MOTTO

Da bolnavilor stiinta si talentul tau, dar nu uita

dragostea si compasinea.
Tiberiu Ghitescu

1
 ARGUMENT
Am ales aceasta tema, motivata fiind de
importanta locomotiei atat pentru fizic cat si
pentru psihic.
Locomotia impreuna cu vazul si auzul mi se par
a fi cele mai de pret simtiri ale fiintei umane si nu
numai.
Pe langa cele mentionate mai sus, fisura
bimaleolara, tind sa cred ca are o importanta mult
mai mare decat cea pe care i-o oferim noi,
deoarece sta la baza deplasarii noastre.

CUPRINS
CAPITOLUL I................................................................................................................................6

2
I. Anatomia piciorului....................................................................................................................6
1.Generalitati................................................................................................................................6
2. Scheletul piciorului este format din :.......................................................................................6
Carcatere generale....................................................................................................................8
Caractere proprii.......................................................................................................................9
II. Fiziologia piciorului..................................................................................................................11
1. Oasele si articulatiile...........................................................................................................11
2. Tendoanele si ligamentele...................................................................................................11
3. Nervii..................................................................................................................................13
4. Vasele de sange...................................................................................................................14
CAPITOLUL II.............................................................................................................................15
Fractura bimaleolara......................................................................................................................15
1. Definitie..................................................................................................................................15
2. Anatomie patologica...............................................................................................................16
3. Examenul radiografic.............................................................................................................18
4. Evolutia..................................................................................................................................19
5. Tratament................................................................................................................................20
1. Tratament neoperator..........................................................................................................20
2. Tratament operator..............................................................................................................21
CAPITOLUL III...........................................................................................................................23
CAZUL..........................................................................................................................................24
Interviu.......................................................................................................................................24
EPICRIZA..................................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................64

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia piciorului

3
I. Anatomia piciorului
1.Generalitati
Piciorul, numit si laba piciorului n limbajul popular este o structur biologic
aflat la extremitatea membrelor inferioare si reprezinta baza flexibila prin care
corpul isi pastreaza pozitia verticala in timpul miscarii putand sa se adapteze
diferitelor suprafete si sa absoarba socul.

2. Scheletul piciorului este format din :

- oasele tarsiene, grup format din sapte oase

- oasele metatarsiene, grup format din cinci oase
- falangele (oasele degetelor) cu paisprezece oase

Tarsul
- este format dintr-un un rnd posterior cu dou oase suprapuse(talusul sus si
calcaneul jos) si un rnd anterior cu celelalte cinci oase(navicularul, cuboidul si trei
cuneiforme).
Talusul sau Astragalul
-Este situat n vrful masivului tarsian, fiind interpus ntre oasele gambei,
respectiv calcaneu si navicular. El este format dintr-un corp, un cap si un col ce
uneste primele dou portiuni. Portiunile talusului sunt bine izolate si usor de
recunoscut; cu toate acestea este considerat n ntregime si comparat cu un cuboid,

4
cruia i se descriu sase fete.
Calcaneul
- Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o form prismatic, fiind alungit
antero-posterior si usor turtit transversal. Are sase fete: superioar, inferioar,
lateral, medial, anterioar, posterioar.
Clciul
- Este format din tuberozitatea calcanean si prtile moi care o acoper si ca
orientare se aseaz n sus fata prevzut cu trei fetisoare articulate; posterior
extremitatea cea mai voluminoas; medial fata prevzut cu un sant adnc.
Navicularul
- Este un os scurt, turtit dinainte napoi. Este situat pe partea medial a piciorului,
fiind cuprins ntre capul talusului, cuboid si cele trei cuneiforme. Are sase fete:
posterioar, anterioar, dorsal, plantar, medial, lateral.
Cuboidul
-Este un os scurt, cu o form neregulat cuboidal; este asezat pe partea lateral a
piciorului. Are sase fete: superioar, posterioar, inferioar, anterioar, medial,
lateral.
Cuneiformele

- Sunt trei oase de form prismatic triunghiular:

- Cuneiformul medial, este cel mai mare

- Cuneiformul medial, este cel mai mic

- Cuneiformul lateral

5
6
 Metatarsul
-Este format din cinci oase metatarsiene. Numerotarea lor se face dinspre marginea
mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V.

Carcatere generale
Metatarsienii sunt oase lungi si perechi. Prezint un corp, o baz si un cap.

- Corpul este prismatic triunghiular, avnd o fat dorsal, alt lateral,

iar a treia medial. Fasa dorsala face parte din dosul piciorului;
celelalte fese delimiteaz spasiile interosoase.

- Baza numit si extremitate posterioar, se articuleaz cu oasele

tursului si cu metatarsienii nvecinasi.

- Capul numit si extremitate anterioar, este turtit transversal si se

articuleaz cu falanga proximal.

Caractere proprii

Metatarsianul I- este cel mai scurt si cel mai gros. Baza osului se articuleaz cu
cuneiformul medial si cu metatarsianul II. Pe baz se gseste o tuberozitate care se
poate explora prin palpare, pe ea se nsera muschiul peronier lung.

Metatarsianul II-este cel mai lung. Baza lui se articuleaz cu toate cele trei
cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I si III.

Metatarsianul III- Baz se articuleaz cu cuboidul si cu cuneiformul lateral,

respectiv cu metatarsianele II si V.

Metatarsianul IV- Baz se articuleaz cu cuboidul si cu cuneiformul lateral,

respectiv metatarsienele III si V.

Metatarsianul V- Baz se articuleaz cu cuboidul si cu metatarsianul IV. Baza

prezint lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele.

7
 Oasele
degetelor
Degetele sunt n
numr de cinci,
numerotate de la I
la V, de la marginea
medial spre cea
lateral a piciorului.
Degetul I poart
numele nc de
haluce, iar degetul
V de deget mic.

Oasele care formeaz degetele se numesc falange. Se gsesc n total 14 falange:

fiecare deget are trei, n afar de haluce care are numai dou. Falangele se prezint
dup tipul celor de la mn cu deosebirea c cele de la picior sunt mult mai reduse
n dimensiune. n acest fel fiecare falang prezint un corp, o baz sau extremitate
posterioar si un cap sau extremitate anterioar. Falangele halucelui sunt deosebit
de puternice.

-Falanga proximal este turtit transversal, prezint si suprafas ovalar,

concav, pentru articularea cu capul metatarsianului corespunztor.

-Falanga mijlocie este scurt, fiind format aproape numai din baz si
cap.

-Falanga distaleste de dimensiuni reduse. Capul este turtit. Pe fata

plantar are o rugozitate numit tuberozitatea falangei distale n raport cu
pulpa degetului, n fata dorsal sustine unghia.

8
 II.

Fiziologia piciorului
1. Oasele si articulatiile
Scheletul piciorului incepe cu osul talus, care formeaza o parte din incheietura
gleznei.Cele doua oase ale gambei, cel mai mare - tibia si cel mai mic - fibula, se
apropie unul de celalalt la nivelul gleznei pentru a forma o structura foarte stabila.
Acest tip de structura este foarte cunoscuta tamplarilor si constructorilor care
folosesc acest model in orice constructie, de la mobila la cladiri. Acest aranjament
este foarte stabil.

9
 Cele doua oase care formeaza partea posterioara a piciorului sunt talusul si
calcaneul, sau osul calcaiului. Talusul este conectat cu calcaneul la nivelul
articulatiei subtalare. Articulatia gleznei permite piciorului sa se indoaie in sus si in
jos. Articulatia subtalara permite piciorului sa se miste la dreata si la stanga. Mai
jos de articulatia gleznei se afla un set de cinci oase numite oase tarsiene care
functioneaza impreuna ca un grup. Aceste oase sunt unice in modul in care se
potrivesc intre ele. Cand piciorul este rotit intr-o directie de un muschi al piciorului
sau al gambei, aceste oase se blocheaza impreuna pentru a forma o structura foarte
rigida. Cand sunt rotite in directie opusa, ele se deblocheaza si permit piciorului sa
se adapteze oricarei suprafete cu care vine in contact piciorul.
Oasele tarsiene sunt in conexiune cu cele cinci oase lungi ale piciorului, numite
metatarsiene.Cele doua grupe de oase sunt destul de rigid conectate, fara prea
multa miscare in articulatie.Apoi urmeaza oasele degetelor, numite
falange.Articulatiile dintre metatarsiene si primele falange poarta numele de
articulatii metatarsofalangiene. Miscarea in aceste articulatii este foarte importanta
pentru un mers normal.Degetul mare, halucele, este cel mai important deget pentru
mers, iar prima articulatie metatarsofalangiana este o zona care dezvolta frecvent
probleme.

2. Tendoanele si ligamentele
Ligamentele reprezinta tesut moale care conecteaza oasele intre ele. Ligamentele
sunt foarte similare tendoanelor. Diferenta dintre ele este ca tendoanele ataseaza
muschii de oase. Ambele structuri sunt formate din fibre mici dintr-un material
numit colagen. Fibrele de colagen sunt unite intre ele pentru a forma o structura
asemenetoare unei franghii. Ligamentele si tendoanele au marimi diferite, si la fel
ca franghia, sunt formate din multe fibre de dimensiuni mici. Cu cat ligamentul sau
tendonul este mai gros cu atat acesta este mai puternic.
Tendonul Ahile este cel mai important tendon pentru mers, alergat si sarit. Isi are
originea la nivelul muschilor gambei pana la calcaneu si apoi se continua pana la
nivelul degetelor. Tendonul tibial posterior leaga unul dintre cei mai mici muschi
de gamba si de partea inferioara a piciorului.Acest tendon ajuta la sprijinirea
arcului si permite intoarcerea piciorului spre interior. Degetele au tendoane atasate
care flecteaza degetele (tendoanele de la baza degetelor) si tendoane care extind
degetele (cele de la varful degetelor).
Tendonul tibial anterior, permite ridicarea piciorului.Doua tendoane trec peste
maleola laterala si ajuta la rasucirea piciorului spre exterior.Multe ligamente mici
tin oasele piciorului impreuna. Majoritatea acestor ligamente formeaza o parte a
capsulei articulare ce se gaseste imprejurul fiecarei articulatii a piciorului. Capsula
articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul tuturor articulatiilor.

10
 3. Nervii
Principalul nerv al piciorului, nervul tibial, ajunge la nivelul plantei trecand pe
la nivelul maleolei interne.Acest nerv asigura sensibilitatea la nivelul degetelor si
plantei si controleaza muschii acestor structuri. Alti nervi ajung la nivelul
piciorului pe fata exterioara a acestuia. Acesti nervi asigura sensibilitatea diferitelor
zone ale fetei dorsale a piciorului si a marginii exterioare a acestuia.

4. Vasele de sange

Principala sursa de vascularizatie a piciorului, artera tibiala posterioara, are un

traseu asemanator nervului tibial. Alte artere mai putin importante ajung la nivelul
piciorului din alte directii. Una dintre aceste artere este artera dorsala a piciorului
care ajunge la nivelul fetei dorsale. Pulsul acesteia poate fi simtit la acest nivel.

CAPITOLUL II

Fractura bimaleolara

1. Definitie
Fractura bimaleolar reprezinta ruperea maleolei laterale i cea medial i
instabilitatea gleznei.De asemenea, o echivalen de fractur bimaleolar nseamn
c ligamentele de pe partea intern a gleznei sunt lezate, mpreun cu una dintre

11
maleole. Cel mai frecvent peroneul este fracturat, mpreun cu lezarea ligamentelor
mediale, fcnd glezna instabil

2. Anatomie
patologica
Leziunile
osoase sunt de 2
feluri :
- Fracturi separare
- Tasari
Traiectele
elementare ale fracturilor separare isi au sediul la nivelul maleolei externe ,
maleolei interne sau plafonului tibial.
Tasarile intereseaza mai frecvvent partea externa a plafonului.
Pe langa leziunile osoase , au importanta si trebuie cunoscute echivalentele:
rupturile ligamentelor laterale. Rupturile sindesmoziei si ale membrane
interosoase vor trebui corect evaluate in vederea tratamentului.
Miscarile excesive care determina aceste leziuni osteoligamentare
actioneaza in cupluri si fiecarui cuplu de miscari ii corespunde un anumit stadiu si
tip de leziuni anatomopatologice. Incercand sa asocieze mecanismul de producer
cu anatomia patologica Lauge Hansen imparte fracturile in 4 grupe : supinatie
eversiune (rotatie externa) = SER , supinatie adductie = SA , pronatie abductie
= PA , pronatie eversiune (rotatie externa) = PER.
Deoarece in ultimul timp atentia ortopezilor s-a concentrate asupra maleolei
externe , ca fiind garantul principal al stabilitatii astragalului in scoaba ,
clasificarea Danis Weber se bazeaza pe spectul fracturii maleolei externe in
functie de care , sunt descrise 3 posibilitati A , B , C .

12
 -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Tip A in care fractura maleolei externe este transversal si subsindesmotica
(smulgere) si corespunde grupei SA.
- Tip B in care fractura maleolei externe este oblica , situate
transsindesmotic si corespunde grupei SER.
- Tip C in care fractura maleolei externe este suprasindesmotica joasa (C1) ,

13
 inalta (C2) , sau situata la gatul peroneului (C3).

Toate fracturile bimaleolare descrise mai sus se pot asocia cu fractura maleolei
posterioare sau cu o tasare externa sau interna a plafonului tibial.

3. Examenul
radiografic
Glezna traumatizata
va fi imvestigata printr-
un set de 3 radiografii
constand din doua
incidente standard , de
fata si profil , la care se adauga al 3-lea cliseu , numit de fata al morteziei in care
expunerea se face dup ace piciorul a fost rotat intern cu 15-20*. Mai rar sunt
necesare radiografii in pozitii mentinute sau tomografii , TDM ; artroscopia sau
artrografia articulatiei poate evidentia leziunile ligamentare sau cele osteocondrale.

4. Evolutia
Dupa refacerea parametrilor anatomici ai articulatiei , vindecarea este de
regula intr-un interval de 3-4 luni ; persistenta unor deplasari la nivelul maleolei
externe (scurtarea , inclinarea , rotatia ) , astragalului ( subluxatii sau inclinatii) ,
fragmetului marginal posterior ( treapta peste 2 mm) , leziuni ale sindesmoziei
( diastazis) sunt de rau augur si , prin incongruenta articular pe care o genereaza,
conduc in timp la aparitia unor leziuni artrozice.

5. Tratament
Scopul tratamentului este acela de a obtine o reducere anatomica si a mentine
aceasta reducere pana la vindecare. Reeducarii ii revine rolul de a readuce
pacientul la starea functionala dinaintea accidentului. Pentru a atinge obiective
putem folosi tratamentul neoperator sau pe cel operator.

1. Tratament
neoperator
Are unele

14
dezavantaje(imposibilitatea reducerii perfecte , reluarea manevrelor de reducere ,
imobilizarea prelungita ) si din aceste motive este indicat in fracturile nedeplasate
si cele stabile. In momentul aparitiei fracturii maleolei interne reducerile
ortopedice sunt mai greu de mentinut. Fracturile uni- si bimaleolare sunt stabile si
incep sa devina instabile la partea interna sau posterioara.
Metoda tratamentului neoperator consta in reducerea de urgenta , sub
anestezie a fracturilor. Prin manevrele de reducere se corecteaza deplasarile laterale
si sagitale ale astragalului pentru a obtine centrajul acestuia in scoaba si se incearca
refacerea lungimii si corectarea inclinarilor maleolei externe.
Manevrele de reducere clasice poarta numele de strangera pensei sau
scoaterea cizmei si constau in imprimarea unor miscari in sens contrar celor prin
care s-au produs fractura. Daca controlul radiografic arata ca reducerea s-a
obtinut , atunci imobilizarea va fi incredintata unui aparat gipsat.

2. Tratame
nt

operator
Este indicta in fracturile deplasate , instabile. Este bine ca operatia sa fie
facuta cat mai precoce dupa accident ( primele 24h) deoarece cu timpul reducerea
este mai dificila si fixarea mai nesigura. In afara unor situatii de exceptie , se
folosesc incizii separate(externa si interna) pentru abordul focarelor maleolare si
fractura marginala posterioara se rezolva prin aceleasi cai de abord. Ordinea fixarii
este umratoarea: marginala posterioara , maleola externa , maleola interna.
Pentru fixare se folosesc suruburi cu compresiune interfragmentara , placi
premulate , placa 1/3 de tub la nivelul maleolei externe sau insurubare de partea
maleolei interne si insurubare in cazul fracturii marginale posterioare. Lezinile
sindesmotice se rezolva odata cu fractura maleolei externe , printr-un surub de
distazis , suprasindesmotic , trecut prin placa sis trans cu piciorul mentinut in talus
sau in unghi drept.
Leziunile echivalente se traseaza in acelasi timpoperator(sutura ,
reinsertie ). Desigur ca ar fi ideal ca imediat dupa operatie sa se mobilizeze
articulatia, dar multi chirurgi prefera sa imobilizeze glezna pentru o perioada de

15
timp variabila ( 30-45 zile) , in functie de stabilitatea montajului realizat.

16

DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Alterarea confortului datorita
imobilizarii in aparat gipsat a
membrului inferior manifestat
prin stare de nelinite
2. Perturbarea nevoii de a dormi
a se odihni datorita mediului
spitalicesc, anxietatii i durerii,
precum i incapacitatea de a
adopta o pozitie comoda,
manifestata prin somn ne-
odihnitor i insuficient
3. Anxietate legata de ne-
cunoaterea i neadaptarea la
mediu i durere manifestata
prin nelinite, disconfort
PLAN GENERAL DE NURSING
OBIECTIVE
- Sa inteleaga importanta
imobilizarii
- Sa participe in limita
posibilitatilor la auto-
ingrijire
- Sa suporte constrangerea
fizica (aparat gipsat) pe o
perioada de 21-28 zile
- Sa se odihneasca 7-9 ore/
noapte i 1-2 ore la pranz
- Sa adopte o pozitie
comoda pentru somn
- Sa inteleaga i sa accepte
mediul din spital
- Pacientul sa exprime o
diminuare a fricii i fricii i anxietatii (verbalizare,
anxietatii evidentiata prin
relaxarea expresiei faciale
ACTIUNI
- i se explica importanta mobilizarii
in aparat gipsat pe o perioada de
21-28 zile
- i se explica ce micari trebuie sa
faca
- la nevoie este ajutat sa-i faca
toaleta zilnica i sa-i schimbe
lenjeria de corp
- se intocmete un program de
activitati recuperatoare ale ante-
bratului afectat
- se creeaza un mediu de linite i
confort in salon
- se asigura conditiile optime,
aerisirea salonului de cateva ori pe
zi i in special seara inainte de
culcare
- se schimba lenjeria de pat mai des
- se observa semnele i simptomele
negativ starea fizica i
tremuraturi, nelinite)
- explicarea procedurilor de
17
MOTIVAREA ACTIUNILOR
- Astfel lamurit bolnavul va
intelege importanta imobilizarii
i va suporta mai uor aceasta
perioada
- este necesara realizarea unor
exercitii care sa previna
complicatiile
- este necesar ca bolnavul sa fie
curat pentru ca acest lucru ii
creeaza o stare de bine, de
confort
- Asigurarea conditiilor de
linite i confort pentru odihna
bolnavului
- Schimbarea lenjeriei murdare
sau transpirate poate crea acea
stare de confort dorita de
pacient
- Anxietatea influenteaza
intensifica perceptia durerii
- Incurajarea pacientului sa

DIAGNOSTIC DE NURSING
4. Dificultate in autoingrijire
datorita fracturii, manifestata
prin imposibilitatea efectuarii
toaletei datorita imobilizarii
5. Inadaptarea la rolul de bolnav
din cauza accidentului
manifestata prin sentimentul
inutilitatii
PLAN GENERAL DE NURSING
OBIECTIVE ACTIUNI
i a micarii diagnostic i tratament verbalizeze sentimentul
- Sa-i poata mentine - este invatat cum sa-i mentina
tegumentele curate i tegumentele curate
integre - i se aduc la indemana toate
- Sa fie ajutat la nevoie obiectele necesare efectuarii
sa-i efectueze toaleta pe toaletei pe regiuni
regiuni - i se schimba lenjeria de corp, de
pat transpirate
- Sa accepte rolul actual - este incurajat sa accepte
de bolnav internat intr-o spitalizarea
sectie de spital - i se explica necesitatea acestui
- Sa se adapteze situatiei lucru
prezente, diminuandu-i - i se explica cum va decurge
sentimentul de inutilitate imobilizarea i consecintele ei
18
MOTIVAREA ACTIUNILOR
negativ duce la o buna
colaborare de ambele parti
- Siguranta mediului ambiant
i empatia au ca efect
reducerea perceptiei negative
a situatiei in care se afla
- Pastrand o igiena riguroasa a
tegumentelor i mucoaselor se
vor preveni complicatiile de
decubit i se va crea
bolnavului starea minima de
confort
- Discutiile libere il vor ajuta
sa-i schimbe perspectiva

DIAGNOSTIC DE NURSING
6. Alterarea nevoii de a invata
datorita lipsei de cunotinte
privind recuperarea dupa
imobilizare i prevenirea
complicatiilor posibile,
manifestata prin neincredere
7. Posibilitatea aparitiei unor
complicatii generale sau la
nivelul focarului de fractura
datorita lipsei de cunotinte
manifestata prin stare de ne-
linite privind evolutia bolii
PLAN GENERAL DE NURSING
OBIECTIVE ACTIUNI MOTIVAREA ACTIUNILOR
- Sa demonstreze ca i-a - i se explica tipurile de micari ce - Este necesara lamurirea
insuit cunotintele trebuiesc facute pentru evitarea pacientului i a parintilor (la
necesare lui privind unor complicatii nevoie) cu privire la acele actiuni
recuperarea dupa - i se explica importanta ce-i favorizeaza procesul de
imobilizare i prevenirea recuperarii functionale a vindecare i impiedica aparitia
complicatiilor membrului afectat, dupa aceasta unor complicatii
- Sa aplice cunotintele perioada ii va putea relua
insuite pentru o evolutie activitatile obinuite
favorabila
- Prevenirea - se vor supraveghea i nota - Rol de a impiedica instalarea
complicatiilor generale functiile vitale: tensiunea arteriala, unor complicatii nedorite
i locale pulsul, respiratia, temperatura - Osificare incorecta
- Linitirea pacientului - schimbarea gipsului in caz de - Aparitia escarelor
prin comunicare necesitate
19
 CAPITOLUL III

Planuri de ingrijiri ale pacientilor cu

Fisura bimaleolara

Pacienta H.S in varsta de 70 ani se interneaza in data de 11.02.2017 pe Sectia Ortopedie

acuzand urmatoarele simptome:durei accentuate la glezna dreapta,impotenta functionala totala.
Pacienta H.S este supusa examenelor clinice si radiologice si se stabileste diagnosticul de:
fractura bimaleolara, HTA,cardiopatie ischemica.
Pacienta H.S cu domiciliul in Mangalia este vaduva, are 1 copil cu care locuieste impreuna la
bloc in conditii foarte bune. Pacienta este de profesie operator chimist
Pacienta H.S a fumat ocazional o perioada de timp, alcool serveste de asemeni ocazional,
cafea consuma 1-2/zi. Este obeza de gradul IV, este o persoana sedentara, tine regim alimentar si
consuma multe fructe si legume proaspete. Este o persoana mai putin sociabila, citeste mult si
asculta cu placere radio.
La varsta de 26 ani prezinta amigdalectomie,la 28 ani are ruptura de piramida nazala, iar la 32
de ani a prezentat apendicectomie. Tatal a decedat de cancer bronhopulmonar, iar mama a avut
timp de 24 de ani reumatism poliarticular acut(RTA).
Pacienta relateaza ca a alunecat pe scari, prezentandu-se in serviciul de urgenta cu dureri
intense in glezna dreapta si impotenta funcionala totala.
In data de 13.02.2017 se intervine chirurgical si se efectueaza reducere ortopedica si osteosinteza
cu suruburi.
Pacienta se afla in a 6-a zi de spitalizare, a 4-a zi dupa interventia chirurgicala.

Examen radiologic : fisura bimaleolara dreapta

Analize de laborator:
VSH: 19 mm/h
TGO: 41 u.i/l
TGP: 36 u.i/l
HDL colesterol: 380 mg/dl
Ht: 39g/dl
Hb: 12.8 mg/dl
Acid Uric: 4.3 mg/dl
Trigliceride: 208 mg/dl
Fibrinogen: 285 mg/dl
Glicemie: 101 mg/dl

20

Data Diagnostic de nursing
1.Risc de alterare a
functiilor vitale(F.V.) din
17.02. cauza interventiei
2017. chirurgicale manifestata
prin modificarea valorilor
acestora.
2.Alterarea starii de
nutritive din cauza
durerilor postoperatorii
manifestata prin inapetenta.
3.Dificultatea pacientei de
a se misca si a avea o buna
postura din cauza
interventiei chirurgicale,
manifestata prin intoleranta
la mobilitate si dureri in
zona operata.
PLAN DE INGRIJIRE
Obiective Inerventiile asistentei Evaluare
Ingrijirea postoperatorie
-Urmaresc F.V. -La indicatia medicului masor F.V si notez Valori obtinute
valorile obtinute in F.O. -TA=160/90 mmHg
-Informez medicul despre eventualele -T=36.8*C
modificari ale valorilor. -P=74 b/min
-R=18 r/min
-Pacienta sa se -Stabilesc impreuna cu pacienta un program -Pacienta prezinta in
alimenteze in limite al meselor . continuare deficit in
normale. -Incurajez pacienta si incerc sa o conving de a se alimenta.
importanta alimentatiei in limite normale in
evolutia pozitiva, postoperatorie.
-Subliniez importanta respectarii regimului
hipocaloric,hipolipidic,hipoglucidic.
-Asigur o hidratare normal.
-Pacienta este servita la pat.
-Pacienta sa nu mai -Pacienta este in reapus total la pat la -Pacienta mai
prezinte dureri si sa se indicatia medicului. prezinta dureri in
poata mobiliza in -La indicatia medicului administrez: zona operata .
limite normale. -Fraxiparina 0.3, 1fl/zi I.SC.
-Mialgin 2ml, 1fl 2x/zi I.M.
-Cefort 1g, 1fl 2x/zi I.M.
-Controloc 1tb, 2x/zi per os.
-Glucoza 10% 1000ml/zi I.V.
21
4.Incapacitatea pacientei de
a avea un somn linistit si
odihnitor din cauza
durerilor si a pozitiei
incommode pe care pe care
pacienta o adopta,
manifestata prin treziri
frecvente.
5.Alterarea integritatii
tegumentelor din cauza
interventiei chirurgicale,
manifestata prin sutura
operatorie.
6.Dificultatea de a se
imbraca si dezbraca din
cauza mobilitatii deficitare,
manifestata prin miscari
greoaie.
-Pacienta sa se -Fac un orar de somn impreuna cu pacienta -Pacienta doarme
odihneasca si verific sa nu doarma in timpul zilei. 4h/noapte cu treziri
corespunzator. -Invat pacienta sa adopte pozitii antalgice frecvente.
pentru diminuarea durerilor.
-Creez un climat de liniste si calm inainte de
culcare.
-Aerisesc salonul inainte de culcare.
-Pacienta sa prezinte -Ajut pacienta in efectuarea toaletei pe -Pacienta se
tegumente si mucosae regiuni. conformeaza cu
integre si curate. -Masez bine zonele expuse la dicubit cu situatia existent.
alcool mentolat. -Se laza ajutata in
-Intind foarte bine lenjeria de pat si de corp efectuarea toaletei pe
pentru a evita aparitia eritemului de regiuni.
compresie. -Evolutia plagii
-Aerisesc salonul dupa efectuarea toaletei pe operatorii este foarte
regiuni. buna.
-Impreuna cu medicul realizez toaleta plagii,
zilnic cu apa oxigenata,solutie de
.betadine,cloramina si aplic comprese sterile.
-Pacienta sa se -Ajut pacienta in schimbarea lenjeriei de pat -Pacienta se lasa
imbrace si sa se si de corp. ajutata in schimbarea
dezbrace singura . -Recomand familiei sa ii aduca lenjerie de lenjeriei.
corp lejera din bumbac.
-Ii schimb lenjeria de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie.
-Aerisesc salonul dupa schimbarea lenjeriei.
22
7.Disconfort psihic datorat
imobilizatii la
pat,manifestat prin agitatie,
teama de evolutie si
prognostic al bolii.
-Pacienta sa se -Port discutii cu pacienta, o linistesc, ii -Pacienta mai
prezinte intr-o stare de raspund la intrebari, o pun in contact cu alte prezinta agitatie si
bine, sa fie linistita si personae care au suferit o interventie neliniste.
sa aiba o educatie chirurgicala asemanatoare si au o evolutie
sanitara buna.
corespunzatoare. -Ii recomand sa evite eforturile fizicepe
membrul afectat.

8.Comunicare ineficienta la -Pacienta sa fie -Incerc sa antrenez pacienta in discutii scurte -Pacienta prezinta o
nivel afectiv din cauza bolii reintegrate in mediul cu caracter pozitiv. comunicare
manifestata prin aparenta social si familial. -In timpul desfasurarii tratamentului deficitara.
trista si izolare de anturaj si medicamentos, o incurajez si o implic in
mediu. dialog cu celelalte paciente din salon.

23
 1.Risc de perturbare a
functiilor vitale(F.V.)din
18.02. cauza interventiei
2017. chirurgicale, manifestata
prin modificarea valorilor
acestora.
2.Alimentatie insuficienta
din punct de vedere
cantitativ si calitativ din
cauza durerilor
postoperatorii, manifestata
prin inapetenta.
3.Alterarea nevoii de a se
misca si de a avea o buna
postura din cauza
interventiei chirurgicale,
manifestata prin intoleranta
la mobilitate si dureri in
zona operata.
-Urmaresc F.V. -Monitorizez F.V. si notez valorile obtinute Valori obtinute
in F.O. -TA=150/80 mmHg
-Aduc la cunostinta medicului eventualele -T=36.6 *C
modificari ale valorilor. -P=70 b/min
-R=18 r/min
-Pacienta sa se -Verific daca pacienta respecta programul -Pacienta consuma
alimenteze in limite stabilit al meselor. fructe si legume
normale din punct de -Incurajez pacienta si ii reamintesc de proaspete in cantitati
vedere cantitativ si importanta alimentatiei in limite normale, in mici.
calitativ. evolutia pozitiva postoperatorie.
-Verific daca respecta regimul hipocaloric,
hipolipidic, hipoglucidic.
-Ii recomand consumul de fructe si legume
proaspete.
-Asigur o hidratare normal.
-Aerisesc salonul inainte si dupa servirea
mesei.
-Pacienta sa isi -Ii reamintesc de recomandarea medicului de -Pacienta respecta
satisfaca nevoia de a a pastra repaus total la pat. recomandarile
se misca si de a avea o -La indicatia medicului administrez: medicului.
buna postura in limite -Fraxiparina 0.3, 1fl/zi I.SC.
fiziologice. -Mialgin 2ml, 1fl 2x/zi I.M.
-Cefort 1g, 1fl 2x/zi I.M.
-Controloc 1tb, 2x/zi per os.
-Glucoza 10%, 1000 ml/zi I.V.
24
4.Perturbarea somnului din
cauza durerilor si a pozitiei
incomode pe care pacienta
o adopta, manifestata prin
treziri frecvente .
5.Potential de alterare a
integritatii tegumentelor
din cauza interventiei
chiruurgicale, mnaifestata
prin sutura operatorie.
6.alterarea nevoi de a se
inbraca si dezbraca di
cauza interventiei
chirurgicale si a
recomandarii de repaus
total la pat.
-Pacienta sa nu mai -Verific daca pacienta respecta orarul de -Pacienta doarme 5
prezinte dureri. somn stabilit impreuna. ore cu 3
-Sa se odihneasca -Ajut pacienta sa adopte pozitii antalgice treziri/noapte.
intre 5-6h/noapte. pentru diminuarea durerilor.
-Creez un climat de liniste si calm inainte de
culcare.
-La indicatia medicului administrez
Diazepam, 2mg, 1tb/zi inainte de culcare.
-Pacienta sa nu -Ajut pacienta in efectuarea toaletei pe -Pacienta nu prezinta
prezinte complicatii in regiuni. comlicatii in zona
zona operata. -Masez bine zonele expuse la dicubit cu plagii .
alcool mentolat. -Tegumentele sunt
-Intind foarte bine lenjeria de pat si de corp integre si curate.
pentru a evita aparitia ertemului de
compresie.
-Aerisecs salonul dupa efectuarea toaletei pe
regiuni.
-Impreuna cu medicul realizez toaleta plagii
zilnic cu apa oxigenata, betadin, cloramina si
aplic comprese sterile.
-Pacienta sa nu mai -Ajut pacienta in schimbarea lenjeriei de pat -Pacienta se lasa
prezinte problem in si de corp. ajutata in schimbarea
satisfacerea nevoii de -Verific daca familia i-a adus lenjerie de corp lenjeriei.
a se imbraca si lejera si daca este din bumbac.
dezbraca singura. -Ii schimb lenjeria de pat si de corp ori de
cate ori este nevoie.
-Aerisesc salonul dupa schimbarea lenjeriei.
25
7.Disconfort psihichic
datorat imobilizarii la pat,
manifestat prin agitatie,
teama de evolutie si
prognostic al bolii.
8.comuncare ineficienta la
nivel afectiv din cauza
boliimanifestata prin
aparenta tristasi izolare de
anturaj si mediu.
-Pacienta sa prezinte o -Prt discutii cu pacienta, o linistesc, ii Pacienta nu mai
stare de bine, sa fie raspund la intrebari, o pun in contact cu alte prezinta agitatie si
linistita sis a aiba o personae care au suferit o interventie teama.
educatie sanitara chirurgicala asemanatoare si au o evolutie
corespunzatoare. buna.
-Ii recomand sa evite eforturile fizice pe
membrul afectat.
-Pacienta sa fie -Incerc sa antrenez pacienta in discutii -Pacienta a inceput
reintegrate in mediul scurtee si cu caracter pozitiv. sa comunice cu
social si familial. - In timpul desfasurarii tratamentului familia si cei din
medicamentos, o incurajez si o implic in salon.
dialog cu celelalte paciente din salon.
26
 1.Potential de perturbare a
functiilor vitale(F.V.)din
19.02. cauza interentiei
2017. chirurgicale, manifestata
prin modificarea valorilor
acestuia.
2.Limitarea amplitudinii
miscarilor din cauza
interventiei chirurgicale,
mnifestata prin intoleranta
la monilitate.
3.Cantitate
necorespunzatoare de
odihna din cauza durerilor
si a pozitiei incommode pe
care le pacienta o adopta,
manifestatata prin treziti
frecvente.
4.Risc de alterare a
integritatii tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin sutura operatorie.
-Urmaresc F.V. -La indicatia medicului monitorizez F.V. si Valori obtinute
notez valorinle obtinute in F.O. -TA=160/90 mmHg
-Aduc la cunostinta medicului eventalele -T=36,8 *C
modificari ale valorilor. -P=86 b/min.
-R=20 r/min
-Pacienta sa prezinte -Verific daca pacienta respecta recomandarea -Pacineta simte
mobilitate in limite medicului de a pastra repaus total la pat. efectele positive ale
fiziologice. -La indicatia medicului administrez: tratamentului.
-Fraxiparina 0.3, 1fl/zi I.SC.
-Traul 3ml, 1 fl 2x/zi I.M.
-Mialgin 2ml, 1fl 2x/zi I.M.
-Cefort 1g, 1fl 2x/zi I.M.
-Controloc 1tb 2x/zi per os.
-Glucoza 10% 1000ml/zi I.V.
-Pacienta sa nu mai -La indicatia medicului administrez -Pacienta doarme 6
prezinte dureri . Diazepam 2mg, 1tb/zi inainte de culcare. ore fara trezire.
-Sa se odihneasca -Verific daca pacienta respecta orarul de
intre 5-6h/noapte. somn stabilit impreuna.
-Ajut pacienta sa adopte pozitii antalgice
pentru diminuarea durerilor .
-Creez un climat de liniste si calm inainte de
culcare.
-Aerisesc salonul inainte de culcare.
-Pacienta sa prezinte -Ajut pacienta in efectuarea toaletei pe -Pacienta prezinta in
tegumente integre si regiuni. continuare
curate. -Masez bine zolenele expuse la dicubit cu tegumente integre.
alcool mentolat .
27
 -Verific daca lenjeria de pat si de corp este
bine intinsa pentru e evita aparitia eritemului
de compresie.
-Aerisesc salonul dupa efectuarea toaletei pe
regiuni.
-Impreuna cu medicul realizez toaleta plagii
zilnic cu apa oxigenata, betadin, cloramina si
aplic comprese sterile.
5.Deficit in satisfacerea -Pacienta sa se -Ajut pacienta in schimbarea lenjeriei de pat -Pacienta s-a
nevoii de a se imbraca si imbrace sis a se si de corp. schimbat singura dar
dezbraca din cauza dezbrace singura. -Ii schimb lenjeria de pat si de corp daca este cu dificultate.
interventiei chirurgicale, nevoie.
manifestatata prin -Aerisesc salonul dupa schimbarea lenjeriei
mobilitate redusa.

28
 1.Dificultate de a se
mobiliza din cauza
20.02. interventiei chirurgicale
2017. manifestata prin intoleranta
la mobilitate.
2.Potential de alterare a
integritatii tegumentelor
din cauza interventiei
chirurgicale, manifestata
prin sutura operatorie.
-Pacienta sa prezinte -Incurajez pacienta sa aiba rabdare sis a -Pacienta relateaza
mobilitate in limite respecte recomandarea medicului de a pastra ca poate face miscari
normale. repaus total la pat. pasive fara a avea
-La indicatia medicului administrez: dureri mari in zona
-Fraxiparina 0.3, 1fl/zi I.SC. operata.
-Traul 3ml, 1fl 2x/zi I.M.
-Mialgin 2ml, 1fl 2x/zi I.M.
-Cefort 1g, 1fl 2x/zi I.M.
-Controloc 1tb 2x/zi per os.
-Glucoza 10%, 1000ml/zi I.V.
-Pacienta sa nu -Ajut pacienta in efectuarea toaletei pe -Pacienta prezinta in
prezinte complicatii la regiuni. continuare
nivelul zonei operate. -Masez bine zolenele expuse la dicubit cu tegumentele integre
alcool mentolat . si curate.
-Verific daca lenjeria de pat si de corp este
bine intinsa pentru e evita aparitia eritemului
de compresie.
-Aerisesc salonul dupa efectuarea toaletei pe
regiuni.
-Impreuna cu medicul realizez toaleta plagii
zilnic cu apa oxigenata, betadin, cloramina si
aplic comprese sterile.
29
3.Alterarea nevoii de a se -Pacineta sa se -Ajut pacienta in schimbarea lenjeriei de pat -Pacienta a reusit sa
imbaraca si dezbraca din imbrace sis a se si de corp. se schimbe singura
cauza interventiei dezbrace singura. -Ii schimb lenjeria de pat si de corp daca este fara prea multa
chirurgicale manifestata nevoie. dificultate.
prin mobilitate redusa. -Aerisesc salonul dupa schimbarea lenjeriei.

30
 EPICRIZA

Pacienta H.S. in varsta de 70 ani se interneaza la data de 11.02.2017 pe sectia ortopedie

acuzand simptomele urmatoare: dureri glezna dreapta si impotenta functionala.
In urma examenelor clinice si radiologice pacienta H.S. este diagnosticata cu fisura
bimaleolara dreapta, HTA, cardiopatie ischemica.
Se intervina chirurgical in data de 13.02.2017 si se practica reducere ortopedica si osteosinteza
cu suruburi.Evolutia plagii operatorii a decurs bine si s-a vindecat fara complicatii.
I s-au efectuat urmatoarele analize:VSH= 19mm/h, TGO= 41 u.i./l, TGP= 36u.i./l, HDL
Colesterol= 380mg/dl, Ht= 39g/dl, Hb= 12.8mg/dl, Acidul Uric= 4.3 mg/dl, Trigliceride=
208mg/dl, Fibrinogen= 285mg/dl, Glicemie= 101mg/dl
Pe perioda spitalizarii a urmat tratament cu: antibiotice, anticoagulante, antiinflamatorii,
antialgice.
Evoluand favorabil se externeaza la data de 28.02.2017 cu recomandarile:
- Sa nu calce pe piciorul afectat
- Mentine imobilizarea gipsata 60 zile
- Control ambulator peste 7 zile
- Tratament antiosteoporotic prin medicul de familie
- Tratament anticoagulant 30 zile

31
 BIBLIOGRAFIE

Rovent Nicolian Radiodiagnostic osteo-articular, Editura Medicala,

Bucuresti, 1997.
Gheorghe Mogos, Alexandru Ianculescu Compendiu de anatomie si
fiziologie, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969.
Cezar Niculescu, Bogdan Voiculescu Anatomia si fiziologia omuli
Compendiu, Editura Corint, Bucuresti, 2007.
Lucretia Titirica Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale, Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2008.
Lucretia Titirica Breviar Explorari funtionale si ingrijiri special acordate
bolnavului, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.
Lucretia Titirica Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii
medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.
Corneliu Borundel Medicina interna pentru cadrele medii, Editura Bucuresti,
2009.
Carol Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti, 1999.
Trevor Westos Atlas de anatomie, Editra Vox, Bucuresti, 1997.

32