Sunteți pe pagina 1din 3

ELABORAREA METODICA Nr.

2
Tema:

Morfologia functionala a sistemului stomatognat.Morfologia functionala a maxilarilor.

1.Sistemul stomatognat.,,Definitie.

Notiunea de sistem stomatognat include un ansamblu de organe si tesuturi situate in regiuneamaxilo-


faciala,care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza
aleorganismului:masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie.

2.Compartimentele sistemului stomatognat


.
Sistemult stomatognat este compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei, buzele si
muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale,vesele sangvin si
limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si articulatiatempore-mandibulara(A.T.M).

3.Morfologia functionala a sistemului stomatognat.


Studiul morfofunctional al sistemului stomatognat oglindeste unitatea dintre stareamorfologica si functia
diferitor organe.Schimbarile morfologice duc la modificari de functiesi invers.Totodata schimbarile unui
organ neaparat duc la modificari morfologice sifunctionale in toate celelalte verigi ale sistemului.Aceste
relatii ne dau posibilitatea saurrmarim legatura dintre sistemul stomatognat cu alte sisteme ale
organismului.

4.Patru factori ce influenteaza dezvoltarea si formareasistemului stomatognat.


Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint:-factorii
biologici;-factorii genetici;-factorii functionali;-factorii neendocrini.

6.Morfologia functionala a mandibulei.

Mandibula este unicul os nepereche si mobilizabil alscheletului maxilo-facial care se dezvolta din doua
segmente egale si simetrice.Uneleschimbari au loc datorita modificarilorde functie,care duc la resorbtia
tesutului osos din zona unghiului gonian,cit si larestructurarea osului integral.Este alcatuita din corp,situat
in plan orizontal terminindu-se cudoua apofize:una anterioara si posterioara.Intre apofiza superioara si
posterioara se gasesteincizura mandibulei.Precum pe fata externa,asa si pe fata interna se gasesc mai
multeneregularitati:tuberozitatea maseterica,tuberozitatea pterigoida aparute datorita activitatiimusculare.

7.Traiectorii de forta la mandibula si importanta lor in practica.


Mandibula este formata din tesut osos dens.Aceste directii de aranjament al trabeculilor aucapatat
denumirea de linii sau travee de forta si sint destinate pentru suportarea sineutralizarea fortei
masticatoare.Liniile de forta nu altceva decit stilpi de rezistenta careimpreuna cu placile osoase compacte
ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita.Localizarea,densitatea si directiile acestor linii sau travee sint in
raport cu tensiunile din tesutul osos provocate de forta musculara si directia ei.Deosebim urmatoarele
linii(travee) de forta:1.
marginale
,care se impart in doua grupe indreptindu-se anterio-posterior spre condiliiarticulari unde se
incruciseaza;2.bazilare;3.transversale;4.anterioare;5.posterioare;6.capulans;7.radiale.

8.Morfologia functionala a maxilei.


Maxila este un os pereche compus din corp si patru apofize:frontala,molara ,alveolara si palatinala.Pe
maxila nu este inserat nici un muschi mobilizabil,toti muschii situati pesuprafata ei sint mimici.Din
aceasta cauza si morfologia ei se deosebeste de cea amandibulei,practice fiind lipsita de rugozitati
pronuntate.Corpul ei contine un sinus pneumatic iar baza o constituie tesutul spongios inclus intre doua
placi subtiri de tesut ososcompact.

9.Stilpii de rezistenta a maxilei.


Deosebim 4 stilpi de rezistenta:1.stipul fronto-nazal:reprezinta curentul de presiune care se produce la
nivelul dintilor caninisi incisiv,acest current de presiune urca prin apofiza frontal a maxilarului si se
rasfringededesubtul si deasupra orbitei,ajungind pina la marginea supra orbital a frontalului unde
seneutralizeaza din intilnirea cu cel de-al 2-lea stilp.2.stilpul zigomatic:este puternic si reprezinta curentul
de presiune care ia nastere la nivelul primului molar.El urmeaza creasta zigomatico alveolara ,intilneste
peretele lateral al antruluimaxilar,trece apoi prin osul zigomatic si de aici se imparte in 2 directii,o prima
directie mergede-a lungul marginei laterale a otidei prin apofiza zigomatica a maxilarului,iar a 2-a
ramuratrece Ia grosimea arcului zigomatic,se duce catre osul temporal ajunge deasupra
articulatieitemporo-mandibulare,intre linia temporala superioara;3.stilpul pterigo-palatin:curentul de
presiune ia nastere la nivelul molarilor posteriori,de aiciurca prin osul palatin si prin apofiza
pterigoida,astfel incit el transmite presiunea direct asupra bazei craniului,in dreptul locului de intilnire al
stilpului sagital medial al bazei cu arcultransvers anterior.4.stilpul palatin:prezenti prin apofizele
palatinale care consolideazaambele segmente lateraleale arcadelor dentare neutralizind presiunea
masticatorie in plan transversal.

10.Morfologia functionala a palatului dur.


Palatul dur este peretele superior al cavitatii bucale,in forma de bolta,alcatuit din apofizele palatine le
celor doua maxilare superioare,precum si din oasele palatine,acoperite de omucoasa groasa.Este curprins
intre arcadele superioare iar la formarea lui participa treioase:incisivul,maxilarul si palatinul.

11.Morfologia functionala a proceselor alveolare.


Existenta apofizelor alveolare depinde de dezvoltare,eruptia si functia dintilor.In decursulvietii forma si
dimensiunile apofizelor alveolare permanent se schimba.

11.Functiile proprii si suplimentare ale sistemuluistomatognat.


Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor sistemului stogmatognat areloc sub
influenta functiilor proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte:masticatia,fonatia si
fizionomia.Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului
sistemstomatognat.Durata masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic.Fonatia,fiind cea mai recenta
functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala aomului.Omul vorbeste in mediu timp de 8-

10 ore zilnic.Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da
posibilitateomului sa-si exprime dispozitia,dorinta,starea de indiferenta relaiva,si este la fel un mijloc
decomunicare intre oameni.

12.Componenta functiei de automentinere.


Functia de automentinere,care este caracteristica pentru orice organ sau tesut,include
3componente:autoconservare,autostimulare si autoreglare.Prin autoconservare se subintelegeacele aspect
de structura si functii ale componentelor sistmului stomatognat care asigura prevenirea afectiunilor ce pot
provoca tulburari functionale ale intregului sistem.Aici includesi notiunea de autocuratire a cavitatii
bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare prevede acele aspect de structura si functie care
genereaza actiunea stimulilor deintretinere,consolidare si perfectionare a componentelor sistemului
stomatognat (functiamusculara,presiunea masticatorie).

S-ar putea să vă placă și