CAPTOLUL 1.

Delimitari si structuri privind trezoreria intreprinderii

CAPITOLUL 2. Circulatia baneasca cu numerar

Termenul trezorerie provine din limba franceza de la cuvantul tresorerie si in sens restrans cuprinde
disponibilitatile banesti, la banci si in numerar lei si/sau valuta dar in sens larg se extinde si la
valorile mobliare de plasament ce pot fi transformate in lichiditati (bani).
Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si monetare pe care o unitate
le face pentru procurarea mijloacelor banesti necesare si cheltuirea acestor mijloace.
Luand in considerare factorul timp, la operatiile financiare se disting doua mari categorii de operatii:
operatii financiare care genereaza angajamente pe termen lung, acestea fiind asimilate operatiilor
de capital (credite bancare pe termen lung, imprumuturi din emisiunea de obligatiuni etc.);
operatii financiare cu caracter operational pentru asigurarea lichiditatilorsi efectuarea decontatrilor
curente.
Ultima categorie de operatii (inacasari si plati curente) formeaza ceea ce numim trezorerie, respectiv
operatii de trezorerie.
Trezoreria si operatiile ei specifice cuprind mijloacele si operatiile banesti curente, efecte comerciale,
titlurile de plasament si credite bancare pe termen.
Rotatia valorilor patimoniale in fazele circuitului economic presupune transformarea lor continua in
BMPMB si se determina in mod obiectiv un volum insemnat de mijloace economice sub forma
baneasca sau a unor valori usor convertibile in bani. Toate acestea foremeaza trezoreia unitatii
patrimoniale.
In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind urmatoarele:
mijloace banesti aflate in caserie (lei si valuta) si miscarea acestora ca urmare a inhcasarilor si
platilor;
mijloace banesti aflate in conturi curente la banci (lei si valuta), cecurile si efectele comerciale
depuse spre incasare sau scontare la banci;
mijloace banesti in conturi bancare la termen;
titlurile de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile, alte titluri achizitionate in vederea revinderii
pentru obtinerea de mijloace banesti si a unor venituri;
acreditivele, avansurile de trezoreie;
credite bancare pe termen scurt, creditele contractate, numite si credite de trezorerie.
Mijloacele banesti sunt constituite din bani lichizi pastrati in caseria unitatii, din bani in cont pastrati
in banci sau din alte mijloace banesti (carnete de cecuri, acreditive, efecte comerciale, alte valori etc.).
In functie de moneda in care se formeaza disponibiltatile banesti, putem avea bani in moneda nationala
(lei) si in bani in devize, respectiv in valuta, care se urmaresc distinct in conatabilitate.
In situatia in care unitatea patrimoniala dispune temporar de mijloace banesti, ele pot fi antrenate in
afaceri financiare pentru a fructifica potentialul lor in vederea realizarii unui castig. Aceste operatii sunt
cunoscute sub denumirea de plasamente de trezorerie, in operatii de cumparare si revanzarea de actiuni
siobligatiuni, titluri de valoare care in acest caz sunt numite titluri de plasament.
Organizarea contabilitatii trezoreriei trenuie sa asigure realiizarea obiectivelor manageriale de ordin
financiar ale unitatilor financiare.
La organizarea contabilitatii trezoreriei se au in vedere urmatoarele obiective principale:
-evidenta si controlul operativ ale operatiilor banesti in numerar;
-gestiunea si valorificarea disponibilitatilor banesti din conturile de la banci si a efectelor de primit
depuse la banca;
-efectuarea platilor la termele scadente;
-respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale;
-valorificarea disponibilitatilor banesti prin plasamente de trezorerie;
-alegerea si utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie si forme de decontare;
-fundamentarea bugetului de trezorerie, urmarirea si explicarea fluxului net de trzorerie din operatii
de exploatare, de investitii si financiare, prin tablourile de flux si de finantare;
- utilizarea pe baza unei tactici financiare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt pentru
reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatilor de plata continua.
Organizarea contabilitatii are la baza relatiile generale dintre mijloacele banesti, credite pe termen
scurt si terti.

1
 Schema detaliata a formei de existenta a mijloacelor banesti si a instrumentelor de decontare se
prezinta in figura 1.1 . Ea poate constitui punctul de plecare in organizarea contabilitatii trzoreriei.
In cadrul organizarii contabilitatii, in functie de obiectivele urmarite, se stabilesc conturile sintetice si
analitice,documentelece trebuie intocmite pentru consemnarea operatiilor contabilitatilor, modul de
prelucrare si inregistrare al acestora etc.
Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti circumscrise: contabilitatea mijloacelor banesti in
numerar contabilitatea mijloacelor banesti gestionate prin banca si contabilitatea altor mijloace banesti.
In figura 1.2 se prezinta sistemul conturilor, documentele primare si de evidenta specifice organizarii
celor trei laturi ale contabilitatii mijloacelor banesti. Pe aceasta baza se stabilesc detaliile cu privire la
modul de completare, transmitere, prelucrare si inregistrare a documentelor.
Pentru gestionarea si evidenta existentei si miscarii mijloacelor banesti in numerar, se organizeaza
casieria intreprinderii care foloseste in principal Registrul de casa.
Evidenta casieriei si documentele justificative de incasari si plati sunt folosite pentru organizarea
contabilitatii operatiilor de casa, respectiv pentru inregistrarea in fisele de cont, jurnale sau situatii ale
contului Casa . Pentru operatiile in valuta (devize) se folosesc registre se casa separate.
Pentru organizarea contabilitatii mijloacelor si operatiilor banesti prin conturile de la banca prezinta
importanta circuitul extraselor de cont ale bancii, operatiilor din aceste conturi.
Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli
similare, se inregistreaza pe cheltuieli, deci ele nu se cuprind in costul de achizitie.
Organizarea contabilitatii creditelor are elemente relativ-comune cu cele ale organizarii contabilitatii
mijloacelor banesti gestionate prin conturile de la banca. Suportul de date pentru organizarea
contabilitatii creditelor este extrasul contului de credite eliberat de banca si preluat de intreprindere
impreuna cu documentele justificative ale operatiilor. Pe extrasul de cont, contabilitatea intreprinderii
face gruparea operatiilor pe conturi corespondente debitoare sau creditoare si este utilizat pentru
completarea jurnalelor sau fiselor de cont sintetice ale creditelor bancare cu dezvoltarea in analitic a
acestor conturi, care au in structura lor credite pentru mai multe destinatii.
Contabilitatea sintetica a operatiilor de trzorerie se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5-
Conturi de trezorie din planul general de conturi.

CAPITOLUL 2. Circulatia baneasca cu numerar

2.1. Necesitatea si functiile banilor

In desfasurarea vietii economice, banii indeplinesc urmatoarele functii: de evaluare, mijloc de

schimb, mijloc de plata, mijloc de stocare a valorii si bani universali.
1. Functia de evaluare denumita de astfel si functia de masurare a valorii consta in aceea ca toate
marfurile sau activiatile isi gasesc valoarea masurata si exprimata in bani. Pentru aceasta, se alege un
etalon in fiecare tara, etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani, cu denumiri diferite($, euro, leu,
etc.). Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezenta efectiva a banilor, aceasta fiind o
operatie abstracta.
Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret. In prezent renuntarea la etallonul aur
conduce la stabilirea valorii banilor astfel:
Pe piata interna, in functie de puterea de cumparare(cantitatea de bunurisi servicii care
poate fi procurata cu ajutorul lor);
Pe piata externa, de raportul cu alte valute, in functie de cererea de oferta a valutei de
referinta.
2. Functia de mijloc de schimb, este considerata in prezent cea mai importanta functie a banilor; prin
aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunri econnomice si il separa in doaua acte, asigurand
fluiditatea operatiilor intre vanzator si cumparator. Pentru exercitarea acestei functii prezenta banilor
este obigatorie.
3. Ca mijloc de plata, banii servesc pentru achitarea unor datorii, pentru plata impozitelor si a
taxelorsi alte obligatii. Aceasta functie a determinat aparitia banilor de credit. Semnul ei distinctiv conta
in faptul ca mafra sau serviciul incep sa fie consumate inainte de achitarea pretului(se lucreaza o

2
jumatate de luna si apoi plata chenzinei, se cumpara un bun de folosinta indelungata si apoi se achiata
ratele, se contracteaza un imprumut si ulterior se plateste diurna).
4. functia de mijloc de stocare a valorii si de rezerva baneasca se mai numestesi functia de
economisire. Tezaurizarea clasica devenita inutila, ascundea banii in depozite sterile.
Astfel cantitatea mare de metale pretioase iesea sin din circulatie pirzandu-si functia principala de
mijlocitor al schimbului. In prezent, aurul fiind demonetizat, hartia sau moneda nu mai are sens sa fie
tezaurizata, neavand valoare in sine. Ea poate fi economisita prin depunerela banci, care o pun in
circulatie , existand posibilitatea transformarii in bunuri si servicii. Intensitatea manifestarii acestei
functii de economisire depinde de mentinerea puterii de cumparare a banilor si de increderea celor care
ii detin ca acestia isi mentin valoarea in viitor.
5. functia de bani universali se refera la circulatia banilor in afara tarii pentru plati, transferuri
internationale, schimburi de marfuri. Initial aceasta functie a fost indeplinita numai e metalele pretioase
deoarece garantiile oferite de fiecare statnu puteau depasi garantiile natioanale. Ca urmare a
intensificarii schimburilor internationale, in prezent si banii de hartie indeplinesc aceasta functie, in
masura in care sunt recunoscuti de Comunitatea Internationala($, euro, yen, franc).
Banii sunt una din cele mai sofisticatesi ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt simbolul
avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati pentru ca nevoile umane nu se satisfac in
mod direct cu bani ci cu bunurile si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel afirma ca a fi bogat,
in bani si sarac in hrana nu este o aberatie.

2.2. Emisiunea, circulatia si retragerea banilor din arterele circulatiei banesti

Schimbul de bunuri si servicii in societatile timpurii se desfasurau pe baza de intelegeri mutuale, de

obicei intre vecini. In decursul timpului, el se va concentra in locuri special amenajate, denumite piete.
Chiar si azi utilizam notiunea de economie de piata pentru a ne referi la o societate in care indivizii
(grupurile) sunt specializati in activitati productive si si isi indeplinesc voluntar acceptat de partile
contractuale. Deci specializarea trebuie insotita de schimb.
Trocul sau asa cum mai este denumit in societatile timpurii barterul este specific economiei de
piata primitive. Barterul era insa un proces costisitor in termenii timpului cheltuit pentru descoperirea
unui schimb satisfacator, deoarece aceasta presupune o dubla concidenta a dorintelor.
In diferite epoci, din diferite motive, diferitele popoare si civilizatii au acceptat diferiti mijlocitori ai
schimbului, acestea fiind primele forme de bani cunoscute de societatea omeneasca. De exemplu: argila
si ceramica,carapacea de broasca testoasa, dintii de delfin, vite, porci, tutun, lana, sare etc. In cele din
urma a fost preferat aurul datorita caliatatilor lui(inalterabil,omogenitate fizica naturala, divizibilitate
fara pierdere de valoare, usor prelucrabil, avand o valoare mare intr-un volum mic, fiind relativ usor si
ieftin de transportat).
La inceput aurul a circulat in calitate de bani sub forma de bucati brute , apoi lingouri si bare de
greutati egale. Principalul neajuns al acestei situatii consta in necesitatea cantaririi si verificarii puritatii
aurului la fiecare act de vanzare-cumparare.
Acest neajuns a fost inlaturat prin marcarea lingourilor si barelor, mai inati de catre negustori, apoi
de capatenii feudale, orese si state. Astefel au aparut monedele de aur.
Pe teritoriul Romaniei primele monede autahtine au fost drahmele din argint, batute in orasul pontic
Histria in secolul V-IV i.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoare intriseca, ami intai din aur
si argint apoi din diferite aliaje, in timp de peste 26 de secole.
Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefate, cu inscriptii
clare, zimtate pe margini, emise unor legi monetare precise. Acestea au inceput sa fie batute in Europa
aproximativ din secolul XVIII-lea. In primul deceniu al secolului al XX-lea, toate statele europene
aveau moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele, greutatea, titlul si capacitatea monedei
de a circula si stinge obigatii. In functie de titlu si greutate se stabileau raporturi de schimb intre diferite
monede de aur.
Deoarece pentru cumparatorii de valore mica ar fi fost necesare monede foarte mici de aur, care nu
se puteau confectiona, alaturi de monedele de aur au ami circulat si monede divizionare din argint,
arama si alte metale. Aparitia monedelor divizionare din alte metale decat aurul nu insemna decat
separarea functiei banilor de valoarea lor, fapt demonstrat practic ca in caliate de bani pot functiona si
alte lucruei lipsite de valoare, dar care sunt insemne ale valorii, astfel ca incapand din secolul al X-lea
in China, respectiv XVI-XVII in Europa, apar si alte mijloace de schimb, respectiv bancnotele sau banii
de credit.

3
 Bancnotele au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitente
pentru suma de bani specificata pe bancnota. Acestea au circulat ca monede-hartie, fiind convertibile, la
cerere, in moneda metalica cu valoare deplina.
Monedele au inlocuit la inceput cambiile (emise de particulare) depuse la bancile comercialepentru
sconatre.
Faptul ca banii nu pot creati, la dorinta, de catre persoane private sau agenti economici si ca exista in
cantitati limitateii incadreaza in categoria bunurilor economice rare.
In zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme:
Hartia-moneda de diferite cupiuri (valori nominale);
Moneda divizionara matelica (pentru operatiuni de mica dimensiune);
Banii de depozit sau in cont, adica disponibiliattile aflate in conturile bancare ale
diferitelor persoane sau agenti economici. Acestea dispar apoi prin depunere de catre
anumite persoane sau firme a unor bunuri, devize, numerar la banci sau alte institutii
financiare.
Depozitele respective pot fi:
1. la vedere, in situatia ina care proprietarul depozitului il poate retrage (partial sau total) in
orice moment.
2. la termen, in situatia in care retragerea depozitului este conditionata de scurgerea unei
perioade de timp. In schimbul acestor depozite, baca poate elibera creditorilor cecuri, cartele
specifice, cartele magnetice etc. care servesc ca mijlocitor al schimbului sau stingerea unor
obligatii. De asemenea, pe baza depozitelor existente, baca face decontarile prin virament
( transfer dintr-un cont in altul) intre agentii economici (conditionate si de prezentarea unor
documente doveditoare ale realizarii operatiunii ce atrage decontarea) si deschide credite
pentru diferiti agenti economici.
Banii sunt orice bun cu destinatia speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon de masurare,
evaluare pentru toate celelate bunuri.

2.3. Evidenta operativa a mijloacelor banesti

Documente de evidenta a mijloacelor banesti

EVIDENTA OPERATIVA reprezinta acea parte a evidentei care urmareste, inregistreaza si

controleaza fenomenele si procesele economice economice la locul si in momentul producerii acestora.

Casa si conturile la banci

Sunt valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani.
Disponibilitatile include:
a. Conturile la banci: cecuri de incasat, disponibiltati in lei si in valuta, sume in curs de decontare.
b. Casa: disponibiltatile banesti in lei sau in valuta aflate in casieria unitatii, precum si alte valori
(timbre postale, fiscale, bilete de calatorie, bilete de tratament etc.).
c. Acreditivele: sume rezervate in contul de la banca, in vederea achitarii obigatiilor fata de
anumiti furniozori.
d. Avansurile de trezorerie: sume virate la banci sau sume in numererar care sunt puse la
dipozitia anumitor persoane fizice sau juridece, in vederea efectuarii unor plati pentru
intreprindere.

4
Numerarul detinut in casierie
Se evidentiaza in registrul de casa-document de evidenta operativa a numerarului, care se intocmeste
in 2 exemplare.
Exemplarul orginal impreuna cu documentele justificative ale operatiunilor desfasurate prin casierie
se transmit pentru inregistrarea contabilitatii. Copia se pastreza sub forma de registru legat, pentru
controlul operatiunilor.
Completarea regisrului de casa
In registrul de casa paginile vor fi numerotate, fiind interzisa inlaturarea din registru a paginilor
eronate. In cazul in care se constata o greseala care nu poate fi corectata prin taierea cu o linie si
scrierea alaturi a textului corect, se bareaza pagina respectiva cu o linie oblica, se anuleaza si se
mentine in registru impreuna cu copia ei.
In dreptul documentelor mentionate in registru se scrie numerele si datele acestora.
Registrul fiind tinut zilnic, este obligatorie respectarea corespondetei soldurilor de deschidere
cu soldul de inchidere al zilei precedente.
In documentele referitoare la mijloacele banesti (Registrul de casa, Chitanta, Cec etc.) daca se fac
greseli, nu se admit corecturi. Ele se anuleaza si se pastreaza in carnetele respective fara a fi
detasate, cu mentiunea anulat.
Documentele justificative pentru incasarile si platile in numerar sunt:
chitante;
facturi fiscale cu decontare in numerar;
dispozitii de plata sau incasare interne, ale intreprinderii.
La intocmirea situatiilor financiare anuale, numerarul detinut in sold in casieria in valuta se va reevalua
la cursul de schimb valabil la inchiderea exercitiului financiar, generand diferente favorabile sau
nefavorabile de curs valutar. Acestea se vor inregistra ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
I. Documentele privind decontarile in numerar
a) Dispozitia de plata incasare catre casierie

Se intocmeste intr-un exemplar de catre compartimentul financiar contabil in cazul:

utilizarii ca dispozitie de plata, cand nu exista alte
documente prin care se dispune plata (Stat de plata, Lista de
avans chenzinal etc.);
utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru
cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.
utilizarii ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte
documente prin care se dispune incasarea (Avize de plata,
somatii de plata etc.); in acest caz, pentru sumele incasate,
casierul trebuie sa emita Chitanta.
Serveste ca:
dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii unor sume,
precum avansurile de cheltuieli si deplasare, pentru
procurarea de materiale, pentru diferentele de cheltuieli de
catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai
mari decat avansul;
dipozitie catre casierie in vederea incasarii in numerar a
unor sume;
document justificativ de inregistrare in Registrul de casa si in contabilitate a platilor in
numerar, efectuate fara alt document justificativ.
b) Bonul de vanzare si monetarul
Bonul de vanzare se intocmeste in trei exemplare de catre vanzator. Casierul primeste bonul
de vanzare si inscrie in Borderoul bonurilor de vanzare numarul si valoarea bonului, numara in
prezenta cumparatorului suma primita de la acesta, aplica pe verso stampila Achitat. Pe baza bonului
de casier se elibereazacumparatorului marfa, impreuna cu exemplarul 1 al bonului de vanzare. La
sfarsitul zilei, fiecare vanzator isi centralizeaza bonurile emise si achitate, primite de la cumparatori,

5
completand Borderoul bonurilor de vanzare, dupa care se confrunta si se confirma exactiatea cu
Borderoul intocmit de catre casier. In situatia in care au fost emise bonuri, dar nu au fost achitate, pe
exemplarul ramas in carnet se va inscrie Anulat. Casierul totalizeaza Borderourile bonurilor de
vanzaresi intocmeste Monetarul in doua exemplare, pleluand numerarul si Monetarul casierului
central. Acesta semneaza de primire pe cele doua exemplare ale Monetarului, aplica stampila Incasat
pe exemplarul 1, pe care il restituie gestionarului si emite o Chitanta pentru suma inscrisa in Monetar,
care se inregistreaza in Registrul de casa. Exemplarul 1 al Monetarului constituie document justificativ
pentru descarcarea gestiunii de marfurile vandute. Monetarul este un document cu regim special.

Bonul de vanzare serveste ca:

document pentru incasarea numerarului;
document pe baza caruia se elibereaza marfa clientului dupa ca acesta a achitat-o la casa;
document care sta la baza completarii Borderoului bonurilor de vanzare.

d) Registrul de casa
Se intocmeste zilnic in doua exemplare de casierul unitatii sau de o alta persoana autorizata, pe baza
actelor justificative de incasari si plati. In cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi
corespondete, in Registrul de casa se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier
pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar
contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.
Se completeaza zilnic, in ordinea efectuarii operatiilor, fara a lasa a lasa spatii libere. Soldul de casa
al zilei precedente se reporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.
Se inregistreaza toate incasarile, dupa care acestea se totalizeaza (inclusiv soldul de casa repotat al zilei
precedente), apoi se inregistreaza toate platile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din
insumare incasarilor, pentru a se stabili soldul de casa al zilei respective.
Serveste ca:
document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casieria
unitatii pe baza actelor justificative;
document de stabilirela sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa;
document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.
Chitanta
Se intocmeste in doua exemplare de catre casier, care semneaza de primirea sumei respective.
Serveste ca:
document justificativ privind incasarea unei sumei in numerar de catre casieria unitatii;
chitanta se inregistreaza in Registrul de casa si contabilitate;
circula la platitor (exemplarul 1, cu stampila unitatii), iar exemplarul 2 ramane in carnet, drept
document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa;
se arhiveaza la compartimentul financiar contabil.

CAPITOLUL 3. Circulatia baneasca fara numerar

3.1. Deschiderea conturilor agentilor econici la banci

Unitatile patrimoniale, pentru o mai buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la diferite
banci disponibiliatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati prin sistemul decontarilor
fara numerar.

6
 Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la banci (conturi,subconturi) pe
activitate, destinatie, unitatietc. astfel incat sa poata beneficia de servicii operationale, de securitatea si
valorificarea mijloaceloe banesti.
Corespondenta regiilor autonome si a societatilor comerciale cu unitatile bancare ocupa o pozitie
preponderenta, atat ca frecventa, dar mai ales ca valoare si importanta, fata de ansamblul relatiilor de
corepondenta a acestora cu terte persoane, in special juridice, dar mai ales cu cele fizice.
Regiile autonome si societatile comerciale intra, in vederea realizarii dezideratelor care stau la baza
fiintarii lor, in relatiile economice cu: furnizorii, creditorii, clientii, debitorii, cu bugetul de stat, precum
si cu alte persoane fizice sau juridice, cu care intra in diverse alte raporturi economice, inclusiv cu
proprii salariati.
Toate aceste relatii dau nastere la drepturi si obligatii ale unitatilor economice care se sting, in cea
mai mare parte, pe calea incasarii sau achitarii, adica a decontarilor fara numerar, prin banca.
Chiar si decontarile cu numerar conduc la anumite relatii cu banca, de ridicare sau de depunere a
numerarului la banca.
Datorita acestor cauze, intre unitatile economice si cele bancare intervin fercventa corespondente
privind deschiderea de conturi la banca, de cumparare de carnete de cecuri cu limita de suma si fara
limita de suma, cumparari de alte hartii de valoare si mai ales pentru efectuarea operatiunilor de
incasari si plati prin banca.
Unitatile economice sunt obligate sa pastreze disponibilitatile banesti in conturi la banci si sa
efectueze operatiile de incasari si plati prin aceste conturi.
Societatilor comerciale si regiilor autonome li se pot deschide pentru efectuarea operatiilor de
incasari si plati, mai multe feluri de conturi sau subconturi la banca, cum ar fi:
conturi (subconturi)curente:
conturi (subconturi) de disponibilitati:
conturi de imprumut etc.
In vederea deschiderii conturilor, regiileautonome si societatile comerciale sunt obligate sa prezinte
bancii urmatoarea documentatie:
cererea de deschidere a contului;
copia certificatului de inregistrare a unitatii, la organele de stat, de infiintare a acestora;
actul care confirma dreptul conducatorului unitataii de a dispune de cont, adica copia ordinului
de numire sau de alegere a acestuia;
fisa cu specimenele de semnaturi ale conducatorului unitatii si a persoanelor autorizate sa
semneze documentele de banca si amprenta stampilei.
Cererea de deschidere a contului cuprinde rugamintea adresata bancii de a deschide conturile sau
subconturile, mentionandu-se, tot odata, documentele legale anexate (potrivit modelului de mai jos).

7
--------------------------------------
(Denumirea unitatii economice)

Catre
Banca ___________
Sucursala(filiala) _____________

Pentru efectuarea operatiilor decurgand din indeplinirea sarcinilor noastre, va rugama ne deschide un
cont curent in conformitate cu normele Bancii ____________
Separat va rugam sa ne mai deschideti si urmatoarele conturi (subconturi);
_______________________________
_______________________________
_______________________________
In acest scop depunem urmatoarea documentatie, ceruta de normele Bancii _____________
a) dovada inregistrarii la organele de stat;
b) actul care confera conducatorului unitatii noastre dreptul de a dispune de cont;
c) fisa cu specimene de semnaturi, avand aplicata amprenta stampilei care se pune pe
documentele care se prezinta la banca.

CONDUCATORUL CONTABIL
UNITATII, SEF,

Operatiile bancare, respectiv incasarile si platile, se fac prin trecerea numita si virare a unei sume
de bani datorate de debitor (cumparator sau alt platitor) din contul sau de la banca in contul de la banca
al carui titular este creditorul (furnizorul sau alt beneficiar de drepturi).
Platile din contul debitorului se fac cu consimtamantul acestuia, cu exceptia celor ce reprezinta
obigatii stabilite prin titluri executorii si in limita disponibilitatilor banesti din cont si a creditelor
contractate.

8
 3.2. Evidenta operativa a decontarilor fara numerar
DOCUMENTE PRIVIND DECONTARILE FARA NUMERAR
Numerarul este modul cel mai utilizat de achiatre a diverselor obigatii banesti. Atunci cand folosim
numerarul plata se face individual, imediat si fara intermediere. Dar sumele mari in numerar necesita
spatii mari de depozitare si prezinta riscuri in manevrare ( distugere fizica, pierdere, furt etc.). De
aceea, ar fi normal ca si in tara noastra numararul sa-si piarda treptat din utilizare si sa fie inlocuit cu
alte mijloace de palta cuprinse sub denumirea generala de instrumente de palta fara numarar.
Platile fara numarar utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic
sau electronic.
Platile fara numerar prezinta unele caracteristici, cum sunt:
natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri propriu zis si de un flux de mesaje
intre parti, continand instructiunile de plata;
difernta de timp intre momentul initirii si cel al finalizarii platilor;
existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in executarea acestui tip de plati;
Incasarile si platile fara numerar se inregistreaza in Extrasul de cont, pe baza documentelor care
reflecta operatiile efectuate prin conturile bancare. Este emis de banca si cuprinde: data emiterii,
numarul documentelor justificative, soldul precedent, incasarile, platile, soldul final.
Disponibilul in cont bancar
Ca urmare a faptului ca majoitatea disponibilitatilor banesti se detin in conturi bancare (deci se afla
in custodia unei intrprinderi specializate in operatiuni financiare, care este banca), evidenta operativa a
disponibilului in cont bancar nu pune probleme.
Documentul principal care sta la baza inregistrarilor in contabilitate a acestui tip de active este
extrasul de cont bancar pentru fiecare cont deschis de intreprindere, impreuna cu anexele acestuia.
Anexele extrasului de cont bancar sunt deosebit de importante,ele permitand atat controlul clientului
(intreprinderea detinatoare), cat si al bancii asupra legitimitatii, legaliatii si corectitudinii operatiunilor
intrprinse in numele si in contul clientul.

9
 Practic, pentru fiecare operatiune inscrisa in extrasul de cont bancar va trebui sa fie justificata printr-
un document anexa. Acesta poate fi emis de intrprindere (ordine de plata, ordine de schimb valutar,
dispozitii de depunere sau retragere de numerar) sau de un tert banca insasi, pentru pentru
comisioane, sau de un partener de afaceri al intrprinderiii client pentru incasari.
Extrasul de cont trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, si anume:
sa contina numele bancii si al sucurasalei/filialei emitente, numarul de cont, numele clientului,
data sau peioada pentru care este emis;
soldul initial al extrasului sa corespunda cu soldul final el extrasului precedent;
calculele sa fie corecte: soldul initial + totalul operatiunilor de creditare totalul operatiunilor
de debitare = soldul final.
De remarcat ca, deoarece clientul este pentru banca un creditor, al extraselor de cont va corespunde
intotdeauna unui sold debitor al contulu in contabilitatea intreprinderii;
sa contina totalitatea operatiunilor care au fost ordonate de intrpindere. Pentru aceasta verificare
este recomandabil ca la intreprinderea client sa fie mentinut un registru de plati care sa dea
posibilitatea verificarii extrasului in privinta efectuarii tuturor platilor ordonate;
sa reflecte corespondenta intre mai multe conturi ale aceleiasi intreprinderii la aceeasi banca.
De exemplu, o operatiunede debitare a contului de moneda locala cu scopul de a participa la o licitatie
de schimb valutar trebuie sa corespunda unei creditari a contului de valuta pentru valuta achizitionata la
data respectiva (sau la o data ulterioara, daca ordinul a fost dat cu decontare ulterioara);
sa fie emis zilnic sau ori de cate ori s-au derulat operatiuni prin contul respectiv si sa aiba
continuitate in timp.
In privinta evidentei contabile a disponibilului in cont bancar, cea mai importanata tehnica este
deschiderea de analitice ale conturilor contabile pentru fiecare cont bancar deschis. Astfel se poate
urmari strict ca soldul contabil al contului analitic respectiv sa coincida cu soldul operativ de extrasul
de cont pus la dispozitie de banca pentru fiecare cont in parte.
Ca tehnica de realizare a verificarii operatiunilor contabile, se porneste intotdeauna de la extrasele de
cont bancar.
Operatiunile in cont bancar se ordona folosindu-se documente specifice ordine de plata. Formatul
acestora si regulamentul de utilizare sunt reglementate de B.N.R. si Ministerul Finantelor Publice (prin
Normele B.N.R. numarul 16.144/6.12.1995 privind confectionarea, completarea su utilizarea OPHT in
operatiunile de decontari).
Documentul este emis de catre ordonatorul platii in 3 exenplare, pe hartie autocopiativa. Cele 3
exemplare au culori diferite:
alb exemplarul original se pastreaza in conatbilitatea bancii;
roz exemplarul 2 se transmite beneficiarului platii, servind ca anexa explicativa pentru
intrarea/creditarea sumei in contul sau;
verde exemplarul 3 se teansmite ordonatorului cu viza bancii care atesta astfel executarea
operatiunilor. Serveste ca anexa a extrasului de cont.
Disponibilul in valuta in cont bancar reprezinta un activ monetar si, ca urmare, conform Standardelor
Internationale de Contabilitate, ele se raporteaza la cursul de inchidere al perioadei de raportare.
Operatiunile cu active monetare se inregistreaza la cursul de schimb de la data efectuarii
trazactionarii.
Detinerea de disponibilitati in conturile bancare in valuta va genera diferente favorabile sau
nefavorabile de curs valutar prin reevaluare la cursul de inchidere al perioadei.
Conform legislatiei fiscale si conform Precizarilor privind inchiderea exercitului final pe anul 2001
(Ordinul Ministerului Finantelor Publice numarul 2.332/2001, publicat in Monitorul Oficial numarul
40/21.01.2002), diferentele de curs valutar afernte disponibilitatilor banesti se inregistreaza ca venituri,
respectiv cheltuieli financiare in conturile 765 Venituri din diferente de curs valutar; 665 Cheltuieli
din diferente de curs valutar, dupa natura lor.
Principalele instrumente de plata fara numerar sunt: cecul, ordine de palta, biletul la ordin.
a) Cecul
Cecul este instrumentul prin care se poate plati fara numerar o suma de bani din contul
debitorului catre o persoana fizica sau juridica. Persoana care ordona plata (titularul cecului) se
numeste tragator, persoana care trebuie sa incaseze suma este denumita beneficiar, iar societatea care
trebuie sa efectueze plata se numeste tras. Cecurile pot fi de mai multe tipuri: Cecul la purtator, Cecul
certificat, Cecul de calatorie, Cecul barat, Cecul cu numerar etc.
Posibiltatile de transmitere a unui cec sunt::

10
 simpla remitere cazul Cecului la purtator, care in
momentul achitarii nu indica expres beneficiarul sau poarta
mentiunea la purtator; acest cec va fi platit fie persoanei
desemnate ca benefciar, fie detinatorul cecului;
cesiunea de creanta ordinara atunci cand este emis pe numele unei anumite persoane si
contine mentiunea nu la ordin; in acst caz numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze;
girarea - operatiune prin care se transmit, o data cu remiterea, si toate drepturile rezultate din
cec; ea este o mentiune speciala pe verso in favoarea unei anumite persoane, inclusiv a
trgatorului; noul beneficiar poate, la randul sau, sa gireze cecul.
Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare).
Modelul Cecului de numerar difera in functie de banca.
b) Ordinul de plata
Ordinul de palta este un instrument emis de catre platitor pentru a-si achita o datorie fata de o
alta persoana (beneficiar), dand dispozitie unei banci sa plateasca beneficiarului suma inscrisa pe
formularul intocmit in trei exemplare. Ordinul de palta va ajunge ulterior la banca beneficiarului,
care va pune suma respectiva la dispozitia clientului sau.
Pe circuitul parcurs de Ordinul de plata de la platitor se pot interpune mai multe societati
bancare, acestea efectuand succesiv operatiuni de recptie, autentificare, acceptare si executare a
Ordinului de plata.
b) Biletul la ordin
Biletul la ordin este o promisiune scrisa prin care o persoana fizica sau juridica, in calitate de
debitor (sau subscriptor), se obliga fata de alta persoana (beneficar) sa plateasca la un anumit termen o
suma de bani.
Utilizarea unui bilet la ordin implica efectaurea urmatoarelor operatii:
subscriptorul emite biletul la ordin pe care-l remite benenficiarului;
beneficiarul are urmatoarele posibilitati de a utiliza efectul primit:
a) sa-l prezinte bancii (trasului) la scadenta pentru incasarea sumei;
b) sa-l gireze in favoarea unei alte persoane;
c) sa-l remia bancii pentru incasarea sumei inaite de scadenta.

CAPITOLUL 4. Contabilitatea
operatiunilor banesti in cadrul
unitatii patrimoniale
4.1. Conturile utilizate si functia contabila

Contul 502 Actiuni proprii tine evidenta actiunilor proprii rascumparate de catre unitatea
patrimoniale de la actionari si asociati si miscarea acestora. Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a de debita si se debiteaza cu valoarea actiunilor proprii rascumparate de
la actionari si asociati.
Si se crediteaza cu valoarea actiunilor proprii revandute, prin debitul conturilor de dispnibilitati.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente in
unitatea economica.

11
 Contul 503 Actiuni tine evidenta actiunilor cotate si necotate la bursa cumparate de unitatea
patrimoniala, fie in vederea obtinerii de dividende, fie pentru revanzare, precum si micscararea
acestora. Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu costul actiunilor cumparate.
Si se crediteaza cu valoarea actiunilor revadute fie ca sunt cotate, fie ca nu sunt cotate.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta valoarea actiunilor cumparate de la alte societati,
existente in portofoliul intreprinderii.
Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate evidentiaza obigatiunile emise de unitatea
patrimoniala in vederea obtinerii de imprumuturi publice si rascumparate de la obigatari (creditori)
precum si miscarea acestora. Este un cont de activ.
Incepe sa functionaeze prin a se debita si se debiteaza cu costul obigatiunilor emise si rascumparate
prin creditul conturilor de disponibilitati banesti
Si se crediteaza cu valoarea obigatiunilor emise si rascumparate, anulate, diminuandu-se astfel
imprumutul public primit.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reflecta valoarea obigatiunilor emise si rascumparate existente
in unitatea patrimoniala.
Contul 506 Obligatiuni, este un cont de trezorerie, deci cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu costul obigatiunilor cumparate,
Si se crediteaza cu valoarea obigatiunilor rambursate de emitent sau revandute, prin debitul
conturilor de disponibilitati banesti;
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta valoarea obigatiunilor existente in unitatea
patimoniala.
Contul 508 Alte titluri de plasament si creante asimilate este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu inregistrarea costului titlurilor de plasament
achizitionate, platite din contul de disponibilitati banesti sau care urmeaza a fi platite.
Si se crediteaza cu valoarea incasata in conturile de disponibilitati banesti ca urmare a revanzarii sau
rambursarii lor
La sfarsitul lunii soldul final debitor arata valoarea altor titluri de plasament si creante asimilate
existente in unitatea patrimoniala.
In cazul in care titlurile de plasment achizitioanate nu se platesc imediat, ci plata urmeaza a se
efectua ulterior, evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de plasament dobandite se tine cu
ajutorul contului 509 Varsaminte de efctuat pentru titlurile de plasament. Este un cont de surse, de
obigatii, deci de pasiv.
Incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu valoarea datorata, de varsat pentru titlurile
de plasament dobandite.
Si se debiteaza cu valoarea platita din conturile de disponibiliati banesti.
La sfarsitul lunii soldul final creditor reprezinta valoarea de varsat pentru titlurile de plasament
achizitionate.
Contul 5112 Cecuri de incasat este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele reprezentand valoarea cecurilor de
decontare cu sau fara limita de suma, depuse cu borderouri la banci pentru a fi incasate
Si se crediteaza cu sumele reprezentand cecurile incasate in conturile curente la banci.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta valoarea cecurilor depuse spre incasare la banca dar
neincasate inca.
Contul 5113 Efectede incasat este un cont de activ.
Incepe sa functioneza prin a se debita si se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale depuse la
banci spre incasare.
Si se crediteaza cu incasarea sumelor aferente acestor efecte prin debitul conturilor de disponibilitati
banesti la banca.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta valoare efectelor comerciale depuse spre incasare dar
neincasate la banci, dar neincasate la acea data.

Contul 5114 Efecte remise spre scontare este un cont de activ.

Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu valoarea efectelor comerciale, mai putin taxa
de scont, depuse spre scontare (vanzare).
Si se crediteaza cu sumele incasate din efectele remise spre scontare.

12
 La sfarsitul lunii soldul final debitor repezinta contavaloarea efectelor comerciale depuse spre
scontare, neincasate la acea data.
Contul 512 Conturi curente la banci evidentiaza decontarile fara numerar si este deschis pe
conturi sintetice de gradul II si anume: 5121 Conturi la banci in lei; 5124 Conturi la banci in
valuata; 5125 Sume in curs de decontare.
Contul 5121 Conturi la banci in lei evidentiaza disponibilitatile in lei, existente in contul de
disponibil la banca si miscarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. Este un cont de
activ.
Incepe sa functioneze prin a de debita si se debiteaza cu sumele incasate prin banca.
Si se crediteaza cu platile de orice natura.
La sfarsitul lunii soldul final debitor exprima suma disponibilitatilor in lei aflate in banca.
Contul 5124 Conturi curente la banci in valuta tine evidenta disponibilitatilor in valuta existente
in contul de la banca si a miscarilor lor ca urmare a incasarilor si platilor efectuate si a echivalentului
lor in lei la cursul comercial al zilei sau la un curs fix. Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele in valuta incasate in banca si a
echivalentului in lei.
Si se crediteaza cu sumele in valuta si echivalentul acestora in lei, platite din banca.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reflecta sumele in valuta si echivalentul lor in lei, existente in
conturile de la banca.
Contul 5125 Sume in curs de decontare este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele depuse sau virate la banca si
neaparute in extrasele de cont, precum si cele consemnate la cumpararea valutei.
Si se crediteaza cu sumele aparute in extrasele de cont.
La finalul lunii soldul final debitor al contului reprezinta mijloacele banesti in curs de incasare
(decontare).
Contul 518 Dobanzi tine evidenta dobanzilor de primit pentru disponibilitatile aflate in conturile
curente precum si a dobanzilor de platit aferente creditelor acordate de banci in conturile curente. Acest
cont este deschis pe doua conturi sintetice de gradul II:
5186 Dobazi de platit si 5187 Dobanzi de primit.
Dobanzile de platit si cele de incasat aferente exercitului in curs se inregistreaza la cheltuieli
financiare, respectiv la venituri financiare.
Contul 5186 Dobanzi de platit reflecta obigatiile fata de banca pentru plata dobanzilor. Este un
cont de pasiv.
Incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu dobanzile de platit aferente creditelor
acordate de catre banci in conturile curente.
Si se debiteaza cu sumele platite din disponibilitatile banesti prin creditul contului 5121 Conturi la
banci in lei.
La sfarsitul lunii soldul final creditor arata dobanzile datorate si neplatite.
Contul 5187 Dobanzi de primit reflecta drepturile agentilor economici fata de banca pentru
dobanzile aferente disponibilitatilor banesti pastrate in conturile curente. Este un cont de drepturi de
creanta, deci de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu dobanzile de primit aferente
disponibilitatilor aflate in conturile curente.
Si se crediteaza cu dobanzile incasate, prin debitul conturilor din disponibilitati banesti.
La sfarsitul lunii soldul final debitor exprima dobanzile de platit.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt se tine cu ajutorul contului 519 Credite bancare
pe termen scurt defalcat pe doua conturi sintetice de gradul II: 5191 Credite bancare pe termen scurt
si 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Contul 5191 Credite bancare pe termen scurt este un cont de obigatii, de surse, deci de pasiv.
Incepe sa functioneza prin a se credita si se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt acordate
de banca pentru nevoi temporare, necesitate de activiatea de productie, comert, prestari de servicii.
Si se debiteaza cu creditele bancare restituite bancii la scadenta, din conturile de disponibiliati.
La sfarsitul lunii soldul final creditor reflecteaza creditele pe termen scurt nerambursate.
Contul 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt reflecta obligatiile fata de
banca, pentru plata dobanzii aferenta creditului bancar pe termen scurt. Este un cont de pasiv.
Incepe sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu dobanzile de platit aferente creditelor
acordate prin conturile de credit.

13
 Si se debiteaza cu sumele platite din disponibilitatile banesti prin creditul contului 519 Credite
bancare pe termen scurt.
La sfarsitul lunii soldul final creditor reflecta dobanda de platit aferenta creditului contractat si
nerambursata inca.
Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii patrimoniale si a miscarilor acestora ca
urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar se tine distinct in lei si valuta cu ajutorul contului
531 Casa deschis pe doua conturi sintetice de gradul II: 5311 Casa in lei si 5314 Casa in valuta.
Contul 531 Casa este un cont de mijloace banesti deci cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele incasate in numerar in lei sau valuta.
Si se crediteaza cu sumele platite in numerar pe destinatii prin debitul conturilor ce arata natura
platilor.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reflecta mijloacele banesti existente in casierie.
Contul 5311 Casa in lei tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii. Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele incasate in numerar in lei.
Si se crediteaza cu sumele platite in numerar.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reflecta numerarul in lei existent in casieria unitatii.
In contul 5314 Casa in valuta se tine evidenta pentru fiecare valuta in parte, pe baza actelor
justificative si a registrului de casa prin care se gestioneaza valuta respectiva.
Contul 532 Alte valori tin evidenta timbrelor fiscale si postale, biletele de tratament si odihna,
tichete si bilete de calatorie si a altor valori, precum si miscarea lor ca urmare a achizitionarii
mijloacelor banesti deci este cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu valorile cumparate de la furnizor sau platite
din casierie.
Si se crediteaza cu valorile consumate incluse pe cheltuieli prin debitul conturilor 624 Cheltuieli
cu transportul de bunuri si de personal; 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari etc.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta alte valori existente in casierie.
Contul 541 Acreditive este un cont de mijloace banesti, cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele depuse la banca la dispozitia tertilor
din conturile de disponibilitati in lei si/sau valuata.
Si se crediteaza cu sumele platite tertilor (furnizori, creditori etc.) virate in conturile de disponibilitati
banesti ca urmare a incetarii valabilitatii.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reprezinta acreditivele deschise la banci si nefolosite.
Contul 542 Avansuri de trezorerie evidentiaza mijloacelor banesti incredintate administratorului
sau altor persoane imputernicite in vederea efectuarii unor plati. Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele virate in conturile de avansuri in
regie din conturile de disponibilitati banesti.
Si se crediteaza cu platile efectuate de administratori sau contabili autorizati.
La sfarsitul lunii soldul final debitor reflecta sumele acordate ca avansuri in regie.
Contul 581 Viramente interne este un cont de tranzit folosit pentru contabilitatea practica a
operatiilor economice, la sfarsitul carora el trebuie sa fie soldat. El este destinat sa asigure
conatbilizarea fara risc de dubla folosire a viramentelor de disponibilitati dintru-un cont de trezorerie in
alt cont de trezorerie (Casa in lei Casa in valuta). Este un cont de activ.
Incepe sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie in
alt cont de trezorerie.
Si se crediteaza cu sumele intrate intr-un cont de trezorerie
dintr-un alt cont de trezorerie.
La sfarsitul lunii nu prezinta sold daca sunt debitate toate conturile de trezorerie destinate sa
primeasca mijloacele pentru care au fost facute viramente interne.

4.2. Contabilitatea operatiilor banesti cu numerar si alte valori

Desi nu au pondere in totalul miscarilor de trezorerie operatiile de plati si incasari in numerar se

caracterizeaza prin diversitate si frecventa, si prin mare rigurozitate in gestiune.
Unitatile patrimoniale efectueaza, prin casieriil proprii, urmatoarele operatii principale:

14
 Incasari: facturi pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari de servicii cu valoari sub un
anumit plafon; creante de la debitori, garantii; numerar ridicat din conturi de la banca etc.
Plati: facturi pentru marfuri, materiale achizitionate si pentru lucrari si servicii primite de la terti;
salarii,premii, ajutoare materiale, dividende, avansuri spre decontare.
Volumul operatiilor de incasari si palti si gama acestora prin casierie, in numerar, sunt restrictionate
de limitele gestiunii si securitatii banilor la agentul economic (intrepindere) si de normele Bancii
Nationale pentru asigurarea unei circulatii monetare normale.
Orice operatie de incasare sau de plata in numerar se efectueaza numai pa baza de documente
justificative, intre care:
Pentru incasari:
Cecul in numerar pentru ridicare banilor din contul bacar si depunere in casierie;
Chitanta pentru bani incasati la facturile de lucrarile si prestatii de servicii:
Bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat;
Centralizatoare monetare pentru vanzari in magazine cu amanuntul.
Pentru plati:
Foaia de varsamant a numerarului la banca;
Chitante pentru plati (emise de alte societati);
Liste de plata (avans, premii etc.);
Stat de salarii;
Dispozitii de plata.

4.3. Contabilitatea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament sunt elemente ale unei categorii mai largi de active, si anume a valorilor
mobiliare.
Valorile mobiliare snt titluri emise de societatile pe actiuni, care prezinta urmatoarele caracteristici:
sunt titluri negociabile, constitutive de drepturi, usor transmisibile, pentru ca la vanzarea lor nu
este nevoie sa se intocmeasca un act scris;
sunt titluri interjabile, intrucat un titlu poate fi schimbat cu altul de aceeasi categorie, de la
aceeasi emisiune; ele confera detinatorilor aceleasi drepturi si au o valoare identica;
titlurile sunt cotate la bursa sau susceptibile de a fi.
Pot constitui valori mobiliare: actiunile, obigatiunile, partile de fonadator, certificate de investitor si
titlurile participative precum si drepturile de tragere , intrucat si aceste titluri sunt negociaile sau
susceptibile de a fi. In schimb nu constituie valori mobiliare: partile sociale, titlurile de cranta
negociabile, bonuri de casa.
Principalele valori mobiliare sunt actiunile si obligatiunile.
Actiunile sunt titluri de valoare emise de societatile pe actiuni care atesta dreptul de proprietate al
detinatorului asupra unei parti din capital si de a primi dividende.
Obigatiunile sunt hartii de valoare care cnfera posesorului alitatea de creditor al societatii care le-a
emis si dreptul de a primi, pentru suma imprumutata, un venit sub forma de dobanda.
In gestiunea unei uniatti patrimoniale, actiunile si obligatiunile pot fi:
actiuni si obigatiuni proprii, cele care provin din emisiunile uniatii patrimoniale;
actiuni si obigatiuni cumparate de la alte societati, acelea care sunt emise de alte unitati
patrimoniale si acizitionate de o alta sau alte intreprinderi;
actiunile si obigatiunile proprii sunt emise pentru a completa capitalul social respectiv pentru a
obtine imprumuturi obligatare, publice, pe termen lung, si extinderea pe aceasta cale a
capitalului permanent.
Actiununile si obigatiunile proprii vandute pot fi rascumparate la cererea unor actionari sau din
propria initiativa, in vederea revanzarii pentru a folosi disponibilitatile banesti temporare in scopul
obtinerii de venituri din jocul la bursa a cursului actiunilor sau obigatiunilor.
Pe de alta parte intreprinderea poate sa-si plaseze capitalul in valori mobiliare (titluri), actiuni,
obigatiuni emise de alte societati.

15
 4.4. Contabilitatea operatiilor banesti fara numerar

Pentru organizarea contabilitatii operatiilor banesti prin conturile de la banca prezinta importanta
circuitul si continutul extraselor de cont ale bancii, impreuna cu documentele justificative ale
operatiilor din aceste conturi.
Organizarea mai rationala a lucrarilor se poate face si prin gruparea operatiilor pe conturi
corespondente direct pe extrasul de cont, fara intocmirea altor situatii intermediare si inscrierea lor
apoi in formularele conturilor care tin evidenta mujloacelor banesti de la banca, fie manual fie cu
mijloace tehnice de calcul.
Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte.
Operatiile privind disponibilitatile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei sau la curs
fix.
La sfarsitul perioadei, diponibilitatile in valuta se evaluaeaza la cursul de schimb in vigoare la acea
data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare
dupa caz.
Pentru operatiile de transferruri de disponibiltati intre conturile de la banci, precum si intre conturile
la banci si casieria intreprinderii, evidenta se organizeaza distinct in contabilitate prin conturi de
viramente interne.

4.5. Contabilitatea acreditivelor

Acreditivul reprezinta o forma de decontare pe care o pretinde furnizorul fata de cumparatorii rau
platnici, care nu prezinta garantia achitarii in termen a obigatiilor acestora.
Ea presupune asigurarea cu anticipatie a sumelor nmecesare efectuarii platilor, iar platile se
efectueaza pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarii sau prestarii serviciilor, dintr-o suma
rezervata in acest scop la dispozitia furnizorului, la unitatea bancara la care acesta isi are contul.
Deschiderea acreditivului se face la cererea platitorului, formulata pe o dispozitie de plata care se
prezinta bancii sale, iar aceasta trebuie sa cuprinda urmatoarele date:
a) suma acreditivului;
b) denumirea furnizorului, sediul acestuia si unitatea bancii la care are contul;
c) felul marfurilor sau serviciilor pentru care se deschide acreditivul;
d) termenul de valabilitate a acreditivului;
e) documentele pe care trebuie sa le prezinte furnizorul la banca pentru decontare.
Evidenta operativa a acreditivelor
Se realizeaza pe baza extraselor de cont bancar, a unui registru de acreditive de import deschise si a
unui registru de acreditive de export notificate.
Cele mai importante date care trebuie reflectate in registrele privind acreditivele sunt:
beneficiarul/emitentul;
banca la care au fost deschise;
numarul acreditivului;
data limita a livrarii marfurilor;
data expirarii acreditivului.

16