A.

MUZEE

1. Complexul Muzeal de tiinele Naturii

Adresa: Bd. Mamaia ,Nr. 255
Complexul Muzeal de tiinele Naturii s-a nfiinat n 1958, odat cu deschiderea
Acvariului Constana. Ulterior au mai fost construite Planetariul, Observatorul
astronomic , Muzeul Mrii si Delfinariul. La aceste obiective s-au mai adaugat pe
parcurs extinderea delfinariului - Delfinariul II (bazin acoperit), Microdelta i voliera -
Psari cntatoare i decorative. Muzeul este adpostit ntr-o cldire nou, construit n
1969 i valorific expoziional sturioni n captivitate de cca. 15 ani, faun oceanic
(crustacee, molute, peti), minerale sub form de cristale, moara de vnt din
Dobrogea (com. Jurilovca), fotografii i postere pe tema cuceririi Cosmosului.
Acvariul constnean (Adresa: Bd. 16 Februarie 1) a fost
nfiinat la 1 Mai 1958 i este vizitat anual de peste 500.000 de
vizitatori. Acvariul este amenajat ntr-o cldire cu o vechime de
peste 90 de ani,proiectat de arhitect A. Bernovschi.Patrimoniul su
reprezentat n exclusivitate de fauna acvatic n stare vie cuprinde
specii de peti marini si dulcicoli indigeni i exotici, ca i unele de
nevertebrate marine dulcicole. Dintre acestea colecia de sturioni
este cea mai bogat din lume, dominnd prin dimensiunea
exponatelor ct i prin longevitatea n captivitate. n total, n acvariu,
sunt prezentate peste 130 specii de peti.
Delfinariul din Constana i-a nceput activitatea la 1 iunie 1972, constituind
prima formmuzeistic de acest gen din ara noastr i prima din S-E Europei la
aceast dat. Expoziia prezint lumea cetaceelor ce triesc n diverse mri. n
amfiteatrul cu piscin, se organizeaz demonstraii cu delfini, din specia Phocaena
relicta i Delphinus delphis ponticus, cu foci din Atlanticul de Sud. n Marea Neagr
triesc trei subspecii de delfini, i anume: Marsuinul - Phocaena phocaena relicta,
Delfinul comun - Delphinus delphis ponticus i Afalinul - Tursiops truncatus ponticus.
Dei au form de pete delfinii sunt mamifere acvatice care respir oxigen atmosferic
i nasc pui, pe care-i alpteaz. Comportamentul blnd i prietenos fa de om,
inteligena lor a favorizat procesul de instruire care se bazeaz pe formarea unor
reflexe condiionate avnd ca stimul hrana.
Planetariul (Adresa: Bd. Mamaia Nr. 255) Patrimoniu
tehnic al Planetariului inaugurat n anul 1969 cuprinde:
proiector Zeiss model ZKP1 i ZKP2, aparate astronomice
auxiliare, instrumente pentru observaii, lunete i telescop.
Planetariul gzduiete expoziia de baz "Civilizaia
Cosmosului". Expoziia mai prezint imaginea bolii cereti,
n perioade diferite ale anului; fotografii i exponate
tridimensionale de cucerire a cosmosului, provenite de la
NASA sau centre ruseti. n cupola Planetariului, cu o
capacitate de 100 locuri, se susin spectacole cu subiecte
astronomice i cosmice. n anul 1971, Planetariul s-a extins prin construirea
observatorului astronomic dotat cu un telescop de 120 mm i o staie de observaii
solare i proiecie film.
Observatorul Astronomic si Statia Solara(Adresa: Str.Mamaia , Nr. 255)
Colecia muzeului deine instrumentar tiinific cu funcie muzeal, care permite
cercetarea sistematic a diferitelor fenomene astronomice
Microrezervatia de Animale si Voliera de Pasari Exotice si Decorative
(Adresa: Bd. Mamaia ,Nr. 255)nfiinat n anul 1983 microrezervaia este destinat
celor mai reprezentative animale din Dobrogea, n special din Delta Dunrii. n volier,
sunt expuse pasri cnttoare i decorative, autohtone i exotice. Se remarc
papagalii i psrile declarate monumente ale naturii.

1
 2. Muzeul de Arta Populara (Bd. Tomis , Nr.84)
Expoziia de baz cuprinde toate genurile artei
populare repartizate pe zone etnografice, muzeul avnd
caracter naional. Cldirea muzeului dateaz din 1893 i
este monument de arhitectur. Coleciile muzeului
cuprind: ceramic, icoane pe lemn i sticl, metal, port
popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe. Obiectele
pentru uz gospodaresc din ceramica, lemn, metal se
caracterizeaza printr-o mare bogatie tipologica. Tesaturile de interior - stergare, fete
de masa, cearsafuri, asternuturi de pat, scoarte, paretare, fete de perna - din bumbac,
borangic si lana, sunt de o mare bogatie ornamentala.

3. Muzeul de istorie militar

Colectia muzeului detine obiecte de istorie militara; arme, uniforme, medalii,
documente, fotografii.

4. Muzeul de istorie naional i arheologie

Acesta adaposteste obiecte de arta antice, colectii apartinnd culturii

Hamangia, statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, mpreuna
cu Pontos, zeul Marii Negre, sau statuia sarpelui Glycon (o divinitate asiatica). Marturii
ale nfloritoarei perioade romane stau amforele si coloanele din parcul arheologic, care
formeaza o adevarata galerie n aer liber, precum si superbul mozaic roman.Cladirea
muzeului, cu o arhitectura specific romaneasca, a fost ridicata la inceputul secolului al
XX-lea, pentru administratia localaiar in 1977 i-a fost cedata muzeului. Aici sunt
expuse piese de arheologie preistorica, greaca, romana, bizantina si medievala: unelte
de silex, ceramica, unelte si arme (din piatra, bronz si fier), elemente de arhitectura,
arta sculpturala, vase de sticla, microstatuaria din bronz, bijuterii; numismatica:
monede de bronz, argint si aur, ca unicate fiind monedele scitice; istorie. In doua sali
amplasate la parterul muzeului sunt reunite monumentele arheologice cu valoare
deosebita, raritati si unicate: colectia de statuete tip Tanagra (din epocile elenistica si
romana timpurie); vase ceramice antropomorfe sau cu reprezentari dionisiace;
tezaurul tomitan de sculpturi descoperit in 1962 (bustul zeitei Isis, aedicula cu dubla
reprezentare a zeitei Nemesis, grupul statuar Fortuna cu Pontos, statuia Sarpelui
Glicon etc.); colectia de portrete imperiale (Antonius Pius, Caracalla, Gordian III, Filip
Arabul, Constantin); colectiile de podoabe din aur (inele, cercei, bratari, pandantive,
cruciulite), geme si camee; tezaurul de vase din argint descoperit la Sucidava-
Izvoarele. Etajul I al muzeului este amenajat cronologic - de la paleoltic pana la evul
mediu: colti! i de mamut de dimensiuni mari de la Poarta Alba, ceramica Hamangia;
sabia miceniana de la Medgidia (secolul al XIV-lea a.Ch.) si depozitele de seceri,
topoare si podoabe din bronz descoperite la N. Balcescu, Constanta, Gura Dobrogei;
statuia din calcar a unei capetenii traco-scitice (descoperita la Sibioara) si un cazan de
cult din bronz (gasit la Castelu), ambele din secolul al V-lea a.Ch.; colectia de amfore
grecesti si fragmente arhitectonice din marmura de la edificiile publice de epoca
elenistica, descoperite la Tomis, Histria, Callatis; monumente epigrafice din cetatea de
la Albesti. Perioada romana este reprezentata prin materialele descoperite: documente
epigrafice, caramizi stampilate, stalpi miliari, elemente de arhitectura, unelte agricole,
2
 materiale ceramice diverse, intre care se remarca colectia de opaite, sculptura laica,
votiva si funerara - busturile unor cetateni, un cadran
solar, reprezentarile divinitatilor Venus, Apollo, Hercule,
Cybela, Cavalerul Trac, portretele si stelele funerare.
Ultimele doua sali ale etajului ilustreaza desavarsirea
formarii poporului roman: locuinta romaneasca de secol X
de la Capidava, reconstituita, obiecte de cult, precum si
asezamantul monahal de la Basarabi. Din perioada
bizantina provin: colectia de monede schifate descoperite
la Isaccea, ceramica, uneltele si podoabele descoperite la
Garlita, Capul Viilor (Histria), Castelu, Dinogetia etc. Pentru secolele XVII - XVIII sunt
expuse arme, obiecte si carte de cult, podoabe, obiecte de uz casnic si vase ceramice
smaltuite. Etajul III ilustreaza epoca cuprinsa intre perioada de destramare a societatii
feudale pana in 1940: obiecte tridimensionale, documente si fotografii originale, carti,
harti, machete. Marturii ale nfloritoarei perioade romane stau amforele si coloanele
din parcul arheologic, care formeaza o adevarata galerie n aer liber, precum si
superbul mozaic roman.

5. Muzeul de Sculptura Ion Jalea- Muzeul a fost infiintat in anul

1968, cu lucrarile donate de artist si cuprinde sculptura (108
lucrari), desene si schite, reliefuri, statui, busturi. Fiinteaza intr-o
cladire monument istoric, construita in stil neoromanesc, intre
1919 - 1920, avandu-l ca arhitect pe Victor Stephanescu.

6. Muzeul Marinei Romane- S-a deschis la 3 august 1969, n fostul local al Scolii
Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei
Romne are un patrimoniu care i confera statutul de unicat national. Prezenta istoria
marinei militare si comerciale romnesti, de la simpla luntre
cioplita n trunchi de copac, pna la navele moderne de
astazi. Aici puteti vedea: obiecte tridimensionale-
basoreliefuri, mulaje dupa documente epigrafice, monede,
lucrari de grafica, obiecte originale cu valoare istorica
considerabila: ancore, amfore, romane, zeci de machete
reproducnd toate tipurile de nave existente n marina
nostra militara si comerciala, de la nceputurile ei si pna n
zilele noastre, instrumente de navigatie, documente si fotografii, armament alb si de
foc, ancore, elice, lentile de faruri, drapele si pavilioane, tablouri, exponate de o
deosebita valoare stiintifica si documentara.Muzeul Marinei Romne este posesorul
unui bogat si valoros fond de carte si fotografie, importante colectii de reviste ale
marinei, lucrari de istoriografie, literatura, drept maritim si manuale de navigatie, carti
de istorie generala si militara romnesti si straine. Un exemplu l constituie "harta
coastei de vest a Marii Negre" realizata de un colectiv condus de comandorul Al.
Catuneanu, medaliata la Expozitia universala de la Paris din 1900 - si dupa care s-a
navigat pna prin 1951.

3
 B. TEATRE

1. Teatrul de Stat Constana

In ianuarie 1951 a fost fondat Teatrul de Stat Constana purtnd n timp
numele de Teatrul de Drama i Comedie, Teatrul Dramatic, fructificnd o tradiie
susinut de amatori sau semiprofesioniti, timp de trei sferturi de veac, nelipsind i
iniiative conduse de mari oameni de teatru ca V.I. Popa-
care a infiinat aici n deceniul IV, teatrul Munc si Lumin.
Majoritatea actorilor-ntemeietori proveneau dintre actorii
Teatrului Naional Bucureti i amatori de talent din
Constana.
Spectacolul inaugural a avut loc la 2 mai 1951, cu
capodopera caragialeana O scrisoare pierduta, la sala
Elpis, singura sala din oras, pe care se perindasera in turneu, dupa 1896 (data
construirii), toate marile realizari ale teatrului, operetei si revistei romanesti.
De-a lungul celor 50 de ani de fiintare ,s-au montat nu mai putin de 300 de
premiere (la sala mare si studio) dintre care numeroase au fost premiere absolute cu
piese ale unor mari dramaturgi, consacrati sau in devenire : Tudor Muatescu, Horia
Lovinescu, Aurel Baranga, Dan Trchil s.a. Impresionant de numeroase sunt cele
apartinand scriitorilor straini, clasici si contemporani, care au vazut lumina rampei,
pentru prima data in Romania la Constanta : Goldoni- Vilegiatura , Nora si
soacra , Tennessee Williams- Noaptea iguanei , Lion Feuchtwanger- Diavolul la
Boston , Giraudoux- Nu va fi razboi in Troia , Aldo Nicolaj- Fluturi, fluturi , Peter
Karvas- Voluptate, marti la miezul noptii , Andonis Doriadis- Opera pentru viitorii
dictatori

2. Teatrul de oper i balet Oleg Danovski