Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 3 (13.03.

13):

Mijloacele juridice de protectie a drepturilor fundamentale:

Avem la dispozitie 3 mijloace prin care sa ne protejam drepturile si sa


punem statul sa-si repscte obligatiile:

1. Apelul la instantele de judecata sau utilizarea procedurilor judiciare in fata


instantelor obisnuite
2. Procedura in fata CCR care poate fi sesizata pe calea unei excepti de
neconstitutionalitate (cand incalcarea dr izvoraste dintr-o lege sau
ordonanta)
3. Apelul la Curtea Europena a Drepturilor Omului.

Procedura in fata Curti Europene a Drepturilor Omului:

Presupune in princiu 2 faze:

1. Faza admisibilitati
2. Faza fondului

Conditiile de admisibilitate a plangeri/cereri in fata Curtii:

1. Epuizarea cailor de recurs interne prin cale de recurs intern se intelege


mai degraba remedi juridice. Epuizarea mijloacelor de actiune interne
termenul corect. Aceasta conditie este consecinta principiului
subsidiaritatii. Prin cale de recurs se intelege orice remediu juridic care
poate sa contea in actiuni in fata instantelor de judecata, cereri
administrative, plangeri penale etc. prin care o persoana poate sa obtina
recunoasterea incalcari drepturilor sale si despagubiri pentru prejudiciile
suferite. Un astfel de remediu trebuie sa indeplineasca o serie de conditii
pentru a exista obligatia de a-l epuiza:
1.1Remediul trebuie sa existe consacrat fie in mod expres prin lege, fie
rezultat al unei jurisprudente constante. Daca dr intern nu imi foera un
mijloc cert de a0mi protja drepturile nu mai trebuie sa recurg la el si pot
sa merg direct la CEDO. (ex: cazul Rotaru in dr intern nu am nicio cale
interna prin care sa cer sa mi se distruga dosarul de la securitate, deci
nu avem un alt remediu putem merge direct la CEDO)
1.2Remediul sa fie accesibil nu trebuie sa existe obstacole de natura
juridica sau de fapt care sa impiedice in mod obiectiv persoana sa
urmeze acel remediu. ( o persoana o fost privata de o suma de bani, a
dat in judecata statul Roman insa taxa de timbru era foarte mare. De
aceea CEDO a zis ca acea cale nu e accesibila. Intr-o alta cauza o
eprsoana care sustinea ca a fost batutu in penitenciar de ctrae gardieni.
Poata sa depuna o plangere penala. Omul era analfabet si a cerut
conduceri sa poata contacta un avocat cerere care i-a fost respinsa
pentru ca el nu putea scrie, mai mult nu avea cunostinte juridice si
faptul ca i sa refuzat un avocat insemna ca acest remediu nu este
accesibil.)
1.3Remediul sa fie util sa aiba o sansa rezonabila de a rezolva situatia. O
jurisprudenta constanta prin care acele actiuni se resping insemna ca
acel remediu nu este util.
1.4Remediul sa fie eficace presupunand ca acel remediu v-a fi admis se
poate obtine recunosterea, chiar si implicita a incalcari unor drepturi
fundamentale si repararea prejudiciului. (daca o persoana a fost
condamnta penal in urma unui proces incheitabil cererea de gratiere nu
este un recurs eficace. Daca o persoana a suferit anumite prjudici in
urma unor interventi chirurgicale intr-un spital, cererea la colegiul
medicilor prin care car ca acelui doctor sa ii fie retrasa licenta de a
practica nu este un remediu eficace). Remediu eficace insemna ca pot
primi ceea ca pot sa primesc de la curte.

A epuiza o cale de recurs interna = a duce procedura interna pana la final


inclusiv prin utilizarea cailor de atac ordinare. Caile extraordinare de atac
nu trebuie epuizate(revizuirea si contestatia in anulare).

2. Termenul de sesizare a Cuti este de 6 luni care curge atunci cand s-au
epuizat caile de recurs interne. Termenul de 6 luni curge de la data ultimei
decizi interne definitive, air in situatiile in care reclamantul nu are
posibilitatea sa recurga la caile de recurs interne termenul de 6 luni curge
de la data la care s-a produs actul statului prin care s-a comis presupusa
violare a drepturilor fundamentale. In cazul violarilor continue (acele acte
ale statului care se prelungesc in timp) plangerea poate fi facuta cel tarziu
la 6 luni de la data la care a incetat acel act (data la care s-a epuizat).
Daca vreau sa ma plang de faptul ca sunt detinut in conditi inumane pot sa
fac plangerea cel tarziu intr-un termen de 6 luni de la data la care am fost
eliberat. Daca mi se incalca dr de prop prin faptul ca nu pot contrui pe prop
mea, pot face plangerea cel tarziu la 6 luni de la data la care a inetat
obligatia de a nu construi. Daca e perpetua pot sa ma adresez oricand.
Acest termne nu este nici de prescriptie si nici de decadere. Nu poate fi
intrerupt, suspendat, insa daca cineva arata ca in mod obiectiv nu s-a
putut adresa curti se considera ca acel termen nu s-a implinit.
3. Plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata intial conditia aceasta nu a
existat. S-a pus aceasta pentru a putea respinge rapid ca inadmisibile
aberatiile. Aceatsa conditie a ajuns sa fie socotiata ca si conditie de fond.
Repsingerea pe baza acestei conditi se face fara a fi necasara motivarea
ei.
4. Reclamantul sa fi suferit un prejudiciu important este noua si sursa de
inspiratie este din dr britanic. Un prejudiciu este lipsit de importanta daca
este sub 1000 de euro, insa si daca prejudiciul este mai mic el v-a fi
judecat daca prezinta un interes pentru societate prin dreptul pe care l-a
incalcat.
5. Calitatea procesuala activa au calitate procesuala activa urmatoarele
categori de persoane:
5.1Orice persoana fizica in cazul persoanelor fara discermanant sau al
minorilor plangerea poate fi facuta atat de catre acestia, cat si de
reprezentanti legali. Pentru persoanele nenascute plangerea poate fi
facuta de catre mama. Pentru persoanele decedate nu se poate face
plangere. Daca decedeaza in cursul proceduri succesori pot continua
judecata caz in care se judeca in continuare cauza cu cel care a murit.
In anumite situatii speciale/exceptionale curtea admite si plangeri
formulate in numele acestor persoane de catre organizati de protectie a
drepturilor omului. Sitatiile exceptioanle sunt acelea in care omul in
cazua nu poata sa faca plangerea, nu poata sa angajeze pe cineva, nu
are posibilitatea de a angaja. (30 de persoane somaleze care au ajuns
la Paris. EI au fost expulzati rapid din Franta. In locul lor a facut
plangere o asocitie de protectie a omului. Ilascu si inca cativa erau
persoane detinute in Transnistria)
5.2Grupurile de persoane calitatea le apartine unuia sau mai multor
persoana. Un grup de persoana reuneste persoane care au probleme
similare in cadrul acetei probleme. Grupul are calitate procesoala
activa, nu fiecare parte in parte.
5.3Persoanele juridice in Conventie scrie organizati non-guvernamentale
pentru ca in Marea Britanie sunt niste asociati care nu au personalitate
juridica. Prin persoana juridica CEDO sau organizatie
nongurvernamentala se inteleg toate asocierile de persoane care au
personalitate juridica sau ar putea sa o aiba cu exceptia celor de drept
public. Sunt persoane de drept public acele persoane juridice sau
instituti prin care statul isi exercita atributele suveranitati. In conceptia
sa criteriul de delimitare este urmatorul: daca acea activitate poate sa
fie facuta de o persoana juridica de drept privat atunci acea entiate nu
este de drept public, ci de drept privat. (ex.: activitatea de educatie
universitara in Ro pate fi facuta de o persoana juridica. Asta insemna ca
UBB nu este persoana de drept public deci nu exercita suveranitatea
statului roman, deci poate fi subiect activ.) Au calitate procesuala si
persoanele juridice desfiintate daca obiectul plageri este desfiintarea
lor(daca un partid este dizolvat si vrea sa se planga in legatura cu
dizolvarea acest lucru este posibil). Au calitate procesuala activa si
eprsoanele neinfiintate daca obiectul plangeri este respingerea
infiintari/autorizari. Persoanle juridice pot formula plangerea prin
intermediul persoanelor care au calitate de reprezentanti potrivit
dreptului intern.
6. Reclamantul (petentul) sa aiba calitate de victima Curtea nu judeca actio
populis (= actiunile facute in numele poprului). Exista 3 categori de
persoane care se pot pretinde victime:
6.1Victimele directe acele persoane care suporta in mod direct
consecintele presupusei incalcari a drepturilor lor.
6.2Victimele indirecte acele persoane care suporta consecintele incalcari
drepturilor altuia. ( o persoana a fost arestata in Turcia, cei din
peniteciar ziceau ca a fost impuscat, dar nu s-a gasit cadavrul, iar
moartea nu a fost inregistarta si Turcia a zis ca e disparut. Familia a
facut plangere la CEDO (a fost disparut 5 ani) ca i s-a incalcat dreptul la
viata. Copii si sotia au suferit prejudici morale de pe urma decesului si
ele sunt victime indirecte ale incalcari drepturilor altuia)
6.3Victimele potentiale acele persoane care inca nu au suportat nicio
incalcare a drepturilor lor, dar un astfel de act este iminent. ( a aparut
intr-o hotarare Soering contra Marea britanie. Doamnul t. A fost
condamnat in SUA pt mai multe infractiuni de omor, iar SUA a fost
condamnat in lipsa la moarte a fost identificat pe teritoriul UK si s-a
cerut extradarea lui. Atunci pedepasa cu moartea era permisa in Anglia.
T. A facut plangere si a zis ca daca va fi extradat va fi tinut pe colidrul
morti. T. a venit si a zis ca tinenre unui om in acel tunel pentru cativa
ani i se incalca art 3 din conventie. UK a zis ca ea nu il tine in tunelul
morti, ci SUA si SUA nu a ratificat conventia. Curtea a stabilit ca o
persoana este victima si atunci cand nu a patit nimic si este iminenta
incalcarea dreptului inventand astfel ideea de victima potentiala)
7. Calitate procesuala pasiva - o au doar statele care au ratificat conventia.
Este posibil ca in curand inafar de state sa te poti plange impotriva Uniuni
Europene. Cauza Bosforair in timpul razboiliu din Fosta Iugoslaviei s-a pus
embargou asupra ceea ce a ramas din Iugoslavia, iar in temeiul acelui
embargou UE a luat decizia ca fiecare stat sa retina avioanele sub
pavilionul Iugoslaviei. Turcia avea un avion inchiriat din Iugoslavia, avion
care i-a fost retinut intr-o atra din UE. Tara s-a aparat ca nu ea a dat
decizia, iar apoi a facut impotriva tuturor statelor din UE care a fost
respinsa pentru ca decizia era data de UE). Este obligatoriu ca actul de
care ma plang este un act al statului. Sunt considerate ca fiind acte ale
statului orice act al unei instituti publice sau al unei persoane controlate de
catre stat, orice act prin care se exercita suveranitatea statului sau orice
act tolerat de catre stat.
8. Competenta materiala a Curti Crutea are competenta materiala restransa
la drepturile si libertatile prevazute in conventie (ex.: dreptul la munca nu
e prevazut in conventie, la fel nu mi se garanteaza dreptul de a obtine
proprietatea unui bun). Prin protectia prin ricoseu Curtea a mai adaugat
cateva drepturi infara de cele din convetie ce intra in comepenta sa
(hotarerea Golden impotriva Mari Britani s-a adaugat dreptul la acces la
justitie).
9. Competenta temporala