dimensionnelles (pholo);
2 paramelres morphologiques elementaires du type III
G 1 e4 (bracelel demi-circulaire ayan\ les extremMs
perforees): 3 parametres morphologiques e l
dimensionnelles (dessin); 4 origine specifique el
squeletlique de la matiere premiere (femur de bovines) ; 5
localisation de l'artefact fini sur femur.
Fig. 6 Bracelel en os - piece GCS 105: vues
generales.
F ig . 7 Bracelel en os - piece GCS 1 05: dela ils: 1
perforalion de l'exlremile gauche (conventionnelle), vue
sur la face superieure; 2 perforation de l'exlremile
gauche, vue sur la face inferieure: 3 perforation de
l'extremile droile (convenllonnelle), vue sur la face
superieure: 4 perforation de l'extremite droite, vue sur la
face inferieu 1'8; 5 vue du corps sur la face superieure.
Fig. 8 Bracelel en os - piece GCS 105: proposition
de reconstilution du mode d'attache.
ExpllcaUon des tableaux
Tablaau no. 1 Bracelets en matieres dures
animales du Nealilhique ancien de Roumanie: effectif,
contextes de provenance et typologie. ICSU: Institut de
recherches Socio Humalnes de !'Academie Roumaine,
Craiova: MBM: Musee du Banal Monlagneux, Raa;
MCCH: Musee uChaieau des Corvins, Hunedoara;
MIAMB: Musee d'Histoire el de I'Art du Municlpe de
Bucarest; MIB: Musee d'Histoire de Barlad; MNIT: Musee
National d'Hisloire de la Transylvanie, Cluj-Napoca;
STC: cultura Stareevo-Cri; VNA: cultura Vlnea.
Tablaau no. 2 Bracelets en matieres dures
animales du Neallthique ancien de Roumanle: attribuUon
cul\urelle. ',.
Tableau no. 3 Bracelets en matieres dures
animales du Neolilhique ancien. de Roumanie: les
criteres de la classificaUcin typologiqua.
59
Fig. ! Br1ri ncoli t i ce timpurii din materii dure animale descoperite in Romnia: difuziunea i rcparti ri a pc culturi.

Fig. 2 Brar de os piesa SClJJ I I 28:

1 propunere de reconstituire morfo
dimcnsional; 2 p a r a m e t ri i
morfo logici de baz ai tipului III Gl
al (brar cu extremitile opuse); 3
originea specific i scheletic a
materiei prime (metapodii de bovine);
4 localizarea anatomic a piesei finite.

60

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Fig. 3 Br1ar de os - piesa SCL!lll 28: vederi generale.

Fig. 4 Br!ar de os - piesa SCL/111 28: detalii: 1-2 fala superioar, extremitate; 3-4 fa\3 inferioar, extremitate
i scc1iunc.

61
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Fig. 5 B rtar de os - piesa
GCS 1 05: l parametrii
m o r fo - d i m e n s i o n a 1 i
( fa to); 2 p a ra m e tr i i
morfologici d e baz ai
tipului III G 1 e4 (brar
cu cxtremitlile
perforate); 3 parametrii
m o r fa - d i m e n s i o n a 1 i
(desen); 4 originea
spccilic i schcletic a
materiei prime (femur de
bovine); 5 localizarea
anatomic a piesei fmite.

Fig. 6 Brtar de os - piesa GCS 1 05: vederi generale.

62
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro
 Fig. 7 Brar de os piesa
GCS 1 05: detalii: 1 perforaia
captului stng, vedere pe
faa superioar; 2 perforaia
captului stng, vedere pe
faa inferioar; 3 pcrforaia
captului drept, vedere pe
rata superioar; 4 perforaia
captului drept, vedere pe
fata inferioar; 5 vedere a
corpului pc faa superioar.

Fig. 8 Brar de os - piesa GCS

105: propunere de reconstituire a
modului de ataare cu fir.

63
www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro