Criteriile de diagnostic pentru Agorafobie

Not: Agorafobia nu este o tulburare codificabil. Se codific tulburarea

specific in care apare agorafobia [de ex., 300.21 Panic cu agorafobie (pag.
441) sau 300.22 Agorafobie fr is toric de panic (pag. 441)].
A. Anxietate in legtur cu a te afla in locuri sau situaii din care scparea este
dificil (sau jenant) ori in care nu poate fi accesibil ajutorul in eventua
litatea unui atac de panic inopinat sau predispus situaional, or i a unor
simptome similare panicii. Fricile agorafobice implic de regul grupe de
situaii care includ faptul de a te afla singur in afara casei, a te afla in
mulime sau a sta la rand, a te afla pe un pod i a cltori cu autobuzul,
trenul sau automobilul.
Not: Se ia in consideraie diagnosticul de fobie specific, dac evitarea este
limitat la una sau numai la cateva situaii specifice, ori cel de fobie social,
dac evitarea este limitat la situaii sociale.
B. Situaiile sunt evitate (de ex., clto riile sunt restranse) sau chiar sunt
indurate cu o detres marcat ori cu anxietatea de a nu avea un atac de
panic sau simptome similare panicii, ori necesit prezena unui companion.
C. Anxietatea sau evitarea fobic nu este explicat mai bine de alt tu lburare
mental, cum ar fi fobia social (de ex., evitarea limitat la situaiile sociale
din cauza fricii de punere in dificultate), fobia specific (de ex., evitarea
limitat la o singur situaie, cum ar fi ascensoarele), tulburarea obsesivo -
compulsiv (de ex., evitarea murdriei, la cineva cu obsesia contaminrii),
stresul posttraumatic (de ex., evitarea stimulilor asociai cu un stresor sever),
sau anxietatea de seaparare (de ex., evitarea abandonrii casei sau a rudelor).

Criteriile de diagnostic pentru

300.01 Panica fr Agorafobie
A. Atat (1), cat si (2):
(1) atacuri de panica inopinate recurente (vezi pag. 432);
(2) cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai mult)
de unul (sau mai muite) dintre urmtoarele:
(a) preocupare persistent in legtur cu faptul de a nu avea atacuri
ulterioare;
(b) team in legtur cu implicaiile atacului sau cu consecinele sale (de
ex., teama de a nu-i pierde controlul, de a nu avea un atac de cord
sau de a nu innebuni");
(c) o modificare semnificativ de comportament in legtur cu atacurile.
B. Absena agorafobiei (vezi pag. 433).
C. Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiii
medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
D. Atacurile de panic nu sunt ex plicate mai bine de alt tulburare mental,
cum ar fi fobia social (de ex., apariie la situaii sociale temute), fobia
specific (de ex., la expunerea la o situaie fobic specific), tulburarea
obsesivo-compulsiv (de ex., la expunerea la murdrie a cui va cu obsesia
contaminrii), stresul posttraumatic (de ex., ca rspuns la stimulii asociai cu
un stresor sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca rspuns la a fi
departe de cas sau de rudele apropiate).
441
300.22 Agorafobia fr istoric de Panic
Criteriile de diagnostic pentru
300.01 Panic cu Agorafobie
A Atat (1), cat si (2)
(1) atacuri de panic inopinate recurente (vezi pag 432),
(2) cel puin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lun (sau mai mult)
de unul (sau mai multe) dintre urmtoarele
(a) preocupare persistent in legtur cu faptul de a nu avea atacuri
ulterioare, (b)team in legtur cu implicaiile atacului sau cu
consecinele sale (de
ex, teama de a nu-si pierde controlul, de a nu avea un atac de cord,
de a nu innebuni"), (c) o modificare semnificativ de comportament
in legtur cu atacurile
B Prezenta agorafobiei (vezi pag 433)
C Atacurile de panic nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane (de ex, un drog de abuz, un medicament) sau unei condiii
medicale generale (de ex , hipertiroidismul)
D Atacurile de panic nu sunt explicate mai bine de alt tulburare mental ,
cum ar fi fobia social (de ex, apariia la expunerea la situaii sociale
temute), fobia specific (de ex, la expunerea la o situaie fobic spe cific),
tulburarea obsesivo-compulsiv (de ex , expunerea la murdrie a cuiva cu
obsesia contaminrii), stresul posttraumatic (de ex, ca rspuns la stimuln
asociai cu un stresor sever) sau anxietatea de separare (de

Criteriile de diagnostic pentru 300.29 Fobia Specific

A. Fric marcat si persistent, excesiv sau nejustificat, provocat de
prezena sau anticiparea unui obiect sau situaii specifice (de ex., zbor,
inlimi, animale, administrarea unei injecii, vederea sangelui).
B. Expunerea la stimulul fobie provoac aproape in mod constant un rspuns
anxios imediat care poate lua forma unui atac de panic circumscris
situaional sau predispus situaional. Not: La copii, anxietatea poate fi
exprimat prin exclamaii, accese coleroase, stupefacie sau agare de ceva.
C. Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat. Not: La copii
acest element poate fi absent.
D. Situaia (situaiile) fobic es te evitat sau indurat cu anxietate sau detres
intens.
E. Evitarea, anticiparea anxioas ori detres in situaia (situaiile) temut(e)
interfereaz semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu activitatea
profesional (sau colar) ori cu activiti le sau relaiile sociale, ori exist o
detres marcat in legtur cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.
450 Tulburrile Anxioase
Criteriile de diagnostic pentru 300.29 Fobia Specific
(continuare)
G. Anxietatea, atacurile de panic sau evitarea fobic asociat cu obiectul sau
situaia specific nu sunt explicate mai bine de alt tulburare mental, cum
ar fi tulburarea obsesivo-compulsiv (de ex., frica de murdrie, la cineva cu
obsesie referitoare la contaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitarea
stimulilor asociai cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,
evitarea scolii), fobia social (de ex., evitarea situaiilor sociale din cauza
fricii de a nu fi pus in dificultate), panica cu agor afobie sau agorafobia fr
istoric de panic.
De specificat tipul: de
animale,
de mediu natural (de ex., inlimi, furtuni, ap), de
sange-injecii-plgi,
de tip situaional (de ex., de avioane, ascensoare, spaii inchise), de alt tip
(de ex., evitarea fobic a situaiilor care pot duce la sufocare, vom sau
contractarea unei maladii; la copii, evitarea sunetelor puternice sau a
persoanelor in uniform .

Criteriile de diagnostic pentru 300.23 Fobia Social

A. O fric marcat i persistent de una sau mai multe situaii sociale sau de
performan, in care persoana este expus unor oameni nonfamiliari sau
unei posibile scrutri de ctre alii. Individul se teme c va aciona intr -un
mod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.
Not: La copii, trebuie s existe proba capacitii de relaii sociale cores
punztoare etii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie s survin in
situaiile cu egalii, nu doar in interaciunile cu adulii.
B. Expunerea la situaia social temut provoac aproape constant anxietate,
care ia forma unui atac de panic limitat situaional sau predispus
situaional. Not: La copii, anxietatea se poate exprima prin exclam aii,
accese coleroase, stupefacie sau retragere din situaiile sociale cu persoane
nefamiliare.
C. Persoana recunoate c frica sa este excesiv sau nejustificat. Not: La
copii, acest element poate fi absent.
D. Situaiile sociale sau de performan temute sunt evitate sau chiar indurate
cu o anxietate sau detres intens.
E. Evitarea, anticiparea anxioas sau detres in situaia (situaiile) social sau
de performan temut interfereaz semnificativ cu rutina normal, cu
funcionarea profesional (co lar) sau activitile ori relaiile sociale sau
exist o detres marcat in legtur cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puin 6 luni.
G. Frica sau evitarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei
substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii
medicale generale si nu este explicat mai bine de alt tulburare mental
(de ex., panica cu sau fr agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea
dismorfic corporal, o tulburare de de zvoltare pervasiv sau tulburarea de
personalitate schizoid).
H. Dac este prezent o condiie medical general ori alt tulburare mental,
frica de la criteriul A este fr legtur cu aceasta, de ex., frica nu este de
balbism, de tremor in maladia Park inson ori de manifestarea unui
comportament alimentar anormal in anorexia nervoas sau in bulimia
nervoas).
De specificat dac :
Generalizat: dac frica include cele mai multe situaii sociale (a se lua in
consideraie, de asemenea, diagnosticul adiiona l de tulburare de
personalitate evitant
Criteriile de diagnostic pentru
300.3 Tulburarea Obsesivo-Compulsiv
A. Fie obsesii sau compulsii:
Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):
(1) ganduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente care sunt expe -
rientate, la un moment dat in cursul tul burrii, ca intrusive si inadecvate,
si care cauzeaz o anxietate sau detres considerabil;
(2) gandurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupri
excesive in legtur cu probleme reale de via;
(3) persoana incearc s ignore sau s suprime a stfel de ganduri, impulsuri
sau imagini, ori s le neutralizeze cu alte ganduri sau aciuni;
(4) persoana recunoate c gandurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un
produs al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca in inseria de ganduri).
Compulsii, aa cum sunt definite de (1) i (2):
(1) comportamente repetitive (de ex., splatul mainilor, ordonatul,
verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul, repetarea de
cuvinte in gand) pe care persoana se simte constrans s le efectu eze ca
rspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie s fie aplicate
in mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate s previn sau s
reduc detres, ori s previn un eveniment sau o situaie temut
oarecare; ins, aceste comportamente sau acte mentale, sau nu sunt
conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate s neutralizeze sau s
previn, ori sunt clar excesive.
309.81 Stresul Posttraumatic 463
Criteriile de diagnostic pentru
300.3 Tulburarea Obsesivo-Compulsiv (continuare)
B. La un moment dat in cursul tulburrii, persoana a recunoscut c obsesiile sau
compulsiilesunt excesive sau iraionale. Not: Aceasta nu se aplic la copii.
C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaz o detres marcat , sunt consumatoare
de timp (iau mai mult de o or pe zi) sau interfereaz semnificativ cu rutina
normal a persoanei, cu funcionarea profesional (sau colar) ori cu
activitile sau relaiile sociale uzuale.
D. Dac este prezent o alt tulburare pe axa l, coninutul obsesiilor s au
compulsiilor nu este restrans la aceasta (de ex., preocuparea pentru
mancare, in prezena unei tulburri de comportament alimentar; smulgerea
prului, in prezena tricotilomaniei; preocupare referitoare la aspect, in
prezena tulburrii dismorfic e corporale; preocupare referitoare la a avea o
maladie sever, in prezena hipocondriei; preocupare pentru necesitile
sau fanteziile sexuale, in prezena unei parafilii, ori ruminaii referitoare la
culp, in prezena tulburrii depresive majore).
E. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale
generale.
De specificat dac:
Cu contiina maladiei redus: dac cea mai mare parte a timpului in cursul
episodului curent, persoana nu recunoate c obsesiile i compulsiile sunt
excesive sau nejustificate
Criteriile de diagnostic pent ru
309.81 Stresul Posttraumatic
A. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele
care urmeaz sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eve
niment sau evenimente care au implicat moartea efectiv, ameninarea
cu moartea ori o vtmare serioas sau o periclitare a integritii
corporale proprii ori a altora,
(2) rspunsul persoanei a implicat o fric intens, neputin sau oroare.
Not: La copii, aceasta poate fi exprimat, in schimb, printr -un comporta
ment dezorganizat sau agitat.
Ji
468 Tulburrile Anxioase
Criteriile de diagnostic pentru
309.81 Stresul Posttraumatic (continuare)
B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr -unul (sau mai
multe) din urmtoarele moduri:
(1) amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului, incluzand
imagini, ganduri sau percepii. Not: La copii mici, poate surveni un joc
repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei;
(2) vise detresante recurente ale evenimentului. Not : La copii, pot exista
vise terifiante fr un coninut recognoscibil;
(3) aciune i simire, ca i cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent
(include sentimentul retririi experienei, iluzii, halucinaii si episoade
disociative de flahback, inclusiv cele care survin la deteptarea din somn
sau cand este intoxicat). Not: La copiii mici poate surveni reconstituirea
traumei specifice;-
(4)detres psihologic intens la expunerea la stimuli interni sau externi
care simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic;
(3) reactivitate fiziologic la expunerea la stimuli interni sau externi care
simbolizeaz sau seamn cu un aspect al evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistent a stimulilor asociai cu trauma i paralizia reactivitii
generale (care nu era prezent inaintea traumei), dup cum este indicat de
trei (sau mai multe) dintre urmtoarele:
(1) eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau conversaiile asociate cu trauma;
(2) eforturi de a evita activiti, locuri sau persoane care dete apt amintiri
ale traumei;
(3) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;
(4) diminuare marcat a interesului sau participrii la activiti semnificative;
(5) sentiment de detaare sau de instrinare de alii;
(6) gam restrans a afectului (de ex., este incapabil s aib sentimente de amor);
(7) sentimentul de viitor ingustat (de ex., nu sper s-i fac o carier, s se
cstoreasc, s aib copii ori o durat de via normal).
D. Simptome persistente de excitaie crescut (care nu erau prezente inainte de
traum), dup cum este indicat de dou (sau de mai multe) dintre urmtoarele:
(1) dificultate in adormire sau in a rmane adormit;
(2) iritabilitate sau accese coleroase;
(3) dificultate in concentrare;
(4) hipervigilitate;
(5) rspuns de tresrire exagerat.
E. Durata perturbrii (simptomele de la criteriile B, C i D) este de mai mult de
o lun.
F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare.
De specificat dac:
Acut: dac durata simptomelor este mai puin de 3 luni. Cronic:
dac durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult.

Criteriile de diagnostic pentru 308.3 Stresul Acut

A. Persoana a fost expus unui eveniment traumatic in care ambele dintr e
urmtoarele sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martor ori a fost confruntat cu un eveni
ment sau cu evenimente care implic moartea sau vtmarea grav, efec
tiv sau amenintoare, ori o ameninare a integritii sale sau a altora;
(2) rspunsul persoanei implic frica intens, neputina sau oroarea.
B. Fie in timpul experientrii, fie dup experientarea evenimentului detresant,
individul are trei (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome:
(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de deta are sau de absen a
reactivitii emoionale;
(2) o reducere a contiinei ambianei (de ex., a fi stupefiat");
(3)derealizare;
(4) depersonalizare;
(5) amnezie disociativ (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).
472 Tulburrile Anxioase
Criteriile de diagnostic pentru 308.3 Stresul Acut
(continuare)
C. Evenimentul traumatic este reexperientat persistent in cel puin unul din
urmtoarele moduri: imagini, ganduri, vise, iluzii, episoade de flashback
recurente sau sentimentul de retrire a experienei ori detres la expunerea
la lucruri care amintesc evenimentul raumatic.
D. Evitarea marcat a stimulilor care deteapt amintiri ale traumei (de ex.,
ganduri, sentimente, conversaii, activiti, locuri, oameni).
E. Simptome marcate de anxietate sau de excitaie crescut (de ex., dificultate
in adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redus, hipervigilitate,
rspuns de tresrire exagerat, nelinite motorie).
F. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare
ori deteriorarea capacitii de a indeplini unele sarcini necesare, cum ar fi
obinerea asistenei medicale ori mobilizarea resurselor personale pentru a
vorbi membrilor familiei despre experiena traumatic.
G. Perturbarea dureaz minimum 2 zile i maximum 4 sptmani de la evenimentul
traumatic i survine in decurs de 4 sptmani de la evenimentul traumatic.
H. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale
generale, nu este explicat mai bine de tulburarea psihotic scurt si nu este
pur i simplu o exacerbare a unei tulburri preexistente pe axa l sau axa II.

Criteriile de diagnostic pentru

300.02 Anxietatea Generalizat
A. Anxietate i preocupare (expectaie a prehensiv), survenind mai multe zile
da decat nu timp de cel puin 6 luni, in legtur cu un numr de evenimente
sau activiti (cum ar fi performana in munc sau colar).
B. Persoana constat c este dificil s-i controleze preocuparea.
C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urm
toarele ase simptome (cu cel puin cateva simptome prezente mai multe
zile da decat nu, in ultimele 6 luni). Not: La copii este cerut un singur item.
(1) nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate in concentrare sau senzaia de vid mintal;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune muscular;
(6) perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a rmane adormit ori
somn nelinitit i nesatisfctor).
C. Focarul anxietii i preocuprii nu este limitat la elementele unei tulburri
de pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este in legtur cu a avea
un atac de panic (ca in panic), a fi pus in dificultate in public (ca in fobia
social), a fi contaminat (ca in tulburarea obsesivo-compulsiv), a fi departe
de cas sau de rudele apropiate (ca in anxietatea de separare), a lua in
greutate (ca in anorexia nervoas), a avea multimple acuze somatice (ca in
tulburarea de somatizare) sau a avea o maladie grav (ca in hipocondrie) , iar
anxietatea i preocuparea nu survin exclusiv in cursul stresului posttraumatic.
E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeaz o detres sau
deteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii de funcionare importante.
F. Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale
generale (de ex., hipertiroidismul) i nu apare exclusiv in timpul unei tulburri
afective, tulburri psihotice ori ale unei tulburri de dezvoltare pervasiv.

Criteriile de diagnostic pentru 293.89 Tulburarea Anxioas

datorat.... (Se indic condiia medical general)
A. O anxietate notabil, atacuri de panic, sau obsesii ori compulsii predomin
in tabloul clinic.
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evide nt faptul c
perturbarea este consecina fiziologic direct a unei condiii medicale
generale.
C. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt tulburare mental (de ex., de
tulburarea de adaptare cu anxietate in care stresorul este o condiie
medical general).
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium.
E. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcionare.
De specificat dac:
Cu anxietate generalizat: dac anxietatea sau preocuparea excesiv in
legtur cu un numr de evenimente sau activiti predomin in tabloul
clinic Cu atacuri de panic: dac atacurile de panic (vezi pag. 432)
predomin in tabloul clinic
Cu simptome obsesivo-compulsive: dac obsesiile sau compulsiile
predomin in tabloul clinic
Not de codificare: A se include numele condiiei medicale generale pe axa l,
de ex., 293.84 Tulburare anxioas datorat feocromocitomului, cu anxietate
generalizat; a se codifica, de asemenea, c ondiia medical general pe axa III

Criteriile de diagnostic pentru

Tulburarea Anxioas indus de o Substan
A. O anxietate notabil, atacuri de panic, obsesii sau compulsii predomin in
tabloul clinic.
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evident, fie (1),
sau (2):
(l)simptomele de la criteriul A apar in cursul ori in decurs de o lun de la
intoxicaia sau abstinena de o substan; (2) utilizarea unui
medicament este etiologic in relaie cu tulburarea.
C. Perturbarea nu este explicat mai bine de o tulburare anxioas care nu este
indus de o substan. Proba c simptomele sunt explicate mai bine de o
tulburare anxioas care nu este indus de o substan poate include
urmtoarele: simptomele preced debutul uzului de substan (sau al unui
medicament); simptomele persist o perioad substanial de timp (de ex.,
aproape o lun) dup incetar ea intoxicaiei acute sau a abstinenei severe
ori sunt substanial in exces fa de ceea ce ar fi de ateptat, dat fiind tipul
sau cantitatea de substan utilizat ori durata uzului, sau exist alt prob
sugerand existena unei tulburri anxioase indepe ndente, noninduse de o
substan (de ex., un istoric de episoade fr legtur cu o substan).
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium.
E. Perturbarea cauzeaz o detres sau deteriorare in domeniul - social sau
profesional, ori in alte d omenii importante de funcionare.
Not: Acest diagnostic trebuie s fie pus in locul unui diagnostic de intoxicaie
cu o substan sau de abstinen de o substan, numai cand simptomele
anxioase sunt in exces fa de cele asociate de regul cu sindromul d e
intoxicaie sau de abstinen si cand simptomele anxioase sunt suficient de
severe pentru a justifica o atenie clinic separat.
A se codifica astfel tulburrile anxioase induse de o substan specific:
(291.8 alcool; 292.89 amfetamina sau substane si milare amfetamine!;
292.89 cafeina; 292.89 cannabis; 292.89 cocain; 292.89 halucinogene;
292.89 inhalante; 292.89 phencyclidin (sau substane similare phencyclidinei);
292.89 sedative, hipnotice sau anxiolitice; 292.89 alt substan sau o
substan necunoscut).
De specificat dac:
Cu anxietate generalizat: dac anxietatea sau preocuparea in legtur cu
un numr de evenimente sau activiti predomin in tabloul clinic, Cu
atacuri de panic: dac" atacurile de panic (vezi pag. 432) predomin in
tabloul clinic,
Cu simptome obsesivo-compulsive: dac obsesiile sau compulsiile
predomin in tabloul clinic, Cu simptome fobice: dac simptome fobice
predomin in tabloul clinic.
484 Tulburrile Anxioase
Criteriile de diagnostic pentru
Tulburarea Anxioas indus de o Substan (continuare)
De specificat dac: (vezi tabelul de la pag. 193 pentru aplicabilitatea la substan):
Cu debut in cursul intoxicaiei: dac sunt satisfcute criteriile pentru
intoxicaia cu o substan, iarsimptomele apar in cursul sindromului de
intoxicaie, Cu debut in cursul abstinenei: dac sunt satisfcute criteriile
pentru abstinena de o substan, iar simptomele apa

300.00 Tulburarea Anxioas Fr Alt Specificaie

Aceast categorie include tulburrile cu anxietate sau evitare fobic notabil
care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare anxioas specific, pentru
tulburarea de adaptare cu anxietate sau tulburarea de adaptare cu dispoziie mixt
depresiv si anxioas. Exemplele includ:
1. Tulburarea mixt depresiv -anxioas: simptome anxioase si depresive
semnificative clinic, dar nu sunt satisfcute criteriile, nici pentru o tulburare
depresiv specific si nici pentru o tulburare anxioas specific (vezi pag . 780
pentru criteriile de cercetare sugerate),
2. Simptomele semnificative clinic de fobie social care sunt in legtur cu
impactul social al faptului de a avea o condiie medical general ori o tulburare
mental (de ex., maladie Parkinson, condiii dermat ologice, balbism, anorexie
nervoas, tulburare dismorfic corporal),
3. Situaiile in care perturbarea este suficient de sever pentru a justifica un
diagnostic de tulburare anxioas, dar in care individul nu este in stare s
relateze suficiente simptome pen tru a satisface criteriile complete ale vreunei
tulburri anxioase; de ex., un individ care relateaz toate elementele panicii fr
agorafobie cu excepia faptului c atacurile de panic sunt toate atacuri cu
simptome limitate,
4. Situaiile in care clinician ul a ajuns la concluzia c este prezent o tulburare
anxioas, dar este incapabil s stabileasc dac aceasta este primar, datorat
unei condiii medicale generale sau este indus de o substan.