r

FUNDATIILE CULTURALE REGALE

STRADA LASCAR CATARGI Nr. 39

SENSUL
TRADITIONAL
AL MONARHIEI
CONFERINTA
ROSTITA LA FUNDATIA DALLES
DE D-NUL PROFESOR

N. IORGA

ZIARULUI UNIVERSUL" BUCURETI

1934

www.dacoromanica.ro
I
FUNDATIILE CULTURALE REGALE
STRADA LASCAR CATARGI Nr. 39
IIMMW

SENSUL
TRADITIONAL
AL MONARHIEI
CONFERINTA
ROSTITA LA FUNDATIA DALLES
DE D-NUL PROFESOR

N. IORGA

TIP. ZIARULUI UNIVERSUL BUCURETI

1934

www.dacoromanica.ro
SENSUL TRADITIONAL
AL MONARHIEI
CONFERINTA ROSTITA LA FUN-
DATIA DALLES DE D-1 PROFESOR
N. IORGA

Onorat Auditoriu,
Nu cred c'd domnul Fotino a
rugat sa vind obisnuitul public
foarte distins, dar foarte res-
trans care ascult conferintile
noastre pentru a se lamuri asu-
pra necesitatil monarhiei. Nu
este nevoie de niciun fel de la-
murire in aceast privinVd. In-
tre poporul romAnesc asa cum
este, si cum s'a desvoltat de-a
lungui secolelor si intre asezd-
mantul acesta al monarhiei es-
te o legatura indisolubilA. A a-
duce In discutie monarhia, a-
ceasta o poate face numai eine-
va cu desvrsire ignorant, ci-
neva lipsit de bun simt, de o
ambitie bo1nav4 sau cineva care
www.dacoromanica.ro
4
caldreste pe nori, ceia ce nu In-
seamna, cd nu avem i noi cati-
va oameni cari caldresc pe nori,
dar aceste cavalcade n'au nici
un fel de importanta. Amatori
seriosi de republica n'au fast in
tara aceasta niciodatd, fiindca
republica nu este o form pe
care s'o poti alege in locul altei
forme, discutand chestiunea in
abstract. Republica este un lu-
cru care se aleatuieste undeva,
la o anumit data, din cauza u-
nui anume concurs de impreju-
rari. Dacd ia cineva toate repu-
blicile de acum, In afard de re-
publicile de dupa rdzboiu, pe
care le putem cerceta, pentru
ca sa vedem ate rdman si cate
nu pot ramanea, dar republici-
le celelalte, care n'au avut ne-
vole de starea de spirit bolnava
de dupa razbdiu si de improvi-
zatiile pe care un vant le adu=
ce si un alt vant le inltura, re-
publicile cari vin din desvolta-
rea organica a unui popor, a-
cestea se pot explica foarte bine
prin trecutul popoarelor care
au aceast forma de carmuire.
De exemplu, America de Nord
www.dacoromanica.ro
 5

este o republied, dar evident ca

este o republica findca ea s'a
Intemeiat pe gol, s'a intemeiat
pe lipsa complect a oricarii
vieti istorice. Oameni veniti din
deosebite parti, p cari Ii atra-
gea numal spixitul de aventura
pe cari i-a legat, pe urmd, mi-
mai dorinta de =Inca, de mun-
e& roditoare, popor care nu are
vechime, inconjurat de mare,
de hotarul mexican, care, si ce
se gaseste sub hotarul mexican,
nu poate constitui un vecin pe-
riculos. Pentru o formatie de
Stat asa de Intinsd si de pute,r-
nica precum sant State le-Unite
foarte multa vreme niciun
fel de tendinta militard, niciun
fel de neliniste interioara piro-
vocata de luptele dintre clase,
fidndca, i daba vine cineva din
Europa cu spirit de clasa, in A-
merica 11 pierde destul de rape-
de; este o munca asa de inten-
sa, care stoarce toate puteTile
si care rapeste oricui putinta de
a se gandi la altceva decat la
acea mimed si la ceia ce poate
procura munca.
Vedeti dumneavoastr, doe-

www.dacoromanica.ro
 6

trinele sociadiste, comuniste,

ptrunzand in America, n'au
avut nici un fel de viitor.
Ajunge, la New-York, u,nde este
atata lume saracd, ajunge poll-
tia cu cateva mii de tancuri si
automobile pentru ca sa se is-
prveasc inteun moment cu
toate agitatiile,care ar putea s
dureze aiurea eine stie cat vre-
me. Am vazut ce poate insem-
na acolo o dernonstratie, cat
sunt de superficiale si cat de
putin pot s atingd solidarita-
tea Statului. Si, in afard, de a-
ceasta, trebuie sd se gandeasa
cineva si la starea de spirit pe
care o aveau oamenii venitd in
America. Ei au venit inteun
moment de lupte religioase,
and Biseriea anglicand.. din An-
glia era in lupt cu presbiteria-
nismul i and Ii era frica do
catolicism: in starea aceasta de
exaltare religioas oamenii au
plecat rupandu-se din tot ce era
trecutul lor englez, golindu-si
mintea de orice amintire. Ase-
zandu-se pe painantud acesta
nou, au cladit ceva care este al
tuturor si nu este al nimanuti,

www.dacoromanica.ro
 7

ceva care se poate schimba in

foarte multe feluri si totusi sa
ramana asemenea cu dansul.
Prin urmare, acolo eroismul
uman se cheltuieste foarte bine
in domenii care nu sunt ale am-
bitiilor vulgare, cum sunt ale
noastre din Europa. Indramea-
la isi gaseste un camp de ac-
tiune imens in domeniul desco-
peririlor, al fructificarii acestor
descoperiri, asa incat acolo era
natural sa se intemeieze o repu-
blica.
Republica franceza inseamna
biruinta unei clase, a clasei
burgheze perfect organizate,
care-si are legaturile cele mai
stfranse din fundul evului me-
diu si care evident ea nu poate
castiga din prezenta unui Su-
veran, din prezenta unei Curti,
dintr'o selectiune care s fie de-
terminata de alte motive de cat
jocul capitalului castigat, pas-
trat, sporit, represintat de
clasa pe care se sprijind repu-
blica. De aceia persoanele Ca-
re-si inchipuie ca pentru cateva
ciocniri in Piga Concordiei se
va stabii monarhia in Franta,

www.dacoromanica.ro
8

persoanele acestea n'au perspec-

tiva istoric si simtul care tre-
buie pentru a deosebi ce este ac-
cidental in viata unui popor:
un acces de nervozitate sau ma-
nifestarea pasionald a unei mi-
noritati care poate face zgomot,
dar nu poate schimba dinteo zi
in alta starea de ornduire a u-
nei societati. Acolo se poate in-
telege aceasta, republica. Daca
se gandeste cineva la trecutul
francez, la viata franceza din
acel ev mediu, sprijinit pe ora-
sele autonome, care apartineau
aceleiasi burghezimi, intalege
ca viata aceia nu era decal pre-
gatirea lucrurior care au iesit
mai tarziu din zbuciumul Revo-
lutiei celed marL
Elvetia cuprinde un numar
de nathmi care traiesc impreu-
na, numai pentru ca forma a-
ceasta de viata, comund nu este
represintata printr'un Suveran,
printr'o dinastie, care sa insem-
neze hegemonia unora fata de
ceiffalti. Asa a fost de la ince-
put: este o confederatie si cu-
vantul acesta de confederatie
inseamna la ei ou totul altceva

www.dacoromanica.ro
 9

decat ce-si inchipuie multd lu-

me care nu stie cum s'a alcatuit
Elvetia. Este o viatA de fapt me-
dievald, o tovarasie intre insti-
tutii populare, care dela sine
s'au apropiat; si mai tarziu s'au
adaos si alte cantoane, care nu
ar fi putut trai in tovardsie cu
primele decal in aceast forma.
Prin urmare, republicanii
nostri trebuiesc consolati: pa.-
n nu vor fi in stare s creeze
conditii asamntoare condi-
tiilor care in America, in Fran-
ta si in Elvetia au dat forma de
stat republicana, pand atunci
trebuie sd-si indrepte ambitia
in alt domeniu.
Dar, daca, aid, in noi, cum am
spus, monarhia este asa de
strans legat de desvoltarea po-
porului romnesc, trecutul nos-
tru fiind o tard de Donmi, de
lupte ale acestor Domni si de
actiuni ale acestor Domni, con-
tactul lor cu clasele fundamen-
tale ale poporului romnesc es-
te unul de fiecare moment, cum
veti vedea indat, si aceasta
constituie caracterul insusi ai
monarhiei la not.

www.dacoromanica.ro
 10

Dacd, prin urmare, aici nu se

poate face o deosebire intre so-
cietate, intro stat si intre aseza.-
mntul acesta monarhic, inter-
pretarea romaneascd a monar-
hiei este un lucru,care ar fi bi-
ne sa se Vie ceva mai mult de
cum se stie acum.
FiindcA in secolul al XIX-lea,
putinte1 si in ale XVIII-lea,
s'au introdus schimbari con-
tra datinei noastre monar-
hice. Supt anumite influente
din Constantinopol, turcesti,
cu anumite conceptii fana-
riote, care veniau din Impe-
riul otoman, care, acesta, era o
continriare a Imperiului Bizan-
tin, s'a incercat in secolul al
XVIII-lea un fel de bizantiniza-
re a monarhiei noastre vechi.
Aceasta a fost o gresald, dar
mai putin gravd decat aceia la
care yin indatg.: greseala de a
transforma o monarhie popu-
lara, istoricd, traditionald, sim-
pl, fdra.' pompd, neingrddit de
privilegii de das, neobligat s
se inchine unora sau altorain-
teleg clase sau asezkninte, de
a o transforma aceasta monar-
www.dacoromanica.ro
 11

hie avand un caracter cu totul

particular, cum n'are pareehea
aiurea, caci nici-o manarhie
nu samana cu monarhia roma-
neasca. De a o transforma de-
odata, pentru ca un numar de
tineri au fast trimisi in Franta
si Germania si au vazut mai a-
les functionand biata monarhie
franceza care scapase asa cum
scapase dupa revolutia dela
1789, monarhia aceasta care a
fost ranita pentru totdeauna
prin decapitarea lui Ludovic al
XVI-lea, care a fost ingradita in
fieeare moment si impiedecata
de a face binele pe care-1 putea
face, prin prezenta acelora cari
facusera revolutia franceza, a
acelora cari-si amintiau de revo-
lutia francezd si a acelora cari
doriau sa invie revolutda fran-
ceza. Partidul liberal din Fran-
ta, care nu reprezinta altceva
decal traditia revolutiei dela
1789 si care nu doria s alba un
Suveran, acceptand cu greutate
Restauratia bourbona, monarr-
hia cetateneasca a lui Ludovic
Fi lip, pentru ca sa se piece, cu
cata greutate, durere i umilin-

www.dacoromanica.ro
12

V., dupd Imperiul de geniu al

lui Napoleon I-iu, Imperiului de
parvenitism al lui Napoleon al
1II-lea, partidul acesta liberal,
neputand sa distruga monarhia,
a ros-o cat a putut mai mult si
a creat forma de monarhie con-
stitutionald, care, dupd dorin-
ta acelora cari au facut-o ar fi
trebuit sa fie la indemana jocu-
lui partidelor, silita sa-si inter-
zica orice initiativa, sa se oprea-
sca dela orice actiune si in fie-
care moment s intinda, cloud de-
gete catre presedintele de Consi-
liu intrebandu-1 pe acesta ce
permite monarhului sa faca.
Cand Franta a trecut la forma
republicana, in care traieste si
astazi si care o poate imbraca
pe dansa, dar nu ne poate im-
braca pe noi, atunci in jurul
presedintelui de Republica s'au
gramadit atat de multe obsta-
co1e, Meat nu este de fericit o-
mul care se ridica la aceasta si-
tua,tie. N'are cleat sa ceteasca
cineva in amintirile d-lui Poin-
care cum, la un anumit moment
guvernul fiind un guvern anti-
clerical, laicisant, fiecare cuvant

www.dacoromanica.ro
 13

din telegrama pe care presedin-

tele Republicei trebuia sa o tri-
meata Papei a fost cantarit spi-
tereste, observandu-se c trebuie
sa se lase cutare parte si cutare
alta, asa 'Mat, tot cantarind
forfecand, telegrarna a ajuns
sa nu mai represinte nimic. 0
spune d. Poincar, d. Poincare,
care, vazand patria sa in peri-
col si fiind u.n om asa de
plin de viata, de entusiasm pa-
na la zilele asa de inaintate pe
care i le-a dat Durnnezeu,
Franca, in momentul de fatd,
dupd ce a ispravit cu tot
tineretul de acolo, care este
macar un tineret real, se in-
dreapta catre d. Dimmergue,
dar s'ar fi indreptat, in lipsa
lui, i catre acela, tot asa Ma-
intat in varsta, care a condus
cu energie i noroe Franca in
razboiu, a voit, ca presedin-
te de republica, sa mearga pe
front, dar nu i-au dat voie. Da-
ea se duce pe front, aceasta in-
semneaza ca ar putea sa cast-
ge popularitate, iar aceasta an
putea sa prhnejduiasca intere-
sele republicane. Era si chestiu-

www.dacoromanica.ro
14

nea cum sa se imbrace atunci

cand va merge pe front, caci,
daca s'ar imbraca intr'un fel
deosebit, aceasta ar insemna o
usoara indreptare catre monar-
hie, care poate fi periculoasa
pentru republica.
Prin urmare, i noi, prin stu-
dentii nostri, prin generatia
noa.stra de studenti si istoria
studentilor nostri din Apus, din
Franta si in special dela Paris
n'a fast scrisa pana acum desi
este extrem de interesanta,
am inceput sa dorim republice,
crampotind conceptia monarhi-
Ca traditionala.
Eu scriu acum istoria lite-
raturii romanesti contimpora-
na, care este dominata in mare
parte de oameni cari au facut
studii in strdinatate, i vad tot.
mai bine ca unii nu seamana, c
altii. A1li erau, astfel, studen-
tii dela 1848, de pe vremea lui
Kogainiceanu i aitora, genera-
tia care a asistat la o revolutie
trances& si a tras invtaturi
dinteinsa. Am studiat cores-
pondenta studentilor dela 1848,
extrem de interesant: toti erau

www.dacoromanica.ro
 15

pentru republica, pentru revo-

lutie, inainte de a se incepe a-
colo revolutia. Vedeti, n'a facut
o descoperire chiar asa de mare
Caragiale cu Cuconul Leonida,
fat de reactiune": au fast cu-
coni Leonizi" de acestia, mai
tineri, cu mult yreme inainte
de Caragiale i, cand s'a vazut
c revolutia parisiana de la
1848 are o lature sociala, ba-
ricade, interventia armatei din
Algeria, focuri de salve, mitra-
Here i, la capat, era sa rsard
Napoleon al III-lea, cum toti
acestia erau raid Indoiald niste
oameni teribili, gata s distru-
ga totul, s intemeieze o socie-
tate noud, numai cat erau i oa-
meni bogati i aveau mosii. si,
pe langd aceasta, nu li plcea
sa fie deranjati peste masurd :
da republica, ref orme sociale
fundamentale, dar totul fard a,
se atingd prea mult nervii
spectatorior, si mai ales s nu
se intind dincolo de locul un-
de s'a produs fenomenul, sa, nu
se atingd moiile, punga de a-
casa a lor,toti au plecat Ina-
inte de a se desavarsi revolutia.

www.dacoromanica.ro
16

Pe urma au venit studentii, mai

ales din Germania, de la 1860
1870; generatia lui Xenopol, E-
minescu, Slavici, oameni cari
ani intregi de zile s'au gandit
cu adanca, seriozitate si cu o
probitate fr pareche in istoria
patrunderii ideior In societatea
romaneasca la ce se gases-
te la basa conceptiei civiliza-
tiei si de aceia au putut sa,
transforme cu totul si gandirea
si literatura romaneascd. Fara
indoiald acestia au fost cei mai
seriosi dintre toti studentii ro-
mani.Pe urma a aparut si gene-
ratia mea. Am s tiparesc scri-
sorile din corespondenta mea,
fireste numai dela cei cari au
murit, ass, Incat cei vii nu sunt
in pericol de a fi compromisi,
am s tiparesc, zic, scrisorile
din corespondenta mea, pe care
o pastrez intreag5,, i dintr'insa
se va vedea un lucru care ma
intristeazd, i eu nu pot s
schimb, nu vreau s5, schimb
ceia ce este, chiar clack e de-
favorabil pentru mine si gene-
ratia mea. Cata deosebire intre
gandirea celor dela 1860-70 qi

www.dacoromanica.ro
 17

intre ganclirea noastrd, a ace-

lora dela 1890, produs al scorn
noastre secundare, supt influ-
ents, unui spirit junimist, care
se oprise la o indoiala ce se In-
tindea asupra tuturor lucruri-
lor, bung de glume si mai a-
lese si mai putin alese, si luand
toate lucrurile in usor! Este un
dezastru. Ma bucur foarte mult
cd unii din colegii miei sunt In-
ca In viata: intaiu pentru ca
sant in viatd si, al doilea, pen-
tru ea', dacd s'ar tipgri scrisori-
le lor si s'ar pune alaturi cu
scrisorile lui Xenopol sau Sla-
vici s'ar face constatarea cea
mai dureroasa. Dupd generatia
noastra au mai venit si alte ge-
neratii, care au luat lucrurile
tot mai in usor, si multe lucruri
care sunt solide si serioase In
straingtate, le-au prins asa din
fugg, foarte putin solid si a-
dam nesdnatos.
De aici o schimbare in targ a
sensului tuturor lucrurilor, lu-
cruri pe care batranii, oamenii
dela inceputul secolului al
XIX-lea, cei cari au fost supe-
riori generatiei dela 1848, le in-

www.dacoromanica.ro
 18

telegeau altfel. Este o legencla

a lui 1848: se crede ca, anumi-
te idei de libertate, de nationa-
litate, de unitate a tuturor Ro-
manilor au fost puse in cir-
culatie intaiu la 1848. E absolut
fals. A fost o alt generatie, de
boieri influentati si ei de Fran-
ta, mult mai seriosi si mai solizi
decat tinerii republicei rosii de
la 1848, cari, aceia, nu se gan-
diau la niciun fel de republick
ci intelegeau sa intemeieze pe
vechile base istorice o monarhie
solidk cu Domni, indigent si
nu prea, fiindca se stia ce poate
fi pe tron boierul roman care e-
xista atunci, iar acum, din ne-
norocire, este inlocuit prin rd-
masite de ciocoism pe atat de
straine de toata viata noestra
nationalk pe cat de putin folo-
sitoare pentru aceasta viata pu-
blica, unde se amestecd, ori de
sunt chemati, ori de nu sunt
chemati. Dar cu ideile de la 48,
institutiile noastre s'au falsifi-
cat, in loc sa se inteleaga cum
le intelegeau boierii dela 1840:
un Campineanu, care yenta din
Muntenia, nemultamit de Ale-
www.dacoromanica.ro
 19

xandru Ghica, si se ducea sii

propuie unirea principatelor lui
Mihai Sturdza din Moldova, care
era im creator, un om si juma-
tate, o minte echilibrata, Inca si
la saptezeci de ani, am vdzut
scrisori, iscalite Inca dup ata.-
tia ani de exilare si de instrai-
nare tot cu Mihail Voevod, si tra-
tnd toate lucrurile actuale cu
o competenta care nu se putea
astepta de la pribeag si de
la un om asa de batran. Gene-
ratia lui Campineanu a avut
toate ideile de la 1848 si mult
mai bine decat oamenii dela
1848. A pus temeiu pe ideia
nationald, de unitate romaneas-
ca., si nu pe ideia liberal, a re-
volutiondrii, a republicei rosii,
in randul intiliu, si numai in
randul al doilea pe ideia unitd-
pi romanesti.
Studentii acestia, cum Id spu-
nearn, au schimbat si sensul
monarhiei noastre traditionale.
Acum vin, dupa aceastd lun-
g introducere, la sensul aces-
tei monarchii traditionale la
noi.
Monarchille din alte parti pot

www.dacoromanica.ro
20
fi de imprumut, rasdrind la un
anume moment, pentru ca, in
alte tari nu existau de la in-
ceput monarhia si aceia se
transporta deci inteo socie-
tate unde nu fusese pana
atunci. Pentru ca sunt monar-
hii care nu ies din viata in-
sasi a natiunei, care nu cores-
pund cu rosturile acestei na-
tiuni. La noi, din fericire, mo-
narhia nu este asa: ea vine din
cea mai indepartata amintire,
din fondul traditional cel mai
adanc al poporului romanesc.
Ea nu vine macar din margenile
precise ale existentei unui po-
por romanesc, ci este mai ve-
che de atata, venind de-a
dreptul din Roma cea veche,
care a disparut cu legiunile
sale, cu administratorii sai, dar
ca,nd dispare o forma solida, in
care societatea a trait secole
intregi, prin care a facut lucruri
mari, a savarsit si minuni, a-
tunci fara indoiala se due or-
ganele care infat,iseaza, o anu-
mita conceptie, care imbraca o
anumita ideie, dar ideia aceea
ramane totusi. Chiar daca nu

www.dacoromanica.ro
 21
apare la suprafata, ea asteapta
momentul cand vor fi din nou
imprejurari favorabile, si, atunci
cand exista astfel de imprejurari
favorabile, ideia aceia, care n'a
murit, ci a statut numai acope-
rita cu spuza vremii, de indata
ce vine un vant care sufld spuza,
se aprinde din nou, si scanteie
carbunii cari n'au foist stinsi
nici odata.
Monarhia face parte din tota-
litatea lucrurilor pretioase pe
care ni le-a lasat Roma, ca no-
tiunile de drept, de oranduiala,
de lege, de dreptate, care toate
aoestea vin dela Roma; nu sunt
lucruri tracice, geto-dacke, ci
se prelungesc de a dreptul de
acolo. Nu exist popor care sa
aiba o forma de instinct mai so-
lidd a acestor lucruri. Din causa
aceasta eine trateaza, societatea
aceasta, pentru un nebun sau
doi, ca o mas de oameni ba-
nuiti de intentii criminale si ar
vrea SA* puna o generatie in-
treag a trece prin nu stiu ce
filtru politienesc, aceia nu stiu
ce e natiunea romaneasca. Na-
tiunea romaneasca nu se tine

www.dacoromanica.ro
22
prin ce-i poruncesti, ci prin ceea
ce are ea insasi inauntnl. Da,
poporul acesta romanesc stie
aceasta, i, chiar dub, ar voi ci-
neva sa ne fad, nebuni pe told,
nu ne lasam; ne dam la o parte,
si nebunul se vede dela sine;
eaci nu-i nevoie sa-i puna in
spinare un placard: acesta este
un nebun", 11 cunoastem noi.
Cetateanul lui Caragiale, cand
11 scuturi, ameteste, dar Cara-
giale n'a cunoscut de cat o par-
te din poporul romanesc: popo-
rul romanese adevarat, cand 11
scuturi, nu ameteste, ci ame-
teste mai curand eel care-1 scu-
tura.
Litre notiunile fundamentale
ale noastre este si notiunea mo-
narhica. Atunei cind omul de la
noi spune: impa.rat, aceasta nu
este o vorba, ci este un gand. Si
poti intitula pe stapanul popo-
rului romanesc, stapan" in
sensul vechin roman; eu nu 1-am
intrebuintat niciodata pentru
timpurile noastre,pe eel care
carmueste, care guverneaza, Ii
poti intitula Domn, i acest cu-
vant Insemneaz un lucru foar-

www.dacoromanica.ro
 23

te mare: este in el nothmea gu-

vernarii integrale. La Roma,
and ziceai imperator, nu era o
sarire dineolo de republica, dar.
cand ziceai dominos, atunci nu-
mai, aveai notiunea de imperiu.
Prin urmare Damn inseamna,
totalitatea puterilor care se pot
gasi in mama unui carmuitor
de taxa. Pe urma li s'a parut
unora ca Domn este prea putin
mai ales ca toti ii dadeau titlul
de print, si Rusia a venit cu acel
odios titlu pe care il vedeti din
and in cand in scrierile unora
si altora: hospodar. Doua lucruri
nu le pot eu suferi: cand vox-
beste cineva de terisoarele"
noastre dinainte de unire si de
hospodar", imi vine sa-1 strang
de gat. Pentru ca sunt epitete
defaimatoare; n'au fost teri-
soare", ci au fost teri solide, si
nu era hospodar", era Donm
deplin. Dar, in ce priveste titlul
de print", ce inseamna print"?
,,Prifht", isi ziceau, este asa de
putin!, prin urmare trebuie s5
zitem Domnitor". Eu, oil de ci-
te ori hni trhnete cineva un ar-
tieoa pentru revista cu Domni-
www.dacoromanica.ro
24
tor, tai finalul si las Damn"
cuvantul Domnitor vine din
franzeste: Prince rgnant: e
traducerea proast a lui rg-
nant". Pe urmd, toat generatia
aceasta trdita, in strdin5,tate.
oamenii dela 1848, addogandu-
se pe langa, aceasta i oare care
slbiciuni ale marelui Suveran
care a fost Carol I, care ne cu-
nostea, dar asa cum poate cu-
noaste cineva o societate atit de
fina 0. de complicat ca a noas-
trdeste una din societatile ce-
le mai grele de inteles, din care
cauzd cea mai mare parte din
strinii ce o viziteazd, nu in-
teleg absolut nimic diritr'insa
deci. venind Carol Mu, la vrista
la care a venit, cu ideile din
Apusul Europei, in dorinta de
a lepada legturile de vasali-
tate, insd sunt multe feluri
de vasalitti i cel mai prost
popor este acela care se buour
mai mult cand vasalitatea este
de fapt mai grea, crezand c'a a
castigat succese cand ele nu in-
seamnd anceva decat ingreuia-
rea jugului de pe gAt i apre-
ciind c. un rau este binele lui
www.dacoromanica.ro
 25
Carol I-iu a avut dorinta de a
avea un Regat roman si de a se
numi Rege.
Dar Domn este cel putin cat
si Rege, si a pastra titlul de
Domn, aceasta nu insemnea-
za, a ramanea supt aate po-
poare care aveau regi. Pentru
Ca trebuia o demonstratie, ra-
posatul Nichita din Muntene-
gru, cu un Stat cat doua judete
dela noi, s'a proclamat si el
rege, asa in cat dorinta lui Ca-
rol I-iu de a fi mai presus de
vecinii sad s'a risipit. De altfel
si Milan al Serbiei a fost pro-
clamat rege pe la 1876 inca,
supt influenta unui Rus nebun
si fanatic, generalul Cernaiev
dar, in mijlocul primului 1.52-
boiu, pierdut, n'a putut pastra
titlul de rege, ci 1-a luat mai
tarziu. Pe urma ne-am pome-
nit cu Taratul la Bulgari. Co-
roana Bulgariei este o Coroan
inchisd, imperiald, de si tradu-
cerea in lirnba apuseand este
regat. Cu ocazia visitei atat de
simpaticei prechi stapanitoare
din Bulgaria, pe invitatii erau
cele cloud Coroane alaturi: una,

www.dacoromanica.ro
26
Coroana noastra roma.na era
deschisd, iar cealaltd, Coroana
Bulgariei, inchisa, caci e Co-
roand bizantina.
Vedeti, opera facuta de tine-
retul crescut la scolile Apusului:
in legaturd cu arnbitia, foarte
fireascd, dar derivand din ne-
cunoasterea institutiior noas-
tre vechi, a lin Carol I-iu, a stri-
cat vechea noastra, traditie im-
periala venincl din cele mai de-
partate thnpuri.
Povestile noastre, and este
vorba de un mare stapanitor,
nu pomenesc decat de iinparati:
Imparatua 1?osu si Imparatul
Verde. Rosu si verde represinta
in parentes o influenta,
turaniand; Turanienii numesc
colturille zarilor cu colori, de
uncle si colorile Bucurestilor
(sectorul de verde, sectorul de
negru, etc.). Acestea nu sunt
decat designatii mongolice pen-
tru parti ale orizontului. Cand
este vorba de Stat In conceptia
populara, el este o imprtie.
Usile prin care se intr in altar
sunt usi imparatesti, precum
in materie de Domnie, cand este

www.dacoromanica.ro
 27
vorba de stpanire, se zice a
domni regele domneste, nu se
zice c regele regeste si, daca,
ar fi hnpalrat, tot nu s'ar zice
curent c impAratul imparat,es-
te, ci se zice c regele i impa-
ratul donmesc. i marul eel
ma,i bun este marul domnese
din gradina imparteasc.
Dar mult vreme ai nost(ri
au avut monarhia in gand, n'au
avut-o in realitate. Aceasta este
faza cea dintfii: asteptarea mo .
narhiei, dorinta de monarhie.
Exista aceast credinta Cd, mo
narhia este absolut necesark
ca ea trebuie sa, vie, si, cum
monarhia pe care n'o aveam la
noi o vedeam, o respectam, o
accept= dela alll, s'ar putea
intreba cineva de ce poporul a,
cesta romnesc ,care este un po-
por ininclru i inanntru si in
afard, de oe poporul acesta a
acceptat In deosebite parti ale
teritoriului sAu, uncle a fost std-
pinire strain, aceast stapini-
re ? Nu din cauza preceptului
crestin cd, stapinirea este dela
Dunmezeu i c, Odic= s fie,
trebuie s'o primesti, ci fiindc
www.dacoromanica.ro
28
toti Impratii acestia erau soco-
titi ca un fel neromanesc de
si ar fi fost bine sa. fie unul ro-
manesc de a Imbrdca notiu-
nea necesard, indispensabild, e-
tern& a ImparAtiei. Credeti ca,,
atunci cand s'au inchinat Dom-
nil nostri catre Sultanul din
Constantinopole, s'au gandit ei
la faptul ca este un Sultan ?
Dar cuvntul de Sultan nu se
int'alneste in izvoarele noastre
istorice decal foarte tarziu!
Credeti dvs. ca-i interesa pe ai
nostri ca, Sultanul acesta din
Constantinopole este musul-
man sau apartine rasei tur-
cesti? Aceasta li era absolut in-
diferent. Sultanul din Constan-
tinopol era Insa, succesorul Im-
pratilor bizantini si acestia e-
rau succesorii Impratilor ro-
mani de Raskit. Dar legatura
dintre noi si dintre Impargitia
romand, ajunsa, un instinct
popular, era asa de strans, In-
cat noi am vazut totdeauna pe
Imparatul roman prin Sultanul
otoman, care devenia astfel, in
realitatea lui, transparent pen-
tru achii nostri. De aceia, cnd
www.dacoromanica.ro
 29

se ducea cineva la Constantino-

pole, zicea cd se duce la ceta-
tea imparateasea, la Tarigrad,
careia 1i ziceau si Constant-
nie", dar se pare ca, acest cu-
vant este 1mprumutat dela
Turci, fiindca pe monedele tur-
cesti se afla numele de Constan-
tinie: i se zicea Constantinopo-
lului si asa cand se ducea cineva
la Constantinopole,se zicea ca pe
duce la Impartie, serviciile care
se faceau erau servicii catre Im-
paratul. Noi 11 consideram ca pe
un Imuarat legitim pi al nostru.
Schimbarile acestea de stapani-
tori erau interesante pentru ei-
ne erau, dar nu pentru sufletul
poporului romanesc, care el Isi
mangaia amintirea $i visele sa-
le In momentul cand facea ac-
tul acesta de supunere fat de
un strain.
$i cand o parte din Romani
au aiuns ln stardnirea Casei
de Austria, Casa de Austria re-
prezinta o alti forma a Im-
p:grafi-lei. Credinta fag de Im-
paratul Francisc Iosif, de pilda,
care personal impunea asa de
putin, si eine 11 vedea primia de
www.dacoromanica.ro
30

obiceiu acelas raspuns, care nu

era nici macar un raspuns. Imi
spunea un coleg dela Universi-
tatea din Cernauti cum a fost
primit impreima cu o deputatie
intreaga de profesori la Viena.
A venit Imparatul: se astep-
tau s ii spund ceva: el a in-
trebat: Dumnealor sunt toti
profesori?" Aha!" i, atunci,
a faeut o miscare din cap la fie-
care si i-a dat afara. Prin urma-
re personal Franz-Joseph nu in-
semna mare lucru, iar tinerii
ghidusi de la studii ii mai da-
deau porecla de Iowa", pre-
cum i se spunea in ArdeaL Pes-
te banalitatea personagiului,
care cu vremea a ajuns sa fie
respectat din cauza vrastei ina-
intate si a atator nenorociri ca-
re cazusera, asupra capului lui.
sttea, inainte de toate, faptul
ca, era Impratul. Dar, and 'Ro-
mani' au cazut sub Tarul Ru-
siei, ce kleie aveau ei despre Pe-
tersburg, despre Suveran si
Curte ? Pentru dansii era insa
iar Imparatul: cuvantul de Tar
nici n'a ptruns in adancul po-
porului romanesc dintre Prut
www.dacoromanica.ro
 31

Nistru. Si, cand a venit Statul

romanesc aceasta este carac-
teristic, au invtat pe incetul
ea, este in fruntea lui un Rege,
dar el era intadu un alt Imparat,
Imparat care face parte din na-
tiunea lor, care vorbeste limba
bor. care-i carmuieste dupa a.,se-
zamintele bor.
Am crezut candva intr'un ve-
chiu Domn teran peste terani,
dar mi-am schimbat parerea
si au fost si oameni cari sa-mi
scoata ochii c mi-am schimbat
pkerea anterioara. Cu cat
esti mai mult 11.10, si cu cat
gandesti mai mult asupra unor
lucruri, parerile se schimba, si
un om onest nu trebuie sa fie
legat de parerile false, de grese-
lile din trecut, ci O. prezinte
ceia ce ,crede in momentul a-
cela. Imi aduc aminte, cand
eram foarte tanar si mi se vor-
bia tot de statornicia in pareri
s'i, pe vremea aceda, faceam ver-
sari, cum fac si acuma, dar mai
multe atunci, imbracasem in
patru versuri ideia comuna des-
pre o astfel de statornicie :

www.dacoromanica.ro
32

Statormic, biet burete care

Te fii de-acela5i mid de stiinea,
Pe cand imensa i adanca
Se'ntinde in jurul tau o ?mare.
Dar, dacd versurile acestea
ale mele nu sunt asa de rele,
mai bun este obiceiul meu de a
trece dela o pdrere neindreptd-
tad' la alta mai indreptatitd.
Inainte de a se descoperi mor-
mntul de la Arges, cleci, a-
veam credinta ca, fuseserd un
fel de terani Donmii nostri
cei vechi, cari au fost intai in
Muntenia. Caci Moldova s'a In-
temeiat mai tdrziu: de obiceiu
se zice cu vre-o patruzeci-cinci-
zeci de ani mai tdrziu, dar de
fapt mult mai tarziu, fiindcd
monarhia munteand exista in
forme mai mici, de o parte si de
alta a Jiului si, tot asa, pe
malul Argesului, poate din seco-
lul al XII-lea, caci in al XIII-lea
se gdseste Intemeiatd prin Li-
tovoiu si BArbat si. prin cativo.
din Arges de alta, pe la 1240,
ceia ce indic o stare de luicruri
destul de veche, ca s se poatd
intemeia asa de solid In toat
asezarea sa. Eu aveam, zic, cre-

www.dacoromanica.ro
 33
dinta ca monarhia aceasta ro-
maneascd a lost un lucru Vera-
nese, cu un teran mai rasarit
decal ceilalti.
Aceasta convine, evident, u-
nei anumite doctrine, doctri-
nei aceleia care culmineazd in
timpurile noastre in ideia im-
posibil si ridicold a Statului
teramese", pe cind Statul Vera:
nese in cea mai mare parte
de vreme ce conducdtorii papo-
rului romanesc de acolo vin ,
inseamnd Statul teranilor falsi
in dauna Statului sprijinit pe
teranii adevarati, a teranilor
de decor si ambitie in locul te-
ranilor de modestie si de solida-
ritate. Si atunci isi putea inchi-
pui cineva un astfel de teran
nestiutor de carte, fard niciun
fel de mandrie, cu o demnitate
foarte relativ, imbratisOnd pe
toti supusii sai, uncle ii intalnia.
Ins s'au faeut, intAmplator,
spaturile dela Arges si a rasa-
rit cu totul aateeva: un Donin,
ingropat pe la 1340, care este
pentru mine nu Radu cel ade-
varat, cu atat mai putin Radu
eel fals, care este Radu Ne-

www.dacoromanica.ro
34
gru acesta nefiind decat le-
gatura dintre Radu i Neagoe,
cei doi Domni ramasi mai mult
In amintirea poporului roman,
ci este Basraba, Intemeieto-
rul Principatului muntean.
Multi dintre cei cari ma asculta,
mai ales tineretul, sa stie c
mai mult nationaliAm se Inva-
ta la mormantul lui Basaraba,
decat la orice predicatie ambi-
tioasa : mortil acestia sunt
niste oameni extraordinar de o-
nesti i cari nu due pe nimeni
In primeldie. Deci s'au facut
sapaturile dela Arges si a rasa-
nit Basarabd-Vodd acesta, im-
bracat In matasa de purpurd,
cu crinul angevin tesut in hai-
ne, purtand o cingatoare de aur
foarte frumps lucrata, cu o ce-
tate pe varful careia se gaseste
un senior apusean i o doamna,
cu inele de aur pe degete, p1 aco-
perit tot, pe mani, pe corp cu
mrgaritare. Prin urmare nu
este un teran, ci represintan-
tul unei dinastil destul de vechi,
al unei dinasti legate, de almin-
teri, cu cele mai vechi si mai
Insemnate dinastii din vecina-

www.dacoromanica.ro
 3i
tate. Fiindca, in vremea aceasta
o princesa a Terii-Romanesti a
fast tarita in Bulgaria, o and
tarita in Serbia, o a treia a lost
maritata cu ducele de Oppeln,
care era Palatin al Ungariei,
scoborandu-se din familia, dam-
nitoare in Po Ionia, a PiastilDr.
Cu totul altceva decat ce s'ar fi
putut crede dupd ideia, care s'a
impus la un anume moment, a
unei simple Domnii teranesti.
Insa, daca s'ar crede, pe ba.sa
descoperirii de la Arge c mo-
narhul statea in afara, c nu
vroia sa vada, in ochi natlunea,
sau ca se aseza cineva intre sta.-
panitor i natiune, ar comite o
gresald mult mai mare decal
aceia care vedea in Domnii
dela inceput /1*e represintanti
foarte smeriti ai unei terdnimi
sarace si modeste. Frumuseta
monarhiei noastre se oglindeste,
de la Basaraba cel vechiu, de la
Dragos cel supus Ungurilor, de
la Bogdan cel ridicat impotriva
Ungurilor, pand la Alexandru
Ioan Cuza qi pana la cuvantarile
pe care le tinea Ferdinand I-iU
soldatilor sal in epoca razboiu-

www.dacoromanica.ro
36
lui acesta si aici deschid o pa-
ranteza. Eu am vazut pe regele
Ferdinand, cand mi-a facut cin-
stea de a ma cerceta la Va-
lenii-de-Mimte si a merge cu
mine pe Valea Teleajenului,
1-am vazut oprindu-se in drum
cand i se parea ca recunoaste
im luptator al razboiului. Era o
frumuseta in aceasta intalnire:
dispruse, cu tot respectul sal-
datului si cu toata cuviinta te-
ranului, orice zid despartitor ;
erau doi ostasi vorbind impreu-
na. Si marea maretie, marea
frumuseta si marea mandrie a
monarhiei este aceia, ca de la
Basfiraba-Voda din 1340, pana
la Ferdinand-Vodk dela 1900
este aceiasi legatura intirna cu
poporul romanesc pank in a-
dancul sfiu, care popor roma-
nese este, peste toate hotarele
si mai ales peste toate hotarele
de clas, pe care numai un ne-
intelegator si rau-voitor le poa-
te ridica, o -imitate nedesparti-
ta. sufleteste nedespartit.
pi aeeasta monarhie, atat de
modesta Oatat de glonioas5,, asa
de rdzboinie qi asa de pasnica,

www.dacoromanica.ro
 37
asa de gata de toata buratatea
si. capabila de toata asprimea
cand cereau imprejurarile, mo-
narhia aceasta s'a desvoltat de
la sine, ffira nicio doctrina. Noi
ne miram acum de ate doctri-
ne ies din toate buzunarele u-
nor conducatori improvizati, ca-
ri au cel putin doua programe
pe saptamana, si natural, ele se
bat cap In cap dela saptamana
trecuta la saptamana viitoare.
Moare politicianul daca nu i se
publica In ziare resumatul ce-
lui din urma, program. In ace-
Iasi am sunt zece legiuiri, in
acelasi partid sunt zece facatori
de programe, iar, In ce prives-
te toate programele de care este
capabild natiunea, le putem im-
prumuta tuturor cellar einci
cceitiriente, care n'au ce face cu
dansele.
In Anglia regele lacob, fiul
Marled. Stuart, la Inceputua seco-
lului al XVII-lea scria Icoana
regard" pentru ca stia limba
greceascd: Eikon basiike" La
noi nu avem nimic de acest fel
decal doar Invataturile lui Nea-
goe-Vada, catre fiul sau Teodo-

www.dacoromanica.ro
38
sie o parte luata, din cartile bi-
zantine, caci s'a dovedit ca, nu
este originald, iar coalaltd, care
este originala, aratand cum sa
se poarte Domnul cu boierii, cu
solii straini, aceasta ab-
solut in sensul traditiei noes-
tre. Prin urmare dela sine, fara
nici un imprumut de nicadri,
s'a desvoltat monarhia, neavand
nevoie sa, se uite necontenit in
carti. Cart Ile sunt foarte bune,
dar nu represinta cleat expe-
rienta acumulata, la care re-
curgi atunci cand realitatea
nu-ti d invataturd, iar o poai-
tic inteleasa cu nasul in carti
este dintre cele mai nenorocite,
si toat nenorocirea noastra in
timpurile din urma st tocmai
in aceasta: daca s'ar putea dis-
truge bibliotecile palitice ale
tuturor oamenior nostri poli-
tici, ar fi un mare avantaj pen-
tru natiune, fiindc natiunea
Lsi gaseste foarte bine drumul
si fra acestea !
Asa s'a desvoltat aceasta
Domnie la Munteni, unde insa
n'a putut s ajunga,, peste
Neagoe Basarab, la icoana de-

www.dacoromanica.ro
 39
plina a stapanitorului pana in
secolul al XVII-lea. Ca s a-
vem i nol un stapamitor, un
Domn muntean care sa, intru-
peze monarhia trebue sa astep-
tam pana la Matei Basarab. Nu
numai pand la Mihai Viteazul,
care este un erou, un condu-
calor de paste, trecand dincolo
de margenile monarhiei tipice.
Monarhul muntean eel adeva,-
rat este batranulMatel, care cu-
nostea pe tog boierii si, care
a trait in mijlocul lor, care era
eel mai bine informat cu privi-
re la toate cele ce se petreceau
in tara, care mergea la rdzboin
asa cum merge un bunic intre
fiii i nepotii si, inconjurat de
iubirea cea mai nestramutata
tocmai prin faptul acesta ca el
Ii avea pe toti in inima sa
pentru ca fiecare avea in znintea
sa ceva din ga.ndirea lui tot-
deauna treazd i totdeauna pre-
vazatoare. Este una din cele
mai frumoase figuri de monarh
care se pot inchipui. Eu nu dau
pe Matei Basarab pentru Ludo-
vic al XIV-lea. 11 prefer lui
Brancoveanu, care avea i ceva
vanitate. Matei Basarab n'a cu-

www.dacoromanica.ro
40
noscut-o, era incapabil s'o cu-
noasca. .1, fiindc am vorbit de
Ludovic al XV-lea, cel mai
mare rege frances". este In ju-
decata de astazi, cum imi spu-
nea vechiul mieu prolesor d.
Seignobos, cal mai putin frau-
ces din regii nostri", fiindca era
de plamadeala spaniola, mult
mai mult fiul mamei sale spa-
niole, decat fiul tatalui sau, de
la care ce ar fi putut s moste-
neasca, fiind asa de putin Lu-
dovic al XIII-lea !
Dar, daca in Muntenia tre-
buie s astepti secolul al. XVII-
lea pentru oa adevarata monar-
hib sh-ti iasa inainte si sever&
si Ingaduitoare si gata de ier-
tare si. capabila de pedeaps, In
Moldova monarhia tip a rasarit
mai rapede. De sigur si in A-
lexandru-cel-Bun, pe care tied
nu-1 ounoastem de ajuns, dar
Inainte de toate In Stef an-cel-
Mare, care este una din cele mai
splendide figuri de carmuitor al
unui popor. Se siante gandul si
fapta lui In orice coltisor de
Moldova si In orice Imprejurarc,
si Intreaga Romanime a fost In
legatura cu ispravile sale. lar
www.dacoromanica.ro
 41

isprvile acastea sunt de o sme-

renie, de o supunere crestina
fat& de voia lui Dunmezeu, de
o lepadare asa de desavarsita de
tot ce este slabiclune omeneasca.
Incat In adevar merit& a fi pus
In randul sfintilor. Cuvinte
de-ale lui raman vesnic In min-
tea cui a eitit proclamatia din
1475 dupd lupta dela Vaslui,
sau stralueita expunere prin
solul sau la Venetia In 1478,
cand arata, ce a facut rama-
nand singur Inaintea dus-
manilor si marturiseste cd a
fost Invins: s'a facut cu mine
voia lui Dunmezeu". dar nu With',
sa insenme ce primejdie ar fi
pentru toata lumea civilisata a-
tunei cand portile crestintatii,
aparate de bratul lui puternic,
ar c&lea. Acum cloud zile eetiam,
Insumi la peoala Superioard de
Razboiu aceasta expunere la
Venetia a hii tefan-cel-Maxe
si un document de tot asa de
mare frumuseta: cuvantarea
lui Luca Carja, trimes In Palo-
nia de *tefan-cel-tanar, care nu
era de loc cum II inftiseaza De-
lavrancea: un epilepidc, un Ca-
pricios, pe trei sferturi nebun.
www.dacoromanica.ro
42
Nu 1-ar fi rdbdat tara aceasta
de cumintenie, nici macar doua-
zeci i patru de ceasuri. i asa
de frumos se vorbeste in nu-
male lui, intocmai ca de
Stefan-cell-Mare hi fata pri-
mejdiei tuivesti la 1520,
and se indreapt catre regele
Poloniei spune cam asa :
Esti cel mai puternic dintre
stapanitorii crestinattii rasari-
tene, pune-te in fruntea noestra
a tuturor, opreste inaintarea
pagantktii, care ar insemna
distrugerea tuturor". Cand am
cetit cuvintele acestea, vibram
cu totii de acelas suflet, de sufle-
tul unitar care a trecut dela o
generatie de stananitori la cea-
lan si care formeaza, frumuse-
ta cea mare a trecutului nostru.
Asa am mers noi pa,n in
pragul epocei fanariote, cu a-
ceasta, Domnie, in adanc de ori-
gine roman, framantata cu
toat via.ta noa.str, inchina,th
Dunmezeului crestin. dar pa's-
trand, in acelasi timp, toate vir-
tutile eroice, care sint capabile
s. infrunte primejdia. 0 Dom-
nie care nu dadea legi si nu pri-
mia legi dela altkii. Ordonantele
www.dacoromanica.ro
 43

Donmilor nostri stranse im-

preuna n'ar face o brosurd. E
adevarat c Vasile Lupu i Ma-
tei Basarab au tiparit Pravile
traduse din greceste, dar crecle
cineva ca se cauta in Pravill
oricand se judeca ? Numai In
unele cazuri extraordinare, In
procesele deosebit de grele ale
unor boieri mari, la lucruri fear-
te, incurcate, atunci se cauta ce
zice la glava", la capitolul cu-
tare din Pravild. De s'ar adu-
na citatele Pravilei pand in pra-
gul timpurilor noastre, s'ar face
poate cateva sute, dac s'ar
face. Ineolo, se indreptau dupa
cibceiui pamantului, care nu
era scris, i dupa bunul simt,
dupd intelepciune. Si mare lu-
cru este un popor care traieste
dupa legile pe care le intelege
toat lumea i grozav de trist
cand un popor se indreapta
dupd legi pe care nu le stapa-
neste desavarsit. Asa sunt de
multe si de strine legile noas-
tre, in cat cei mai Invatati drn-
tre jurist nu le cunosc de
ajuns.
Si in felul acesta, cu un Domn
care era la dispozitia oricui,
www.dacoromanica.ro
44
cu legi intelese de toti, cu o mo-
rala care nu se invata dupa un
catehism, cu un fel de carmui-
re care nu se copia clupa ma-
nuale administrative, asa am
mers pana tarziu. Pe la sfarsi-
tul secolului al XVI-lea, un ca-
lator frances a venit la noi,
la Curtea Moldovei, unde era
Donm Petru-Voda, un biet om
beteag, simplu, btut de mul-
te nenorociri, subred si ca
sanatate si. ca hotarire. ale ca-
rui ramasite le-am cautat, de
mult, In Tirol, la Bozen (Bol-
zano), uncle a fost ingropatsi
am primit de curind o brosura
in care se spune ca totusi ceva
din .oasele lui a ramas, cerce-
tatorul Italian descoperind in
groapa mai multora si cate-va
oase macin ate care vin dinteun
trup rahitic cum era al lui Pe-
tru Schiopul. N'a fost de sigur
un Donm mare, dar a fost un
om foarte de treabd, de o cu-
viinta aleasa. Cand n'a mai pu-
tut plat birul care i se cerea
si s'a temut ca fiul San, la care
tinea asa de mult, un, baiat de
toat frumuseta, cu ochii al-
bastri, cu pletele de aur, rasfi-
www.dacoromanica.ro
 45
rate pe umar, sa nu fie dus la
Constantinopol pentru a fi tur-

cronica ,
cit, a pus frumos caftanul de
Domnie intr'o lada spune
caftanul pe care i-I
da.du-se Sultanul si toate sem-
nele de Domnie, si le-a trimis
aceluia la Constantinopol: dela
Sultanul le-a luat, la Sultanul
le-a trimes inapoi, iar el s'a dus
in crestinatate. Ca.nd, el fiind in
Tirol, Casa de Austria a inceput
razboiul impotriva Turcior 0
s'a indreptat arhiducele Ferdi-
nand, care carmuia Tirolul, ca-
tre dansul, ca s arate drumul
pe care se poate ataca Impara-
tia turceasca, raspunsul lui Pe-
tru chiopul n'a putut fi, dupa
sufletul lui. altul de cat acesta:
Eu am mancat panea l sarea
Imparatului i linpotriva Impa-
ratului nu merg". Dar, in Scaun
fiind Inca Petru-Voda, acesta,
asa de putintel trupeste i su-
fleteste, dar asa de onest in fon-
dul firii sale morale, a fost va-
zut de Francesul calator sous
une frescade", supt niste ra-
muri, impartind in plin camp
dreptate oricui : i cel din urin
taran putea sa vie la dansul
www.dacoromanica.ro
46
sa-si arte durerea si Voda avea
datoria de a primi pe fiecare,
de cloud ori pe zi. Asa incat,
in gandul vremii aceleia, era
Dumnezeu sus, dar icoana lui
Dumnezeu pe pamant, isvorul
de dreptate, oglinda adevarului
era Domnul, si la dansul veniau
necazurile. In dreapta si in stan-
ga stteau boierii de sfat, st-
teau episcopii, cari nu erau de
loc doctari in teologie, numai
stupiditatea pedant de astazi
isi inchipuie ca nu se poate face
un episcop decat dintr'un doc-
tor in teologie, pe cand poate
sa fie cineva un am impodobit
cu toate insusirile morale pen-
tru a conduce o turm crestina
Si tot11.5i, s nu-si fi trecut exa-
menele la Facultatea de teolo-
gie, unde se invata si lucruri
care sint araturea de doctrina
cresthi si care-si au mai mult
rostul la o seaala de limbi orien-
tale decat la o scoala, de teologie.
Iata, Domnul eel adevarat
este si acest smerit Petru chio-
pul de la 1585 stand sub frun-
zarul acela si aseultand proce-
sele terantlar, tinguirile lor.Dar

www.dacoromanica.ro
 47

pe urma a venit moda din Con-

stantinopol.
Acea.sta este altceva, Domnul
nu se vede. Este o intreaga
Curte ca a Sultanului, Impr-
it in anumite ranguri, i un
rang nu se confunda cu cela-
lalt. Cand apar Domnii Lana-
rioti cari se schimbau de pe o
zi pe alta si au fost i unii
omorati de Turd in chiar rase-
dinta br, ce sunt jandarmii
calari ai lui Carol I-iu cu pena-
gii albe la coifurile ca de ar-
gint pe langa ce erau alaiurile
vremiil Erau ca o ingropare de
om pretentios 0 begat in Bucu-
resti, care strange pe toti preo-
tii din eras si din satele inveci-
nate ca s se vada care este im-
portanta rapesatulusi. $1 alaiul
acesta Ii conducea ca pe un idol
pe Donmul fanariot.
Domnul fanariot dadea apoi
ordonante continuu. S'au pu-
blicat multe volume pentru a
cuprinde zilnica legislatie fana-
riota. : vre-o doua.zeci de volu-
me ale lui V. A. Urechid. Nu pu-
tea Fanariotul sd-si treacd un
an de Domnie Med a inzestra
tara cu un vraf de ordonante.
www.dacoromanica.ro
48
Rezultatul? Vitalitatea Varit
a slabif In masura in care se
parasia datina secular& i, in
.ce1ai timp, se rupea contac-
tul dintre stapanitor i dintre
acei cari formau natiunea, dintre
toti aceia cart formau natiunea.
Dar Inca, i cu fanariatis-
mul, de care am scapat la 1822,
am fi ramas, in fond, tot pe ca-
lea noastra cea dreaptd. A ye-
nit ins& ideia constitutional&
apuseana. a venit doctrina li-
berala, interpunerea unei vieti
palitice atat de deosebite de a-
devarata viata nationala, care
curge azi alfituri, in alte dome-
nii pe cand viata politica se
tiraste Dumnezeu stie cum, pe
un fagas din ce in ce mai ra-
tacit, din ce in ce mai putin in-
cimjurata de interes si iubire.
Cand a fast Cate un om intreg,
omul acesta a trecut peste pie-
decile pe care le pune doctrina
straind. Mihai Sturdza a car-
muit, si in partile bane, si in
partile rele, ca un am carensi
simte raspundere fata de na-
tiune si de Dumnezeu, pe cand
un Alexandru Ghica din Mun-
tenia, om foarte simpatic, pur-
www.dacoromanica.ro
 49
tand o uniforma ruseasca bine
taiata, vorbind elegant frantu-
zeste, acela a fost, da, in sensul
european, dar ce zic versurile
populare? Alexandru Ghica n'a
facut nimiea", desi a intemeiat
invatmantul popular si a in-
deplinit o multime de opere de
gospodarie, in mijlocul carora
traim si acuma.
S'a intamplat insa intr'un
moment ca imprejurarile s'au
schianbat i ni-am putut da un
Domn din singurd voia noa.s-
tfa', impotriva Europei, pe Cu-
za-Voda. Cuza-Voda, de a doua
zi, a facut sa se simta vointa
sa, pana ce vointa aceasta a
fost Wat intr'un anume mo-
ment tocmai de oamenii Carl nu
volau sa alba o vointa domneas-
Ca in care sa se intrupeze do-
rinjite poporului intreg. Dar
in putini ani Domnul Unirii a
contribuit s lege din nou ideia
monarhicd prin afectiune de
toate clasele societatii roma-
nesti, i mostenirea pe care a
lasat-o Cuza-Vodd lui Carol I-iu
nu este inch' pretuita in de
ajuns. Ma intreb ce ar fi fost
de noul monarh al dinastiel
www.dacoromanica.ro
50
straine, daca ar fi venit imediat
dupa, Domnii Regulamentului
Organic fax& sa se fi stabilit a-
cest contact intim intre tovi cei
care apartin unei natinni i cel
earl se gaseste in fruntea Sta-
tului romanesc.
Dinastia aceasta noua a ara-
tat, de la inceput, ca doreste a
cunoate trecutul nostru, ca
vrea sa se indrepte dupa acest
trecut. Intre ce se citeste ast-
zi e pacat ca nu se gasesc gi
cuvantarile lui Carol I-iu i lui
Ferdinand I-iu. Nu-i una dintre
dansele in care O. nu se caute
legatura cat mai stransa, cu da-
tinile poporului nostru. Si a fa-
cut un lucru bun tanarul Rege
de astazi ca ti-a indreptat pri-
virea catre domeniul acesta al
culturii nationale din care se
poate mult mai mult folosi,
pentru natiune, i pentru mo-
narhie, i pentru amandoua le-
gate impreund, decat din ceti-
rea tuturor comentariilor cu
privire la o Constitutie care n'a
fost niciod.ata aplicata, si a ra-
mas o form totdeauna moarta.
Aici se gasesc i tineri, lar
acestia au dovedit, nu tot-
www.dacoromanica.ro
 51
deauna pe calea cea bund, caci
n'au Intrebuintat metodele cede
mai fericite, si nu totdeauna cei
mai putini inteligenti s'au dus
la cei mai intedigenti, ci s'a in-
amplat tacmai contrariul: cei
mai inteligertti s'au dus la altii
cari aveau mai putinA inteli-
gent, dar au dovedit totusi
ca doresc sa contribuie la o via-
ta mai vie a poporului lor, ceia
ce represinta o Inswire foarte
pretioasd. 1mi adue aminte de
o lectie recent la Academia die
Cornell, uncle, vorbind de vite-
jia acestui popes, de la un ca-
pat la altul al silii, cu toate cfi .
nu este obiceiul, au izbucnit a-
plause, ceiace insemneaze., ca.
acest tineret doreste sa traiasca.,,
nu o viata, lanoedd, ei o astfel
de viat viteaza. Dar vitejia cea
adevarata este numad pe calea
care duce la consolidarea vietii
nationale In. formede sale orga-
nice si potrivit cu traditiile se-
culare ale vietii acestui popor,
fraditii In care se leag tot-
deauna energia cu omenia.
Omenia frd energie scade vi-
talitatea unui popor, vitejia Ilip-
sita de omenie diminuiazA mo-
www.dacoromanica.ro
 52
ral o natiune. pi, atunci, hind-
,

a monarhia a Irisenmat, din

veac In veac, legaura acestor
dou6 Insusiri: activitate tot-
deauna treazd si. inimd larg des-
dhis la sentimentele cele mai
frumoase omenesti si crestine,
in fata Suveranului care nu
odat, nu numai in public
d-voastra, 11 vedeti and trece
in drumul de paradd al oficia-
littdi, eu am avut prilejul sapl
cunasc din anii eel tineri si stiu
ce se gaseste In ad&ncul sufle-
tului Sau, si, fiinda eu aunt
obisnuit sd vorbesc liber, ce se
gaseste In adancul sufletului
sau chiar and este aparenta
unei greseli,ei bine, In fata Su-
veranului, care din harul lui
Dunmezeu si clinteo fericitd po-
trivire a irnprejurdrilor intru-
peaza. La. r&ndul san esenta tra-
ditional& a monarhiei noastre,
generatia noastr este datoare
s'A sf&tuiascd, cu toat cinstea si.
cu tot curajul aceasta este
datoria batramilor, jar gene-
ratia d-voastra este datoare sd
ajute cu tot devotamentul, cu
toat jertfa unei tinerimi si vi-
ten si cuminti.
www.dacoromanica.ro
 C'firpftyk
L9_

cs,

www.dacoromanica.ro